Adevěrul, octombrie 1900 (Anul 13, nr. 4017-4047)

1900-10-01 / nr. 4017

f Duminică 1 Octombrie 1900 Proectul care se lucrează la mi­nisterul de interne relativ la jandar­merie pr­evede o economie de 200 amii de lei pe an, din care se va spori efectivul jandarmilor. Inspectoratele de circumscripţie se vor desfiinţa răminind numai 2, la Bucureşti şi Iaşi. Companiile vor fi comandate de locotenenţi iar căpitanii vor fi che­maţi toţi in activitate, răminînd nu­mai 8 căpitănate, cari vor comanda oraşele principale şi toţi căpitanii­­vor fi din ofiţerii actuali din rezervă. I) Al. Marghiloman, ministru de­­externe, a sosit astă­zî la ora 11 şi 10 m. cu tremuol de­­ Vîrciorova. " La gară a fost intimpinat de d-nii Al. G. Flor­es­cu şi M. Seulescu, se­cretari generali la externe şi finanţe, de personalul superior al ministeru­­lui de externe si de mai mulţi ma­gistraţi. E vorba de numirea d-lui Paul Arion, prim-ajutor la primăria Capi­talei, ca prefect la Constanţa. Mâine, Duminică, 1 octombrie, ora 2 p. m. are loc la Piteşti, în sala Uni­versală (Ulcar) o întrunire a meseriaşi­lor locali. La Sinaia are loc azi în sala hotelu­lui Nicolau o întrunire convocată din iniţiativa d-lui George Matheescu, co­merciant de ţuică, pentru a se dezbate chestia taxei pe ţuică. Din Birlad vine ştirea că un duel avea să aibă loc­uri sau azi între d. Ştefan Orda, fost polifaist şi d. colonel în rezervă Cocitorescu, în urma ui atacuri pe chestiuni politice. La ora 2 p. m. un incendiu s’a de­clarat în str. Antim 152, colţ cu str. Ecoului. A luat foc de la un cazan cu smoală parte din depoul de lemnărie a d-luî Ion Temelie. Pompierii au plecat la locul incen­diului. D. Ernest Virnav, deputat de Paris, a făcut astă­zi cunoscut d-lui Carp că nu se respectă ordinul ce s’a dat de ministerul de interne primăriei Roma­n, ca să oprească imediat a se mai percepe taxa de 70 bani la carele cu sfecle za­­harină, precum şi la toate materiile prime destinate fabricei de zahăr din Roman, precum var, cărbuni, etc. S’a ordonat a­fişarea ordinului la toate Ca­m­erile oraşului iar primarul Balais, ca sa favorizeze pe antreprenori ţine or­dinul ascuns şi in acest timp sesizării continuă a încasa cite 70 bani la cele peste 1000 căruţe ce merg zilnic la fa­brică. Numiri­­leb n­flvăţămara­­tral prim sir Au fost numiţi în învăţământul primar pe ziua de 1 Octombrie. D-ra Apostoleanu Elena la şcoala de fete din Urlaţi, în locul d-rei Weckse­ber­­ger detaşată. D-ra Tibeica Nicolae la şcoala de băeţî din Urlaţi, în locul d-luî Popescu Ciocănel numit revizor. D-ra Aricescu Constanţa la şcoala de fete din Drăgăşanî, în locul d-rei Ioana Câpitănescu detaşată. D-ra Moisescu Maria la şcoala de băeţî n-rul 6 din Bîrlad, în locul d-luî Ştiubey numit revizor. D-ra Pioneanu Elena la şcoala de băeţî din Mizil în locul d-lui G. Aldescu detaşat. D-ra Demetrescu Heracleia la şcoala de băeţî n-rul 4 din Ploeşti în locul d-nei Janeta Teodorescu detaşată. D-ra­­­ratoştiţeanu N Eugenia la şcoala de băeţî din Zimnicea în locul d-rei Teo­­dosia Mărculescu detaşată. D-ra Manoliu Emilia la şcoala de băeţ din Huşi în locul d-luî Onu numit revizor D-ra Celes Lucreţia la şcoala de băeţî n-rul 8 din Piatra-Neamţu în locul d-lui G. Nicolau care a fost numit revizor. D-ra Duca Ecaterina la şcoala de fete nr. 2 din Galaţi, în locul d-nei Maria Io­­nescu detaşată. D-ra Lambrinescu Maria la şcoala de fete din Roşiori de Vede în locul d-rei Eugenia Lucescu detaşată. D-na Constantinescu Cristina la şcoala de fete din Olteniţa în locul d-nei Elena Drăgănescu detaşată. D-ra Ciudiu Lucia la şcala de băeţî nr. 4 din Galaţi în locul d-lui I. Plăvă­­nescu numit revizor. D-ra Mihăescu Stella la şcoala de băeţî din Cerna-Vodă în locul d-rei Elena Ma­noie ataşată. D-ra Stroja Alisa la şcoala de fete nr. 8 din Galaţi în locul d-nei Maria Anghe­­lescu detaşată. D. Uungeţeanu Constantin la şcoala de fete No 3 din Galaţi în locul d-lui Flo­rica Diţulescu detaşat. D. Popescu Ion la şcoala da băeţî No. 1 din Tulcea în locul d-nei Iulia Popescu detaşată. D-ra Şoimănescu Mană la şcoala de bă­eţî No. 1 din Buzau în locul d-luî P. N. Serdinescu detaşat. D-ra Moscu Ecaterina la şcoala de băeţî No. 5 din Călăraşi în locul d-lui Haralam­­bie Niculescu numit revizor. Muscel. — Recolta porumbului pro­­­mite şi e aproape de maturitate , păşu­­nele siet îndestulătoare. Timp frumos, ploi căzute folositoare. Neamţu. — Culesul porumbului se* activează ; arăturile şi semănăturile se fac cu uşurinţă în urma ploilor. Putna. — Porumbul se culege, ase­menea şi vin­e; sfeclele se scot, pro­ducţia e abondentă. Semănăturile de toamnă continuă. Se simte nevoie de ploaie. Romanaţî.—Culesul porumbului și al viilor s’a început, arăturele de toamnă aproape nu se mai fac, fiind pămîntul uscat. Timpul secetos. Teleorman. —• Culesul porumbului și al viilor a început, semănătura de secetă e mediocră. Tulcea. — Culesul porumbului e aproape terminat, al viilor continuă, ovăzul de toamnă se face cu anevoe din lipsa de ploaie. Timp călduros cu pu­ţină ploaie. Tutova.­­— Porumbul se culege cu activitate, arăturile şi semănăturile de toamnă continuă, se fac cu greutate din cauza secetei. Timp călduros cu soare şi vînt. Un­cea.—Porumbul aproape copt, fa­bricatul ţuicei de prune continuă ; ară­turile se fac cu greutate. Timp cald, foloseşte viilor şi porumbarilor. Vlaşca. — Porumburile şi viile se cu­leg, s’a început facerea arăturilor şi semănarea griului. Păşunele sunt bune. Ploi n’au fost. Oh­.—Timp secetos, din cauza sece­tei arăturile de toamnă întrerupte ; cu­lesul viilor a început, al porumbului continuă. Botoşani.—Arăturile şi semănăturile de toamnă au nevoe de ploae. A plouat puţin. Timp călduros. Prahova. — Recolta porumbului e bună ; arăturile şi semănăturile de toamnă se activează,sufăr de secetă. Recolta de prune a fost abondentă. Suceava. — Porumbul s’a cules. A plouat la 21 şi 22 fisurind facerea ară­turilor de toamnă şi creşterea porum­bului. Roman.— Porumbul se culege, pro­ducţia abondentă şi calitate bună, sfe­­clelele pentru zahăr se scot cu activi­tate, producţiunea asemenea bună. Griul­­i­e alocarea a răsărit. Sumar: Moda Ilustrată n­ rul 40 cuprinde: Cronica Modei asupra ultimelor no­utăţi gravuri: Prea cochet cabinet de toaletă Paravan şi pat stui mo­dern, tocă ceres, corsaj şi mine, fanţesie costume, vestminte şi toalete diferite de toamnă şi costume de sport. Convorbire de Caion. Fericirea (Poezie) de Cornelia Cím­késen. Flori de toamnă de Nareis. Sfaturi de Ba-Ba. Începutul romanului: Idealuri ni­micite. Supliment gratuit. Bluză dermier-cri. starea timpulmii şi a semănăturilor De la 22—29 Septembrie curent BacăU.— Porumbul semănat de tim­puriu­ se culege cu activitate, pe unele locuri s’a început şi culesul viilor; se­mănăturile de toamnă în urma ploilor căzute se fac mai cu uşurinţă. A plouat în zilele de 21 şi 22. Dîmboviţa. — Porumburile coapte se cules,­ rapiţa nedistrusă de viermi, a răsărit frumos iar semănăturile de toam­nă se fac cu anevoe din causa secetei. Dorohoi.— Culesul porumbului efec­tuat in mare parte, griul e răsărit, pe unele focuri e atacat de viermi, care îl retează de la rădăcină. Timpul secetos. Iaşi.— Culesul porumbului şi viilor urmează cu activitate. Plouat puţin, din care cauză semănăturile şi izlazurile sufăr. Ilfov. — Culesul porumbului şi al viilor continuă, asemenea şi semnănă­­turile. Ploi n’au căzut. Mehedinţi. — Culesul prunelor s’a­­ ter­minat, producţia e abondentă, po­rumbul e aproape copt, s’a început cu­lesul. Semănăturile de toamnă se acti­vează. Nevoie de ploaie. f Mişcarea la snagis­­tratură Iată mişcarea în magistratură care s’a făcut pe ziua de 1 Octombrie : D. G. E. Siima, care a demisionat din postul de procuror general În ca­saţie pentru a-şî regula drepturile la pensie, a fost din nou­ însărcinat cu a­­ceastă funcţiune, D. Pretorian, prim-preşedinte al tri­bunalului Severin, trece ca membru la Curtea de apel din Iaşi. D. A­lexiu, prim­­preşedinte al tribunalului Tutova, trece tot la Curtea de apel din Iaşi. 1­. C. Buzdugan, preşedintele tribu­nalului Bacau, trece ca prim-preşedinte la Mehedinţi. D. T. Aronovici, preşedintele tribu­nalului Dorohoia, trece in aceeaşi cali­tate la Bacău. D. Buzdugan, judecător la tribunalul Covurliva, trece ca preşedinte al tribu­nalului din Dorohoia. D. Sturdza, judecător la Vaslui­, trece ca preşedinte al tribunalului Va­slui. D. Gr. I. Dir­beanu şef de birou la mi­nisterul de justiţie în b­locul d-luî Bu­­nescu demisionat. D. Dim. C. Costake, fost magistrat, judecător la tribunalul Vaslui. D. N. I. Teodoru, jude-sindic la Tribunalul Co­­vurlui, trece ca judecător de pace la Galaţi. D. I. Cim­pineanu, judecător la tri­bunalul Covurlui, jude-sindic la acelaşi tribunal. D. I. G. Ianculescu, judecător de pace la Galaţi trece ca judecător la tribunal. D. Al. I. Săb­ăreanu supleant la Bră­ila trece ca jude de pace la Galaţi. D. Eug. M. Bonnici, supleant la Galaţi trece ca judecător la acelaşi tribunal. D. Lazăr Bădescu, procuror la Brăila trece la Tutova in locul d-luî Petro­­vicî, transferat la Brăila. D. Victor Antonescu, judecător de pace la Brăila este transferat la ocolul al 5-lea din București în locul d-luî O­­dobescu demisionat. D. P. Patriciu, ajutor de judecător la ocolul l-iu din Gorj trece ca judecător la ocolul 2 din Brăila. D. G. Ştefănescu, ajutor de judecător la ocolul Gilort din Gorj, trece judecă­tor la To­polog din Argeş. D. I. G. Manu, ajutor de judecător la ocolul 6 din București trece supleant la Prahova. D. E. C. Economu supleant la Ilfov trece ca ajutor de judecător la ocolul 6 din București. D. N. Hiotu ajutor de judecător la o­colul 6 din București trece supleant la Ilfov. D. G. I. Donea ajutor judecător la Znagov trece la ocolul I București. D. AI. Zănescu ajutor de judecător la Znagov. D. R. C. Lămotescu ajutor de jude­cător la Ianca (Brăila) trece supleant la Brăila. D. G. Vernert, substitut la Muscel, trece la Govurluiu. D. C. Al. A. Popescu, ajutor de jude­cător la R.-Vîlceî trece substitut la Muscel. D. F. Enescu, ajutor de judecător la R.-Vîlceî. D. P. Teleman, ajutor de judecător la ocolul II Iași. D. G. Teodorescu-Kirileanu ajutor de judecător la Iași. D. G. Budișteanu, ajutor de judecă­tor la T.-Jiu, supleant la Vilcea în lo­cul d-luî Zugrăvescu. D. 1.1. Terpu ajutor de judecător la T.-Jiu. D. Tipei N. Sever, ajutor de judecă­tor la Odobeştî, în locul d-luî Ţăranu­. D. St. Stăncescu, ajutor de judecător la Balș (Romanaţî) in locul d-luî Opo­­reanu. D. Brezeanu ajutor de judecător la Jiu (Gorj). D. Al. G. Macarovicî ajutor de jude­cător la Gilort (Gorj). D. M. N. Jece ajutor de judecător la Silistra-Nouă trece la lanca (Brăila). D. 1.1. Beştelei ajutor de judecător­ia Silistra-Nouă. Fizioaaoaania Camerei Ora 1.20 Azi d. Panu e întîiul la Cameră. E mai vesel ea erî. — Tot începutul e greu—zice un de­putat— acum d-na Panu va duce lupta înainte.­­ * Un ziarist se plinge d-lui Panu, că nu se mai vede nici un chestor și nu Laaate intra in incintă. ■— De azi, te-ai adresat rău la mine, zice d. Panu, cu un aer semnificativ. * Deputaţii mai stau, după ce se ri­dică şedinţa. —­­Gălăbăniţi-vă, kinderilor, zice un deputat. Din cauza crizei nu se plăteşte diurna. Tablou! ultieleTeiec­ie —Serviciul par! al „^verului“— Conferința ^©Iiîetaow« slo^Marg’MIoraaia Viena, 30 Septembrie.—Afin din sorginte particulară că d. Al. Marghiloman a avut o lungă conferință ott contele Goîn­­eliowski In care s’a examinat amănunțit conflictul romb­o­­biiîgar. Ambii miniştri art prînzit împreună la .Scrîpenbrum.-£ran. — Serviciul ,Agenției Române“ — Boala împărătesei Frederica Viciiri, 29 Septembrie.— Neue Freie Presse află din Francfurt că împără­teasa Frederica este atinsă de o nefrită. Chemarea doctorului Renvers Berlin, 29 Septembrie.—După Gazeta de Voss, profesorul berlinez d­r Reuvers a fost chemat lingă împărăteasa Frede­rica. Speranțe de scăpare Cr­onberg, 19 Septembrie. — Baronul de Reischach, şambelanul împărătesei Frederica, a declarat că împărăteasa care este atinsă de o boală acută, se află mai bine și nu va intîrzia de a intra în convalescenţă. Plecarea împăratului Viena, 29 Septembrie.— împăratul a plecat astă-seară la Goedpellee. Frigurile galbene New-York, 29 Septembrie.— După, o depeşă din Savaim&ch 23 de cazuri de friguri galbene au fost consta­tate în acest oraș. Plecarea regelui Greciei Kopenhaga, 29 Septembrie.— Regele Greciei a plecat astă-seară. Furtul din Vatican Roma, 29 Septembrie. — Cercetările pentru descoperirea autorilor furtului de la Vatican continuă cu activitate, dar au rămas infructuoase pînă acum. Călătoria Şahului Budapesta, 29 Septembrie.—Şahul a plecat pen­tru a se înapoia în Persia prin Rusia. Publicul î-a făcut mari o­­vaţiunî. Alegerile din Anglia Londra, 20 Septembrie. — (Alegeri). Rezultatele cunoscute pînă la 5 ore după amiazî: 383 ministeriali, 165 li­berali, 78 naţionalişti. Ministerialii au ciştigat 34 de scaune, iar opoziţia 31 de scaune. Războiul din Transvaal. — întoar­cerea generalului Buller Captown, 29 Septembrie.—­ «Agenţia Reuter». Generalul Buller se înapoiază in Anglia. Sosirea guvernatorului Lorenso-Marques, 29 Septembrie. — Un transport portugez a sosit avind pe bord noul guvernator general și 1.200 de soldați. Vasul de război neer­­landez Gelderland a sosit. Războiul chino-european — Serviciul­­Agenţiei Române“ — începerea războiului Viena 29 Septembrie. —* Politische Correspondenz reproduce o depeşă după Le Temps din Paris, datată din Tien- Tin 11 Octombrie st. h., după care trupele aliata vor reîncepe războiul cu înverșunare in contra boxerilor cari sînt încă in campanie şi in contra trupelor chinezeşti cari i-ar sprijini în mod e­­ventual. Expediţia pentru Pastingfu a plecat. Trupele franceze s’au stabilit pe calea mormintelor imperiale. Pradă de răsboiu Londra 29 Octombrie — Ziarele află din Washington că o depeşă a gene­ralului Chaffee anunţă că Li-Hung- Ceang ar fi reclamat, ca reprezen­tant al guvernului, restituirea su­mei de 278.000 de dolari cari ar fi fost luaţi de trupele ameri­cane, la banca imperială din Pe­king, şi care făcea parte din tesaurul imperial. Această sumă, considerată ca prada de războia, nu va fi resti­tuită, după cit se crede, dar China va cere să se ţină socoteală de dirisa cu prilejul regularei afacerilor. Retragerea trupelor chineze Viena, 29 Septembrie.— Neue Freie Presse află din Berlin că după o ştire sosită la «Asociaţia flotei germane, vi­­ce-regele din Shantung a consimţit la cererea căpitanului Jaeschke, guverna­torul german al districtului Ki­ibutchan de a retrage trupele regulate chinezeşti la o distanţă de 50 km. de linia ferata Kiantchan-Kauni, restabilită sub pro­­tecţiunea trupelor germane. Acestea au ocupat Kaumi. Ministrul Austriei la Tabu Viena, 29 Septembrie.—Vasul austro­­ungar «Elisabeth» avind pe bord pe mi­nistrul Austro-ungariei in China, a sosit la Tabu. Plecarea ambasadorului Chinei St.-Petersburg, 29 Septembrie.— Mi­nistrul chinez Yangyou a plecat la Yalta Consimţimîntul vice regilor Berlin, 29 Septembrie. — Agenţia Wolff declară ca, contrariu ştirei din Sanghai, publicată de Morning Post, vice-regii provinciilor din Yangtse n’au dat consimţimîntul lor oulpaţiuneî stre­ine in provincia Shantung, pentru făp­tui că n’a fost voma de această ocu­­pațiune. ECOURI @ Antreprenorul gradinei şi sălei Bra­­gadiru, d. Florian Ştefănescu înştiin­ţează pe onor. public că pe ziua de 1 Octombrie 1900 se închide grădina şi sala Bragadiru pentru sezonul de iarnă pînă la 1 Aprilie 1901. D-sa mulţumeşte călduros onorabilului public de concursul ce i-a dat în acest sezon, sperînd că şi pe viitor îl va onora prezenţa sa. „ Sîntem rugaţi din partea vechei case Alfred Löwembach & Comp. furnisori de cărbuni şi coks, că svonul lipsei de căr­buni şi coks pe piaţa Bucureşti nu este fundată. Casa Alfred Löwenbach & Comp., str. Sf. Voevozi 5 primeşte ori­ce comandă cit de mare de cols cu prețul de joi 69 tona tri­­misă la domiciliu. Corpurile legiuitoare C­AMERA Urmarea şedinţei de la 29 Septembrie 1900 Răspunsul d-lui Falade D. Palade zice că nu va luneca pe ţărimul politic, D-sa trece în revistă faptele trecute şi deficitul, care după toate probabilităţile va creşte. D-sa zice că s’a aşteptat ca d. Carp să facă întii un budget rectificativ, singurul mijloc pentru moment de a scăpa, dar rău să vie întii cu resurse extraordinare, cari in timp normal ar fi fost primite cu o repulsiune colosală. D-sa zice că în pri­vința budgetului rectificativ ar da tot concursul. Apoi analizînd planul d-luî Carp, zice că prin cele 4 milioane excedent nu se va restabili creditul ţârei in străinătate. Venind la proiectul hirtiei de ţigară, d. Palade se ridică in protriva asocia­­ţiunei făcute de stat care este un în­ceput de control străin asupra finan­ţelor ţărei. Dobinda de zece la sută ar fi fost suficientă și nu mai era nevoe de a­ce­t control. Replica d-luî Carp D. Carp zice că budgetul rectificativ nu se poate face fără a schimba legile d­e organizare. Dacă s'ar fi adăugat încă 5 la sută pe lefuri n’ar fi adus de cit un milion și ceva.' Cu privire la art. 2 din proectul hirtiei de ţigară, zice că orî­ce coasociat are dreptul a cunoaște rezultatul, dar ceea ce e în lege nu e un control.: — Ori­cum—termină d. Carp — nu doresc ca parlamentul să mai fie nevoit a vota ast­fel de proecte. * D. Aurel Iliescu, înscris a vorbi, ce­dează cuvintul d-luî Take Ionescu. Discursul d-luî Take Ionescu D. Take Ionescu este foarte i­nevi­tat că d. Palade e atit de bine-voitor, căci aceasta înseamnă un pas spre un ideal parlamentar. Aceasta dovedeşte că fie­care e con­ştient de starea in care se găseşte ţara şi de ce este de făcut. Apoi trece in revistă tot ce s’a făcut in ţară şi zice că timp de­­25 ani nu s’a făcut de cit a se crea un impozit nou pentru a se suprima altele mai mari. De abea de la 1891 s’a făcut un în­ceput de organizare, impunîndu-se pe toţi la sacrificii egale. Inzistă asupra legei pensiilor, şi spune că statul trebuie să impuie funcţionaru­lui cînd trebue să se retragă la pensie. D-sa citeşte apoi pa lingă cele făcute de d-sa ca rainistru de fi­nanţe şi proeetele comunicate con­siliului de miniştri în Iunie şi cari nu sînt altele de­cît cele ce le pre­zintă guvernul aai. Asupra deficitului budgetar, spu­ne că va îi mnai mare de 43 mili­oane. D-sa aprobă în totul ,proectul hirtiei de ţigară şi spime că ţara In viitor va recunoaşte cami din oa­menii săi şi-au făcut datoria şi le va fi recunoscătoare. (Apîause prelungite). Se suspendă şedinţa pentru 5 mii minute. Cuvîntarea d-lui Păru La redeschidere se acordă cuvintul d-luî Panu. D-sa spune că va căuta să dea din aripi, pentru a fi la nivelul oratorilor cari s’au precedat. D. Take Ionescu a luat răspunderea cestiuneî şi s’a unit cu guvernul pen­tru a răspunde de dlnsa. Să-mi daţi voe ,şi mie a cerceta răs­punderea situaţiei financiare de la ve­nirea la putere a guvernului conserva­tor, să vedem dacă e o continuitate de împrejurări, sau actualul guvern e vi­novat. In ziua venire! la putere, partidul conservator era convins de greutatea situaţiunei. Zice că s’a votat împrumutul de 175 milioane şi s’a zis că se scapă de totul şi că budgetul va da excedente. Azi mergem din impozit în impozit aşa că a ajuns o adevărată patimă. Şi nu cred să se fi intimplat vre-o nouă nenorocire. S’au ar trebui ca la ministerul de finanţe să se lipească o pancardă cu toate nenorocirile posibile ca să nu se uite vre-una. Vine apoi la buget şi zice că n’a luat parte la întocmirea lui, dar constată că nu s’a realizat economii, din contra el a fost sporit cu 9 milioane. Am votat şi eu cele 11 impozite, cre­­zind că pianele am scăpat de toate, dar nu, văd că se recurge iarăşi la,impozite, să ştiţi că o ţară săracă nu se poate su­porta, deci şi pe viitor are să fie acelaşi lucru. Analizează veniturile şi ridiculizează modul cum se fac reducerile. Ar tre­bui ca reducerile să sa facă cu jude­cată suprimind ch­eltueli de cari­magiul statului se poate lipsi. Nu voiu mai vota nici un impozit zice d. Panuspina ce nu voiu vedea că in adevăr s’au realizat toate eco­nomiile. Venind la arendarea hirtiei de ţi­gară, zice că e un impozit deghizat şi nu înţelege ca după împrumutul de 175 milioane, să se voteze un al­tul deghizat şi in condiţiuni şi mai dezastroase. In materie de impozite, termină d. Fani, răm­a statornic în ideile mele rezultate din cunoaşterea realităţei şi­ voiu vota contra celor prezentate. Rezultatul votului Se pune la vot luarea în conside­raţie prin bile. Proectul a fost luat în consideraţie cu 61 voturi albe şi 17 negre. Se votează legea pe articole prin ridicare de miine şi se admite. Se pune la vot legea în total. Votul este nul. Şedinţa se ridică la orele 6. Şedinţa de la 80 Septembrie 1900 Şedinţa se deschide la orele 2 fără 5. Prezidează d. Cantacuzino. Deputaţi prezenţi 84. Se fac formalităţile obicinuite. Pe banca ministerială d-nii Carp şi Maiorescu. Taxa pe ţuică D. Carp cere să se pue pe Marţi la ordinea zilei proectul de lege asupra ţuicei. D. Palade cere să se împartă ra­portul. D. Gr.­­Dimitrescu depune o peti­­ţiune a locuitorilor din judeţul Argeş în contra taxei pe ţuică. D. G. Dobrescu-Frahova spune că este fericit că împreună cu d. preşe­câtre alegătorii prahovenî ca să stăruie spre a construi tipia ferată Ploeşti-Vă­­leni. Acum văd că s’a cerut concesiu­nea pentru construirea acelei linii. Rog dar a mi se pune la dispoziţie dosarul chestiuneî. D. P. P. Carp răspunde că ar trebui ca d. Dobrescu să aştepte întoarcerea in ţară a d-luî ministru de lucrări pu­blice. D. Dincă Schileru depune petiţiuni in contra taxei pe ţuică, din judeţele Vilcea, Gorj, Muscel şi Dîmboviţa. Cazar Axente D. Aurel Iliescu anunţă următoarea interpelare : Prin Monitorul Oficial de ministru al justiţiei publică raportul sau şi jur­nalul consiliului de miniştri, prin care se destitue judecătorul Axente Cornelii­. Motivele invocate sunt excepţional de grave şi de natură a atinge nu numai cinstea şi demnitatea fostului magistrat dar chiar prestigiul magistraturei. Şi fiind­că sunt informat că buna credință a d-lui ministru de justiţie a fost surprinsă prin rapoarte neexacte ce i-au fost prezintate de prezidentul Vil­cea, sunt hotărit a anunța o interpelare. Pentru aceasta, vă rog domnule Pre­şedinte, sa ni se pună la dispoziţie do­sarul acestei afaceri. Am credinţă domnule ministru de justiţie, că apreciind gravitatea imputa­­ţiunei adusă unui magistrat şi a des­­minţirei ce aduc unui act oficial, va face ca neintirziat dosarul să fie pe biroul Camerei şi in ziua interpelare! d. ministru să fie gata a răspunde la interpelare. Arendarea veniturilor hîrtiei de țigară Se procede la votarea in total al proectuluî de lege cu privire la hir­­tia­ de ţigară. Rezultatul votului este 98 pentru, 15 contra. Leg­ea e primită. Camera trece în secţii. SENATUL Şedinţa de la 30 Septembrie 1900 Şedinţa se deschide la ora 2.35 p. m­­sub preşedinţia d-lui C. Boerescu, pre­şedinte. Sunt prezenţi 97 d-ni senatori. Pe banca ministerială se află d-nii General Jaques Lahovary, Titu Maio­rescu. Se votează indigenatele d-lor Tom­a Hrisaff, romin din Macedonia, d. Hrand Caval, loan Lascu, Conrad, Kamner. D. T. Maiorescu, depune proectul a­­rendărei monopolului hirtiei de ţigară. Ședința continuă. Un interview laTi­ard­me Chiar la Charonne, unul din cele mai locuite cartiere ale Parisului, mă trimise măi de­ună zi dimineaţă directorului jur­nalului de care sunt însărcinat să veri­fic noutăţile atît bune cît şi rele. De astă dată se întîmplă că dădusem pe negîn­­dite în mijlocul, unei familii vesele. Visita mea era pentru o tînără fată de 18 ani, d-şoara Désiree Becker care locueşte la părinţii ei, negustori de vinuri, birtaşi, în strada Vignolles No. 31. „De cinci ani, ne spusese mai înainte această tînără fată, sufeream de o ane­mie profundă O slăbiciune grozavă mă cuprinsese, somnul şi pofta de mîncare îmi dispăruseră. Aveam în continuă pal­pitaţii de inimă şi dureri violente în tot corpul şi mai cu seamă în spate. Nici un tratament, chiar dintre cele mai scumpe, nu putuseră să împiedice cursul boalei şi părinţii mei erau disperaţi, cînd mi se recomandă Pilulele Pink. Acestea au fost mîntuirea mea, aş putea zice, căci, după ce le luasem conștiincios, sunt în mo­mentul astual pe deplin vindecată. — D-șoara Beekor după o fotografie — Aflând această vindecare, mă dusei în Rue Vignolles. După ce spusei scopul vi­zitei mele, domnul și doamna Becker con­firmară tot ceea ce spusese fiica lor, în­­cîntaţî de proprietatea Pilulelor Pink, cari scăpaseră pe copilul lor. Ast­ă­zî îmi spuseră eî, este pe deplin sănătoasă după cum aţi văzut’o. D-şoara Désirée se scobora în acest moment din odaia ta, și trebuie să mărturisesc că nu văzui de loc pe obrazul său fraged, ro­şiatic şi vesel, urmele unei anemii aşa de gravă de 5 ani. Aveţi, domnişoară, îi zisei, o faţă superbă şi dacă puterile d-v sunt în raport cu aparenţele, vă felicit de schimbarea care a trebuit să se facă în d-voastră. „Sunt mai voinică ca nici­odată, îmi zise ea, şi lucrez toată ziua fără osteneală mănînc şi dorm bine şi sunt minunat de sănătoasă.* E ceva pentru mine că vă aud vorbind ast­fel şi vă felicit că aţi întrebuinţat un remediu aşa de eficace; căci după desele mele constatări, el reuşeşte în­tot­d­-una în caşurile de anemie ca al d-voastră, de clorosă, de boale nervoase precum şi în reumatisme şi slăbiciuni generale... Mai multe persoane din vecinătate, prietene cu familia Becker, care locuesc în casă de vre­ o 20 de ani asistau la conversa­ţia mea şi confirmaseră ceea ce mi-au spus domnul şi d-na Becker şi fiica lor. E aproape un an, adăugară ei, am fost mai mult de­cît neliniştiţi în privinţa sa, azi suntem cu totul liniştiţi. Le mulţumii­­şi plecai satisfăcut că am văzut şi de data asta fiinţe fericite. Pilulele Pink, a căror formulă a fost aprobată de direcţiunea sanitară română, se află de vînzare la toate farmaciile şi drogueriile din ţară, cu preţul de lei 3.50 cutia sau 17.50 şase cutii. Depozite la drogueriile Ilie Zamfirescu, strada A­­cademiei 8, F- Bruss, Bulevardul Elisa­­beta (Palatul băilor Eforiei) şi la far­macia Vasiliu, calea Griviţei 74, Bucu­reşti, C . V V­­ IFI ŞI se practică de singurul specialist S. PIERRE Directorul Institut, Vaccinat al Statului Şoseaua Kiseleff , Eliberează buletine pentru şcoli dinte al Camerei au luat angajamentul Chemaţi acasă prin telefon sau prin poştă IMPORTANT In apropiere de gara de Nord, pe ju­mătate preţ se vinde o casă construit­a de un an, cu etaj şipar­or, foarte solidă lux da primul rang, la credit 30.000 lei a „­­ costa­t 92000 şi se vinde în total preţ fix 1$ 55000 lei Asemenea o moşie în judeţul Roma.­g­naţî peste 6000 ppg. pămînt prima cali­­­­tate aste arendată, are două gârî pa Mo­­g. sie, case mari, pătule, magazii, grajduri­­ etc. Se vinde imediat prin prima Agen­­»t tură Romînă strada Dioui­sie No. 82 cu ■gj 230 lei pogonul. Se garantează venit net ,5 8% fiind arendată și pentru 1 milion lei "­i se poate aștepta 5—10 ani cu dobîndă 2­5% pe an. "ssi Tot prin această agentură se arendeză moşiile din întreagă ţară, se plasează bani cu ipotecă imediat contra unui mic comision. Avem amatori serioşi pentru a cumpăra păduri de stejar de la 6—10000­­ pogoane cu bani gata. Gratis, Gratis I fără pretenţii de vre-o plată plasez bani D-lor particulari; chiar şi bani dotali ’I asigur în ipoteci bine garantate cu dobînzi avantagioase. Co­­municînd adresa imediat veţi avea ca­pitalurile D-voastră bine plasate in ipo­teci sigure şi fără pretenţie de comision Si sail alte ch­eltuelî. NOTAT1: La prima Agentură Romînă. IU S»äJBfllrB’äiESC9J-CAMl!»INA 82, Dionisie, Bucureşti DO­CTOFRJLROSEN Tratează maladiile interne, de copii şi genito-xirinare — Consultaţiunî de la 2—4 p. m. — Str. Corbului, 23 colţ cu str. (Olteni) ©«© fălci, aia jaad. co Hi r©SaolM, te­ren Ibaaîi, este de VAIMRE A se adresa Sa Administraţie Zog­­apialis ABSOLVENTA CU DIPLOMA a Conservatorului din Bucuresci predă lecţiuni de plano la domiciliu său STRADA Tib­IUOR No. 63 Printre cititoarele noastre sunt cu miile, val, ale căror paloare şi obraz galben causează o impresie penibilă celor care le primesc. Din fericire, ferul Bravais în pi­cături concentrate le transformă în mod miraculos şi le redă graţie în­­trebuinţărei sale recomandată de toată lumea frăgezimea pelei şi cu­lorile cari dovedesc o sănătate în­floritoare. De VINZARE Cu preţuri reduse Pomi roditori altoiţi CALITATI SUPERIOARE * DIN RENUMITA GRADINA George Xoanid Furnisorul Curteî Regale SîHCîas­eşti, Strada Rio. SSO Catalogul gradinei după cerere, se trimite gratis şi franco. _____ Roonn­osoniQtare Sub­semnatul C G Zissu aduc la cunoş­tinţa generală că în ziua de 28 Septembrie 1900 am perdut în Bucuresci un bon fon­­ciar Urban cu No 165656 în valoare de lei una mie şi cu cuponul de 1 Ianuarie 1901 Ast­fel fiind declar acest bon în mîinele orî-căruî ear afla de nul şi fără valoare, şi rog pe persoana căruia i s’ar presenta acest în­scris să mă anunțe imediat la domiciliul meu din str Domnit-1 15 București 7685 1 JT ~ lassan Frai Hasan JEn gros, En detail — Bwearest — N­o. 66—î­0, Strada Lipscan! Zilnic ne sosesc nou­tăți pentru sesoanele de: toamnă și Mi Lănurî Hemespun, Drap Liberty, Velours pentru bruse diferite desenuri şi colori. Hare asortiment în Mătăsării negre şi colori Asortiment complect în Micele pentru HESS Specialitate: Covoare, Stofe de mo­bile, Ierdele, Storuri, Linoleum, etc. preţuri moderate şi fixe STR. A p. 11, Piacuireşti fCetd Cöiitísifital pratersfrasse- 1-lnî lang Preţuri moderate, ascensoriu •CIJ SMK 1¥08J A­RAK JAV (Sals, E’oriel) CONŢINEXTTAXI Direcţiunea B. SC58BAK cea mai mare Întreprindere fantastică din lume II Decoraţiuui splendide REPERTO3R COLOSSAL Sâmbătă 30 Septembrie -1110O Orele 8 jumătate seara PREMIERA de GALA Duminică 1 Octombrie 2 Ian represeiMisal 2 Orele 3 p m ţii orele 8 jumătate seara la representaţia de Matinee şcolari! şi copii p­lăţesc pe jumătate asupra cărui se atrage deos­bita atenţiune a publicului In Palatul Ilusiunilor 1%'OU O închisoare veselă,—jpăratesî î®r Raţele vrăjitoare de la Bucureşti la Paris. Un vesel concert­ele Spirite. Spălătoria drăcoasă Un voiagiu prin imposibilitate Potpouri cu admirabil efect In ţara umbrelor. Joc de Silhoud­o foarte comic Cursa aeriană misteriosa cu Veloeipoil ©MBA COMSCA a Liliputanilor mis­terioşi 1%’OU Trovatore—Cavaleria Rusticană MISS CLEO în marea fo­cului şi a flăcărilor. Se­cesiune — Valuri luminose. Silfida lunci— Dans ser­pentin în aer THE AMERICAN BIO­GRAPH cel mai admira­bil pe ţărimul fotografie­­lor mişcătoare în ţara miraculoasă, feerie de apă, cu aranjamente fabuloase, Gfande Pontai­­nes luminettses, Psyche in faţa tronu­lui Venus. Allegorie executată de 15 Dame, Serbarea luminei polare Palatul Diamantelor Preţul Locurilor, Loje de jos Leî 25.— Loje de sus Lei 15.— Fotoliu rezervat Leî 5.— Stal I Lei 3.— Stal II Lei Gale­ria Lei 1. Cassa theatrului este desch­i­s, în fie­care zi de la 3­0 pînă la 12.— si de la 5 seara înainte. in fie­care seara orele Reprezentaţiuae si m­m. Mar® îlîflsiriaÎ şi de v*I!Zare ca" x c sore .din Strada Precupeţii Noi No. 25 alături cu cal. Dorobanţilor compuse din l i camere foarte luxoase, tapit, parchet, sobe de teracotă, bae, cameră, 2 pivniţi, spă­lătorie, curte singură, preț convena­­bil. Adresa Dorobanţi 108. 7609 lectorul Ericolds Strada festei @ Irrtorcîndu-se din străinătate îşî a reluat om­paţioniie wWwwWwWwwwwww Ciféi fstiScfarl Vechiul şi cunoscutul antre­prenor d. A. Uroşgyic­t, fost re­stauratorul Gărei de Nord, de­­schide de la 1­­Octombrie 1900 MARELE Cafee Boulevard cea mai mare şi modernă ca­fenea din Capitală, din nou­ a­­ranjat, lumină electrică, CON­­sumaţiiuile excelente. Peste 100 ziare din întreaga Europă. Piatre sistematice 7635 mmmt Br. 3. Ifflslfartei fost intern pr. al spitalelor din Paris S’A MUTAT STR. MODEI a Consultaţii pentru boale interne şi nervoase de la S­pingi, la m­urceul Clasic REAL FRANCEZ FIMOMSSOT Vechea Agenţie Un­i­ver­sal ă I tal i­a n ă BAKU BARI!! Se dau bani cu împrumut asupra casalor si moşiilor 5SANI!! OSSATIS !!! Se plasează gratis şi banii d-lor par­ticulari, pe hipoteei garantate (Str. Regal) No. 111.­­Telefon No. 142, 7515 BUCUREŞTI SUB DIRECŢIUNEA D-nei Dr. Stoeiescu­-Floftescu­ Str. Font­anei No. 8 Prof. de Filosofie şi pedagogie la Externatul No. 1 din Bu­cureşti şi diplomată a şcoalei superioare din Lausanne. Cursurile primare şi liceale au început Luni 18 Septembrie Cursul normal de gradul II-a echivalent cu clasa V-a liceală începe Mercuri 20 Septembrie. 7594 IE¥IBm 7658 7660 [JR

Next