Adevěrul, septembrie 1900 (Anul 13, nr. 3987-4016)

1900-09-01 / nr. 3987

Prinţul Fedinarnd se reîntoarce Viena, 30 August.—Prinţul Fer­dinand a plecat subit în rîul- ^ gări­a. Această neaşteptată reîntoar­cere a prinţului se explică prin agravarea extremă a situaţiu­­nei, ceea ce cere prezenţa sa In Bulgaria,—fim». 3 III *- Iul cezd­­izmuluî, adică printr'un război și victorios. Bulgarii vor fi re- * cunoscători ori cui i-ar duce un , pas înainte, şi de aceea ori ce răz­boia ar fi pentru Bulgaria naţional şi popular.—Bran. Ultimatumul d-lui Mişu Viena, 30 August.— Oficioasa Allgemeine Zeitung anunţă că gu­vernul rom­in a ordonat d-lui Mişu, agentul Rominiei la So­fia, să ceară imediat Bulgariei complecta satisfacţie sau con­trar să părăsească Sofia.—Bran. Prinţul Ferdinand la Viena, 30 august. — O tele­gramă sosită din Sofia spune că acolo circulă cu persis­tenţă zvonul că prinţul Fer- *T­dinand al Bulgariei a fost la Petersburg sub cel mai sever incognito spre a cere inter­venţia Rusiei în favoarea Bulgariei în conflictul ro­­mîno-bulgar. — Bran. Ruperea relaţiunilor Viena, 30 August.—­ Prin teatre se comentează foarte viu ştirea ce cir­culă şi anume că d. Mişu, agentul «lipi©*» matic al Momîniei la Î^oSia, a cerut guvernu­lui bulgar restituirea scrisorilor de acredi­tare. Baţi această ştire sub toată rezerva, de­oare­ce n’am avut tim­pul de a o controla. — Bran. Impefficarea circulaţiei treurilor Iaşi, 30 August—Rupindu-se podul dintre Cucuteni şi Podu Ilovei, tre­nul de 11 noaptea n'a putut trece spre Iaşi. S'a trimis de aci un tren care să opereze transbordarea.—Riga. Ediţia de seară ţar vor grăbi a asista la acest concert, cu un program cu totul deosebit; d-na Stauss va părăsi ţara primind un angajament stră­­hicit la Stokolm, în cea mai mare sală a Capitalei Suediei,­ spre a executa numai muzici, clasică. D-sa va avea o orchestră compu­să din 60 de artişti. Complotul bulgăresc ("De la coresp. nostru din Dorohoi") Bulgari arestaţi Poliţia de aci a arestat ori doi bul­gari suspecţi care se plimbaţi pe calea Dorobanţilor. Asupra lor s’a găsit cite­va scrisori bulgăreşti şi mai multe carica­turi colectate, tăiate din ziare bulgă­­r­eşti. Noul urmăriri V’am scris la timp, despre un denunţ primit la poliţia locală în contra unui periculos cuib de conspiraţii bulgă­reşti organizat la un român alcolic inconştient. La percheziţiunile poliţiei acesta a declarat că bulgarii au plecat fără a-i spune încotro, şi că-l auzia dese­ori vorbind despre un oare­care Boris. In urma acestei declaraţiuni, po­liţia a reînceput cercetările sale şi acum se află pe calea descoperirea unui vast cuib de conspiraţi bul­găreşti. Peste cîte­va zile voi­ fi în mă­sură de a vă trimite ştiri extrem de grave. Star. ► Ultime Informati D. Teodoroff, agentul diplo­matic bulgar, a fost astă­zi la ministerul de externe pentru a cere rezultatul asupra celor cinci note insolente privitoare la torturile de la poliţie. Tot azi dimineaţă d. Teodo­­rof agentul diplomatic al Bul­gariei in Capitală a prezentat o notă tot atlt de obraznică trimisă de către guvernul bul­gar guvernului nostru. In a­­ceastă notă bulgarii cer explicaţii pentru concentrările pe care le face Romînia în Dobrogea, considerînd aceste concentrări ca o provocaţiune din partea Romînieî. Nota din urmă a bulgarilor e o adevâ­rată insultă la adresa noastră prin felul obraznic cum e re­dactată. însuşi d. general Lahovari cînd a citit-o ar fi exclamat plin de indignare: bulgarii sînt nişte obraznici! E absolut inexplicabilă ati­tudinea pe care a adoptat-o guvernul romin de cîte­va zile Înghiţind la note obraznice şi polemizind cu Agenţia tele­grafică bulgară. Toată lumea e indignată de insolenţa guvernului din Sofia şi la ministerul nostru de ex­terne se mai acordă audienţe d-lui Teodoroff pentru a­ i se da lămuriri asupra cazului Bu­­latoff care, după cum pretind bulgarii, ar fi primit o palmă de la un poliţist! Se vede că guvernul aşteaptă ca agentul diplomatic bulgar să fie luat la goană de cetă­ţenii Capitalei. Aici au să ajungă lucrurile dacă va mai intirzia a aştepta prea mult satisfacţie de la Sofia. După c­um s’a văzut din tele­grama corespondentului nostru din Viena, acolo toată lumea se preo­cupă de rechemarea d-lui Mişu şi prin urmare de ruperea relaţiilor diplomatice dintre Romînia şi Bul­garia. De­sigur că această preocupare a opiniei publice vieneze nu e cau­zată de vre­o ştire oficială venită din Bucureşti, căci guvernul nostru tace şi oficioasele lui nu cred in re­chemarea d-lui Mişu, — ci din fap­tul că la Viena lumea judecă lu­crurile In tocmai cum se judecă şi la noi de opinia publică, adică e convinsă că afrontul ce ni s’a adus prin ultima notă a Agenţiei bulgare cerea, in mod absolut, pentru dem­nitatea Rominiei, rechemarea agen­tului ei diplomatic din Sofia. * Dacă guvernul nostru con­tinuă să perziste în atitudinea Ini îndoelnică, să sufere toate afronturile In liniște, să ne aș­teptăm la un reviriment defa­vorabil nouă In străinătate, la ridiculizarea Romînieî. A mai continua relaţiile di­plomatice cu Bulgaria, in îm­prejurările de faţă, este a ne face de rls In faţă lumei civili­zate. Aceasta vrea guvernul ? in toate °cercurile român­eşti dina Capitală, mişeîîa şi nepatriotizmuV, Epocei In chestia complotulm bulgă­resc în contra regelui Carol, pe care le-am semnalat de dimineaţă în pa­gina I, au produs cea mai penibilă impresie. Toată lumea comenta atitudinea nepatriotică a reptilei, toţi erau cu­prinşi de cea mai mare sc­rbă faţă de purtarea ei anti-romînească. La ministerul nostru de externe au­ început să se ascundă ştirile cari ne sosesc de la Sofia. Asemenea nu se mai comunic nici ziarelor oficioase notele guvernului. Toată lumea doreşte să ştie cum a răspuns guvernul la insolentele note primite, zilele acestea la Sofia. Nu înţelegem de ce guvernul ro­mân ascunde răspunsul său, pe cînd cel bulgar a transmis tuturor ziare­lor europene notele sale. Ar trebui să se ştie cu o oră mai înainte cum s’au relevat insolenţele bulgăreşti. Ori­ce ezitare ar denota o capa­­bilă şi umilitoare slăbiciune. Legaţiune­a otomană din Capi­tală este zilnic asediată de sute de bulgari cari cer paşapoarte pentru a se legitima la poliţie şi a obţine bilete de liberă petrecere in ţară. Fina acum aceşti bulgari nu vro­iau să audă de supuşia turcească. Poliţia ar trebui să fie foarte a­­tentă şi să atragă atenţia legaţiei o­­tomane asupra uşurinţei cu care se eliberează aceste paşapoarte. Berliner Tageblatt publică în numă­rul sosit azi o telegramă în care a­­firmă că guvernul român a trimis o notă energică Bulgariei acrind dez­minţirea categorică a celor spuse de Agenţia bulgară. In acelaşi timp gu­vernul rom­in a înştiinţat despre a­­ceasta pe sultan şi puterile semna­tare ale tratatului de la Berlin. Ziarul mai adaogă că d. Mişu a fost însărcinat să ceară satisfacţie, sau să părăsească Sofia în 48 de ore. Citim in Le Temps : «Cu toate dezminţirile, se constată zilnic mişcări militare la frontiera bul­gară. Peste tot locul posturile sunt înmulţite; forturile, puţin neglijate, sunt remise în stare bună. Se pare că Bulgaria vrea să şi marcheze a­­titudinea sa ostilă faţă de Romînia». D. N. Guran prefectul de Dolj şi-a înaintat azi demisia ministrului de interne. D. Jak Lahovary ministru ad-in­terim la interne, a respins demisia d-lui prefect Guran. D. Take Ionescu a plecat de la Paris la Aix-le-Bains şi se va în­toarce în Capitală pe la vre-o 10 Septembrie. D. Titu Maiorescu, ministru de justiţie şi ministru ad-interim la externe, va sosi astă-seară în Capi­tală, şi va lucra la ministerul de externe mîine de dimineaţă. Pînă azi fuziunea în Iaşi nu a făcut un pas înainte. Atît junimiştii cît şi conservatorii îşi păstrează organiza­ţia lor a­parte. Acum în urmă d. Grigore Cogăl­­niceanu, preşedintele clubului con­servator, a declarat că va convoca o întrunire pentru 15 Septembrie, la care vor fi invitaţi şi junimiştii pen­tru a se stabili o înţelegere. O mare parte însă dintre junimişti sunt de părere a se mai amina în­trunirea, pînă să se lămurească si­tuaţia în Capitală. Cazul cu numirea d-lui Săvescu în postul de şef al biuroului archi­ve­ de pe lingă primăria Capitalei, şi care după cura se ştie a provocat un mare conflict între d. Paul Árion şi d. primar Delavrancea,—încă nu a fost rezolvat. Se zice că în cele din urmă d. Paul Arion care a făcut numirea d-lui Săvescu va trebui să ce­deze. D. Dimitrie Sturdza soseşte azi în Capitală, venind de la Constanţa Cu începere de miine orele de ser­­viciu la primăria Capitalei vor fi intre 9—12 dim., şi 3—6 d. a. Numai la serviciul archive­ orele de serviciu vor rămîne ca şi pină acum. Alianţa israelită din Viena, a trimes 500 lei d-lui d-r.Feldman, preşedintele com­unită­ţei israelite din Galaţi,cu sco­pul de a se împărţi la 17 familii reîn­toarse din Viena ; banii au fost îm­părţiţi in prezenţa mai multor membri ai comunităţei. In ziarele bulgăreşti găsim informa­­ţiunea următoare : «Pe Mercuri sau Joi, prinţul Fer­dinand e aşteptat la Crimea, unde a fost chemat de ţară. Ziarele bulgăreşti au aerul de a da acestei informaţiuni o importanţă extra­ordinară şi par a voi să facă pe bulgari să creadă că pot conta pe sprijinul Rusiei. Programele analitice de transiţie cari s'au întocmit la ministerul cultelor, se vor supune aprobărei consiliului per­manent al instrucţiunei şi consiliului inspectorilor secundari. D. Gh. Ionescu inspector veterinar va pleca astă-seară la Tulcea pentru a lua măsuri de combatere a epizotiei de răp­ciugă care bîntue cu furie printre caiii din acele părţi. Eri, Miercuri, s’a vîndut griul in por­­dul Brăilei cu 14 lei suta de kilograme. Din obor s’au cumpărat eri peste 600 care cu cereale. La examenul pentru gradul de maior în intendenţă din 21 candidaţi au reu­şit următorii: I. Bardescu, St. Dumitrescu, St. Stan­­ciovicî, Georgescu, Amzulescu, Goanţă şi Stavricea, administratori clasa I-a": Minovici, Nevasari şi Mihail, din infan­terie, şi G. Dumitrescu, guard de arti­lerie. Ameninţările şi provocările bulgă­reşti nu mai contenesc. Vecerna Poşta, vorbind de Sara­foff, zice că romînii au o mare frică de dînsul. Apoi organul bulgăresc adaugă: — Var romini să ştie ce fel de om e Sarafoff? Răspundem în două cu­vinte : «Ceea ce a fost Napoleon I, acea e şi Sarafoff»—un păr de al lui Sarafoff, preţueşte mai mult ca toţi rominiî ! Toate ziarele streine publică azi comunicatul român, prin care se des­­mint pretinsele torturi suferite de bulgari la poliţia din Bucureşti. D. Dimanti, agentul României la Belgrad, a inminat regelui Alexan­dru o scrisoare autografă a regelui Carol, prin care îl felicitează cu o­­cazia căsătoriei sale. Directorul secţiunei diplomatice de la ministerul de externe din Sofia, d. Teodor Teodoroff, care a sosit ori în Capitală, a a­dus un dosar cu ac­tele şi plingerile bulgarilor expul­zaţi din Romînia, cari pretind că a­u fost maltrataţi la poliţia din Bucu­reşti. Agentul diplomatic bulgar va de­pune aceste acte la ministerul nos­tru de externe. Să vedem acum la ce se reduce ancheta făcută de bulgari la Sofia. Orele de servicii­ la ministerul de fi­nance s’au schimbat cu incepera de azi dimineaţă și anume : de la 9—12 dim., si de la 3—6 d. a. Comitetul spitalului Caritas, întru­­nindu-se aseară, a admis propunerea d-lui Leon Lebei, de a se da 1000 lei in folosul emigranţilor întorşi din Viena. Suma a şi fost distribuită la cei ne­voiaşi. Ziarele streine ne aduc ştirea că d-na Valpurga Isăcescu, a făcut acum cite­va zile încercarea de a trece în înot canalul Calais pînă la Dover. D-na Isăcescu a făcut înot aproape 31 kilometri, şi vroia să continue în­cercarea, dar a fost oprită de căpitanul vaporului care o urmărea şi care ob­servase că ostenise puţin. D-na Valpurga, viu felicitată de lu­mea care asista, a declarat că va reîn­cepe această cursă îndrăzneaţă. D. Sebastian Greceanu, vice-ceasul detaşat pe lingă legațiunea romînă din Berlin, a fost chemat să lucreze pe lîngă ministerul de externe. Eri s’a terminat examenele de maiori la Iaşi. Au­ reuşit la aceste examene 10 can­didaţi. Pină in prezent nu s’a făcut nici o numire în învățămintul secundar. Se crede că zilele acestea se vor numi in primul rind profesorii cari au reuşit la examenele de capacitate. Profesorii cu vechime de 5, 10 şi 15 ani, vor fi nu­miţi mai în urmă. In ziua de 8 Septembrie d. ministru al cultelor G. C. Arion însoţit de şeful sau de cabinet d. G. Capri vor pleca la Constanţa pentru a participa la a­­lergările de cai care se ţin la această dată acolo. D. Alexandru­ Bădărău, primarul o­raşului Iaşi, a sosit azi în Capitală. D. G. Baltă, avocat al statului la Iaşi, a sosit azi in Capitală. Consiliul inspectorilor şcoalari a ţinut astă­zi şedinţă plenară la ministerul instrucţiunii publice. Campania de toamnă a vaccinărilor şi revaccinărilor începe de mîine in toată ţara. O carte poştală primită din Viena ne anunţă că biciclistul Gantii­­ a sosit acolo in ziua de 28 August. Aci d. Cantilli s’a odihnit mai multă vreme, fiind obosit. Din Iaşi se anunţă că de eri preţul piinei de grîu s’a scoborit dela 22 lum bani kilogramul la 22 bani. In articolul „Revendicaţiile romînilor şi ale bulgarilor“, de pe pagina I-a, s’a strecurat următoarea greşeală la corec­tură ! In coloana II, rîndul al 15-lea, trebue citit 20 —30 chilometri spre Sud, nu 20—30 chilometri spre Nord. Printre cele mai frumoase recompense obţinute de expozanţii noştriî romînî, ve­dem cu plăcere figurînd medalia de aur decernată „Societăţeî generale de zahăr şi rafinerie din Romînia“. Această firmă, cea mai importantă din­tre firmele fabricelor de zahăr din ţară, a reluat după cum se ştie fabrica de zahăr de la S­ascut şi a fondat importantul sta­biliment din Roman. Ea a expus produsele fabricei din Sascut şi juriul decerîndu-î me­dalia de aur, a făcut omagii bine-meritate minunatei calităţi a zăhărului şi meritelor vechilor proprietari d-nii Fraţi Elias, cari sînt adevăraţii fondatori aî industriei za­hărului în Romînia. Adresăm felicitările noastre atît domni­lor Fraţi Elias, cît şi domnilor lor suc­cesori. Anunţăm cu părere de râu încetarea din viaţă a d-lui Nicolae Moscu, socrul confratelui nostru d. Berlescu. Inmormintarea va avea loc mîine Vineri la ora 3 p. m. la cimitirul Bellu­. Condoleanţele noastre familiei. Odorul înviorează gingiile. Situaţia critică în Bulgaria înarmările Bulgariei —Partidul ţărănesc.—Încasarea dijmei Prinţul Ferdinand la ţar Dintr’o corespondenţă din Sofia publicată de un ziar strein, extragem următoarele amănunte destul de in­teresante. * Pregătirile militare continuă cu multă activitate, şi in cercurile ofi­ţerilor se crede războiul inevitabil. Situaţia în ţară devine din ce in ce mai re­a. In neputinţă de a se o­­pune comitetului macedo-bulgar, care a adoptat asasinatul ca program po­litic, guvernul bulgar va avea curind pe braţe o răscoală ţărănească, ce va fi teribilă. Isbucnirea ei nu poate întirzia.* La Sofia se menţine svonul că prinţul Ferdinand a fost în cel mai strict incognito la Petersburg şi a obţinut sprijinul ţarului în conflictul cu Romînia. Preposetz, organul lui Karaveloff, susţine cu multă tărie că într’un răz­­boi­ cu Romînia, bulgarii au sprijinul Rusiei. Știrî Teatrale Sîmbăta 2 Septembrie va avea loc un deosebit Concert în grădina Boulevard dat în beneficiul simpaticului şef de orhestră d-na Stauss, cunoscut şi admirat de un public ales. Sperăm că amatorii de bună muzică se Situaţia în Bulgaria Pregătirile.— Mobilizările bulgare. Starea spiritelor. Ordinul de mobilizare al Armatei bulgara pune în vedere fie­cărui soldat să se prezinte la regimentul respectiv echipat cu rufe pentru trei schimbări şi cu mîncare pe trei zile. Fie­care brutărie scoate cîte 3000 pesmeţi destinaţi a servi armatei pentru caz de războifi. Croitoriile militare sunt în plină activitate şi pentru a putea face faţă lucrărilor au recrutat şi croi­tori civili. * La Samovit a fost văzut trecînd regimentul 4 de pedeştri; parte din el a luat drumul Nicopolului unde împreună cu reg. 6 de artilerie lu­crează zi şi noapte la fortificaţii. Un regiment de geniu a trecut prin Plevna, luînd drumul spre Lom şi Vidin. La Rusciuk au sosit regimentele 15 şi 18 de pedeştri cari, unite, fac manevre în jurul oraşului. Alaltă­ seară a plecat la Silistra reg. 2 pedeştri. Ofiţerii acestui re­giment au plecat in cea mai mare parte ori cu un vapor unguresc. Aceşti ofiţeri vorbesc mereu de Dobrogea spunind că au corespon­denţă cu locuitorii de acolo cari îl aşteaptă cu braţele deschise să-i sal­veze de sub «tirania romină». ■* Spiritele în Bulgaria sunt foarte surescitate- înflăcăraţi! bandiţi ai lui Sarafoff cutreeră satele şi ora­şele aţîţînd pe bulgarii indolenţi, numind pe romini «măstăUgari» şi insulţin­du-i cu diverse epitete in­fame. Situaţia locuitorilor romini din Bulgaria e din cele mai critice. Ei sunt persecutaţi de autorităţi şi bul­­gării profită de această stare de lu­cruri pentru a-i nedrepţi şi a se deda la acte arbitrare in contra lor. Scrisorile ce sosesc romînilor slnt deschise şi cercetate. Membrii comitetului de excrocî al lui Sarafoff, înarmaţi, cutreeră făcind atacuri nocturne pentru a obţine bani. Un caz s’a întlmplat chiar săptă­­mîna trecuta la Suma, judeţul Sofia. Afară de aceasta autorităţile a­­restează romini cu duiumul. Dumi­nică au fost arestaţi 4 români ma­cedoneni, cu toate că aveau paşa­poarte şi acte în regulă. Toate aceste amănunte le ţinem de la o persoană sosită azi din Bulga­ria şi care ni le-a comunicat. ULTIMELE TELEGRAME — Serviciul „Agenţiei Române“ — Sosirea lui Krueger Londra, 30 August. —— O depeşă de azi chiar, adresată din Lourençe-Mar­­ques, Agenţiei Reuter anunţă că pre­şedintele Krueger a sosit aseară. Gonirea burilor Londra, 30 August.— Mareşalul Ro­berts telegrafiiază din Pretoria, cu data de 11 Septembrie st. n., că generalul lord Methuen a gonit pe buri lingă Ma­­lopo. El a făcut 30 de prizonieri şi a luat muniţiuni. Generalul Buller sosise in ajun la Klipgad, la jumătatea dru­mului între iManchberg şi Spitzkop şi că a gonit pe buri. Proeot fie atentat contra d-lui Loubet Madrid, 30 August.— Un individ de naționalitate elvețian, venind din America, și care a debarcat la San­ Mişcarea in magis­tratura Iată restul mişcărei în magistra­tură care s­’a făcut pe ziua de 1 Sep­tembrie : D. Dim. Zamfirescu actual şef de biu­­roi­ al petiţiunilor din ministerul de justiţie, a trecut şeful biuroului civil in acelaşi minister. D. I. Leatris a fost numit şef de biurou al petiţiunilor în ministerul de justiţie.­­ D. Gr. Teodorescu actual ajutor de judecător a fost înaintat judecător de pace la ocolul Ibirşova din judeţul Con­stanţa. D. Al. Budişteanu actual ajutor de judecător la Curtea de Argeş, a trecut in aceeaşi calitate la ocolul al Ill-lea Bucureşti. D. V. Parh­on ajutor al ocolului Curtea de Argeş. D. Nic. Burlănescu ajutor la jude­cătoria Ibiişova, jud. Constanţa. D. C. Climescu ajutor la plasa Tro­tos jud. Bacău. D. Train Dimitriu judecător la o­­colul Dorohoia. D. Gh. Călino grefier la tribunalul din Botoşani. D. N. Codreanu ajutor de grefier la tribunalul Botoșani. tander, a fost arestat la San Sebas­tian. S’a găsit în lada Im hîrtiî im­portante care dovedesc un prowl a­­narchist în contra imuî şef de stat european. După ziarele din Paris, şeful statului ar fi d. Loubet. Greviştii Marsilia, 30 August. -- Mai multe in­­cidende s’a produs azi noapte şi azi di­mineaţă, în jurul brutăriilor, ai căror grevişti voiau să aţite pe lucrători. Opt arestări au fost făcute. Pâitea făcută de manutanţele mili­tare şi de prin provincii ajung pentru nevoile oraşului. Mai mulţi italieni au fost expulzaţi. M.de vérül Războiul chino-european — Serviciul „Agenţiei Române“ — Explozia unei mine Washington, 30 August. — (Agenţia Reuter). Ministrul afacerilor străine a declarat ca răspuns edictului imperial chinez care însărcinează pe Li-hung- Ciag cu negocierile pentru pace, că gu­vernul statelor­ unite nu are nici un mo­tiv de a discuta valoarea deplinelor pu­teri ale acestui demnitar, dar că speră că sunt suficiente pentru a negocia şi a oferi garanţii pentru viaţa şi bunurile americanilor. Se asigură că armonia cea mai deplină domneşte printre ofiţerii şi soldaţii trupelor aliate. O mină a făcut explozie sub locul ocupat de un detaşament rusesc. Mai mulţi cazaci au fost ucişi. O întrervedere secretă Londra, 30 August.— Agenţia Reu­ter află din Peking, cu data de 4 Sep­tembrie s­. n., că prinţul Ging a avut o intervedere secretă cu sir Robert Hart, inspector general al vămilor chi­nezeşti; abia peste cîte­va zile se va putea avea amănunte asupra acestei întrevederi. Prinţul Cing are aceleaşi­­imputerniciri pe care le avea in 1860 prinţul Rung; el a adus un decret im­perial şi instrucţiuni speciale pentru Sir Hart. Puteri discreţionare Washington, 30 August. — Edictul imperial chinezesc amintind deplinele puteri ale lui Li-huing-ciang, zice că au un caracter discreţionar. Li-hting-ciang trebuie să examineze conştincios toate chestiunile cari pot merita atenţiunea lui, împăratul neputînd supra­veghia acţiunile lui departe. Acest edict a fost comunicat de ambasadorul chinez, Wu­­ting-fang, ministrului afacerilor străine, îi p­ui trupa Viena 30 August.-- Comandantul es­cadrei austro-ungare din China comu­nică din Taku că trupele de uscat aus­tro-ungare au­ fost debarcate la 10 Sep­tembrie st. n. Zenta a sosit la Taku. Banca ruso chineză Londra, 30 August.—Agenţia Reuter (4 Septembrie). Banca ruso-chineză din Peking închide miine biurou­rile pe care le strămută la Sangao. Ea a luat, ca titlu de indemnitate, fondul imperial al universităţilor, evaluat la 5.000.000 de taels. O depeşe din Tien-Tin, cu data de 9 Septembrie, anunţă că trupe interna­ţionale compuse din englezi, ruşi, ita­lieni şi japonezi, înaintează spre sud­­vest pentru a goni pe boxeri cari um­blă încă prin cîmpii. După amănuntele prinţului Tching, împăratul şi împărăteasa se află la Kal­­gang. Se comunică din Tien-Tin că 4000 de oameni ai trupelor confederate s-au îndreptat spre Cenhaiscon şi Tilie, de unde boxerii ameninţă districtul Tien- Tin. Mersul a avut loc pe două coloane pentru a putea ataca ambele localităţi în flanc. Coloanele au cu ele tunuri de asediu și puternice detașamente de ca­valerie. Un regiment de cavalerie germană și o baterie engleză sunt la Tien-Tin, Unirea boxerilor Francfort (p. Main), 30 August.— Se telegrafiază din Sanghai cu data de eri, Gazete­ de Francfort că boxerii s’au unit cu «Societatea cuţitului mare» şi pirontă zgomotul că trupele regulate chineze care ’i-au atacat la nord de Kianghorn au fost în­vinse. ;un serviciu religios St. Petersburg, 30 August. — Se co­munică din Blagovestensk ziarului No­voie Vremia, cu data de 7 Septembrie st. n. că un servicii­ religios solemn in comemorarea ocupărei ruseşti, a fost ce­lebrat pe malul drept al Amorului, pe locul unde a fost situat satul chinez Sahalin. Autorităţile civile şi militare şi mulţime numeroasă au asistat la ce­remonie. Generalul Grepski a adresat trupelor un ordin de zi de felicitare. Satul a primit numele de Hjinski. Cheltuelî de trupe Sunla. 30 August.— Cheltuelile pen­tru trimiterea trupelor din Indii in China trec peste două milioane de lire sterline. Ciuma creşte. Au fost peste o mie de decese săptămîna trecută.­­ Lucreţia M. Christodulo. Familiile : Maior G. A. Christodulo, Inspector I. A. Christodulo, Inginer St. A. Christodulo, Vasile I. Pallade, Maria Baltă, P. Gane şi Produlescu, au durerea a înştiinţa pierderea iubitului lor soţ, frate, nepot, unchiu, cumnat şi văr MICHAIL A. CHRISTODULO vechi­ funcţionar în ministerul cultelor şi al instrucţiunei publice, în ministerul domeniilor, etc. şi în urmă în ser­viciul maritim român în etate de 36 ani încetat din viaţă în Bucureşti după o lungă şi grea suferinţă la 30 August st. v. 1900, ora 7 p. m. Ceremonia funebră va avea loc la Capela cimitirului Sfinta Vineri din Bucureşti, în ziua de Vineri, 1 Septembrie a. cor. ora 3 p. m. Prezenta înştiinţare servă drept ori­ce invitaţiune pentru colegii, amicii şi cu­noscuţii decedatului. Maison Fraţii Hasan No. 66­-8O, Strada Lipscani — Bucarest — a sosit Mărfurile de: Toamnă , Târnă Hautes Nouveautés Mare asortiment în Covoare, Stofe de Mobile Linoleum etc. PREŢURI D-seara LUCRETIA PRETORIAN - PIANISTA — Lauriata a Conservatorului din Viena Preda Lecţiuni des PIANO Sta*. St Constantin ÎS bis. Institutul de fete 29, Strada Scaune, 29 Se primesc înscrieri de la 26 Au­gust, iar cursurile încep la 1 Sep­tembrie. Programul este acel al şcoa­­lelor Statului, atât în clasele primare cât şi în cele şapte liceale. Cursul liber se face în lim­ba fran­ceză. Directoare: D-na E. C. Itobrescu-l’raliov Liceul Nou de Domnişoare „Lolliot“ Fondat,cu autorizaţiunea ministerială în 1890 BUCURESCI Strada Fontinei 13 Cursurile prim­are şi secundare pre­date conform­ Programelor Statului vor începe regulat Luni n/8 Septembrie, — de asemenea şi cursul liber cu limbile franceză, germană şi engleză, pictura, pianul şi croitoria, înscrierile se primesc de la 22 August iar prospectul se trimite la cerere. Directoarea : D-na G­­H. LolHot de Strat-Directorii ( Jiua, “• Brătăşeaim __________| D-nul St. G. Enăch­escu Institutul de Domnişoare -A­utorisat Bucureşti, Str. Fântânei, No. 22 FONDAT IN ANUL 1889 DIRECTOARE: D-na Paulina Demetrescu (Posta Lupu Antonescu) Absolventa a şcoalei no­vi­­le din Bucu­reşti şi diplomată a Academiei pedagogice din Viena. Local şi grădini vaste. Băi sis­tematice. Lumină incandescentă. Cursuri primare şi liceale com­plecte, conform programa Statului, cu lim­bile germană şi francesă, lucru de mină de­semn şi musica vocală obligatorii. Limb­le Engleza şi Italiană, pictură, dans, vioară şi piano facultative. Cursuri libere, bine alcătuite con­form programei institutului. Certificatele au aceiaşi valoare ca şi ale Statului, înscrierile se fac chiar de acum. 7355 Institutul de pete Şcoala­ Nouă - Negoescu 69, Str. Romulus, 69 Curs primar după programa statului cu limbile franceză, germană obligatorii, piano facultativ. Curs liceal complect cu limba engle­să, vioara şi piano facultative. Curs liber cu limbile francesă, ger­mană, italiană, engleză, şi Curs profesio­nal cu pictura, lingerie, broderie de lux şi croitorie. Curs preparator pentru şcoalele normale, telegraf etc. Conform regulamen­tului se pot face 2 clase într’un an. înscrierile încep la 20 August, iar pros­pecte se trimit la cerere. 1302 Direcţiunea Pensionatul de Pete CH. BORCK it Jt Bucureşti — CALEA MOŞILOR 158 Cur­s primar, secundar şi liceal complect cu programa statului. Limba Franceză şi Germană sunt obligatoare din cl. I primară. Curs liber cu programa proprie. Lucru de mînă, rufărie şi broderie artistică predate de un personal special. Piano, pictura, limba Engleză şi Italiană facultative. înscrierile se fac în fie­care zi, iar cursurile încep la 11 Septembrie. Directoare, Julie V. Săulescu. ________ 7437 Caută angajament Un maşinist şi Inginer e­­lectric care s’a perfecţionat timp de 4 ani în Germania atît în partea teoretică cît şi în cea practică. Posedă diplome. A se adr. inginer D. Danielian. Hotel Gabroveni. Bucurescî. 7448 . Ioan Calinciuc Marienbad.— Vila Columbus Ltal şi Şcola Comercială a Profesorilor Asociaţi şi Soţia Primară BERGA MENTER SU.Î DIRECŢIUNEA Domnului Prof. ViRGIUU POPESCU BUCURESCI Str. General Fio­re­scu, 69 8 CORPUL PROFESORAL La lice­ui şi şcoala comercială s Virg. Popescu, dr. fitos. prof. Ia­lie. Sf. Sava. Em. N. Antonescu, dr. jur. din Berlin, de­putat, prof. la fac. de drept din Bucureşti. Gr. V. Maniu, lic. în drept din Paris, autorul Codului comere. prem. de Academia Romînă. Chr- D. Staicovici, diplomat al şcolei sup. de corn. din Paris,prof. la şc. de poduri şi sosele Dr. C. Rătzoiu, medic de copil pentru higiena. G. Munteanu-Murgoci, dr. înştiinţ.din München prof. supl.la fac. de şti. şi prof lase. de toleg. C. Popescu, dr. teol. p­rof. la Asilul Elena Doamna. Gr.I. Pitiş, lie. în litere, prof. la lie. Sf. Sava. O Lugoşianu, lie. în lit. prof. ls lie. Sf. Sava. FilonTh.Mitrescu,lie. în lit. prof lagim. Şincai L. Bachelin, lie. în lit. prof. lase. com. gr- II C. Vrana,lie. în mat. prof. la lie. Mihai Viteazu şef contabil la Creditul Urban din Bucureşti I. Grams,lie. în litere, prof. la liceul Sf. Sava. V. V. Maniu, lie. înştiinţa, la lie. Matein Ba­sarab. G. Moroisnu, dr. în se. econom, din Tübingen Păr. D. Georgescu, licenţiat în litere, profesor la Liceul Mihail­ Viteazul. N. Ionescu, lie. în litere prof. la lie. Sf. Sava Ştefan Boldescu, licenţiat în Ltere fost pro­­fesor la liceul din Ploeşti. F. Robin, absolvent al facultăţii de litere. Nerva Hodoş abs. al fac. de lit. prof. la lie fran. N. Moisescu, lie. în ştiinţ prof. la lie. Sf. Sava Ulpiu Hodoş, prof. de contab. la şc. corn. gr. 1 N. I. Basilescu, lie. în lit. prof. la 1ic. Sf. Sava N. Nicolaescu, lie. în mat. prof. la liceul Mihail Viteazul. G. Stănescu, lie. în ştiinţe, prof. la Matei Fr. Bergamenter, abs. al Acad. comerciale din Viena vechiu director de pensionat. G. Ştefănescu, laureat al conserv, prof. II Asilul Elena Doamna. D. Georgescu Victorian, prof. de des. şi ea f­igr. la gim. Cantemir. I. Radu, prof. de gimnastică la lie. Sf. Sav. La clasele primare O. Bungeţianu, absolvent distins (prem. II al şcoalei normale de institutori, O. Costescu, fost institutor publ. în Ploeşti. N.Didragu, „ Li. a. Densuşianu, ab. a şc. sup. din München Biroul comercial va fi condus de d-nii. Chr. B. Staicovici şi Ulpiu Hodoş, ajutaţi de doi contabili români şi doi contabili stră­ini unul frances şi altul german şi de pro­fesorii L. Bachelin, Fr. Bergamenter şi Virg. Popescu. Cursurile în limita germană şi fran­­cesă, precum şi conversaţia germană şi fran­cesă vor fi îngrijite de pedagogi din Viena şi Geneva. Repeţirea cursurilor şi medii vor fi sub conducerea d-lor Beniamin Trifu­ şi Ion Trifu, absolvenţi distinşi ai facultăţei de litere ajutaţi de 10 studenţi ai facultă­ţi­or de lit. ştiinţ© şi teolog, din Bucureşti. In educaţia religioasă-morală a ele­vilor direcţiunea este ajutată de d. prof. O. Popescu doctor în teologie şi Gr. Pisculescu distins student al facultăţii de teologie. In educaţia naţională, direcţiunea este ajutată de d. Septimiu B. Mureşianu dis­tins ales, al facult. de litere şi de alţi con­­ferenţiar I. Gimnastica şi exerciţiile corporale pe care le fac toţi elevii din clasele primare liceale şi comerciale, vor fi sub îngrijirea d-lui prof. D. Radu de la St Sava, ajutat de P. Dragan, fost oficer inf. în armata austriacă. Numeroasele înscrieri, ce se fac mai ales la secţiunea noastră comercială, dovedesc că părinţii au început să înţeleagă, că e mai bine să dea o direcţiune practică ins­­trucţiunei copiilor lor. Pentru ca chiar şi­ elevii ce fac studii li­ceale, să poată dobîndi cunoştinţe practice pentru viaţă, biroul comercial, de pe lingă şcoala noastră comercială, va fi aşa organi­zat, ca între orele 4 luna,16 d. a. şi elevii ce urmează cursurile liceale, fie în insti­­tut, fie la şcoalele statului, să poată lua parte la biuroul comercial şi dobîndi ast­fel cunoştinţele practice comerciale. Preţurile sunt mai mici ca la ori­care alt in­titut particular din capitală, înscrierile au început de la 15August, iar cursurile încep de la 1 Septembre. 7471 _____ Direcţiunea. Institutul de Răeţi , ASOCIAŢII Strada NEGUSTORI No. 8 — BUCUREŞTI — .I' In acest institut se fac cursuri prima­re şi secundare. Se primesc şi elevi, carî urmează cursurile la gimnaziile şi liceele statului, precum şi şcoala de comerciu, a­­vînd preparăţiuni speciale. Local spaţios şi igienic situat în cel mai sănătos cartier al oraşului. Lîngă şcoala Comercială şi­ liceul Mabhel Basarab şi depărtare de 3 minute de gimna­ziul Şincai şi liceele Mihai­ Viteazu şi Lazăr. Preparaţiuni de corigenţă şi burse se fac cu începere de la 16 August, a. c. înscrierile se fac de acum la cancelaria institutului, iar cursurile încep la 4 Sep­tembrie. Direcţiunea, 724fi WiiMÎ Msilesi li Formula:­ţilul A. Cy fost Medic­ul Marinei.­­‘ [Cordial Regenerator tioiM - cocij -Omonim GLlGEßO-PHOSPHfir t f Triff«c$ts plăpiul, retjulo.iză batiilfe faime! iaferfirp« î­­ tfîge silunca. fi I «Omul slut» dtMmfeste. prin aceat »In, puterea. S j vigoare și sănătatea. Omul care cheltui’slc mulia B [ activltatc ÎSf ifitrclliîc (iutei * - - - • 1 I al acestui rin întăritor, i I activitate își imrefiric puterea prin întrebuințarea refulată E j al acestui cin întăritor, eficace in toate împrejurările, | j eminamente digestii și Întăritor,, plăcut la sus* I o licoare de masă. j Deposit: tg, Rue des'Aîîs,; in levallois-Parist. PARIS f si in m?£ aiimtauA 2Q00 Memplare viiiilufi, în stu- tii|i'2609 „DICHTERLIEBS“ Celebrul Vals de Antonio Girillo MAG­ASINUL de MUSIC­A O R­ANBE IX G, IASI 7392 APA MINERALA NATURALA TONI DIGESTIVA, RECONSTITUANTA AIEMIA-DYSPEPSIA—mAB­ETFli de patru secole isvorul Saint-Leger la Pogues este cel mai univers­apt. de către doctor Cea mai buna dintre apele purgative -PROPRIETATEA­ STATULUI FRANCEZ V­ICHY CERETI DUPE ORDONANȚA DOCTORULUI UNU DÎN ISVORELE G­EWIM GRILLE- CÉLESTINS -HÔPITAL

Next