Adevěrul, noiembrie 1900 (Anul 13, nr. 4048-4077)

1900-11-01 / nr. 4048

JL ék y 3 itt A RevSrTvr Mercur, 1 Noem­brie 1900 . Tragerea la sorţi a juraţilor. - intrarea du-se culpabil de o sumă de neglijenţe grave in împlinirea serviciului sau. Ministerul de finanţe a pus astă­zi în circulaţie nouile monede de argint de 2 lei, de un leu şi de 50 de bani. Monedele noui nu diferă de loc de cele vechi. D. Săveanu fost primar al oraşului Focşani a fost dat in judecată pentru fapte incompatibile cu demnitatea de primar. D. deputat Filipache Corlătescu este grav bolnav de pneumonie. Printre conferenţiarii noului ciclu de conferinţe la Ateneul Romin,­e şi d. I. Neniţescu cu conferinţa d-sale asupra Dobrogei. Seria conferinţelor de la Ateneu se va începe anul acesta de la 14 Noem­­brie c., printr’o conferinţă a d-luî Ni­­colae Xenopol. Miine începe la şcoala superioară de r­ăzboiu din Capitală, cursurile anului I de studii. Elevii ofiţeri admişi in anul 1 sint : locotenenţii P. Gh­iriacescu, C. Costescu, D. Popovici, AL Marinescu, Anstid Leca, R. Seinescu, C. Draga şi I. Constantinescu. Toţi aceşti ofiţeri elevi s’au prezentat ori la şcoală. Eri la orele 3. d. n. s’a întrunit la direcţia generală a serviciului sanitar juriul examina, totişi concurenţii înscrişi pentru concursul de medici de oraş şi spitale. Juriul a fost complect. Dintre cei 31 de candidaţi au lipsit d-nii d-r P. Ha­­giescu­, Luca Tudoriu, Eva Ioneli, Ni­­colescu Bideanu, şi Rudescu. Termenul de prezentare pentru ab­senţi a fost cel mult azi la ora 1 d. a. cei ‘prezenţi in număr de 56, au­ ^ fost repartizaţi* in serii de cite 5, şi s’a a­­ranjat ca* fie­c­are serie să treacă toate lucrarile scrise în acelaşi timp, pentru ca concursul să se termine mai curînd. In urma unei ancheta făcute la Cra­iova institutului Ştefan­­ Romăneanu, după avizul inspectorului şcolar şi al d-luî avocat al casei şcoalelor Dancovici, ministerul a hotărit ca acest institut să fie considerat ca institut privat şi certificatele să nu fie valabile la şcoa­­lele statului cită vreme acest institut nu-şi va alipi averea la casa şcoalelor. D-nii căpitan Alexandru Teodora,­ co­mandantul companiei de jandarmi ru­rali din R.­Sarat şi căpitanul Barbu Fi­­litis comandantul companiei de jandarmi rurali din T.­Neamţu, au fost mutaţi u­­nul în locul celu­­ilalt. Se aduce la cunoştinţa domnilor stu­denţi din anul al IV-lea de medicină că d. dr. Severeanu îşi va începe facţiunile de clinică chirurgicală, Joi 2 Noembrie, ora 8 seara, în amfiteatrul spitalului Col­­ţei, după care şi-l va urma regulat în zilele şi orele arătate în program. Societatea de cultură macedo-romină va face să apară în curînd o dare de seamă istorică asupra acestei societăţi de la în­fiinţarea ei. A fost adus la spital frănarul Rădu­­lescu Ion, care voind a lega un grup de vagoane in gara Chitila, a fost lovit greu­. Consfătuirea radica­lilor la Iaşi (Condiţiunile d-lui Panu. — Portofo­liul ministerului de Justiţie.— Ziua de 11 nicembrie Azi e lucru stabilit. Unica condiţie a d-nului Panu, cu care va merge alăturea de guv­enul Carp, fără a face opoziţie este cedarea unui mi­nister pentru şeful radicalilor. Pentru partizanii­ săi d. Panu nu cere de­o­camdata nimic şi se va inzista nu­mai atunci cind împrejurările vor cere. Se pare însă că d. Panu reflectează a­­supra portofoliului ministerului de justi­ţie ; căci, azi unul dintre­ cei mai intimi prieteni ai d-luî Panu a adus cel d’Intriu ştirea in localitate că d­ .Maiorescu, se va retrage în curînd din minister spre a se stabili în Wuertemberg. Semnificativă a fost purtarea oficiosu­lui „Evenimentul“, care s-a mulţumit să nu vorbească nimic despre consfătuirea radicalilor şi a anunţat sosirea şi plecarea d-luî Panu, ca a unui simplu membru din parlament. Acelaşi oficios de azi repro­duce însă cu compacte svonul că in curînd d. Maiorescu se va retrage din minister. * Ziua de 11 Noembrie este desemnată ca ultima lovitură. Atunci se va lua de­cizia. La 11 crt. va sosi din nou la Iaşi d. Panu, cu care ocazie va fi şi apărăto­rul d-luî inginer Painu, în procesul său cu comuna. 11 Noembrie este aproape de ajunul deschiderea Parlamentului şi a­­tunci d. Panu va da ultima sa hotărîre asupra acţiunei sale în noua sesiune par­lamentară. Pînă acum „împrejurările arată că radicalii vor fi în opoziţie“ mi-a decla­rat unul din partizanii d-lui Panu. Odată cu declaraţia războiului contra guvernului Carp va reapărea şi „Lupta“. * Cu acceleratul de Luni seara d. Panu s’a întors la Bucureşti. La gară a fos condus iarăşi numai de cîţi­va amici. Riga. Mişcarea iei M­ag­istra­tură Pe ziua de 1 Noembrie s’a făcut ur­mătoarea mişca­t în magistratură : D. C. Pantelimon jude-instructor la trib.­Olt, mutat la Romanaţi; D. A. Anastasiu supleant la trib. Me­hedinţi înaintat jud. de instrucţie la trib. Oltc­î D. V. I. Rîureanu supleant la trib. Dîmboviţa înaintat jude la ocolul Sahara pl. Ilfov; ,­­ D. Coşar Vîrcolicî supleant la trib. Suceava înaintat jude la ocolul IV Bu­­ureşti; D. N. I. Teoh­ani jude la ocolul Tul­­cea permutat la ocolul Păt­îagele jud. Buzau ; D. N. G. Ştefănescu jude la ocolul Be­­chet-Dolj,­­permutat la Tulcea ; D. C. R. Marinescu ajutor la judecăto­ria ocolului Urziceni-Ialomița, înaintat jude la ocolul Bechet-Dolj; D. A. A. Miclescu jude la ocolul Si­­mila-Tutova, permutat la Săveni-Dorohoi; L­. G. L. Dimitru ajutor la jud. ocolu­lui I Roman, înaintat jude la ocolul Si­­mila-Tutova ; .1­. C. M. Moisiu jude la ocolul Filciu, permutat la ocolul Focșani; D. M. I. Panaitescu ajutor la jud. oco­lului T.-Măgurele înaintat jude la ocolul Falciu; D. V. St. Dimitrescu a fost numit aju­tor la ocolul T.-Măgurele ; D. G. G. Volenti supleant la trib. Vas­lui permutat la trib. Ilfov ; D. I. Florian ajutor la jud. ocolului I Caracal a fost numit supleant la trib. Vaslui; D. G. Mihăileanu, ajutor la jud. ocolu­­lui Horezu-Vîlcea, permutat la ocolul 1 Caracal; D. I. N. Dimitriu a fost numit ajutor la jud. ocol. Horezu-Vîlcea; D. Christ. Stamboleanu a fost numit supleant la trib. Dîmboviţa ; IX Al. Mandrea ajutor la grefa trib. laşi a fost înaintat supleant la trib. Do­­roh­oi ; D. G. Ionescu ajutor la jud. ocol. Pia­­tra-N­, supleant la trib. Suceava ; D. Teodor Ivaşcu a fost numit ajutor la jud. ocol. Piatra-N., D. C. Scarlat Romano ajutor la jud. ocol Doroh­oi, substitut la trib- Botoşani ; D. P. G. Ţintu ajutor la jud. ocol. Dă­­mieneşti-Roman, permutat la jud. ocol. Dor­oboi. D. G. Dumbravă este numit ajutor la jud. ocol Domreşti-Roman; D. Titu Bombăescu, ajutor l­a jud. oco­lului Amaradia-Dolj, supleant la m­ic-Me­­hedinţi; D. I. Popp, numit ajutor la jud. Amara­dia-Dolj ; D. Eugen I. Melic a fost numit ajutor la ocolul I Roman ; D. C. Muşescu a fost numit ajutor la ocolul I Ploeşti; D. C. Ivăşcanu ajutor la ocolul Curtea de Argeş ; D. Vasile Ştefănescu a fost numit aju­tor la jud. ocolului Urziceni-Ialomiţa, uliieleTeleme — Serviciul „Agenţiei“ Române — închiderea expoziţiei Paris, 30 Octombrie. — Expoziţia a fost definitiv închisă azi. Din cauza ploaei reci, au fost puţini vizitatori di­mineaţa, dar mulţimea era numeroasă la orele 5, in momentul închidere! ga­leriilor.­­Castelul de apă a fost iluminata o ultimă oară, la orele 9 şi jumătate seara, dar o ploae rece a căzut seara şi vizitatorii cei din urmă au fost, prin urmare, puţin numeroşi, cu toată or­chentra care cvita marsileza pe terasele cafenelelor, cu toate iluminaţiunile, la orele 11 era puţină lume in momentul închiderei definitive. Camera a adoptat, în unanimitate, moţiune de felicitare pentru organiza­torii şi toţi colaboratorii expoziţiei. Consiliul municipal, de altă parte, votat o moţiune trimeţind o salutare şi mulţumiri a tuturor străinilor care au venit să viziteze expoziţia. Şedinţa de dimineaţă Paris, 30 Octombrie. — Camera hotărit să ţină şedinţe patru zile în cursul săptăminei, dimineaţa şi după amiazi. Dimineaţa se va discuta bugetul şi după amiazi se va ocupa cu proec­­tele de reforme în ordinea in care vor­­fi prezintate de guvern. După amiazi Vineri, se va ocupa de interpelări. Scufundarea unui vapor Londra, 30 Octombrie. — Vaporul «Angelo» ducindu-se din Christiania la Hifti s’a scufundat la sud de Wilhernsea cei 84 pasageri care se aflau pe bord au fost salvaţi. D-rul Leyds la Haga Ilaga, 30 Octombrie. — D-rul Leyds, ministrul Transvaalului a sosit la Haga unde va rămîne pînă joi. Situaţia în Serbia Belgrad, 30 Octombrie. — Se des­­minte din sorginte competinte, şti­rea după care ministrul de interne ar fi adresat prefecţilor o circulară, cu privire la relaţiunile regelui Alexandru cu regele Milan. I­n duel Budapesta, 30 Octombrie.— Un duel cu sabia a avut loc intre prinţul Gheza Oddscalchi şi contele Aladar Szecseneyi. Acest din urmă a fost grav rănit la braţ; motivul duelului este necunoscut. Ciuma Berlin, 30 Octom­brie.— Se comunică din Alexandria Agenţiei Wolf că, două noui cazuri de ciumă s’au­ ivit. Razboiul etno-europii — Serviciul „Agenţiei" Romîne — Cererile Italiei Roma, 30 Octombrie. — Monseniorul. Favier, vicarul apostolic din Pekin este aşteptat in curînd la Roma, unde a fost‘chemat la Vatican în urma afa­cerilor din China. După Întrevederile sale cu cardinalul Rampolla, Vaticanul va stabili cifra indemnităţilor ce va tre­bui sa ceară Chinei, insărcinind pe Franţa să sprijine cererea Vaticanului. Mişcarea trupelor Roma, 30 Octombrie.—Agenţia Şte­fani află din Peking, cu data de 11 Noembre, că o expediţie comandată de colonelul german Cork, mer­ge spre Kalgan. Un batalion de infanterie ita­liană şi de bersalieri cu artilerie, pre­cum şi un pluton de cavalerie şi un batalion de infanterie germane, cu o companie de marinari, iau, parte la ex­pediţie. .­­ . . Amiralul Cardiani a părăsit Pekingul pentru a se duce la Taku. Un raport Berlin, 30 Octombrie. — Mareşalul de Waldersee anunţă din Peking, cu data de 8 Noembrie, că maiorul Graham cu două companii de infanterie, două esca­­droane de cavalerie şi două baterii a sosit la Tung-Po, la Nord est de Pe­king, venid din Tien-Tin. El a avut o intilnire cu boxerii. După un alt raport al mareşalului, cu data de 9 Noembrie, coloanele en­gleze comandate de generalii Richardson şi Campbel au venit din Paotingiu la Tien-Tin. In mersul său, generalul Campbel a distrus mai multe lagăre de boxeri. Mareşalul mai anunţă că trupele ru­seşti au învins 6000 de boxeri la nord de Han-K­ai-Kuan. Ruşii au avut 4 oa­meni ucişi şi 61 răniţi. La palatul de justiţie In culoare La orele 10 luna, culoarele palatulu de justiţie sunt pline de lume. Din toate părţile soseşte public nu­­meros, unii cu bilete de intrare, alţii fără de bilete, făcind numay pe specta­tori la­ intrarea curţi cu juri. In faţa intrăreî curţeî cu juraţi,­ uti cordon de jandarmi aşezaţi în careu pă­zeşte laturile intrăreî. La uşă d. intendent al palatului, Con­­dopol, d. comisar Aricescu, căpitanul de jandarmi Brezoianu şi faimosul inspec­tor Sachelaride. Persoanele cari au bilete îşi fac joc, intră in sală, şi cordonul jandarmilor se strînge la loc. Distribuirea rolurilor De la 10 ore dim., Sachelaride a fost însărcinat să supravegheze liniştea, îm­preună cu 2 comisari de poliţie. De la 2 ore d. a., e insărcinat cu paza, d. in­spector Costescu, cu alţi 2 comisari. D. comisar de siguranţă Corbuleanu împreună cu 10 agenţi secreţi, cu 10 sergenţi şi vreo zece soldaţi de infante­rie, are răspunderea deplină a ordinei şi a siguranţei. Toate intrările, laturile, camerei acuzaţilor, sunt bine păzite. Cei 31 de gendarmi vor menţine pu­blicul in linişte, la uşa din faţa cu­rţii cu juraţi şi la cea din dos, aranjaţi toţi în formă de careu. La 11 ore intră in sală un avocat bulgar, reprezentant al baroului din Sofia. Duba­ acuzaţilor La 10 jumătate punct soseşte In do­,­sul palatului de justiţie 2 dube de la Văcăreşti. 1 . înăuntru se alia bulgarii arestaţi in număr de 9, dintre care 8 sunt Inii o dubă, iar al 9-lea Nicola Mitter e sin­gur păzit de un jandarm în duba a doua. Dubele sunt păzite sub baio­nete. .............. . . Siguranţa palatului de justiţie le face primirea cuvenită. Toţi sint luaţi in primire de d. comisar Corbuleanu şi slnt conduşi în camera arestanţilor. Abia aduşi aci, soseşte d. preşedinte al Curţei cu juri Djuvara, care le face perchiziţie. In camera arestanţilor. — Un hap negru Cite şi nouă bulgari, sint aşezaţi la rînd, unul lingă cel­l’alt, toţi abătuţi şi palizi. . . „ . . D. preşedinte Djuvara imbracat in togă îl ia pe fie­care in parte şi îi face percheziţiuni. De faţă e d. Aricescu co­misarul palatului de justiţie, d. comi­sar de siguranţă Corbuleanu, şi d. Pe­­trescu grefierul penitenciarului Văcă­reşti Sunt perchiziţionaţi: Trifanoff, Carambuloi­, Peteff, Alexoff, Boiciu I­­lieff, etc. Vine rîndu­l lui Stoian Dimi­­troff asasinul lui Mihăileanu. In buzu­narul din dreapta al pantalonului, d. Djuvara găseşte un tub de ţigaretă şi înăuntru un hap moale negru. Toţi ră­­min miraţi: grefierul Petrescu nu pu­tea să explice acest lucru cînd la peni­tenciar îi perchiziţionase pe toţi şi nu dăduse de acest tub cu hapul negru. Ge-i asta Dimitroff 11 întreabă d. pre­şedinte. „ Nu ştiu, zău nu ştiu ce-i. Se desface tubul de ţigaretă... şi ha­pul negru nu era de­cit... un hap de pline înegrit cu cerneală,— hapuri care se fabrică la Văcăreşti de către con­damnat! pentru a improviza diferite dis­tracţii... In sfîrşit toţi se liniştesc, şi percheziţia continuă. Alt nimic de remarcat. Condamnaţii în sală După aceasta la orele de şi 50 m. acuzaţii sunt introduşi in sala Curţeî. Ariiaţia crescuse în mod vădit pe afară. Publicul aştept ca bulgarii să fie in­troduşi prin faţă şi să-i poată vedea, dar n’a avut acest norbe. Un alt incident Pe cînd lumea parlamenta di jan­darmii aşezaţi în care­ în faţa intrăreî curţii, un domn vine şi caută să pa­tru­nză în sală. Jandarmii îl refuză. Omul se recomandă că e secretar la leolit­iu­nea rusă din Capitală, câine afară d. Djuvara preşedintele curţii, ii oferă un bilet de intrare, şi domnul strein intră in sală. In vremea asta palatul de justiţie e plin de lume. Sun­t orele 12 luni. In sală dezbaterile au început. Bufetul palatului de justiţie e asediat de lume. Toată poliţia Capitalei rpişună. Prin curte se văd agenţii siguranţei şi sergenţii împrăştiind. Maria Impresiffissi de spec­tator Nici faptele materiale, nici interesul juridic nu m’a atras azi in sala Curţeî cu juraţi. Am venit să asist la... o premieră Drama, mai just dramele — căci sint două,—sint în dărătul nostru, făptuite, consumate. Despre ele ne vorbesc instrumentele crimei, cari stau pătate de singe pe treptele tribunei curţeî, autorii crime­lor cari stau înşiraţi pe banca acuzaţi­lor şi o văduvă—văduva lui Mihăileanu —al cărei doliu este al nostru, al tu­turora. Ceea ce începe azi e un epilog. E rîndul societaţei sa-şi spună cuvîntul— teribilul cuvint al conştiinţei căruia va urma... sabia rece a legei. Christ, răs­tignit pe cruce, face să se coboare din cadru privirea lui de suferinţă şi în va­l de dreptatea în blindeţe... Un sunet metalic. E clopoţelul pre­şedintelui. Un fior străbate sala. — Să se introducă acuzaţii ! E momentul solemn... * Au trecut cite­va clipe. Uşa s’a deschis în dosul băncei acuzaţilor. Respirările sint reţi­nute... Intă-i intrînd: masivul, mai mult umflatul Boiciu I­­eff, ne­ras, brun, cu spinarea curbată, figură ordinară ; lunguieţul şi ascuţitul Karambuleff, tip mongol, par’că şî-a fixat in glumă o parodie de ţăgărie din virful bărbiei; întu­necosul Nicola Miţeff, hotărîtul Stoiceff, nevrozatul Trifanoff, cu figura-î des­compusă, zdrobit onoraliceşte, vicleanul şchiop Bogdanoff, zis şi Hagiu, îndărăt­nicul sectar Stoian Dimitroff şi cei­­l’alțî mai puţin interesanţi. Nu e o singură figură simpatică. Tri­fanoff beneficiază de figura-î maladivă, care inspiră milă.... In public e mişcare, încep reflexile pe şoptite. Şi unde e curiozitatea ar fi in contra firei să lipsească femeea. Sexul frumos are cite­va reprezentante pline de graţie. Sint emoţionate pînă in virful bogatelor lor penaje de la pă­lării !.... Lacrimile au şi început să exercite influenţa lor....... începe interogatoriul acuzaţilor pen­tru stabilirea state­­lor civile. Cite un., «link»... al interpretului, care întreabă un bulgăreşte, loveşte urechea in chip puţin agreabil... Pină acum nici o...bombă, nici o e­­vadare, nici o sinucidere. E poate tim­pul de vină !... O ploie măruntă şi rece se cerne afară şi creează în sală o at­mosferă sumbră.... E. D. F. Intrarea a a debaters ZIUA 1 Înainte de şedinţă.—Măsurile poliţieneşti De cu vreme s’au luat cele mai se­vere măsuri poliţieneşti, spre a menţine ordinea în jurul sălei de şedinţă. Cor­doane de jandarmi poliţieneşti sub co­manda căpitanului Brezoianu, înconjoară de cu vreme din toate părţile sala Curtei cu juri spre a menţine la dis­tanţă publicul care din ce în ce devine mai numeros. D. Căpitan Brezoianu dă ordin ca să nu se lase nimănui trecerea după cor­doane. La ora 11 şi jumătate se ordonă des­chiderea salei Curtea cu juri şi toţi cei prevăzuţi cu cărţi de intrare pătrund in sală, la sală Publicul care intră in sală îşi ocupă in linişte locurile. In faţă pe banca părţii civile se află văduva d-na Mihăileanu, avînd de o parte şi de alta pe avocaţii P. Grădiş­­teanu şi Cernescu. Avocaţii apărărei iau foc pe băncile destinate. Printre representanţii presei străine mai cităm pe d-nii Hans Krauss pentru «Neue Freie Presse» şi «Rester Lloyd», d. dr. G. Stremoff, avocat, corespondent­­al unor ziare din Sofia. Mai observ pe d-nul Şioaceff, membru consilier la Curtea de apel din Rusciuk, d. Teodoroff de la agenţia bulgară. Deschiderea şedinţei. La ora 12’/* Curtea îşi face intrarea. Pe lingă primul-procuror şi procurorul general se află d. judecător Florescu, care însă la inceperea şedinţei îşi pă­răseşte locul. D. preşedinte Giuvaru declară şedinţa deschisă şi ordonă Introducerea acu­zaţilor. Acuzaţii intră şi sunt aranjaţi în or­dinea următoare: Boice Ilieff, Nicola Miţeff, Mitu Stoicel, Cristu Karambulef, Alexandru Trifonoff, Stoian Dimitroff, Spiru Alexoff, Achim Peteff, Nicola Bog­danoff, zis Hagiu. In dreptul fie­cărui acuzat şede avo­catul sau. Se dă citire listei juraţilor, cari fiind în număr de 35 sunt suficienţi pentru inceperea dezbaterilor. D. Lazar Duma, interpret pentru aceea din acuzaţi cari nu ştiai romi­­neşte, este chemat să depue jurămintul a cărui text este mai complicat ca de­­obicei­. După ce i se ia interogatorul, se a­­şează la masa din faţa magistraţilor, pe care se află toate corpurile delicte ale crimelor : topor, cuţite, pumnale, revol­vere, un portofel, şi alte obiecte. Se procede la interogatorul acuza­ţilor. Acuzaţii sunt pe rind întrebaţi asu­pra numelor şi profesiune­­lor, precum şi asupra apărătorilor pe care îi are fie­care . Boiciu Ilieff e apărat de d. avocat Bu­­toianu­, N. Miţeff de d. Sipsomo, M. Stoiceff de d. Const. Lahovary, Ch. Ga­­rambuleff de d. M. Poenaru Bordea, Al. Trifanoff, de d-nii avocaţi Mihail Valerian şi V. Fotescu, Dimitroff de d. avocat A. Brăescu, Spiru Alexoff de d. Gav­il Demetrescu, Achim Peteff de d. avocat Teodor Vanghele şi Nicola Bog­danoff de d. avocat Nicolae Durma.­­Cel mai important este interogato­rul lui­ Stoian Dimitroff După întrebările asupra numelui şi profesiunea sale, i se ia un complect in­terogatorul asupra familiei sale, asupra părinţilor şi a fraţilor săi vitregi, de­oare­ce mama sa a fost de 3 ori mă­ritata. In urma răspunsurilor sale se dove­deşte, zice d. preşedinte, că Stoian Di­­mitroff e în virstă de 22 de ani şi in acest scop are un act de naştere eli­berat prin legaţiunea turcă din Capitală care l-a obţinut de la autorităţile Tur­ceşti. D. A. Brăescu, avocatul lui Dimi­troff, ridică un incident. D-sa spune că asemenea chestiuni nu intră in ches­tiuni criminale. Nu trebue să se facă ast­fel de sur­prinderi şi in ori­ce caz noi trebuia să fim înştiinţaţi. Dumitroff: Să văd şi eu actul a­­acesta !! Preşedintele : II vei vedea. Dumitroff: Dacă e de la turci, nu primesc. D. Preşedinte, atrage atenţiunea d-lui Brăescu asupra solemnitate! mo­mentului şi îl roagă să procedeze mai parlamentar, vorbind cu cumpătare şi numai după ce i s’a dat cuvintul. Urmează ap­i interogatorul acuzaţilor următori, al acelora cari nu ştiu romi­­neşte prin d. interpret Duma. Tragerea la sorţi a juraţilor.— Un Incident D. preşedinte anunţă că se va pro­ceda la tragerea la sorţi a celor 12 ju­raţi cari vor avea să judece procesul. D-sa pune in vederea acuzaţilor că au dreptul să recuze 6 juraţi, nici unul măcar de fie­care dat fiind că sunt 9 a­­cuzaţî. Prin urmare să se înţeleagă in­tre ei pentru a delega pe unul din a­­părători care să facă recuzările. D. advocat Brăescu. D-le preşedinte, între advocaţi a intervenit 0 Înţelegere ca, dată fiind gravitatea şi importanţa acestui proces să nu se mai facă re­cuzări. D-sa spune că e în diverginţă cu co­legii săi şi va face recuzări pe a sa răspundere, căci trebue să aibe acest drept acolo unde curentul contra acu­zaţilor este atit de mare şi cînd s’a e­­xagerat mult. Sunt resentimente cari Întunecă multora dreapta raţiune. în ori ce caz cere suspendarea şedin­ţei pentru 10 minute spre a se Înţelege apărătorii în această privinţă. Se suspendă şedinţa pentru 40 mi­nute, botez arătat Intermezzo.— Convorbire cu Stoian Dumitroff Profit de suspendarea şedinţei şi mă apropiă de Stoian Dumitroff: — Ce sici de actul de de d p­eşed nte şi „ .... „E de la turci, nu-i adevarat. Actul meu mi l’a oprit poliţia. Sunt botezat creştineşte. Nu e adevărat, actul de la turci. Buza inferioară îl tremură. O lumină scapără din ochii mici albaştri. E ener­gie, îndărătnicie, dar şi teamă în gla­sul lui. — Dar tu nu tăgădueşti că cu­ de­plină judecată ai ucis și ai vrut să ucizi pe Mihăileanu ? — Da, scria pentru turci!... — Şi nu te-a trimis comitetul din Sofia să-l omorî! — Nu. M’a bătut la poliţie ca să spun că m’a trimis comitetul să-l omor. Dar nu-i adevărat că m’a tri­mis comitetul. E hotărît să reziste şi să se pună pe această temă, contrazicind ast­fel depo­ziţiile sale de la instrucţie. Dacă se va menţine în această stare de spirit va fi tipul cel mai caracteris­tic şi mai interesant în tot cursul pro­cesului. E. D. F. Redeschiderea şedinţei La redeschiderea şedinţei d. Camil Demetrescu spune că diver­­ginta stă ast­fel: 3 din d-nii avocaţi, între care d-nii Durma şi Brăescu, vor face uz de recuzări. Ceî­ l’alţi 4 renunţă la acest drept. Ei au deplină încredere în toţi d-nii juraţi. Se face încă odată apelul juraţilor spre a se constata dacă nu sunt des­completaţi. Juraţii D. Preşedinte scoate din urnă pe rind numele juraţilor cari vor judeca procesul. Iată-i ordinea strigată : (Dr. Victor Babeş) Victor Babeş, Ion Bănescu, Vasile Assan, Dumitru Roşu, Dumitru Matak, G. Politimos (recuzat de apărare) D. Onciul, (recuzat de apărare), Otulescu Scarlat, Vlătiescu Nicu­­lae,­­Gaciu Dumitru, (recuzat de apă­rare), Vasiliu G. (recuzat de procurorul general) Carcaleteanu Ion, Djuvara A­­lexandru (recuzat da apărare), Sihleanu Stefan, Galargi Henry (recuzat de apă­rare), Kiru Constantin, Ion Colfescu (recuzat de ministerul public), Flamfi­­rescu Hie, Daniilescu G. N. I. (recuzat de ministerul public), Hepites Stefan (recuzit de ministerul public). A. F. Robescu, D. preşedinte spune că pentru a nu se ştirbi mersul dezbaterilor, in caz de indispoziţia vre­unui jurat, trage din urnă încă doui juraţi suplimentar. Es . d. Movireanu D. I. şi P. Girboviceanu. D-nii juraţi cari şi-au ocupat locurile în ordinea strigată, depun jurămintul legiuit. Stabilirea culpelor D. preşedinte comunică fie­căruia din acuzaţi (celor cari nu ştiu romîneşte prin interpret) faptele pentru cari sunt acuzaţi. Boicu Ilief este acuzat ca autor ma­terial al ucidere! lui Fitovschi, Nicola Miţeff, M. Stoiceff, Carambuteff şi Tri­fanoff, ca complici în această crimă Stoian Dimitroff este acuzat ca autor material al ucidere! lui Mihăileanu. Spiru Alexoff şi H. Peteff, ca complici ai acestuia. Nicola Bogdanoff singur este acuzat pentru că a complotat contra vieţei re­gelui. Constituirea părţilor D. avocat Grădişteanu roagă Curtea din partea d-nei Mihăileanu ca să-i permită a arăta pe apărătorii săi în mod verbal. D-nul preşedinte acordă. D-na Mihăileanu, îmbrăcată în do­liu, cu voalul negru dat la o parte, cu ochii in lacrămi. D-le preşedinte, da­ţi’mi voe să vă recomand pe d-nii P. Grădişteanu şi Cernescu ca avocaţi ai mei.... D. Grădişteanu... Şi ne constituim parte civilă. Cuvintele d-neî Mihăileanu au­ fost ascultate într’o linişte morm­întală. D. avocat Valerian atrage atenţiunea ca să se ia în consideraţie că sunt trei a­­facerî distincte—afacerea Mihăileanu, a­­facerea Fitovschi şi afacerea complotului contra regelui,— şi că numai în aface­rea Mihăileanu există parte civilă. In tot timpul citire!, care se face cu voce tare, acuzaţii dau atenţiune şi tresar la părţile cari l l interesează. Actul de acuzare După aceasta se dă citire actului de acuzare. Ne scutim de a’l rezuma, dat fiind că el este cunoscut în extensa citito­rilor. Citirea se face de către d. grefier Sachelaride. Bogdanoff ascultă cu nepăsare actul şi roteşte ochii in public chiar atunci cînd se vorbeşte despre crima ce i se impută. Ga­ram­­iu­lefi stă cu ochii închişi şi are aerul că nu’l interesează nimic; tresare doar atunci cind­­ se pronunţă numele. Cea mai simpatică figură e a lui Tri­fanoff. Cu ochelarii pe nas, îmbrăcat mai bine ca ceî­l’arţi, el ascultă ac­tul de acuzare aruncind din ciad in cînd priviri spre magistraţi şi in public. Dimitroff e im'­tip pe faţa căru­ia ci­teşti nepăsere unită cu arogantă. Emic*, cu fălcile eşite, cu ochii mich tate deschişi. Se uită nume'­gistrafi şi cînd into, banca pâr­tel civile pe d-na Mihail©­Alexoff ar^ 0 pe un ma­­:.i spre ma­­p IVce capul spre axează cu singe rece nu. - figură de om inteligent. Ascultării un aer de om care pricepe tot ce­ ge scrie şi Îşi dă seama de im­portanţa procesului. O figură de bestia cur­it­ă e înceea lui noice meu, asasuuu mi iutovschi. Mărunţel şi indesat cu o barbă mică neagră, cu faţa mai mult fată cu nişte GCtii »ri care SS citeşte brutalitatea stu­pidă şi inconştientă, el ascultă nemişcat aştrii de acuzare pe care de alt­fel nu-i înţelege. . *­­ Citirea ordonanţei Camerei de pu­nere sub acuzare durează trei sferturi de oră, voind a se mai face citirea ac­tului de acuzare, care cum se ştie este foarte lung, d. preşedinte suspendă şe­dinţa pentru 5 minute. Este ora 2 jumătate. limai fiică c!te­ va iiiej |Salap!or€forid| cea nari m im î-ii.-j » • l k*i i fac tast­ică din lume Astăzi seara orele 9 Mare Representaţie Joi La orele 3. p. Mare representa­ţiune pentru copil şi şcolară Freţul general ________pe jumătate |Cîmpul de Războiui din Ci&Isiax | Au sosit originalele fileu cinematografic.|| [Aceste fotografii mişcătoare din actuali-“ I tate, foarte senzaţionale. ► Boxerii omor ssisioaarii şi­­dau foc Palatelor liegaţiimil®!' I Asaltul flotilei unite tisupra I Vaselor de Războiu CHinezesc­­. Iprecum și programul n­ou oricolonalt SLupta Intre Buri si Englezii din Transvaal CINDERELLA # Cenumereasa sau Pantoful de cristall feerie vistacopic©. KKB.LîiAKi:TA «Alassíte 12 tablouri în 15 minute. TRIO SMITH O scenă In Restaurant fyyvff jjf-'y f v y-mw', » DANSUL ORIGINAL de foc și flăcări efecte electrice cu peste 200 Amp&re­prinzătorul de soarte! din flameîn woMsiAiifi iajfTejĂTioa* T\. ' t ~ « ale Directorului Schenk „ ---- cu program nou­. Serbarea drapelelor. Pomii fermeca'?. Fontaines lumineuses­­RĂZBOIUL AMAZONELOR feerie finală cu decoraţiunî fabulos. Vînzarea biletelor în casa Teatrului. .ursul zilei laf pierdut In noaptea de 24—25 Octombrie din trenul C. F. R. între Ploeştî-Iaşî* un geamantan de piele nea­gră, m­emnetor de nik­el şi îm­brăcat cu , pl­­iză neag­ră con­f­i­nind diverse efecte. Găsitorul va primi o bună recom­pensă de la PROPRIETARUL ________________ 7902 vorbind şi scriind perfect limba germană şi romînă, cunoscînd stenografia şi exercitată în scrierea cu maşină, gă­seşte ocupaţiune la un liurgit de primul rang din Capitală. A se a­­dresa oferte precise indicînd salariul sub A. S. la Administraţia acestui ziar. 7903 MECHANICA s muis, LAPARIS #Un consilier imperial şi 6 medici renumiţi au declarat, ssa în jurământ, înaintea tribunalului, că Mechanica Sexu­ală este actualmente iacojispan­­atoila, nevătămătoare şi cea mai bună în contra slăbiciune, bărbăteşti; se mai înlătură prompt şi alte defecte sexuale ce nu se pot numi aei, la tineri şi bă­­trinî printr’un mijloc extern. Broşură (in­linarea romînă) explicativă a tratamentului, cu certificatele experţi­lor, era sentinţele triflamalelor, cu acte de mulţumire­, etc. se trimite fran­co sub bandă pentru 2 lei, sau în plin închis pentru 2 lei 50 bani. Adresaţi mărci poştale B comisieşti sau man­dat : Administraţiei ziarului SSOSlcto­­rul tSeneral itonsin, lui St. Sonori No. 196, Paris. Corespondenţa în limba mînă şi noi fiiind români. Francarea corespondenţei pentru Paris­ costă: o carte poştală 10 bani, o scrisoare sim­plă 25 banî, o scrisoare recomandată 50 bani. N.B. Am transferat biurourile noas­tre de la Brăila la Paris, unde av­înd la îndemînă toate noutăţile şi curiozităţile vom putea servi publicul prompt şi bine. Ziarul va apare în limba romînă. 7832 Procesul Complotului TRIBUNA. CURTAI I Carol Konya, Iasi insoră El îi constituc. leacul ahekieT. CLQP.QSE! DaroaiT, i-'Hi DE m ájaití pníncios .contra CUL0RIL0B PALIDE, ETG. 130, fine Lstci'^Ue, 9 Preşedintele, asistat (Schiţă din sala de cei doi judecători Curtea cu Juraţi)

Next