Adevěrul, decembrie 1900 (Anul 13, nr. 4079-4106)
1900-12-02 / nr. 4079
Simbună 2 Noembrie 1900 IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din cores), lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Iubirea eternă Partizană a excluzivităţeî şi monopolului, d-ta, doamnă, îmi declari că m’aî iubi, dacă,... dacă ai avea siguranţa că ţi-aşi rămînea credincios... Ţi-am răspuns că de lucrul acesta nu dau garanţie să se întîmple, afară dacă ne-am izola de lumea aceasta, dacă ne-am expatria într’o insulă deşartă, dacă s'ar intimpla minunea din poveşti, a ^palatelor de cristal fermecate în carn fătfrumos şi cu Ileana Cosinzeana — d-ta fiind Ileana — trâesc viaţa fericită a amorezaţilor ideali. Mîinî vrăjite iî servesc, masa li se aduce gata ca într’un restaurant automat, patul li se scoboară chemîndu-i la somn şi la iubire, peste rîuri punţi de nur şi de argint li se întind, copacii se apleacă să le ofere poamele lor aurite şi pline de gusturile cele mai fine, le ies înainte căprioare şi cerbi şi tot soiul de alte animale îmblînzite — iar ei, ei singuri, singurei stau în acest tutul! Cum nu ar dura dragostea lor un veac? Ea nu vede chip de alt om cu care să-l compare pe dînsul şi el, altă fumee nu zăreşte, ca să-î vină gustul de a face o încercare de noul senzaţiuni. Du-mă într’o astfel de lume, doamnă, şi îţi jur pa toate amorurile mele trecute, prezente şi... viitoare că ochii mei nu se vor lua din ochii d-tale, că numai 4». pe buza-ţi voi sorbi nectarul sărutărei, că braţele-ţi veşnic îmi vor fi dulcea pernă de somn, afară bine înţeles dacă nu-ţi vor amorţi şi mă vei ruga să schimb această pernă pentru alta mai prozaică şi de... puf... Pe cîtă vreme însă vom trăi în această lunie pămîntească, cu ispite o mie, cu pofte veşnic noui, nu garantez dar de toc, doamnă, că nu-mi voi arunca ochii asupra altora. Nu zic că altele sunt mai frumoasa ca d-ta, dar vezi, omul este un animal ciudat şi de multe ori lasă licherurile pentru oribila braga, prăjitura cea mai aleasă pentru ciorba de schimbea, chit ca apoi să revină şi la licheruri şi la prăjituri, după ce stomacul îi s’a stricat, după ce acest regim l'a dezgutat... De cîte ori nu am văzut bărbaţi fericiţi ale «unor femei ideale, pierzindu-şi nopţile în oribile case, în balmascaturi de mîna a zecea, ţinînd pe braţe nenorocite creaturi, preotese de ale dragostei cari nu-ţî pot inspira decît oroare şi desgust... Şi totuşi oamenii aceştia revin la soţiile lor, le iubesc chiar, dar ce vrei—omul este animal variabil şi ca să vezi cerul şi mai frumos de multe ori eşti silit să te uiţi la murdăriile părântului. Şi apoi, doamnă, îmi vei permite să-ţi spun un lucru ?... De ce adică d-ta cere imposibilul, de ce creezi singură idealuri pe care nu la poţi atinge? Dintre acestea este şi iubirea eternă şi exclusivă, monopolul amorului. Leoueşte-te de această năzuinţă, doamnă, ia-ţî speranţa unor asemenea lucruri imposibile, viaţa consideră-o aşa cum este ea şi... să fii ferice, pe cît o imul poate să fie în această vale a plîngerilor şi a plictisului. Haide, repede în braţele mele şi să-ţî închid cu buzele mele protestările d-tale ! Chiţibuş. Pofta luî Chiţibuş. — Lăcrămioara. Loco. Ai rămas tot răutăcioasă. Bipolia.—Loco. Banală. Elsa.—Călăraşi dă publicat.Chrisantheme.—Loco, cine este? Ch. CA.RTI și REVISTE Ht.ude* de litterature contemporaine par Georges Pellissier. Un volum la 8 de 32 pagini. Paris. Editura librăriei academice Perrin et C-nie. 8 lei 50 exemplarul.Scriitorul francez Georges Pellissier publică la Librăria Perrin a doua serie a studiilor sale literare, cari au fost atît de apreciate de cititorii valoroasei reviste parisiane La Revue des Reches. D-l Pellissier în acest ultim volum trece în revistă pe principalii autori contemporani , Jules Lemaître, Zola, Benjamin Constant, Paul Bourget, Lew Tolstoi, Melchior de Toguet, Rod., etc. etc. Pe lingă aceasta, volumul d-lui Pellissier mai cuprinde articole de generalităţi literare, cum de pildă : Fata tînără în romanul francez ; Femeea măritată şi adulterul în romanul modern ; Omul de litere şi preotul în romanul francez mortem, Anarchia literară, Clişeele stilului. Volumul d-luî Pellissier va fi primit cu aceeaşi bună-voinţă cu care au fost primite teste scrierile d-sale. Asupra cmwcamnei cu Standard OU Qomfany, stadiu economic-social de Stelian Ionescu. O broşură în 8 de pagini. Bucureşti Typ. Gutenberg. MEMENTO — Vineri, 1 Decembrie — Teatrul Naţional.—Opera, romină cîntă pentru a 2-a oară: Africana de Meyerbeer. Spectacole Viretti Sidoli. — In fiecare seară a var o representaţie cu 80 artişti şi 50 cai Teatru Boulevard. Sala Eforiei. Ia fie care seară teatru de varietăţi. Café de France. — In fie care seară concertul renumitei capele de dame Messerchmiedt şi Gruene din Viena, sub direcţiunea domnişoarei Marianna. Café Edison.— In fie-care seară concert de orchestră sub conducerea d-luî lanovici, şeful muzicilor militare. Sala Mitică Georgescu.— Teatru de varietăți. - - - • -r**«, chcar^isar^at.5a««»3~---.__— Financiare, Comerciale Economice Barsft efectelor. 30 Noembrie la străinătate valorile române au cotat azi: La Frankfurt, renta rom., 5% 88.50 id. 4% 78.— La Berlin , renta rom., 5% 89.25 id. 90 4% 74.75 id. 94, 4% 73.— id. 96, 4'. 78.25 ; id. 98 4°/0 73 — La Paris: rent. rom. 5% 92.50 id. 4% 77.— id. 4 Berlin imprum. munic. Buc. 82.80 Londra, Banca Romînieî 5rum. Valorile străine au cotat Lozuri turcești, la Viena: 106.90 la Paris: 113.75 Banca otomană: 511 Renta ext.-spa■aiolă. 70.02. 30 Noembre In București valorile au cotat azi: Renta amort. 81—88, 5% 91 Id. imill. 92, 5% 91'L Id. 93,5% 901 Id.84 int. 5%— Id. imp. 32’Ig mil. 4% 76 Id. id. 50 mil. 4“/o 7672 Id. id. 274 mil. 4% 77 Id. id. 45 mil. 91 4% 77— Id. id. 120 mil. 94, 4% 77— renta id. 90 mil. 96,4% 76— Id. id. 180 mil. 98,4% 76— Oblig. Cred. Jud. şi comun. 82 — Scris. funo. Inr. % 92% Id. id. id. 4% 75% Id. id. urb. Buc. 79% Id. id. Iași 5% 76/c Banca Naţ. 2170; Agricolă, 280; Scont. S06; soc. asig. Dac.Rom.. 385; id. Naț. 399; id. Constr. 20; Căi ferate și tramvay. — Pabr. băut gaz 90; Sbe.romina de etri&tage.— Monedele s’au schimbat: Nagoreonu! CEREALE Bucureşti, 80 Noembrie 1900 Ora 10 a. m. Bucureşti 80 Noembrie Ora 7 scara Cererea de porumbul’! din Anglia, Belgia şi Italia fiind bună, se constată o animaţie şi in pieţele noastre; [zilnic se închee transacţiuni destul de însemnate cu predarea in lunile Decembrie şi Ianuarie la preţuri de lei 40-42 schela pentru calităţile obicinuite şi lei 48-50 chila pentru porumbul roşu predate de asemenea la schelele Dunărei. In Bucureşti nu a avut astăzi loc vre-o transacţiune de importanţă; grinele sunt cerute numai din partea consumului la preţurile neschimbate; ovăzurile sunt mai susţinute în vederea sosirilor slabe şi se plăteşte Iei 975-1025 vagonul gara de Nord ; în orz nici o cerere şi nici o ofertă. Pr. Edidl^d^dimineaţa INFORMATIUNI Liberalii vor ţine Duminică la ora 2 p. m. o mare întrunire publică în sala Dacia. Astăzi vor lua cuvintul în Cameră la discuţia mesajului d-nii Ionel Brătianu, Emil Costinescu şi Take Ionescu. Joia viitoare, d. Olănescu, ministru de interne, va depune pe hiuroul Camerei proeetul de lege privitor la reorganizarea comunelor rurale. Ministrul de război şi a decis de a reduce cu 2 bani solda soldaţilor, care e azi de 7 bani. El speră astfel a realiza o economie de 500.000 lei. E uşor de a suprima de la aceia cari e ştiut de mai înainte că nu pot protesta! Suma deturnată de Zambrescu, fostul şef de comptabilitate la ministerul de externe, se urcă la 230.000 lei. Azi după amiazî un consiliu de miniştri se va ţine la ministerul de interne, sub preşedinţia d-luî P. P. Carp. Proiectele de budget ale ministerelor au fost înaintate ministerului de finanţe. Proectul de budget al căilor ferate n’a fost încă terminat. Ministerul lucrărilor publice a invitat direcţiunea să facă cît maî multe economii. Ni se scrie din R.Vîlcea că după căderea luî Algiu prefectul Herescu a pornit o goană nebună contra acelora care sînt bănuiţi a fi votat pe d. Crăsnaru. Prefectul se laudă că a primit de la centru o telegramă prin care li se dă mină liberă să „reguleze“ pe toţi „trădătorii“. Prinî „trădători“ este considerat şi primarul oraşului, care in semn de protestare şî-a dat erl demisiunea în mîinile d-luî ministru de interne, împreună cu toţi consilierii. Adeveriţl care, se ştie, a scăpat judeţul Vîlcea de ruşinea de a fi reprezentat de Algiu, deschide largi coloanele sale tuturor acelora care vor fi loviţi direct ori indirect de prefectul Herescu. O delegaţiune de junimişti din Focşani, compusă din d-nii Cotescu Ienibace şi C. Lupu, a fost primită de d. P. P. Carp şi i-a cerut înlocuirea prefectului. La Focşani se petrec lucruri interesante în tabăra guvernamentală şi vom reveni cu amănunte. Aseară a avut loc la Ateneu conferinţa d-lui Al. Macedonsky despre Evoluţia limbei române. Sala Ateneului a fost plină de lume. D. Macedonsky a făcut o lungă apologie a literature! moderne, a fonetizăreî literature!, această democratizare totală a limbeî, susţinînd că cei ce predică fonetizarea limbeî sunt întocmai ca călăii care omoară aristocraţia unui popor. Vorbind apoi de polemica literară dintre Literatorul şi Convorbiri literare, de demult, termină cu o frumoasă peroraţie. Ministerul de finanţe va pune provizoriu în circulaţie, in cursul lunei Decembrie, pe lingă coaie de filigram şi coaie timbrate, de un model nou, pe hirtie albă simplă fără filigram, purtînd sub timbrul uscat milesimul 1900 in cifre încrustate. Această măsură d’a se pune în circulaţie coaie de hirtie albă simplă sau filigram, s’a luat din cauză că stocul de coaie timbrate cu milesimul 1900 s’a epuizat in urma unei vinzări de timbre neaşteptat de mari şi ministerul nu-şi poate procura imediat asemenea hirtie timbrată, a căreia fabricaţiune, din cauza filigramului şi a liniilor, cere prea mult timp. Conform unei recomandaţiuni a ministerului de culte, au fost primiţi fără concurs în şcoala de poduri şi şosele 2 studenţi macedoneni. Părindu-li-se cursurile şcoalei prea grele, ei s-au înapoiat în Macedonia. D. N. Pivnicescu a fost numit suplinitor la catedra de matematici a liceului Naţional din Iaşi, în locul d-luî V. Teodorescu, fost locţiitorul d-lui Praia, inspector şcolar. D. T. Iulian, şeful regraturei generale din ministerul cultelor, a fost delegat să gireze afacerile direcţiei invăţămîntului primar, cit timp d. Popescu, directorul acestui serviciu, va lucra la serviciul cultelor, in postul rămas vacant prin demisia dlui dr. Chiricescu. Eri s’a făcut cunoscută deriziunea D. Constantin Negulescu, architectul oraşului Piteşti, a fost lăsat în disponibilitate pe ziua de 1 Decembrie, pentru suprimare de funcţiune. Au fost numiţi conductori în serviciul technic al judeţului Filtiu d-nii: George Dinescu şi Pascu Mitică, isiin serviciul technic al judeţului Tecuci d. conductor Al. Lebădă. D. Ioan Bogdan a fost numit membru în comisiunea judecătorească a ministerului cultelor. Consiliul comunal nu a putut ţine nici ori şedinţa anunţată, d. primar Delavrancea fiind reţinut la Cameră. Nu s’a fixat ziua pentru care s’a aminat şi această şedinţă. Er d. primar alCapitalei Delavrancea a primit demisiunea d-luî consilier comunal Bolintineanu din această demnitate. D. conductor d. Ilia Vasile P. Ionescu din serviciul technic al circ. Vila de poduri şi şosele a fost transferat în serviciul technic al judeţului Vlaşca. Consiliul technic superior a aprobat, cu mici modificări, proectul de regulament pentru construcţiuni şi alinieri de străzi în oraşul Ostrov. A fost decorat cu medalia Bene Merenti cl. I. d. căpitan de geniu Leon Lamus din Franţa, pentru lucrările sale asupra armatei. D. I. Coculescu, licenţiat în ştiinţele matematice, a fost numit pe ziua de 1 Decembrie profesor la catedra de matematici a gimnaziului din Fălticeni. D-ra Eugenia Cerchez a fost numită pe ziua de 1 Decembrie ajutoare de maestră croitoare la şcoala profesională de fete din Piteşti. Ruptura între radicali şi conservatori Prin cercurile conservatoare se discută lupta încinsă la Cameră între d. Panu şi d. Filipescu. Părerea conservatorilor e că ruptura e făcută între radicali şi conservatori în mod definitiv. Eu cred însă că nu toţi radicalii vor mina pe d. Panu.* Intr'un cerc de prieteni, d. Trădescu a confirmat ruptura între radicali şi conservatori, cu adăugarea că d. Panu va fi urmat de toţii, absolut de toţi prietenii săi. * In cercurile junimiste se comentează insă blîndeţea cu care d. Carp a cerut ori respingerea demisiuneî din vicepreşidenţie a d-lui Panu, cu toată rezerva pe care de altmintrelea primul-ministru a însoţit propunerea sa. Estromul de carne la Londra Societatea engleză şi carnea românească. —Experienţele la Brăila. — Cei trei reprezentanţi in audienţă la ministerul domeniilor. —Vizita la şcoala veterinară din Capitală.—Banchetul de la hotel Continental Alaltăeri au sosit în Capitală trei englezi din Londra, reprezentanţii societăţei The Merchant Invention Limited London,—d-nii W. Andrews directorul societăţei, Thomas Wright expert şi Friederich Morgenstein, reprezentant al societăţei, care au făcut la Brăila îndelungate studii asupra cărnei româneşti, alături de d. Mantu şeful veterinar al acestui judeţ.* Din aceşti trei domni englezi au fost primiţi în audienţă de d. ministru al domeniilor, căruia i-au expus proectele pe cari le au de a înfiinţa la Brăila şi la Iaşi două mari fabrici de carne conservată pe lingă aleatoriile din aceste oraşe. Ministrul domeniilor a primit bucuros vestea acestor domni şi a promis că va studia chestiunea şi se va pronunţa. * In prima zi cind au sosit în Capitală, oaspeţii streini au făcut o vizită şcoalei noastre de medicină veterinara, unde au ţinut să studieze modul cum se întreţin institutul zootechnic şi institutul de vaccin, ce rezultate dă o cultură sistematică a animalelor noastre. La această vizită d-nii Andrews, Wright şi Morgenstein au fost însoţiţi de dr. Mantu, cred. dr. Locusteanu directorul şcoalei veterinare şi de d-nii profesori d-r. Poenaru şi Rujinski. Vizitatori, îtii târliaSURCirftaţi de starea în Care au găsit institutul de vaccin al d-luî dr. Poenaru, Institutul fiziologic şi institutul zootechnic. Depăşire serei Serviciul part. al „Reverului“ IAŞI 30 Noembrie—Starea sănătăţei d-luî V. Gheorghian, fratele mitropolitului primat, s’a ameliorat în ultimele două zile. Dl. Gheorghian s’a interesat azi de la amicii săî,cari l’au vizitat, asupra situaţiei politice. Prefectura de judeţ a recomandat subprefecturei din plasa Braniştea să ţie sub mai multă supraveghiere pe primarul comunei Stînca, care îşi neglijează serviciul, prin prea desele vizite ce face în oraşul Iaşi. — Medicii deplasă din comuna Bucium a constatat că loiitue epidemia de scarlatina în comuna Socola. — Licitaţia pădurilor ce s’a ţinut la prefectura judeţului nostru, pentru arendarea pe un period de 3 şi 5 ani, a fost adjudecată asupra d-lor: David Eisenfeld pădurea Lunca-Bălteni; C. V. Platon pădurea Runcu; I. M. Carp pădurea Seculeni; Marcu Cheţel pădurea Sineştî. — Tribunalul secţia a II-a a admis ca chirografară cu 35.000 lei la masa falimentului Fraţii Şaraga şi I. I. Leibovici, pe d-na Jeannette, soţia d-luî Leibovici, re Wnnjtînd cererea faliţilor ca această sîBa să fie privilegiată. Faliţii vor face recurs. — In circiuma «Bălaia», din strada Zugravilor, s’s furat lui Ion Neculai, din strada Sărărie, suma de 1200 Iei. — Parchetul a depus la penitenciar pe Gatinca Vasiliu, autoarea incendiului caselor d-luî Neuman Paraschivescu.• Discursul d-lui Panu, care a combătut cu vehementă, in Cameră, acţiunea guvernului declarînd că va vota contra tuturor măsurilor propuse de guvern, a sosit act telegrafic unui membru cunoscut al grupului radical şi a făcut senzaţie în lumea politică. Liberalii, cari au zilnic întruniri la club, discută cu mare siguranţă asupra apropiatei chiemări a d-lui Sturdza la putere.—Riga. GALAŢI 30 Noembrie.— Curtea de apel a respins apelul farmacistului Schinala din Constanţa care a fost declarat în stare de faliment. — In sarcina funcţionarului de la firma Watison şi Yonell s’a găsit într’adevăr o lipsă de 15000 lei, care a fost însă imediat acoperită de tatăl celui vinovat.—Corespondent. Presa streină și cabinetul bulgar Budapesta, 30 Noembrie. — Pester Lloyd zice că cabinetul actual bulgar va avea In potriva lni In permanenţă dizidenţa radoslaviştilor, dar probabil să reuşeaacă a ridica finanţele ţărei.—Interim. Boicotarea englezilor Budapesta, 80 Noembrie. — S'a constituit aci o comisiune care să exercite o presiune în favoarea burilor, lucrînd ca peste tot load englezii să fie boicotaţi.—Interim. Legea naţionalităţilor Budapesta, 30 Noembrie.—Consiliul comunal din Arad va sprijini guvernul în Întocmirea legei asupra naţionalităţilor.—Interim. Sultanul şi sionismul Berlin, 80 Noembrie.— Frankfurter Zeitung zice că circulara sultanului cu privire la emigrarea evreilor în Palestina e izvorîtă din temerea ca nu cuiva eî să lucreze pentru realizarea idealului sionist. Ziarul adaugă că Rusia a sprijinit ordinul guvernului turcesc, pe cînd Italia a protestat.—Memphis. Emigrarea evreilor în Tureia Berlin, 30 Noembrie.— Frankfurter Zeitung spune că In ultimul timp mulţi evrei din România au emigrat în Turcia.—Memphis. Albanezii contra Turciei Viena, 30 Noembrie. — ştiri sosite din Ueskueb spun că şeful albanezilor s’a declarat contra Portei, care î-a înapoiat distincţiile.— Lib. Si8â£ale între arnăuţi şi jandarmii Viena,. 30 - Noembrie. — După ştiri sosite aci!ncui lupte ar fi avut lbro Jlhtre arnăuţi şi jandarmii sîrbi la Stârdia,—Lib. 24 20.45: Coroana germană 24.70: lira oto- prin care se hotărăsc examenele de de_ ^ ki. . Va p • 1. * L _ V _ L a» ni ■n«plitnți\tin I iat« mană; fl. austr. hart. 2,15'/2 iubi. id. 2.70 Scont și avansuri: Banca naț. 8, av. pe dep. 9.—agric. 12. Casa de dep. av. pe dep. —• Devize cek: Londra, 25.70— -— Paris 102.40.60.70 ; Viena 107% Berlin, 126.20.—.-—■ ; Germania.-----.—; Belgia 102.20- Trei luni, Londra, 25.40— Paris, 101.85—; Franţa,—;Viena—;Berlin 124.80 Germania—Belgia 101.20. Minitivat ale institutorilor şi învăţătorilor din întreaga ţară, pentru ziua de 5 Martie. Toţi institutori şi învăţători numiţi cu titlul provizoriu înainte de 1 Septembrie 1893, vor depune numai un examen de practică pedagogică, iar acei cari au fost numiţi de la această dată încoace, vor da 2 probe: Una extemporală conform art. 139, şi a doua pedagogică. La ambele probe candidaţii trebue să obţină media 7 învăţătorii şi institutorii cari au deja in momentul punereî în aplicare a legei invăţămîntului primar 12 ani în corpul didactic sunt scutiţi de aceste examene de definitivat. Preşedinţii comisiunilor vor înştiinţa prin previzoarele şcolare pe fiecare candidat in parte cinci şi unde are a se prezenta pentru a’şî trece examenul. Tabloul de numele tuturor învăţătoarelor, institutorilor şi institutoarelor, cari vor fi chemat la concurs, se va publica in Monitorul Oficial in primele zile ale lunei Martie. Aflăm că d. Bogdan-Piteşti, cunoscutul publicist, este greu bolnav. Ii dorim o grabnică însănătoşire. Cele 5 burse de la litere destinate pentru studenţii săraci care urmează la universitate au fost suprimate. Fondurile din cari se dedeau bursele erau donate anume pentru scopul acesta. Statul deci le-a deturnat de la destinaţia lor primitivă. S’a constatat că plaga amenzilor cari se aplică de cîtva timp farmaciştilor pentru că ţin in depozit zaharină nu e decit rezultatul unor comercianţi escroci, cari vînd în toată ţara zaharină farmaciştilor, cu cele maî eftine preţuri posibile, şi pe urmă ii denunţă ministerului de finanţe tot dînşii, pentru a lua 5 la sută din amenzile cari se impun farmaciştilor. Seara lI orele 9, d. dr. Obreja a oferit un frumos banchet membrilor societăţei engleze, la care au mai fost invitaţi d-na CL MăRIB, dr. Locusteanu şi dr. Jocu şeful serviciului veterinar din direcţia sanitară. La banchet, care a durat plnă seara tirziu, s’au rostit mai multe discursuri in onoarea celor 3 oaspeţi, şi s’a format planul cum se vor comstitui acele 2 mari fabrici de carne conservată la Brăila si Iaşi. * ‘ Cei trei englezi au lucrat la Brăila citeva săptăminî întregi, împreună cu d. dr. Mantu, pentru a face încercări de carnea din Romînia. Azi cei trei oaspeţi se vor înapoia la Brăila împreună cu d. dr. veterinar brăilean N. Mantu, căruia i se datoreşte convenţiunea pe care guvernul o va încheia cu societatea «The Merchant Invention Limited London». Marin. TEATRU-îttiJZICA Teatrul Naţional.—Hero şi Leandru ....Nu se poate: ar fi prea crudă pierderea. D-ra Agatha Bîrsescu ne-a armat aseară înc’odată hotărîrea-î de a nu mai apare în Hero înaintea noastră. Aşa dar să fi fost ori a 400-a şi în adevăr, pentru noi, ultima oară cind am văzut pe zero ? A fost par’că ceva dintr’o ultimă reculegere :*« fost in jocul de aseară al d-rei Bîrsescu o pasiune aşa de extraordinară, ne-a mişcat atît de adinea... Cu toate aceste voim să nu credem că a fost ultima oară că vedem pe marea artistă în această creaţiune prin care trece ca un fior prelung, un suflu de genialitate. Şi dacă totuşi în adevăr a fost ultima dată cînd a apărut d-ra Bîrsescu, înaintea noastră, în Hero—mult au de regretat acei ce n’au văzut-o! E. D. P. Adevé VTtT © Convenţie ailg’l©«« pmentji declarară in unanimitate că strba Belgrad, 30 Noiembrie. — S’a semnat azi convenţia între Anglia şi Serbia pentru extrădarea criminalilor. — Soc. Protestul colonelului Picquart Paris, 30 Noembrie.—Colonelul Picquart protestează cu vehemenţă In potriva amnestierei sale. — Emil. Războiul din Trans- Taal Londra, 30 Noembrie. — Ziand Daily Mail spune că mai multe guverne au sfătuit pe Krueger a îndemna pe buri să depute armele și să renunțe la continuarea războiului. — John, întrunire anarchista Londra, 30 Noembrie.—Ziarele anunță că la New-York s’a ţinut o Întrunire anarchist,, în care s’au rostit discursuri incendiare şi s’au produs ameninţări contra monarchilor. La urmă s’a făcut o chetă pentru familia Breşei.—John. Demonstraţii contra antisemitismului la Petersburg «FIM lai Israel» Petersburg, 30 Noembrie. — Aci au avut astăzi loc mari demonstraţiuni în contra antisemitismului, demonstraţiuni cari au fost însoţite chiar de excese, în următoarele împrejurări. Suwarin, proprietarul micului teatru din Petersburg, a anunţat reprezentarea piesei Fiii lui Israel. Prin această piesă se propagă credinţa practicărei omorului ritual. Sala teatrului era plină de lume. Protestarea publicului La ridicarea cortină publicat compus din persoane din înalta aristocraţie, prelaţi, ofiţeri, artişti, literaţi a protestat în contra acestei piese- Bătrînul publicist Mordofzei s’a suit pe scenă şi plîngînd rugă direcţiunea să întrerupă reprezentaţia. Excesele. — Ha mort. Directorul însă opunîndu-se şi ordonînd continuarea spectacolului, publicul indignat aruncă asupra scenei binocle, scaune şi chiar ghete, rănind pe actori. Directorul teatrului, care este ginerele lui Suwarin, apucat de un atac de apoplexie, căzu mort în mijlocul tumultului general. In stradă. —Intervenţia poliţiei Din teatru publicul eşi în stradă făcînd demonstraţiuni sgomotoase în contra antisemiţilor. Poliţia fu silită să interne şi nu mai cu mare greutate putu restabili ordinea. Presa şi agitatorii Iniţiativa acestor demonstraţiuni a fost luată de ziarul Severincurier care din momentul anunţare! presei a făcut apel la public s’o respingă. Toată presa condamnă pe agitatorii antisemiţi. Ziarele liberale cer oprirea piesei de către cenzură, sau să se oblige pe autor a dovedi în adevăr practicarea omorului ritual de către evrei. In caz dacă aceasta dovadă se va putea face, evreii să fie izgoniţi din Rusia Piesa în România Acum un an tot această piesă s’a dat la Odessa sub titlul Contrabanliştiî, şi a fost şi acolo urmată de demonstraţiuni. Piesa a fost tradusă in romîneşte şi s’au făcut tratative pentru reprezentarea ei in Romînia.— Goresp. Războiul cu-european — Servicul Agenţii „Romîne" — înţelegerea on China Washington, 30 Noembrie. — D. de Holleben, ambasador al Germaniei, a declarat intr'un interview că punctele principale in chestia chinezească pot fi considerate ca rezolvate. După consimțimintul unanim la propunerea de integritate a Chinei, nu mai rămine decit asigurarea drepturilor. A apărut moda Ilustrata no. 48 Cu o materie din cele mai alese şi numeroase splendide ilustraţiunî.GvH- tis tiparul croit în mărime naturală al unui foarte cochet model pentru matineui. 20 bani exemplarul în toată ţara. e diți^e^eară Ultime informaţiuni Ni se comunică în mod oficial de la ministerul de externe, că decretul pentru numirea d-luî Fleva în postul de ministru al ţării la Roma, a fost iscălit de rege, şi că d. Fleva va pleca zilele acestea la Roma. D. Titu Maiorescu, ministru al justiţiei, a depus ori la Senat o cerere de autorizare de dare in judecată a d lui N. Drăghici, senator de Roman, care a dat o palmă unui fost vătaf al său, Platon. Foarte bine. Dar mulţi senatori s-au întrebat cum rămine cu „vitejia rasei“ şi cu circumstanţele atenuante acordate de d. Maiorescu generalului Comăneanu!! Neue Freie Presse spune că înainte de a se constui noul cabinet ■fotltgâr, YadofliM'iştiî au ţinut 9 coti*' sfătuire în vederea situaţiuneî. La un piomeni dat s'a prezentat lvandofji care a cerut concursul lor. Cei refuză categoric orice concursii e de încurcată situai lunea, dovedeşte faptul că Izankoviştiî au de durat nu intră în minister, dacă li se asigură în Petersburg realizarea unui împrumut. Azi a lucrat cu regele d. ministru al cultelor C. C. Arion. Mîine dimineaţă se primesc audienţe de către d. ministru de externe Al. Marghiloman. După amiază va avea loc la acest minister, obicinuita recepţie diplomatică.Numirea d-luî Bengescu în postul de consul general al Romînieî la Constantinopole s’a făcut pe ziua de 1 Decembrie. Azi a fost semnat decretul pentru această numire. D. ministru Arion a propus regelui decorarea distinsei artiste Agnes Sorom cu Bene-Merenti cl. I. Noile tablouri de alegeri pentru avansări noi în armată pe anul 1901— 1902, se vor face la începutul lunei Martie şi se vor publica înainte de 1 Aprilie. Pe aceste tablouri se vor trece şi noi maiori cari au reuşit la examenele de maior anul acesta. Şedinţa care trebuia să se ţină aseară la societatea de medicină veterinară, s’a amînat pentru o altă zi. Azî s’a ţinut o licitaţie la ministerul de razboiu pentru vînzarea a 428.000 chilograme de tuburi de cartuşe goale, din anul 1897. Au fost mai mulţi concurenţi din străinătate. Prezultatul licitaţiei, nu se cunoaşte încă. Consiliul permanent al instrucţiuneî a judecat azi 2 procese şi anume: procesul învăţătorului I. Pinţulescu corn. Liteni judeţul Suceava, făcindu-i-se aspre observaţiuni pentru mai multe abateri de la datorie, dosarul învăţătorului N. Mera din jud. Botoşani, s-a închis din cauză că acest învăţător a încetat din viaţă zilele acestea. Individul Mitică Marin din şoseaua Pantelimon a înţepat astă-nopte cu un cuţit în spinare pe tovarăşul săf, Petre Marin, pe cînd se aflau la o circiumă. Victima a fost dusă la spitalul Colentina. D. Nicolae Marieşeanu din str. Berze 46, a reclamat poliţiei căastă-noapte nişte făcători de rele s’au introdus in casa sa, furindu-i un ceas de aur, unul de argint, 3 perechi inele de briliante, o pereche de cereri de aur, şi o mare sumă de bani. Autorii acestui furt îndrăzneț încă nu se cunosc. Regele a primit din partea împăratului Austriei, o scrisoare prin care îi notifică căsătoria archiducelui Petru- Ferdinand cu principesa Maria Cristina, fiica princepeluî Alfons, comite de Caserta. Ministerul de agricultură din Ungaria prin delegii lui d. Guyala de Gaal, a cerut ministerului nostru de domenii de a trimete regult în timp de cinci şease ani, probe de grâu din două localităţi ale ţării, din Muntenia şi Moldova, în vedere de a le studia aceste produse comparativ cu alte probe la staţiunea agricolă şi chimică din Mayar- Ovar. Ministerul de domenii a dat ordin a se trimete probe de griu şi pămint de la ferma Laza şi de la şcoala de agricultură de la Striharetz. Cu această ocaziune reamintim că acum la sfirşitul expoziţiunei comisariatul nostru general de la Paris, a luat dispoziţiunî de a strînge o însemnată colecţie de grine, care va fi pusă in experienţă la una din fermele model ale statului. Azi la orele 6 d. a. consiliul permanent al instrucţiuneî se va întruni în şedinţă extraordinară, pentru a se ocupa cu studiul programelor analitice ale şcoalelor primare superioare cu aplicaţie de viticultură şi pomologie. Aseară s’a întrunit comisiunea permanentă a camerei de comerţ din Capitală. S’a discutat asupra societăţilor cooperative de consum. O delegaţiune compusă din d-nii D. S. Fortunescu, S. Gănescu şi St. D. Popescu, comercianţi din Craiova, a sosit eri în Capitală şi se va prezenta azî la ministerul de finanţe pentru a cere ca depozitarii de ţuică să fie egalizaţi cu producătorii in ce priveşte taxa de 3 bani pe grad, iar nu să plătească 5 bani de grad pentru cantităţi în depozit înainte de votarea legei ţuicei. Totodată băcanii cari ţin ligucururî şi cognacur cer să fie taxaţi numai după ce vor fi scutiţi de cei 30 de decaliri din marfa ce au în depozit. A doua serie de conferinţe populare ale Asociaţiune! femeilor române «Sprijinul» va avea loc Duminică 3 Decembrie 1900. Vor vorbi : 1) La şcoala de fete n-ru 12 din str. Clemenţei, d-ra dr. Virginia Alexandrescu despre : Apărarea contra ofticei. 2) La şcoala de fete generalul Adrian din str. Sf. Vineri, d-ra Elena B. Popovici, licenţiată în drept, despre: Ferree şi lege. 3) La şcoala de băeţi n-ru 25 din calea Griviţei, biserica Sf. Vineri, d-ra dr. Ecaterina Arbore, despre: Primejdiile beţiei. 4) La şcoala de fete nr. 16 din str. Dulgheri, Uranus (Dealul Spirei), d-na dr. Ermina Kaminski, despre: Curăţenie din punct de vedere higienic. Conferinţele sunt urmate ca de obicei de musică şi de declamaţiune. începutul la orele 3 p. m. Lingă rampa Broscăuţi Din Dorohoiu s’a găsit un om tăcat de tren in mai multe bucăţi. Pină în acest moment nu s’a constatat identitatea individului, nicî dacă e o sinucidere sau accident. Cu privire la plata cuponului, Berliner Tageblatt zice că o mare parte din sume a sosit deja la Berlin, iar restul se aşteaptă. Primăria Capitalei a primit pe ziua de azi demisiunea d-luî M. Tătăranu inginerul şef al serviciului comunal de poduri şi şosele. Ministerul cultelor a început să trimeată tuturor direcţiilor de şcoale din Capitală, diplomele absolvenţilor şcoalelor noramte, pentru a se întețea posesorilorlor, alegerea unui airhiereu în locul ramas vacant după moartea episcopului de Huşî, va fi convocat sindoul după sărbători. Direcţia generală a serviciului sanitar, dezminte categoric ştirile răspîndite despre crearea unui post pentru epidemii din fondul de epootii, precum şi acea că s’ar fi hotărit suprimarea medicilor de plasă. D. Abramovicî Nathan, şef de secţia se în administraţiunea căilor ferate, a fost admis în cadrele capuluî technic cu gradul de inginer stagiar. D. Alexandru Călinescu a fost numit in funcţiunea de cap al poliţiei oraşului Călăraşi. „ Sîntem informaţi că în urma stăruinţelor simpaticului şi distinsului doctor Koslinski s’a constituit în Vidra (Putna) un cerc intim-Literar, ale căror statute s a votat zilele trecute de adunarea generală. In acelaşi timp comitetul a fost ales astfel: Doctor Koslinski,preşedinte, Ih. Ştănescu, vice-preşedinte, Al. Mandea, bibliotecar, Fl. Ifitimescu, secretar, M. Cugler, casier,D. Achil ,Anastasiade a fost numit registrator la prefectura de Buzău. D. Ion Părăianu a fost numit copist la prefectura de Bacău. D. G.Gocea, a fost numit poliţahi al oraşului Bacău. Suprimarea unui inspectorat şcolar Monitorul Oficial de azi publică următorul decret: Art. I. Unul din cele trei inspectorate ale învăţămintuluî primar se suprimă, rămănind prin urmare numai două inspectorate, unul cu reşedinţa în Bucureşti şi altul cu reşedinţa la ţari. De inspectoratul cu reşedinţa in Bicureştî vor depinde următoarele 16 judeţe: Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vîlcea, Romanaţî, Argeş, Olt, Teleorman, Muscel Dîmboviţa, Vlaşca, Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Constanţa, şi Tulcea. De inspectoratul cu reşedinţa la Iaşi vor depinde judeţele: Dorohoia, Botoşani, Iaşi, Suceava, Neamţu, Roman, Casini, Ialcia, Tutova, Bacau, Putna, Tecuciu, Coriului, R.Sărat, Buzău, şi Brăila. * D. I. Fioru va conduce inspectoratul din Bucureşti, iar d. Gr. Patriciu cel din Iaşi. Propunerile d-luî Andrews Cu privire la exportul de carne în Anglia, mai putem da următoarele amănunte: D. Andrews, representantul societăţei engleze şi-a formulat in scris propunerile, care sunt foarte avantagioase. După aceste propuneri se vor exporta spre Anglia cel puţin două mii vite pe lună. Transportarea se va face prin Constanţa, cu patru vapoare frigorifice pe care societatea le reservă exclusiv pentru România. Reprezentanţii societăţii au rămas încîntanţî de abatorul din Iaşi, insă au cerut a li se da permisiunea de a mai instala o hală refrigerentă, pe lingă cea existentă, această din urmă neputind cuprinde decît carnea produsă din două tăeri. Reprezentanţii societăţei, care eraui să plece la Brăila şî-a modificat intinatariul și pleacă azî la Constanța, pentru a observa organizarea târgului de vite de acolo.. Protestul Moldovei Următorul protest se semnează acum în toată moldova: Subsemnaţii, cetăţeni din partea de sus a ţărei, văzînd că atîtea instituţii culturale din cele maî însemnate ale Iaşilor sînt ameninţate cu desfiinţarea şi că astfel, pe motive de economie, se pregăteşte nimicirea acestui vechiu centru de cultură romînească ; Considerînd : 1) Că, dacă Iaşul a dispărut ca centru politic, prin un generos sacrificiu, şi dacă prin aceasta a trebuit să scadă şi în puterile lui economice, a păstrat totuşi încă aproape neatins rolul său cultural în viaţa neamului, rol cu atît maî însemnat cu cit laşul este aşezat în partea ţărei cea maî copleşită de străini. 2) Că, a se stinge rada laşului, este a se stinge viaţa romînească din aproape jumătate de ţară, ce se aruncă în prada înstrăinărel; că în loc de a se distruge întăririle sufleteşti în această parte da ţară, cea maî ameninţată, ar trebui din contră adunate şi maî multe puteri intelectuale spre a ei apărare, căci orice ştirbire a unei părţi vatămă întregul. 3) Că elementul romînesc din ’ partea de sus a ţărei, ce a produs pînă acuma atîtea talente, va fi împiedicat, prinîndepărtare şi scumpetea vieţeî din Bucureştî, de a-şî îmbogăţi mintea la şcoalele naţionale maî înalte,păgubind astfel întreaga noastră cultură cu adaosul ca i -ar fi putut da. 4) Că acest element va fi, îndepărtat în chipul acesta de la conducerea administrativă, judecătorească, sanitară, politică şi culturală a ţărei. 5) Că acel ce vor voi a-şî trimite copiii la şcoale înalte maî îndepărtate, vor prefera Cernăuţii, cu viaţa mult mai eftină decît la Bucureşti, şi se va înstrăina astfel şi sufietul tinerime! noastre de aici, în loc de a face ca viaţa fraţilor noştri de acolo să graviteze către noi, prin mijlocirea focarelor noastre de cultură. 6) Că toate aceste marî neajunsuri nu pot fi compensate prin neînsemnatele economii ce s’ar realiza, şi că în ori-ce caz economii se pot cere de la ori-ce alte oraşe din ţară, iar nu de la Iaşi, al cărui sacrificiu, pe un asemenea tărîm, ar însemna o scădere în vitalitatea obştească a natiei române. 7) Că înălţarea statului român din noimii vremurilor trecute se datoreşte exclusiv ideilor regeneratoare şi că este o desăvîrşire primejdios de a se seca izvora de unde mai ales ele au purces. întemeiaţi pe aceste considerente, rem cu stăruinţă menţinerea şcoaleloe Iija Iaşi--şi ne exprimăm dorinţa şi conviagerea adîncă a noastră să se caute ma5 degrabă a se întări acest centru de critură romînesc, complect,îndu-se institr.ţiinile lui, iar nu a se desfiinţa şi acele există. nsportul de carate Cei trei englezi d-ni I W. Andrews., Thomas Wright, F \ Morgenstein cari sint pe planul de a înfiinţa cit de curind posibil două mari fabrici pentru prepararea cărnei remunerii spre a o exporta la Londra, va pleca avi la Constanţa pentru a vizita .i-'g\il de aii# din acel oraş, împreună ei d. dr. L®custeanu, directorul cemcialu-îzootechnic din ministerul A...domenii. De la Constanta cu toţi vor merge la Meka- V . W- 4 V