Adevěrul, decembrie 1900 (Anul 13, nr. 4079-4106)

1900-12-02 / nr. 4079

Sim­bună 2 Noembrie 1900 IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din cores­), lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Iubirea eternă Partizană a excluzivităţeî şi monopolu­lui, d-ta, doamnă, îmi declari că m­’aî iubi, dacă,... dacă ai avea siguranţa că ţi-aşi rămînea credincios... Ţi-am răs­puns că de lucrul acesta nu dau ga­ranţie să se întîmple, afară dacă ne-am izola de lumea aceasta, dacă ne-am ex­­patria într’o insulă deşartă, dacă s'ar intimpla minunea din poveşti, a ^­pala­telor de cristal fermecate în carn făt­­frumos şi cu Ileana Cosinzeana — d-ta fiind Ileana — trâesc viaţa fericită a a­­morezaţilor ideali. Mîinî vrăjite iî ser­vesc, masa li se aduce gata ca într’un restaurant automat, patul li se scoboară chemîndu-­i la somn şi la iubire, peste rîuri punţi de nur şi de argint li se în­tind, copacii se apleacă să le ofere poa­mele lor aurite şi pline de gusturile cele mai fine, le ies înainte căprioare şi cerbi şi tot soiul de alte animale îmblînzite — iar ei, ei singuri, singurei stau în acest tutul! Cum nu ar dura dragostea lor un veac? Ea nu vede chip de alt om cu care să-l compare pe dînsul şi el, altă fumee nu zăreşte, ca să-î vină gustul de a face o încercare de noul senzaţiuni. Du-mă într’o ast­fel de lume, doamnă, şi îţi jur pa toate am­orurile mele tre­cute, prezente şi... viitoare că ochii mei nu se vor lua din ochii d-tale, că numai 4». pe buza-ţi voi sorbi nectarul sărutărei, că braţele-ţi veşnic îmi vor fi dulcea pernă de somn, afară bine înţeles dacă nu-ţi vor amorţi şi mă vei ruga să schimb această pernă pentru alta mai prozaică şi de... puf... Pe cîtă vreme însă vom trăi în această lunie pămîntească, cu ispite o mie, cu pofte veşnic noui, nu garantez dar de toc, doamnă, că nu-mi voi arunca ochii asupra altora. Nu zic că altele sunt mai frumoasa ca d-ta, dar vezi, omul este un animal ciudat şi de multe ori lasă licheru­­rile pentru oribila braga, prăjitura cea mai aleasă pentru ciorba de schimbea, chit ca apoi să revină şi la licheruri şi la prăjituri, după ce stomacul îi s’a stricat, după ce acest regim l'a dezgutat... De cîte­ ori nu­ am văzut bărbaţi fericiţi ale «unor femei ideale, pierzindu-şi nopţile în oribile case, în bal­mascaturi de mîna a zecea, ţinînd pe braţe nenorocite creaturi, preotese de ale dragostei cari nu-ţî pot inspira de­cît oroare şi desgust... Şi totuşi oamenii aceştia revin la soţiile lor, le iu­besc chiar, dar ce vrei—omul este animal variabil şi ca să vezi cerul şi mai frumos de multe ori eşti silit să te uiţi la mur­dăriile părântului. Şi apoi­, doamnă, îmi vei permite să-ţi spun un lucru ?... De ce adică d-ta cere imposibilul, de ce creezi singură idealuri pe care nu la poţi atinge? Dintre acestea este şi iubirea eternă şi exclusivă, mono­polul amorului. Leoueşte-te de această năzuinţă, doamnă, ia-ţî speranţa unor a­­semenea lucruri imposibile, viaţa consi­deră-o aşa cum este ea şi... să fii ferice, pe cît o imul poate să fie în această vale a plîngerilor şi a plictisului. Haide, re­pede în braţele mele şi să-ţî închid cu buzele mele protestările d-tale ! Chiţibuş. Pofta luî Chiţibuş. — Lăcrămioara. Loco. Ai rămas tot răutăcioasă. Bipolia.—Loco. Banală. Elsa.—Călăraşi dă publicat.Chrisantheme.—Loco, cine este? Ch. CA.RTI și REVISTE Ht.ude* de litt­er­ature contempo­raine par Georges Pellissier. Un volum la 8­ de 3­2 pagini. Paris. Editura libră­riei academice Perrin et C-nie. 8 lei 50 exemplarul.­­Scriitorul francez Georges Pellissier publică la Librăria Perrin a doua serie a studiilor sale literare, cari au fost a­tît de apreciate de cititorii valoroasei re­viste parisi­ane La Revue des Reches. D-l Pellissier în acest ultim volum trece în revistă pe principalii autori contempo­rani , Jules Lemaître, Zola, Benjamin Constant, Paul Bourget, Lew Tolstoi, Melchior de Toguet, Rod., etc. etc. Pe lingă aceasta, volumul d-lui Pellissier mai cuprinde articole de generalităţi lite­rare, cum de pildă : Fata tînără în ro­manul francez ; Femeea măritată şi adul­terul în romanul modern ; Omul de li­tere şi preotul în romanul francez mo­rtem, Anarchia literară, Clişeele stilului. Volumul d-luî Pellissier va fi primit cu aceeaşi bună-voinţă cu care au fost pri­mite teste scrierile d-sale. Asupra cmwcamnei cu Standard OU Qomfany, stadiu economic-social de Stelian Ionescu. O broşură în 8 de pagini. Bucureşti Typ. Gutenberg. MEMENTO — Vineri, 1 Decembrie — Teatrul Naţional.—Opera, ro­mină cîntă pentru a 2-a oară: Afri­cana de Meyerbeer. Spectacole Viretti Sidoli. — In fie­care seară a var o representaţie cu 80 artişti şi 50 cai Teatru Boulevard. Sala Eforiei. Ia fie­ care seară teatru de varietăţi. Café de France. — In fie­ care seară concertul renumitei capele de dame Mes­serchmiedt şi Gruene din Viena, sub di­recţiunea domnişoarei Marianna. Café Edison.— In fie-care seară con­cert de orchestră sub conducerea d-luî lanovici, şeful muzicilor militare. Sala Mitică Georgescu.— Teatru de varietăți. - - - • -r**«, chcar^isar^at.5a««»­3~---.__— Financiare, Comerciale Economice Barsft efectelor. 30 Noembrie la străinătate valorile române au cotat azi: La Frankfurt, renta rom., 5% 88.50 id. 4% 78.— La Berlin , renta rom., 5% 89.25 id. 90 4% 74.75 id. 94, 4%­ 73.— id. 96, 4'­. 78.25 ; id. 98 4°/0 73 — La Paris: rent. rom. 5% 92.50 id. 4% 77.— id. 4 Berlin imprum. m­unic. Buc. 82.80 Londra, Banca Romînieî 5rum. Valorile străine au cotat Lozuri tur­cești, la Viena: 106.90 la Paris: 113.75 Banca otomană: 511 Renta ext.-spa­­■aiolă. 70.02. 30 Noembre In București valorile au­ cotat azi: Renta amort. 81—88, 5% 91 Id. imill. 92, 5% 91'L Id. 93,5% 901­ Id.84 int. 5%—­ Id. imp. 32’Ig mil. 4% 76 Id. id. 50 mil. 4“/o 7672 Id. id. 274 mil. 4% 77­ Id. id. 45 mil. 91 4% 77— Id. id. 120 mil. 94, 4% 77— renta id. 90 mil. 96,4% 76— Id. id. 180 mil. 98,4% 76— Oblig. Cred. Jud. şi comun. 82 — Scris. funo. Inr. % 92% Id. id. id. 4% 75% Id. id. urb. Buc. 79% Id. id. Iași 5% 76­/c Banca Naţ. 2170; Agricolă, 280; Scont. S06; soc. asig. Dac.­Ro­m.. 385; id. Naț. 399; id. Constr. 20; Căi ferate și tramvay. — Pabr. băut gaz 90; Sbe.­romina de etri&tage.— Monedele s’au schimbat: Nagoreonu! C­EREALE Bucureşti, 80 Noembrie 1900 Ora 10 a. m. Bucureşti 80 Noembrie Ora 7 scara Cererea de porumbul’! din Anglia, Belgia şi Italia fiind bună, se constată o animaţie şi in pieţele noastre; [zilnic se închee transacţiuni destul de însem­nate cu predarea in lunile Decembrie şi Ianuarie la preţuri de lei 40-42 sche­la pentru calităţile obicinuite şi lei 48-50 chila pentru porumbul roşu pre­date de asemenea la schelele Dunărei. In Bucureşti nu a avut astă­zi loc vre-o transacţiune de importanţă; gri­­nele sunt cerute numai din partea con­sumului la preţurile neschimbate; ovă­­zurile sunt mai susţinute în vederea so­sirilor slabe şi se plăteşte Iei 975-1025 vagonul gara de Nord ; în orz nici o cerere şi nici o ofertă. Pr. Edidl^d^dimineaţa INFORMATIUNI Liberalii vor ţine Duminică la ora 2 p. m. o mare întru­nire publică în sala Dacia. Astăzi vor lua cuvintul în Ca­meră la discuţia mesajului d-nii Io­nel Brătianu, Emil Costinescu şi Tak­e Ionescu. Joia viitoare, d. Olănescu, ministru de interne, va depune pe hiuroul Ca­merei proeetul de lege privitor la re­organizarea comunelor rurale. Ministrul de război şi a decis de a reduce cu 2 bani solda soldaţilor, care e azi de 7 bani. El speră ast­fel a realiza o eco­nomie de 500.000 lei. E uşor de a suprima de la aceia cari e ştiut de mai înainte că nu pot protesta! Suma deturnată de Zambrescu, fos­tul şef de comptabilitate la ministe­rul de externe, se urcă la 230.000 lei. Azi după amiazî un consiliu de miniştri se va ţine la ministerul de interne, sub preşedinţia d-luî P. P. Carp. Proiectele de budget ale ministe­relor au fost înaintate ministerului de finanţe. Proectul de budget al căilor fe­rate n’a fost încă terminat. Ministe­rul lucrărilor publice a invitat di­recţiunea să facă cît maî multe e­conomii. Ni se scrie din R.­Vîlcea că după căderea luî Algiu prefectul Herescu a pornit o goană nebună contra a­­celora care sînt bănuiţi a fi votat pe d. Crăsnaru. Prefectul se laudă că a primit de la centru o telegramă prin care li se dă mină liberă să „reguleze“ pe toţi „trădătorii“. Prin­­î „trădători“ este considerat şi primarul oraşului, care in semn de protestare şî-a dat erl demisiunea în mîinile d-luî ministru de interne, împreună cu toţi consilierii. Adeveriţl care, se ştie, a scăpat judeţul Vîlcea de ruşinea de a fi re­prezentat de Algiu, deschide largi coloanele sale tuturor acelora care vor fi loviţi direct ori indirect de prefectul Herescu. O delegaţiune de junimişti din Focşani, compusă din d-nii Cotescu Ienibace şi C. Lupu, a fost primită de d. P. P. Carp şi i-a cerut înlo­cuirea prefectului. La Focşani se petrec lucruri inte­resante în tabăra guvernamentală şi vom reveni cu amănunte. Aseară a avut loc la Ateneu confe­rinţa d-lui Al. Macedonsky despre E­­voluţia limbei române. Sala Ateneului a fost plină de lume. D. Macedonsky a făcut o lungă apo­logie a literature! moderne, a fonetiză­­reî literature!, această democratizare to­tală a limbeî, susţinînd că cei ce pre­dică fonetizarea limbeî sunt întocmai ca călăii care omoară aristocraţia unui popor. Vorbind apoi de polemica literară dintre Literatorul şi Convorbiri lite­rare, de demult, termină cu o fru­moasă peroraţie. Ministerul de finanţe va pune provi­zoriu­ în circulaţie, in cursul lunei De­cembrie, pe lingă coaie de filigram şi coaie timbrate, de un model nou, pe hirtie albă simplă fără filigram, pur­­tînd sub timbrul uscat milesimul 1900 in cifre încrustate. Această măsură d’a se pune în cir­culaţie coaie de hirtie albă simplă sau filigram, s’a luat din cauză că stocul de coaie timbrate cu milesimul 1900 s’a epuizat in urma unei vinzări de timbre neaşteptat de mari şi ministerul nu-şi poate procura imediat asemenea hirtie timbrată, a căreia fabricaţiune, din cauza filigramului şi a liniilor, cere prea mult timp. Conform unei recomandaţiuni a mi­nisterului de culte, au fost primiţi fără concurs în şcoala de poduri şi şosele 2 studenţi macedoneni. Părindu-li-se cursurile şcoalei prea grele, ei s-au înapoiat în Macedonia. D. N. Pivnicescu a fost numit supli­nitor la catedra de matematici a li­ceului Naţional din Iaşi, în locul d-luî V. Teodorescu, fost locţiitorul d-lui Praia, inspector şcolar. D. T. Iulian, şeful reg­raturei ge­nerale din ministerul cultelor, a fost delegat să gireze afacerile direcţiei in­­văţămîntului primar, cit timp d. Po­­pescu, directorul acestui serviciu, va lucra la serviciul cultelor, in postul rămas vacant prin demisia d­lui dr. Chiricescu. Eri s’a făcut cunoscută deriziunea D. Constantin Negulescu, architectul oraşului Piteşti, a fost lăsat în dispo­nibilitate pe ziua de 1 Decembrie, pen­tru suprimare de funcţiune. Au fost numiţi conductori în serviciul technic al judeţului Filtiu d-nii: George Dinescu şi Pascu Mitică, isi­in serviciul technic al judeţului Tecuci d. conductor Al. Lebădă. D. Ioan Bogdan a fost numit mem­bru în comisiunea judecătorească a mi­nisterului cultelor. Consiliul comunal nu a putut ţine nici ori şedinţa anunţată, d. primar Delavrancea fiind reţinut la Cameră. Nu s’a fixat ziua pentru care s’a a­­minat şi această şedinţă. Er­ d. primar al­­Capitalei Delavran­cea a primit demisiunea d-luî consi­lier comunal Bolintineanu din această demnitate. D. conductor d­. Ili­a Vasile P. Iones­­cu din serviciul technic al circ. Vil­a de poduri şi şosele a fost transferat în ser­viciul technic al judeţului Vlaşca. Consiliul technic superior a aprobat, cu mici modificări, proectul de regula­ment pentru construcţiuni şi alinieri de străzi în oraşul Ostrov. A fost decorat cu medalia Bene Me­­renti cl. I. d. căpitan de geniu Leon Lamus din Franţa, pentru lucrările sale asupra armatei. D. I. Coculescu, licenţiat în ştiinţele matematice, a fost numit pe ziua de 1 Decembrie profesor la catedra de ma­tematici a gimnaziului din Fălticeni. D-ra Eugenia Cerchez a fost numită pe ziua de 1 Decembrie ajutoare de ma­­estră croitoare la şcoala profesională de fete din Piteşti. Ruptura între radicali şi conservatori Prin cercurile conservatoare se discută lupta încinsă la Cameră în­tre d. Panu şi d. Filipescu. Părerea conservatorilor e că rup­tura e făcută între radicali şi con­servatori în mod definitiv. Eu cred însă că nu toţi radicalii vor mina pe d. Panu.* Intr'un cerc de prieteni, d. Tră­­descu­ a confirmat ruptura între ra­dicali şi conservatori, cu adăugarea că d. Panu va fi urmat de toţii, ab­solut de toţi prietenii săi. * In cercurile junimiste se comentează insă blîndeţea cu care d. Carp a cerut ori respingerea d­emisiuneî din vice­­preşidenţie a d-lui Panu, cu toată rezerva pe care de­ altmintrelea pri­­mul-ministru a însoţit propunerea sa. Estrom­ul de carne la Londra Societatea engleză şi carnea româ­­nească. —Experienţele la Brăila. —­ Cei trei reprezentanţi in audi­enţă la ministerul domeniilor. —Vizita la şcoala veteri­nară din Capitală.—Ban­chetul de la hotel Con­tinental Alaltăeri au sosit în Capitală trei englezi din Londra, reprezentanţii socie­­tăţei The Merchant Invention Limited London,—d-nii W. Andrews directorul societăţei, Thomas Wright expert şi Friederich Morgenstein, reprezentant al societăţei, care au făcut la Brăila îndelun­gate studii asupra cărnei româneşti, ală­turi de d. Mantu şeful veterinar al a­­cestui judeţ.* Din aceşti trei domni englezi au fost primiţi în audienţă de d. ministru al domeniilor, căruia i-au expus proectele pe cari le au de a înfiinţa la Brăila şi la Iaşi două mari fabrici de carne con­servată pe lingă aleatoriile din aceste oraşe. Ministrul domeniilor a primit bucuros vestea acestor domni şi a promis că va studia chestiunea şi se va pronunţa. * In prima zi cind au sosit în Capi­tală, oaspeţii streini au făcut o vizită şcoalei noastre de medicină veterinara, unde au ţinut să studieze modul cum se întreţin institutul zootechnic şi insti­tutul de vaccin, ce rezultate dă o cul­tură sistematică a animalelor noastre. La această vizită d-nii Andrews, Wright şi Morgenstein au fost însoţiţi de dr. Mantu, cre­d. dr. Locusteanu di­rectorul şcoalei veterinare şi de d-nii profesori d-r. Poenaru şi Rujinski. Vizitatori, îtii târliaS­URCirftaţi de sta­rea în Care au găsit institutul de vac­cin al d-luî dr. Poenaru, Institutul fi­­­ziologic şi institutul zootechnic. Depăşire serei Serviciul part. al „Reverului“ IAŞI 30 Noembrie—Starea sănătăţei d-luî V. Gheorghian, fratele mitropolitului primat, s’a ameliorat în ultimele două zile. D­l. Gheorghian s’a interesat azi de la amicii săî,­cari l’au vizitat, asupra situaţiei politice.­­ Prefectura de judeţ a recomandat subprefecturei din plasa Braniştea să ţie sub mai multă supraveghiere pe pri­marul comunei Stînca, care îşi neglijea­ză serviciul, prin prea desele vizite ce face în oraşul Iaşi. — Medicii­ de­­plasă din comuna Bu­cium a constatat că loiitue epidemia de scarlatina în comuna Socola. — Licitaţia pădurilor ce s’a ţinut la prefectura judeţului nostru, pentru a­­rendarea pe­ un period de 3 şi 5 ani, a fost adjudecată asupra d-lor: David Ei­senfeld pădurea Lunca-Bălteni; C. V. Platon pădurea Runcu; I. M. Carp pă­durea Seculeni; Marcu­ Cheţel pădurea Sineştî. — Tribunalul secţia a­ II-a a admis ca chirografară cu 35.0­00 lei la masa fali­mentului Fraţii Şaraga şi I. I. Leibo­­vici, pe d-na Jeannette, soţia d-luî Lei­­bovici, re Wnnjtînd cererea faliţilor ca a­­ceastă sîBa să fie privilegiată. Faliţii vor face recurs. —­ In circiuma «Bălaia», din strada Zugravilor, s’s furat lui Ion Neculai, din strada Sărărie, suma de 1200 Iei. — Parchetul a depus la penitenciar pe Gatinca Vasiliu, autoarea incendiului caselor d-luî Neuman Paraschivescu.­­• Discursul d-lui Panu, care a combătut cu vehementă, in Cameră, acţiunea guvernului declarînd că va vota contra tuturor măsurilor pro­puse de guvern, a sosit act telegra­fic unui membru cunoscut al grupu­lui radical şi a făcut senzaţie în lu­mea politică. Liberalii, cari au zilnic întruniri la club, discută cu mare siguranţă asupra apropiatei chiemări a d-lui Sturdza la putere.—Riga. GALAŢI 30 Noembrie.— Curtea de apel a res­pins apelul farmacistului Schinala din Constanţa care a fost declarat în stare de faliment. — In sarcina funcţionarului de la firma Wat­ison şi Yonell s’a găsit în­­tr’adevăr o lipsă de 15000 lei, care a fost însă imediat acoperită de tatăl ce­lui vinovat.—Corespondent. Presa streină și cabi­netul bulgar Budapesta, 30 Noembrie. — Pester Lloyd zice că cabinetul actual bul­gar va avea In potriva lni In per­manenţă dizidenţa radoslaviştilor, dar probabil să reuşeaacă a ridica finanţele ţărei.—Interim. Boicotarea englezilor Budapesta, 80 Noembrie. — S'a constituit aci o comisiune care să e­­xercite o presiune în favoarea buri­lor, lucrînd ca peste tot load engle­zii să fie boicotaţi.—Interim. Legea naţionalităţilor Budapesta, 30 Noembrie.—Consiliul comunal din Arad va sprijini gu­vernul în Întocmirea legei asupra naţionalităţilor.—In­terim. Sultanul şi sionismul Berlin, 80 Noembrie.— Frankfurter Zeitung zice că circulara sultanului cu privire la emigrarea evreilor în Palestina e izvorîtă din temerea ca nu cui­­va eî să lucreze pentru re­alizarea idealului sionist. Ziarul adaugă că Rusia a spriji­nit ordinul guvernului turcesc, pe cînd Italia a protestat.—Memphis. Emigrarea evreilor în Tureia Berlin, 30 Noembrie.— Frankfurter Zeitung spune că In ultimul timp mulţi evrei din România au emig­rat în Turcia.—Memphis. Albanezii contra Turciei Viena, 30 Noembrie. — ştiri sosite din Ueskueb spun că şeful albanezi­lor s’a declarat contra Portei, care î-a înapoiat distincţiile.— Lib. Si8â£ale între arnăuţi şi jandarmii Viena,. 30 - Noembrie. — După ştiri sosite aci!­ncui lupte ar fi a­­vut lbro Jlhtre arnăuţi şi jandarmii sîrbi la­ Stârdia,—Lib. 24 20.45: Coroana germană 24.70: lira oto- prin care se hotărăsc examenele de de­_ ^ ki. . Va­­ p • 1. * L _ V _ L a» ni ■n«plitnți\tin I iat« mană; fl. austr. hart. 2,15'/2 iubi. id. 2.70 Scont și avansuri: Banca naț. 8, av. pe dep. 9.—agric. 12. Casa de dep. av. pe dep. —• Devize cek: Londra, 25.70— -— Pa­ris 102.40.60.70 ; Viena 107% Berlin, 126.20.—.-—■ ; Germania.-----.—; Belgia 102.20- Trei luni, Londra, 25.40— Pa­ris, 101.85—; Franţa,—;Viena—;Berlin 124.80 Germania—Belgia 101.20. Minitivat ale institutorilor şi învăţătorilor din întreaga ţară, pentru ziua de 5 Martie. Toţi institutori­ şi învăţători­ numiţi cu titlul provizoriu înainte de 1 Sep­tembrie 1893, vor depune numai un examen de practică pedagogică, iar a­­cei cari au fost numiţi de la această dată încoace, vor da 2 probe: Una extemporală conform art. 139, şi a doua pedagogică. La ambele probe candidaţii trebue să obţină media 7 învăţătorii şi institutorii cari au deja in momentul punereî în aplicare a le­gei invăţămîntului primar 12 ani în corpul didactic sunt scutiţi de aceste examene de definitivat. Preşedinţii comisiunilor vor înştiinţa prin previzo­arele şcolare pe fie­care candidat in parte cinci şi unde are a se prezenta pentru a’şî trece examenul. Tabloul de numele tuturor învăţă­toarelor, institutorilor şi institutoarelor, cari vor fi chemat­ la concurs, se va publica in Monitorul Oficial in pri­mele zile ale lunei Martie. Aflăm că d. Bogdan-Piteşti, cunoscutul publicist, este greu bolnav. Ii dorim o grabnică însănătoşire. Cele 5 burse de la litere destinate pen­­tru studenţii săraci care urmează la universitate au fost suprimate. Fondurile din cari se dedeau bursele erau donate anume pentru scopul acesta. Statul deci le-a deturnat de la des­tinaţia lor primitivă. S’a constatat că plaga amenzilor cari se aplică de cît­va timp farmaciştilor pentru că ţin in depozit zaharină nu e de­cit rezultatul unor comercianţi es­croci, cari vînd în toată ţara zaharină farmaciştilor, cu cele maî eftine preţuri posibile, şi pe urmă ii denunţă ministeru­­lui de finanţe tot dînşii, pentru a lua 5 la sută din amenzile cari se impun farmaciştilor. Seara lI orele 9, d. dr. Obreja a o­­ferit un frumos banchet membrilor so­­cietăţei engleze, la care au mai fost in­vitaţi d-na CL MăRIB, dr. Locus­tea­nu şi dr. Jocu şeful serviciului veterinar din direcţia sanitară. La banchet, care a durat plnă seara tirziu, s’au rostit mai multe discursuri in onoarea celor 3 oaspeţi, şi s’a format planul cum se vor comstitui acele 2 mari fabrici de carne conservată la Brăila si Iaşi. * ‘ Cei trei englezi au lucrat la Brăila cite­va săptăminî întregi, împreună cu d. dr. Mantu, pentru a face încercări d­e carnea din Romînia. Azi cei trei oaspeţi se vor înapoia la Brăila împreună cu d. dr. veterinar brăilean N. Mantu, căruia i se datoreşte convenţiunea pe care guvernul o va încheia cu societatea «The Merchant Invention Limited London». Marin. TEATRU-îttiJZICA Teatrul Naţional.—Hero şi Leandru ....Nu se poate: ar fi prea crudă pier­derea. D-ra Agatha Bîrsescu ne-a a­r­­mat aseară înc’odată hotărîrea-î de a nu mai apare în Hero înaintea noastră. Aşa dar să fi fost ori a 400-a şi în adevăr, pentru noi, ultima oară cind am văzut pe zero ? A fost par’că ceva dintr’o ultimă re­culegere :*« fost in jocul de aseară al d-rei Bîrsescu o pasiune aşa de extra­ordinară, ne-a mişcat atît de adine­a... Cu toate aceste voim să nu credem că a fost ultima oară că vedem pe marea artistă în această creaţiune prin care trece ca un fior prelung, un suflu de genialitate. Şi dacă totuşi în adevăr a fost ultima dată cînd a apărut d-ra Bîrsescu, îna­intea noastră, în Hero—mult au de regretat acei ce n’au văzut-o! E. D. P. Adevé VTt­T © Convenţie ailg’l©«« pmentji declarară in unanimitate că strba Belgrad, 30 Noiembrie. — S’a sem­nat azi convenţia între Anglia şi Serbia pentru extrădarea crimina­lilor. — Soc. Protestul colonelului Picquart Paris, 30 Noembrie.—Colonelul Picquart protestează cu vehe­menţă In potriva amnestierei sale. — Emil. Războiul din Trans- Taal Londra, 30 Noembrie. — Ziand Daily Mail spune că mai multe gu­verne au sfătuit pe Krueger a în­demna pe buri să depute armele și să renunțe la continuarea războiu­lui. — John, întrunire anarchista Londra, 30 Noembrie.—Ziarele anunță că la New-York s’a ţi­nut o Întrunire anarchist,­, în care s’au rostit discursuri in­cendiare şi s’au produs ame­ninţări contra m­onarch­ilor. La urmă s’a făcut o chetă pen­tru familia Breşei.—John. Demonstraţii contra antise­mitismului la Petersburg «FIM lai Israel» Petersburg, 30 Noembrie. — Aci au avut astă­zi loc mari demonstra­­ţiuni în contra antisemitismului, de­­monstraţiuni cari au fost însoţite chiar de excese, în următoarele îm­prejurări. Suwarin, proprietarul micului tea­tru din Petersburg, a anunţat re­prezentarea piesei Fiii lui Israel. Prin această piesă se propagă cre­dinţa practicărei omorului ritual. Sala teatrului era plină de lume. Protestarea publicului La ridicarea cortină publicat com­pus din persoane din înalta aristo­craţie, prelaţi, ofiţeri, artişti, literaţi a protestat în contra acestei piese- Bătrînul publicist Mordofzei s’a suit pe scenă şi plîngînd rugă direcţiu­nea să întrerupă reprezentaţia. Excesele. — Ha mort. Directorul însă opunîndu-se şi ordonînd continuarea spec­tacolului, publicul indignat a­­runcă asupra scenei binocle, scaune şi chiar ghete, rănind pe actori. Directorul teatrului, care este ginerele lui Suwarin, apucat de un­ atac de apoplexie, căzu mort în mijlocul tumul­tului general. In stradă. —Intervenţia poliţiei Din teatru publicul eşi în stradă făcînd demonstraţiuni sgomotoase în contra antisemiţilor. Poliţia fu silită să interne şi nu mai cu mare greutate putu restabili ordinea. Presa şi agitatorii Iniţiativa acestor demonstra­­ţiuni a fost luată de ziarul Severincurier care din momen­tul anunţare! presei a făcut a­­pel la public s’o respingă. Toată presa condamnă pe agitatorii antisemiţi. Ziarele li­berale cer oprirea piesei de către cenzură, sau să se oblige pe autor­ a dovedi în adevăr practicarea omorului ritual de către evrei. In caz dacă a­­ceasta dovadă se va putea face, evreii să fie izgoniţi din Rusia Piesa în România Acum un an tot această piesă s’a dat la Odessa sub titlul Contraban­­liştiî, şi a fost şi acolo urmată de demonstraţiuni. Piesa a fost tradusă in romîneşte şi s’au făcut tratative pentru repre­zentarea ei in Romînia.— Goresp. Războiul cu­-european — Servicul Agenţii „Romîne" — înţelegerea on China Washington, 30 Noembrie. — D. de Holleben, ambasador al Germaniei, a declarat intr'un interview că punc­tele principale in chestia chinezească pot fi considerate ca rezolvate. După consimțimintul unanim la propune­rea de integritate a Chinei, nu mai rămine de­cit asigurarea dreptu­rilor. A apărut moda Ilustrata no. 48 Cu o materie din cele mai alese şi numeroase splendide ilustraţiunî.GvH- tis tiparul croit în mărime naturală al unui foarte cochet model pen­tru matineui. 20 bani exemplarul în toată ţara. e diți^e^eară Ultime informaţiuni Ni se comunică în mod oficial de la ministerul de externe, că decretul pentru numirea d-luî Fleva în pos­tul de ministru al ţării la Roma, a fost iscălit de rege, şi că d. Fleva va pleca zilele acestea la Roma. D. Titu Maiorescu, ministru al jus­tiţiei, a depus ori la Senat o cerere de autorizare de dare in judecată a d lui N. Drăghici, senator de Roman, care a dat o palmă unui fost vătaf al său, Platon. Foarte bine. Dar mulţi senatori s-au întrebat cum rămine cu „vitejia rasei“ şi cu circumstanţele atenuante acordate de d. Maiorescu generalu­lui Com­ăneanu!! Neue Freie Presse spune că îna­inte de a se constui noul cabinet ■fotltgâr, YadofliM'iştiî au ţinut 9 coti*' sfătuire în vederea situaţiuneî. La un pi­omeni dat s'a prezentat lvan­­d­ofji care a cerut concursul lor. Cei refuză categoric ori­ce concur­sii e de încurcată situai lunea, do­vedeşte faptul că Izank­oviştiî au de­ durat nu intră în minister, dacă li se asigură în Petersburg realizarea unui împrumut. Azi a lucrat cu regele d. ministru al cultelor C. C. Arion. Mîine dimineaţă se primesc audi­enţe de către d. ministru de ex­terne Al. Marghiloman. După amiază va avea loc la acest minister, obici­nuita recepţie diplomatică.­­Numirea d-luî Bengescu în postul de consul general al Romînieî la Con­­stantinopole s’a făcut pe ziua de 1 Decembrie. Azi a fost semnat decretul pen­tru această numire. D. ministru Arion a propus regelui decorarea distinsei artiste Agnes Sorom cu Bene-Merenti cl. I. Noile tablouri de alegeri pentru a­­vansări noi în armată pe anul 1901— 1902, se vor face la începutul lunei Martie şi se vor publica înainte de 1 Aprilie. Pe aceste tablouri se vor trece şi noi­ maiori cari au reuşit la examenele de maior anul acesta. Şedinţa care trebuia să se ţină aseară la societatea de medicină veterinară, s’a amînat pentru o altă zi. Azî s’a ţinut o licitaţie la ministerul de razboiu pentru vînzarea a 428.000 chilograme de tuburi de cartuşe goale, din anul 1897. Au fost mai mulţi concurenţi din străinătate. Prezultatul licitaţiei, nu se cunoaşte încă. Consiliul permanent al instrucţiuneî a judecat azi 2 procese şi anume: pro­cesul învăţătorului I. Pinţulescu corn. Liteni judeţul Suceava, făcindu-i-se as­pre observaţiuni pentru mai multe aba­teri de la datorie, dosarul învăţătorului N. Mera din jud. Botoşani, s-a închis din cauză că acest învăţător a încetat din viaţă zilele acestea. Individul Mitică Marin din şoseaua Pantelimon a înţepat astă-nopte cu un cuţit în spinare pe tovarăşul săf, Petre Marin, pe cînd se aflau la o circiumă. Victima a fost dusă la spitalul Co­­lentina. D. Nicolae Marieşeanu din str. Berze­ 46, a reclamat poliţiei că­­astă-noapte nişte făcători de rele s’au introdus in casa sa, furindu-i un ceas de aur, unul de argint, 3 perechi inele de briliante, o pereche de cereri de aur, şi o mare sumă de bani. Autorii acestui furt îndrăzneț încă nu se cunosc. Regele a primit din partea împăra­tului Austriei, o scrisoare prin care îi notifică căsătoria archiducelui Petru- Ferdinand cu principesa Maria Cristina, fiica princepeluî Alfons, comite de Ca­se­rta. Ministerul de agricultură din Ungaria prin delegii lui d. Guyala de Gaal, a cerut ministerului nostru de domenii de a trimete regu­lt în timp de cinci şease ani, probe de grâu din două loca­lităţi ale ţării, din Muntenia şi Mol­dova, în vedere de a le studia aceste produse comparativ cu alte probe la staţiunea agricolă şi chimică din Mayar- Ovar. Ministerul de domenii a dat ordin a se trimete probe de griu şi pămint de la ferma Laza şi de la şcoala de agri­cultură de la Striharetz. Cu această ocaziune reamintim că a­­cum la sfirşitul expoziţiunei comisariatul nostru general de la Paris, a luat dis­­poziţiunî de a strînge o însemnată co­lecţie de grine, care va fi pusă in ex­perienţă la una din fermele model ale statului. Azi la orele 6 d. a. consiliul perm­a­nent al instrucţiuneî se va întruni în şedinţă extra­ordinară, pentru a se o­­cupa cu studiul programelor analitice ale şcoalelor primare superioare cu a­­plicaţie de viticultură şi pomologie. Aseară s’a întrunit comisiunea per­manentă a camerei de comerţ din Ca­pitală. S’a discutat asupra societăţilor coo­perative de consum. O delegaţiune compusă din d-nii D. S. Fortunescu, S. Gănescu şi St. D. Po­­pescu, comercianţi din Craiova, a sosit eri în Capitală şi se va prezenta azî la ministerul de finanţe pentru a cere ca depozitarii de ţuică să fie egalizaţi cu producătorii in ce priveşte taxa de 3 bani pe grad, iar nu să plătească 5 bani de grad pentru cantităţi în depozit înainte de votarea legei ţuicei. Tot­odată băcanii cari ţin ligucururî şi cognacur­ cer să fie taxaţi numai după ce vor fi scutiţi de cei 30 de decaliri din marfa ce au în depozit. A doua serie de conferinţe populare ale Asociaţiune! femeilor române «Spri­jinul» va avea loc Duminică 3 Decem­brie 1900. Vor vorbi : 1) La şcoala de fete n-ru 12 din str. Clemenţei, d-ra dr. Virginia Alexan­­drescu despre : Apărarea contra of­ticei. 2) La şcoala de fete generalul Adrian din str. Sf. Vineri, d-ra Elena B. Po­­povici, licenţiată în drept, despre: Fe­­rr­ee şi lege. 3) La şcoala de băeţi n-ru 25 din calea Gri­viţei, biserica Sf. Vineri, d-ra dr. Ecaterina Arbore, despre: Primej­diile beţiei. 4) La şcoala de fete n­r. 16 din str. Dulgheri, Uranus (Dealul Spirei), d-na dr. Ermina Kaminski, despre: Cură­ţenie din punct de vedere higienic. Conferinţele sunt urmate ca de obicei­ de musică şi de declamaţiune. începutul la orele 3 p. m. Lingă rampa Broscăuţi Din Doroh­oiu s’a găsit un om tăcat de tren in mai multe bucăţi. Pină în acest moment nu s’a cons­tatat identitatea individului, nicî dacă e o sinucidere sau accident. Cu privire la plata cuponului, Berli­ner Tageblatt zice că­ o mare parte din sume a sosit deja la Berlin, iar res­tul se aşteaptă. Primăria Capitalei a primit pe ziua de azi demisiunea d-luî M. Tătăranu inginerul şef al serviciului comunal de poduri şi şosele. Ministerul cultelor a început să tri­­meată tuturor direcţiilor de şcoale din Capitală, diplomele absolvenţilor şcoa­­lelor noramte, pentru a se întețea­ po­sesorilor­­lor,­­ alegerea unui airhiereu în locul ramas vacant după moartea epis­copului de Huşî, va fi convocat sindoul după sărbători. Direcţia generală a serviciului sani­tar, dezminte categoric ştirile răspîn­­dite despre crearea unui post pentru epidemii din fondul de ep­ootii, precum şi acea că s’ar fi hotărit suprimarea medicilor de plasă. D. Abramovicî Nathan, şef de secţia se în administraţiunea căilor ferate, a fost admis în cadrele c­apuluî technic cu gra­dul de inginer stagiar. D. Alexandru Călinescu a fost numit in funcţiunea de cap al poliţiei oraşului Călăraşi. „ Sîntem informaţi că în urma stăruin­ţelor simpaticului şi distinsului doctor Koslinski s’a constituit în Vidra (Putna) un cerc intim-Literar, ale căror statute s a votat zilele trecute de adunarea ge­nerală. In acelaşi timp comitetul a fost ales ast­fel: Doctor Koslinski,preşedinte, Ih. Şt­­ănescu, vice-preşedinte, Al. Man­dea, bibliotecar, Fl. Ifitimescu, secretar, M. Cugler, casier,­­D. Achil ,Anastasiade a fost numit re­gistrator la prefectura de Buzău. D. Ion Părăianu a fost numit copist la prefectura de Bacău. D. G.­Gocea, a fost numit poliţahi al ora­­şului Bacău. Suprimarea unui in­spectorat şcolar Monitorul Oficial de azi publică ur­mătorul decret: Art. I. Unul din cele trei inspecto­­rate ale învăţămintuluî primar se su­­primă, rămănind prin urmare numai două inspectorate, unul cu reşedinţa în Bucureşti şi altul cu reşedinţa la ţari. De inspectoratul cu reşedinţa in Bi­­cureştî vor depinde următoarele 16 ju­deţe: Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vîlcea, Ro­­manaţî, Argeş, Olt, Teleorman, Muscel Dîmboviţa, Vlaşca, Prahova, Ilfov, Ia­lomiţa, Constanţa, şi Tulcea.­ De inspectoratul­ cu reşedinţa la Iaşi vor depinde judeţele: Dorohoia, Boto­­şani, Iaşi, Suceava, Neamţu, Roman, C­asini, Ialcia, Tutova, Bacau, Putna, Tecuciu, Co­riului, R.­Sărat, Buzău, şi Brăila. * D. I. Fioru va conduce inspectoratul din Bucureşti, iar d. Gr. Patriciu cel din Iaşi. Propunerile d-luî Andrews Cu privire la exportul de carne în Anglia, mai putem da următoarele a­­mănunte: D. Andrews, representantul societăţei engleze şi-a formulat in scris propune­rile, care sunt foarte avantagioase. După aceste propuneri se vor exporta spre Anglia cel puţin două mii vite pe lună. Transportarea se va face prin Con­stanţa, cu patru vapoare frigorifice pe care societatea le reservă exclusiv pen­tru România. Reprezentanţii societăţii au rămas încîntanţî de abatorul d­in Iaşi, insă au cerut a li se da permisiunea de a mai in­­stala o hală refrigerentă, pe lingă cea existentă, această din urmă neputind cuprinde de­cît carnea produsă din două tăeri. Reprezentanţii societăţei, care eraui să plece la Brăila şî-a modificat intina­­tariul și pleacă azî la Constanța, pen­tru a observa organizarea târgului de vite de acolo.­­. Protestul Moldovei Următorul protest se semnează a­­cum în toată moldova: Sub­semnaţii, cetăţeni din partea de sus a ţărei, văzînd că atîtea instituţii cul­turale din cele maî însemnate ale Iaşilor sînt ameninţate cu desfiinţarea şi că ast­fel, pe motive de economie, se pregăteşte nimicirea acestui vechiu centru de cul­tură rom­înească ; Considerînd : 1) Că, dacă Iaşul a dispărut ca centru politic, prin un generos sacrificiu, şi dacă prin aceasta a trebuit să scadă şi în puterile lui economice, a păstrat totuşi încă aproape neatins rolul său cultural în viaţa neamului, rol cu atît maî însem­nat cu cit laşul este aşezat în partea ţărei cea maî copleşită de străini. 2) Că, a se stinge rada laşului, este a se stinge viaţa romînească din aproape jumătate de ţară, ce se aruncă în prada înstrăinărel; că în loc de a se distruge întăririle sufleteşti în această parte da ţară, cea maî ameninţată, ar trebui din contră adunate şi maî multe puteri inte­lectuale spre a ei apărare, căci ori­ce ştirbire a unei părţi vatămă întregul. 3) Că elementul romînesc din ’ partea de sus a ţărei, ce a produs pînă acuma atîtea talente, va fi împiedicat, prin­­în­depărtare şi scumpetea vieţeî din Bucu­­reştî, de a-şî îmbogăţi mintea la şcoalele naţionale maî înalte,păgubind astfel întrea­ga noastră cultură cu adaosul ca i -ar fi putut da. 4) Că acest element va fi­, îndepărtat în chipul acesta de la condu­cerea admi­nistrativă, judecătorească, sanitară, poli­­tică şi culturală a ţărei. 5) Că acel ce vor voi a-şî trimite co­piii la şcoale înalte maî îndepărtate, vor prefera Cernăuţii, cu viaţa mult mai ef­­tină de­cît la Bucureşti, şi se va înstrăina ast­fel şi sufietul tinerime! noastre de aici, în loc de a face ca viaţa fraţilor noştri de acolo să graviteze către noi, prin mijlocirea focarelor noastre de cul­tură. 6) Că toate aceste marî neajunsuri nu pot fi compensate prin neînsemnatele economii ce s’ar realiza, şi că în ori-ce caz econo­mii se pot cere de la ori-ce alte oraşe din ţară, iar nu de la Iaşi, al cărui sacri­ficiu, pe un asemenea tărîm, ar însemna o scădere în vitalitatea obştească a natiei române. 7) Că înălţarea statului român din noi­mii vremurilor trecute se datoreşte exclu­siv ideilor regeneratoare şi că este o­ de­­săvîrşire primejdios de a se seca izvora de unde mai ales ele au purces. întemeiaţi pe aceste consid­erente, rem cu stăruinţă menţinerea şcoaleloe Iija Iaşi--şi ne exprimăm dorinţa şi convia­­gerea adîncă a noastră să se caute m­a5 degrabă a se întări acest centru de cri­­tură romînesc, complect,îndu-se institr.ţii­­nile lui, iar nu a se desfiinţa şi acele există. nsportul de carate Cei trei englezi d-ni­ I W. Andrews., Thomas Wright, F \ Morgenstein cari sint pe planul de a înfiinţa cit de cu­­rind posibil două mari fabrici pentru prepararea cărnei remunerii spre a o exporta la Londra, va pleca avi la Con­stanţa pentru a vizita .i-'g\il de aii# din acel oraş, împreună ei­ d. dr. L®­­custeanu, directorul cemcialu-îzootech­nic din ministerul A...domenii. De la Constanta cu toţi vor merge la Meka- V . W- 4 V

Next