Adevěrul, ianuarie 1901 (Anul 14, nr. 4107-4135)
1901-01-01 / nr. 4107
Lun 1 Ianuarie 1801 Dmn ocasia Anului Nou 1901, urăm iu loîi amicii, cenţii şi cunoscuţiinoştri sincere felicitări, dorindu-le săi.late, prosperitate şi realisarea titlului* dorinţelor La mulţi ani Dnfflitrnşi SipMeM. Bragtdirii Inmormiotarea d-ne» Zozi Ţăranu, so ia d-luî Iacob Ţăranu, are loc azi , la 2 p. m. Cortegiul va adeca din Pasagiuronin 8, la cimitirul sf. Vineri. Ministrul de domenii a destituit pag. 3. T. Barcianu, din funcţiunea de direjor al şcoalei mixe de agricultură şi ffilerii „Iordache Zossima“ din comuna .I.năşeşti, judeţul Ialomiţa. D. Ştefan Stamate, actual impiegate ,rasa. I, în direcţiunea vămilor, este imnit ajutor în aceiaşi direcţiune, în Icul 1-1Ul C. Velsinescu, demerionat. D. km Gheorghiu a fost numit în icmi l-Iul Stramate. îl apărut: Adcissiârea g’eBierală « medicilor eforie] Eri la oreie 3 d. a., a avut loc l a eforia spitalelor civile adunarea geel’nlă i medicilor eforiei, in şedinţa --a ^ in" tiî. Biuroul adunărei s’a constit*! *n 'Olul următor : d. dr. G. A/arescu, preşedinte, d-niî d-rî M. Zoinecu S* Nanu, vice-preşedinţi, şi d-nii DV,murea V. Costinescu, secretari. Adunarea va mai lucra şi alpină seara. Chestiunile cari s’au prezent în discuţiunea adunărei generale a mediator eforiei au fost un număr de 7 Aceste chestiuni au fost sustani de i-nii dr. Tomescu. (Asupra fautei de linge dinicat, în unele mat*!'* in ‘antile» şi a Tuberculoza infidită la spitalul de copii»). Dr. Al. Cotmescu «Consider,iţiiuii clinice şi traimatice asupra vegetaţiilor adenoide, oiservaţii a consultaţiunile gratuite pentru boabele de gît, nas şi urechi la spitalul filantrop a»). B-ra d-r Virginia. Alexandrescu. «Rezultatul examenului baccioveologic a corpurilor de difterie din ultimele luni la spitalul de copii, serviciul bonelor infecţioase».) D-l Marinescu. («Deprascrierea şi vorbirea m«fbantinică», din paludizmul şi consecinţele lui la splaiul Pantelimon», «Un caz de erodocarlită vegedantă, acută», etc. consideraiunî generale asupra tratamentului boaelor nervoase prin lmsitropie»), d-r Cristeanu («Chestiuni de domeniul medicinei la ţară»), d-l Manuea («comunicări asupra unui caz de sifilis stomacoi»), şi d-l Babeş «Despre aortită vegetantă, «Formle bobulate ale hepatitelor atrofice, I eretero hepatite supurate baccterice». * toţi medicii eforiei cari au luat parte a acest congres, sunt un număr de 54,le pe la diferitele spitale ale eforiei. Rep. Diforţul prinţului d© Moi 1 * _ Ke prince i patronează nea acea an produs «ste. La un lwe jf/Lon lra, principesa făcu cintărețul Lara. Sa vin\ si îi i'âcu să se mute rt ".tul princiar se rezervă .eu, pentru Lara. Nu se mai o serbare fără Lara, nu era chip tru ndă cineva la palat, fără prolu î Lara. intr’un tirziu, princesa SSTti a face ca cercul de joc să dea Ui Lara o subvenţie lunară de 20.000 ei. Princesa era vecinie la braţ cu Lara, le care aproape nu se mai desparţi. i prunţul in fine deşteptat de umoarea fUblică, &•. pitas capăt, hotărind diiortul. Trad. O nouă societate culturală a romînior macedoneni [Confesiunea ortodoxă aromtnâ Sf. Nicolae» — î?lafic.J de acţiune al societăței.-^ideUe generale In ultimul timp rominii macedoneni au pus bazele un$ noi societăți de cultură pe lingă societatea macedo-romînă, care deja eustă de mai mult timp. Numele pe care îl poartă această nouă societate e «confesiunea ortodoxă a arominilor Sf. Nic°«e», şi scopul ei principal e lupta pedui, întârisea şi afirmarea arominimei, petru cidizaţiunea ei. Sediul societăţei va f în Bucureştî ţintind la prifilarea ş dezvolarea obiceiurilor strâubtest!, la dezvoltarea economică a arominimei. Această nouă societ'U lasă îQ grija societăţei de culturi maceie-rominâ cultura neamului de aromin, ăi iigi şcoalelor romîneşti di» Maceioo^prii urmare «Coxifesiunea ortodoxăi'omSmt sf. Nicolaa» vă complecta afibuţiunile societăţei macedo-romine. iatâ de altfel fiindul cum membrii acestei confesiuni au hotărit interfiunile confesiune lor : «Asociaţia pentru dezvoltarea spiritului religios şi pentru conserrarea, purificarea şi dezvoltarea obiceiurilor strămoşeşti»; şi al II-a: «Campania agncola, industrială și «omercială aromiaească». * Societatea nuntă la treî febri ce membri; membri co tizanţi fondatori, cotizanţi activi şi Tienbrii otizacfi candidaţi, apoi membrii onorilici, misionari, etc. Mijloacele pe cari [ar intebuinja confuziunea pentru a’şî pune în aplicare ideile sale feiit: crearea unei bibliotei potrivită cu necesităţile sie, htreţiiirea unui organ de publiciate pentru a propaga cît maî mult spiitui moralii creştine ortodoxe, şi lunca tutut’ir aromînilor, a încuraja cui premii diferite lucrară sau cercetai făcute in senzul veilerilor confizirueî, a ţine !a sediul sau cuvîntări in .nracter bulganzator, a întreţine i ‘prijini teatre populare r«,-»tiona’~ a In fin ta un mazăn şi o peiacoteca, s.-ăt«i!ă mai ales din tot ce priveşte eafurSa religilinei creştine la. a rom ini. inființa muzee agricole, hadustnaie , comerciale, și in sursit erei a rea de diatuuiî iu truită Ja ra. Moda Ilustrată No. 53 conținînd tiparul croit în mărime naturală al unei Rochi pentru fetiță. Moda Ilustrată se vinde cu 20 bani exemplarul în toată țara. Tiţi membrii trebuesc să fie oameni cu dragoste de neam şi oameni dontori de o mai bună propăşire a arominilor. Consiliul administrativ conducător se conpune din 6 delegaţi ai societăţei,şi de un delegat general care reprezintă atoritatea cea mai superioară. Acest alegat general are dreptul de veto în bunurile generale ale societăţii, care o ţin odată pe an, şi cari durează 6 zile de a rindui. Toate funcţiunile înfiinţate in administrarea şi conducerea «confuziunei ortodoxe aromine sf. Niculae», sint onorifice.* Societatea şi-a pus bazele în mod definitiv, a votat şi tipărit nişte cărţi de înfiinţare şi statutele societăţei, şi deja a început să funcţioneze. KI«rln. im informaţiuni IonehiMUisterinu, ministrei fiind întrebat ii mulţi amici ce părere a^asupra procelelor de impomP%^|||^de d. P. P. Carp, nu s’a sîu^ declara că sunt... insense, adică pe romîneşte , necugetate, nechibzuite. Dacă colegii d-lui Carp judecă astfel impozitele sale, ce să mai zică contribuabilii ameninţaţi a le suporta ? Guvernul francez punînd la dispoziţia guvernului nostru mai multe ordine ale Legumei de onoare, d. N. Filipescu, ministrul domeniilor, a încercat să se speculeze in scopuri pontice prolituitilor-va amici ai d.-lui Take Ionescu decoraţia francezi. Micul dirTator n’a putut ademeni pe nimeni si unul dintre deputată car. Delegaţii irlandeza la ' Ilag'st laga, 30 Decembrie. — Aci au sosit numeroşi delegaţi ai mai multor oraşe din Irlanda, care au proclamat pe Krueger cetăţean de onoare. — Coresp. Complot polon Berli, 30 Decembrie.—Autorităţile prusiace au făcut perchiziţii în masele poloneze la numeroşi elevi şi studenţi. S'au confiscat multe cărţi de istoria şi literatura poloneză. Se vorbeşte că autorităţile sunt pe urmele unui complot. —Memphis. Serviciul telegrafic —Serviciul part al Reverului“ - 30 Decembrie.— Astazi despotmolindu-se drumurile, s’a adus la cunoştinţa parchetului că in ajunul Crăciunului 12 hoţi, unii originari din Lupeşti, alţii din Pleşu (Tutov,^ s’au introdus la femeea Profira Fonţu din corn. Zareani, jud. Fibiu, pentru a o prăda, crezind’o singură. Din intimplare un nepot al ei, d. Fonţu, agent de percepţie, se afla acasă şi tocmai intors de la vinătoare. Astfel hoţii au fost primiţi cu gloanţe de puşcă şi doi au fost ucişi. Aceiaşi hoţi mai prădaseră pe Ion Fălcoianu, din com. Oarba. Ei sint urmăriţi.— Liberalii de aci s’au întrunit aseară in adunare intimă la clubul din localul Lojei masonice şi discutind asupra campaniei ce va deschide partidul liberal contra proectelor d-lui Carp, au decis ca d. Orleanu să plece la Bucureşti pentru a se înţelege cu liberalii de la centru asupra acţiune! partidului la Galaţi.—Coresp. IAŞI 30 Decembrie.— Nu odată am semnalat că in toate comunele din judeţul nostru bintue mai multe boale epidemice. Ultimele cazuri declarate sunt: 1 caz de anghină diftericâ in comuna Berleşti; un caz scarlatină şi 3 tuse convulsivă in comuna Bucium; 10 cazuri tuse convulsivă in Cepleniţa şi un caz de crup in Podul Iloaeî. — A fost expulzat prin Fălticeni, pe cale administrativa, Grig. Tomofte Canaciu, găsit fără acte. — Se zice că junimiştii din localitate pun mari stăruinţe pe lingă d. Carp să se pue candidatura unui junimist la colegiul al ill-lea de deputaţi rămas vacant prin numirea d-lui Leon Bogdan prefect al judeţului »flr,fii conservator ferm hotărit a susţine candi- Jatura unui conservator. Un început de incendiu s’a declarat la casele locuite de d. Cilic Gustav, din strada Păcurari. Pompierii sosind la timp au localizat focul. —■ Autorităţile urmăresc pe Panaite Sacovoff, bulgar, dispărut din comuna Sineşti, după ce a maltratat grav pe un lucrator de la via d-lui Marinescu. — Locuitorii din jurul liceului Naţional au fost viu emoţionaţi de mai multe detunături de puşcă,ce se descarcasera in curtea numitului liceu. Vecinii şi gardistul din punct sosind la faţa locului au constatat că d. Burlă, directorul liceului, se îndeletniceşte cu vinatul... ciorilor. Intr’o vreme d. Burlă vina numai raţe... Martor e poemul «Raţa lui Burlă». *— Mai mulţi lucratori de la pităria Weiss au maltratat grav pe locuitorul Gh. Burial din comuna Chişcoreni, Iuiadul apoi o basma cu mai mulţi bani. Poliţia anchetează.—Riga. Destituirea fir effect®ului de ISusciuk Viena, 30 Decembrie.—Ziarele de ari comentează, ştirea că guvernul bulgar a revocat pe prefectul şi doi funcţionari politici din Kusciuk, din cauza conduitei lor în chestia macedoneană.—Lib. l’au refuzat categoric e şi d. Cantacuzino-P.işcanu. Au piimit insă ordinul de cavaler al Leginei de onoare d-niî deputaţi G. A. Scorţescu şiPantazi. Ziarul Forivaeris din Berlin afirmă că intr’o conversaţie pe care contele de Bitelow a avut-o cu d-rul Siemens, cel d’mntiî a declarat că regretă că cercurile liber-schimbiste n’au o putere destul de mare pentru ca sâ’l poată cu succes sprijini intr’o politică antiagrară. Pentru noul parlament austriac au fost aleşi pina acum 267 deputaţi cari aparţin la 24 partide şi anume partidelor : progresist, popular german, marilor proprietari constituţionali, liberalgerman/ german radical, creştin social, catolic popular, clerical german, clerical, social-democrat, socialist independent, italian, mari proprietăţi feudale, tinăr ceh, agrar ceh, muncitorilor cehi naţionali, ceh clerical, clubului polonez, partidului democrat polonez, rutean, român, slovean, croat, sirb. Şi mai sunt de ales încă 200 de membri. Vă închipuiţi ce babilonie politică are să fie. D. Vasile Lascar fost ministru de interne, se află pe deplin restabilit de boala care l-a reţinut vre-o opt zile in pat. Medicul însă i-a recomandat să nu părăsească camera de cil peste citeva zile. Se observă că la nici un debit de tutun nu se mai găseşte hirtia de ţigară Job. Am întrebat pe mai mulţi debitanţi care e cauzaşi ne-au răspuns ca «regia nu vrea să mai dea». Din cite am aflat, regia operează astfel ca la 1 Aprilie să găsească pe debitanţi neaprovizionaţi cu hirtie de ţigara fină, căci îşi propune a spori preţul de la 20 la 30 de bani cărticica, de la acea dată, pe cind preţul tutunului va fi scoborit. Aceasta probează că guvernul şi-a greşit socotelile cind a încheiat convenţia cu capitaliştii străini, şi că primul an se va inchea cu un mare deficit. Americanii au făcut ca acei cumpărători cari se tirguesc cu negustorul, și ca să scoată prețul pe care-l vor, se prefac că pleacă, doar i-ar chema din urmă, iar dacă nu-i chiama, se întorc singurî. Aflăm deci că d. Porter se reintoarcîn Capitala spre a relua tratativele cu suevernul pentru concesionarea minelor de petrol. La 2 ianuarie 1901 are loc întrunirea generală a clubului liberal-naţional din Iaşi. Printre candidaţii la locul de arhierei, declarat vacant prin moartea arhiereului Silvestru figureaza şi arhiimandritul Atanasie Mironescu, egumenul bisericei sf. Spiridon din Iaşi. Azi, Duminică, are loc la Liedertafel serbarea coloniei germane, pentru «trecerea in noul veac». Pentru întîia oară se vor găsi adunate la un loc toate societăţile germane din Capitală. Membrii societăţii înfiinţate zilele trecute pentru propagarea lumineî la sate se vor întruni după Anul Nou in localul Universităţeî, pentru a decide cele d’intii demersuri in scopul de a se da un prim avint acestei societăţi. Seria conferinţelor la Ateneul din Capitală va continua cu începere de joi 4 Ianuarie. Se ştie că aceste conferinţe s’au suspendat pină acum din cauza sărbătorilor de Crăciun. Aseară a fost o mare animaţie pe străzile Capitalei. Lumea a circulat mereu pe jos şi nu sănii pină noaptea tirziu. Magazinurile de pe Calea Victoriei erau pline de lumea care cumpăra cadouri de Anul Nou. El a fost găsit mort in locuinţa sa diin str. Gura Oborului 8, un oarecare Vasila Radulescu. Ştirea acestei tragice morţi a fost adusă la cunoştnţa celor in drept de către socrul mortului. Cauza morţei se crede a fi un anevrism provocat de alcool. Cadavrul s’a transportat la morga oraşului. Biurourile administraţiei casei şcoalelor se vor deschide tocmai după ziua de 8 Ianuarie. La institutul de domnişoare «Romaşcan» din Brăila s’a serbat zilele trecute pomul de Crăciun, intr’un chip minunat. Toate elevele institutului împreună cu o mulţime de invitaţi s’au distrat cum nu se putea mai bine. Au fost şi mici producţiuni muzicale, executate de d-rele Octavia Popia şi Marie Eliat, şi de d-ra Liszt, o cunoscută maestră de pian din Brăila. S’au reprezentat şi două mici piese de teatru in cari au debutat d-rele Folotti şi Oprişenescu. Petrecerea a întrecut toate aşteptările şi atit elevele cit şi d-rele Remaşcan au fost mindre de "un succes frumos. Săptămîna viitoare se vor întocmi la ministerul de razboiu tablourile de soldaţii bacalaureaţi cari vor depune examenele de sublocotenenţi in rezervă după 10 August. Anul acesta aceşti candidaţi vor fi în număr cit se va putea mai mare, poate mai mult ca în toţi anii. Numai in Bucureşti sunt la reg. 6 Mihai Viteazul 80 de bacalaureaţi, iar la celelalte regimente mai bine ca 20. Preşedinte al comisiunei examinatoare, după cum am mai spus, a fost ales d. colonel Boerescu. Societatea corpului didactic primar din Romînia va ţine adunarea generală anuală a membrilor săi, sau mai bine zis congresul societăţii, în ziua de 3 ianuarie, la orele 2 d. a., in localul şcoalei de băeţi 20 din str. Azilul de noapte. Noi am anunţat Încă de mai mul, timp acest congres a! membrilor corpuLî didactic şi numai al membrilor exclusiv, doua ocai Acest «ogres va dura 2 zile. A d d de şedinţ. va începe in acelaşi 1 ia oreie 9 da*tne, comitetul torul ’iu dud se va alege aetăfii pe viî-GAS.ATÎ Din cauză insă că nu s’a putut obţine favoarea de a se plăti la C. F. R biletele numai cu jumătate de preţ, se crede că nu vor putea veni la congres toţi membrii, cari sint în număr de citeva sute. Din această cauză acei membrii cari nu vor putea veni vor trimite procure de reprezentare, legalizate de primăriile oraşelor respective, membrilor cari vor putea veni in Bucureşti. In acest congres se crede că se va pune bazele iigei pentru cultura poporului romin. O vizită artistisă D-na Bediige de Popov'tch, amabila noastră colegă de gazetărie, corespondentă a mai multor ziare streine, ne-a procurat zilele acestea o adevărata plăcere artistica, invitindu-ne să-i vedem citeva superbe tablouri, de cari, cu regret, d-sa este silită să se desfacă. In prima linie privirea este placul impresionată de două tablouri ale lui R. Rin, două superbe vederi din Paris. Unul înfăţişează Piaţa Concordiei, altul Bulevardul des Batignolles. Ambele opere de artă sunt două bucăţi din viaţa pariziană, aşa de bine prinse ca par’că eşti te transportă in acest oraş al lumei. E de altmintrelea o specialitate cunoscută a lui R. din viaţa pariziană. Piaţa Concordiei o vedem acoperită de valul ceţei. De departe se zăreşte soarele cu totul palid. Paveaua udă reflectează silueta trecătorului. In primul plan două pariziene, cu graţia lor propne, işî ridică rochia şi işî ascund faţa lor drăgălaşe in blanuri. In dosul unei umbrele două amorezaţi Se îmbrăţişează pe furiş. Mai încolo un negustor de portocale impinge din greu căruţa lui şi par’că il auzi strigind: La belle Valance! Un soldat priveşte cu ochi mari fintina celebră ridicată pe locul unde a fost decapitat Ludovic al XVI - o întreaga lume pariziană in acest tablou, lume caracteristică, iar în fund în ceaţă se estompează Camera deputaţilor, şi la o parte se profilează coloana Vindôme. Al doilea tablou, Boulevard des Batignolles este perechia celui d’inuil. Şi aici ceaţă, dar o ceaţă care este străbătută de o rază palidă şi discretă de soare. In primul plan iaraşî două femei. Sint pariziane, dar pariziane.. din Batignolles şi cari par’că îşi spun secrete intime. Maî încolo o florareasă aranjează un buchet pentru un soldat, care se arata foarte perplex. De sigur că ii e frică să nu-l ceară mai mult de citare e in pungă, pe cind gestul și expresiunea neguţatoresei par că il încurajează să nu-i fie teamă. In fund ce zăreşte o trăsura plină de difere și geamantane. Trăsura par’că atinge pe o tinarâ femee ţi »“'»-"'■ntă cu pachete. Un chioşc cu ziare, lume in jur, umnAUSUl Odeon-Clichy venind in gon£a cailor, plin de lume şi jos şi sus pi imperială Dintr’o stradă iarăşi un negustor de portocale se vede sosind, apoi în fund arborii bulevardului goi şi trişti, case şi biserici cu turnurile estompate de ceaţă. Ar trebui insă să scriem un volum pentru a descrie întreaga viaţă pariziana pe care ne-o sugerează aceste doua tablouri. Sint adevărate poeme. Poţi să le vezi ani de-a rindul şi tot ai descoperi cite ceva nou. De la viaţa pariziană să trecem la... ţară. D-na Popovitch ne arată patru mici panouri. Două marine de Gilbert şi doua peisagiuri de Darcourt. Totul este plin de viaţă şi de aer. Pescari de stridii se văd in marine şi sâlbate la frumuseţea mărei.In peisaguri se văd secerătorî şi secerătoare încarcind carul pe care așteaptă să-l traga trei cai. — M’aim hotărit să mă desfac de aceste tablouri cu greu, ne spune d-na Popovitch, ele fac intru cit va parte din viața mea. Noi nu putem de cit mulțumi amabilei noastre colege pentru plăcerea ce ne-a procurat de a admira aceste cite va capete de operă a artei franceze moderne şi felicităm pe norocoşii cari vor putea să şi le procure. D-na Popovitch ne roagă să arătăm că mica sa expoziţiune este vizibilă in fiecare zi de la orele 12—3 ziua, la hotel Bristol. tul adevărat da starea de nună higienică. Primăria, serviciul de higiena ori direcția generală a serviciului sanitar1? — In intervietul pe care vi l’a acordat d. dr. Obreja, directorul general al serviciului sanitar,—a spus d. Mirea,—ţi remarcat faptul că d. dr. Obreja a incunostiintat primăria de cele ce se pot intîmpla cu sănătatea populaţiunei Capitalei. Atunci vinovatul nu-l găsesc decit în persoana d-lui Delavrancea, primarul Capitalei, care a aşteptat să-i dea ghies medicii comunali şi să convoace consiliul pentru a se ocupa cu această chestiune. Dacă primăria a votat o sumă de bani cu cari să se întreţină un pavilion de izolare, aceasta se da toceşte unui domn Cantacuzino care a donat un loc primăriei pentru acest scop. Dacă d. Cantacuzino nu făcea această danie puteam să mai aşteptam şi pină la anul ca să se gindească cineva la înfiinţarea unui asemenea pavilion. Vinovatul e, după cum am mai spus, d. Delavrancea, şi vina-i de două ori mai mare, fiindcă a trebuit să fie avizat de două ori de direcţia serviciului sanitar şi de consiliul de higiena al Capitalei, şi d-sa a sezizat ca consecinţă consiliul comunal prea tirziu. Concluzie Terminînd comentariile d-sale, d. Demetrescu-Mirea mi-a spus : se cere imperios o serioasă şi destoinică reorganizare a serviciului comunal,—nu vorbesc de înmulţirea numărului medicilor comunali. Să se schimbe locul unde se acordă consultaţiile, preferindu-se case mai hgienice decit secţiile poliţieneşti in mare parte infecte şi insalubre, — şi consiliul de higiena să fie obligat a se ocupa din vreme de epidemiile cari bintuesc Capitala in chip regulat şi periodic, şi să ia măsurile cuvenite la timpul oportun. E o bubă putredă, şi trebue să o desinfectăm cu fieruL Aci s’a terminat interview« men Cud. Demetrescu-Mirea, Marin In jurul epidemiilor din Capitală Al doullea interview on d. Dezaetrosan-ffitrea In numărul de alaltă-erî ne-am ocupat cit s’a putut mai amănunţit de chestiunea epidemiilor din Capitală, aratînd părerile d-luî Demetresau-Mirea, care a sezizat chestiunea în consiliul comunal aruneînd culpa de neglijenţă şi de dezinteresare asupra serviciului de higienă al Capitalei. Vom continua azi ancheta noastră asupra epidemiilor în Capitală, enumerind citeva cifre din budgetul comunal al Capitalei cu privire la serviciul sanitar. Cit cheltueşte comuna pentru higiena populaţiunei ? D. Demetrescu-Mirea, după cum am maî spus în trecutul articol, mi-a declarat că e cu atit mai trist, cu cit pentru un serviciu de higiena care aproape nu există, se cheltuesc peste 100.000 lei anual din avutul contribuabililor, şi aceşti bani se aruncă pe fereastră. Ţifra insă e cu mult mai respectabilă. Am mintea mea deschis pe m sa de lucru budgetul primăriei Capitală, un respectabil volum. Deschid şi citesc la capitolul : Direcţiunea sanitară : retribuţiunea personalului după stat n-rul 7. 311.400 lei. (Aceasta suma se ordonanţează şi se achită in două semestre). Deci primăria cheltueşte 317.400 lei anual, numai lefurile personalului de higiene, şi acest personal nu dă nici un semn de viaţa. D. Mirea mi-a declarat că aducînd această culpă, nu a voit să discute personal activitatea unui medic comunal pentru care are unele simpatîi, ci a voit numai să atace răul in general. Cine i vinovatul ? Se naste întrebarea : cine e vinova Prmejdia ciumei Ştiri noul sosire din Constantinopol arată că mortul de ciumă e un lucrător venit din alte locuri infectate, în vîrstă de 40 ani. El a încetat din viaţă la spitalul şcoalei de medicină. Hainele lui au fost arse. Tot localul a fost desinfectat şi închis pentru un timp nelilimitat.« Localităţile cele mai infectate sînt satele Thomaso şi Papascala, de lingă Smirna. Un bactereolog din Constantinopol a plecat într’acolo, pentru a supraveghea măsurile sanitare. Renresentantul Austro-Ungariei a intervenit pe lîngă guvernul turcesc pentru a ordona măsuri severe. * Eri, la orele 6, o nouă consfătuire a avut loc între d. Olănescu, ministru de interne, și d. dr. Obreja, directorul general al serviciului sanitar, în vederea măsurilor ce sînt de luat, în cazul cînd știrile din Constantinopol ar deveni mai grave. . Uccui din Bitolia Direcţiunea liceului romín din Bitolia (Macedonia) ne trimite următorul apel către bunii romíni: Singura armă cu care noi romîniimacedoneni putem lupta în contra curentului desnaţionalizator întreţinut cu atita înverşunare de către naţiunile conlocuitoare, este şcoala. E de datoria noastră deci cum şi a tutuior bunilor romini de a face ca şcoalele noastre să fie cît se poate mai bine înzestrate pentru ca să aducă rezultate cît mai îmbucurătoare. Unica instituţie de cultură superioară pentru poporul macedo-romin este liceul din Bitolia. Pentru ca el să poată aduce roadele dorite, pentru ca el să poată ţine pept cu instituţiile similare ale celorlalte naţiuni rivale, instituţiuni cari datează de decenii întregi, ba chiar şi de secole, ar trebui ca actualul liceu să fie o şcoală model. Printre alte îmbunătăţiri se simte şi lipsa Unor biblioteci bine înzestrate in care să figureze tot felul de scrieri romîneştî, căci nimic nu poate concretiza idealul urmărit de acest liceu, anume : infiltrarea celui mai puternic sentiment naţional şi răspîndirea culture! romîneşti in toate colţurile Turciei europene, ca o bibliotecă în care să se cuprindă toate gindinle şi manifestările de tot felul ale geniului românesc. Suntem siguri că inima romînului care tresaltă la orice idee nobilă şi patriotică, va acorda tradiţionala-i ospitalitate şi modestei noastre cereri. De aceea facem apel călduros la toţi iubitorii de cultură romînească ca să bine-voiască a ne ajuta la îmbogăţirea bibliotecei liceului nostru cu orice fel de cărţi, pe cari generositatea domniilor lor va bine-voi să le dăruiască liceului român din Bitolia. D-nii donatori sunt rugaţi să binevoiască a trimite cărţile dăruite la adresa Societăţii de cultură macedoromină din Bucureşti, strada Nouă, No. 3, care va îngriji de expediarea lor la destinaţie. Ultimele telegrame Serviciul part. al „Reverului —. Comerciantul Marin Raiculescu’ voind a încerca un revolver, s’a împuşcat la piciorul drept, rănindu-se grav. — Autorităţile au găsit pe Alexandru Mahnî aproape mort pe stradele oraşului. In nesimţire el a fost transportat la spital. Autorităţile bănuesc că e victima unei crime. — Nişte spărgători rămaşi necunoscuţi au furat o mulţime de pe de Astrahan de la pălărierul Albert Roth. — Prefectul poliţiei a cerut parchetului local intervenirea către judele de instrucţie pentru a face o perchiziţie la Buica Vieru, bănuit in spargerea cornișă Crisa 'miE®istes*iala Ira ISaLlg’aria Viena, 30 Decembrie.— Neînţelegerile Intre miniştrii bulgari s’au accentuat şi s’au transformat apoi, după cum se prevăzuse, în criză ministerială. In adevăr, ultimele ştiri din Sofia anunţă demisia miniştrilor Tonceff şi Titoroff.—Cor. Aliaaista sBi*feo®fouîgaa*ă Budapesta, 30 Decembrie.—Ziarul Pester Lloyd ocupindu-se amănunţit de ştirea răspindită despre o alianţă sirbo-bulgară, dovedeşte imposibilitatea ei.—interim. Vilejsia lîiarilor Londra, 30 Decembrie.—Standard aduce ştiri noi despre vitejia burilor. Daniels Kuil a fost blocat, burii au rezistat vitejeşte.—John. Incembist raiasia teratras Viena, 30 Decembrie.— Ştiri sosite din Kostroma, oraş din Rusia, spune ca teatrul din acel oraş, în ziua In care se anunţase reprezintarea unei piese tendenţioase, intitulată «Contrabandiştii», a ars pînă’n temelii.—Lib. D. Carp la Derlisa Berlin, 30 Decembrie. — D. Carp va da un dineu la ambasada romului. Sunt invitaţi contele de Bnelow şi ambasadorii Angliei şi Austro-Ungarieî. La întoarcere d. Carp se va opri la Viena. Iratea-view e® .1. Carp Berlin, 30 Decembrie.—D. Carp intervievat de tin redactor de la Localanzeiger s'a pronunţat aspru contra bulgarilor, înfierînd cu vehemenţă uneltirile lor odioase. Chiar dacă Mihăileanu ar fi fost bănuit de bulgari — zise d. Carp — nu trebuia ucis. Omorul rămîne omor". Întrebat asupra mişcarei macedonene, d. Carp a răspuns : „— Ne e indiferent dacă mişcarea macedoniană conduce la dezlegarea chestiunilor balcanice, dar în orice caz puterile au cuvîntul. Nu cunosc intenţiile Rusiei. Dar oricum, în împrejurările actuale năzuinţa prinţului Bulgariei de a deveni rege cu greu se va reali?**» Fiecare să ceară ce poate căpăta, termină d. Carp. Memphis. (Originalele acestor telegrame se află expuse în Sala noastră de depeşî). — Serviciul „Agenţiei Romîne“ — Prinţul Bulgariei la Viena Viena, 30 Decembrie. — Prinţul Bulgariei a sosit. Împăratul Chinei prizonier Londra, 30 Decembrie. — Standard a primit din Shanghai ştirea cum că împăratul Chinei este prizonier la Singanfu, şi în neputinţă de a fugi la Peking. Daily Chronicle află că lord Salisbury a consimţit să se cedeze Rusiei linia de cale ferată Niutchwang , Chan-hăi-hwan. Criza ministerială in Bulgaria Mafia, 30 Decembrie. — După zisele jurnalelor, miniștrii Tonceff și Tioroff ar fi declarat că vor să demisioneze. Deschiderea Scupcinei Niș, 30 Decembrie. — Discursul regal pentru deschiderea Scupcineî face aluziune la căsătoria regelui, căsătorie pe care cerul a binecuvîntat-o, regina fiind într’o poziţiune interesantă. Regele mulţumeşte Tarnin de a fi consimţit să fie martorul căsătoriei, dînd astfel o nouă dovadă că consîngenitatea acestor două popoare constitue o chezăşia constantă de prietenie. Discursul vorbeşte de raporturile amicale cu toate puterile, cu cele două state limitrofe, Austro- Ungaria şi Turcia, cari sunt unite cu Serbia prin interese comerciale şi economice. Regele se va sili să întărească legăturile actuale de prietenie. Discursul vestejeşte fostul guvern care a căutat să abuzeze de rege şi să arunce ţara în anarhie; el exprimă convingerea că guvernul actual, care are deplina încredere a regelui, va duce Serbia către un viitor mai bun, cu atit mai mult cu cit ex-regele Milan a părăsit definitiv ţara. Proeotul canalelor Berlin, 30 Decembrie.—Proeotul canalelor a fost depus pe biuroul Camerei. Zăpada In Rusia St.-Petersburg, 30 Decembrie. — In urma maxei cantităţi de zăpadă care astupă tranşeele pe linia calei ferate comunicaţia cu Odessa a fost întreruptă. Primirea prinţului Bulgariei Viena, 30 Decembre.—Împăratul Francisc Joseph a primit azi pe prinţul Ferdinand al Bulgariei căruia i-a şi înapoiat vizita. Forţele generalului Dewet Masern, 30 Decembre. — Forţele generalului Dewet s’au împrăştiat. Întoarcerea colonelului Greenfell Murragburg, 30 Decembrie.—Colonelul Greenfell, care a eşit din Murragburg, a întîlnit trupele boerilor cari ocupaseră o fermă lîngă Springfontein. Colonelul Greenfell s’a înapoiat la Murragburg pe un alt drum; el a fost primit de burgherii olandezi într’un chip foarte puţin, prietenos. Supraveghisrea minelor Capetown, 30 Decembrie. — Editorul ziarului „Osland® a fost din nou arestat; el a fost liberat depunînd o nouă garanţie. 1200 de amploiaţi ai minelor vor forma o gardă pentru a supraveghea minele Felicită cu ceasta anului nou pe onor. săi clienţi. 21||13 Inconsolabilii. Maria Drăghiceanu? Nae şi Luisa Drăghiceanul Visarion « Mana Draghiceanu, Natalia si Nicolae Gesticon.fo, iac°b ?i Ana Argintarii cu copiii, lorgu şi Eienut Argintari cu copiii, Domnie« şi Constantin Romni»ceanu, Elena şi Grigore Pereanu, Maximilian şi Gheorghe Pereanu, Eugenia şi ÎNicu Babicu Julia, Avarehie şi fasmliile Siibuiescu au durerea a vă face cunoscut pierderea prea iubitului Iov fiu, frate, cumnat, nepot şi văr Ionel Draghiceanu încetat din viaţă Vineri 29 Decembrie la ora 71un, seara In etate de 27 ani. Şi vă roagă să binevoiţi a asista la ceremonia funebră care Va avea loc Marţi 2 Ianuarie, 1901, la orele 3 p. m. în capela sf. Vineri. Aceasta va ţine loc de orice invitaţie. Bucureşti 1900. Sectorul Vines MEDIC AL SANATORIULUI Cruhif OLCHOVSKI Consultaţii de BOALE INTERNS pentru adulţi şi copii de la C—7 p m. re®. H2.^Cafea^ăîărașiS»r, N®, 113 Casă fondată în anul 1853 6. Apostoleanu 36, Calea Victoriei—30 A sosit un mare transport cu cele mai noi și frumoase obiecte pentru CADOURI și Jucării pentru copil Vînzarea cu preturi redus« J 82? Doctorul Bacilogîî Vechiu Intern al Spitalelor ai» Paralaureatul B oculteţel de Medicină BOALE mTERSi'E Consultaţiiml de la 46 p. n. Strada f.iacaeî, 30 8270 jHw$.0.jOpulescu Fost intern şi medic şef de spital Specializat hi Deritistică şi Boală de Gură Consultaţiuni 9—12 şi 2—6 p. m. 12, Bulevardul Carol, 12 79H !!Cumpăr Cumpăr!! Ori ce fel de ©Mectesszare, de an** argint şi pietre fine, plătesc preţuri mai bune decât ori unde a re deposit de bijouterie, ceasornicarie şi argintărie cu preţurile cele mai convenabile. Leon WoissMithi Bijutier & Horloger 40,—Calea Victoriei,—40 Vis-ă-via de Hotel Bulevard NB. La cerere mă prezint şi la doBibilla Atelier special pentru orice comand® Schimb şi cumpărăm onoare a «duce la cunoştinţa onor, Bill public şi în special amatorilor de vinuri naturala că am deschis in Strada DOAMNEI No. 18, sub firma : JL,a, „VrAncennu“ Un Magazia cu vinuri naturale reci — şi noul, albe şi negre — din viile mele proprii, pe cari ie-am pus în vînzare cu litrul şi în butelii cu preţurile cele mai moderate. Rog pe onor, public a îi drea de probă aceste vinuri spre a ne convinge de calitatea lor. Comenzile se pot face şi prin carte poştală. Cetrache O. Iii®, din Focşani Stol Vaccinări şi fraccinări I se practica de singurul specialist PI EKIRE SOROMON Directorul Institut. Vaccinat al Statului Şoseaua Kiseleff Eliberează buletine pentru şcoli Chemaţi acasă prin telefon sau prin poştă Se aduce la cunoştinţă amatorilor ca se pune în tăere chiar de acum pădurea de pe moşia Bgardea comuna Băduleştî, judeţul Dîmboviţa, in apropiare de Gara Găeştî sau Petroaia în întindere de 150 pogoane, esenţă tufaa, lemne de foc. Doritorii se pot adresa la D-rul Meculescu 8165 Piteşti Profilaţi de Ocasiune Sumai pentru un scurt timp se vinde In str. Carol No.SO capre tari (aimiss de citim» MOBILELE Cumpărate prin licitaţiele la falimentul aisbrad & Qirschtrit S’a cumpărat chilipir si se vinde chilpir Nu cumpăraţi nicăari pîna nu vnsitaţî acrst magasin. _____8195 NEMAI POMENIT 1 Dormitor nuc a- tfAft merican complect *wy 1 Sufragerie nuc a- |®n|merican complect »*» 1 Jumătate garnitură salonas . . . SSy Ceai msl hrană ©eaaiaaae de a cwnapăra Mobilă bună sl eflicâ la MAGASSS A8JL lauriciu Filip Lazar • Calea Victoriei, Fasagiul vilacros