Adevěrul, ianuarie 1901 (Anul 14, nr. 4107-4135)
1901-01-15 / nr. 4119
burilor, ea nu va avea pace in Africa de sud. Cu un popor atît de indrpt şi de eroic dificultăţile nu se sfirşesc cu sfirşitul unui războini, iar două războae ca acesta nu poate duce o ţară fără să se primejduiască, fie ea marea şi bogată Anglie. Nu vor trece mulţi ani, dacă lucrul nu se sfîrşeşte cu pace, şi burii vor reîncepe La prima încurcătură a Angliei ei vor relua lupta. Va fi ca o plagă mereu singerindă in coastele imperiului. * Există sorţi de pace ? Se zice că noul rege e un admirator al lui Chamberlain. Deja s'a spus că el a declarat că e pentru ducerea războiului pînă în pînzele albe. Dar ciuma și alte nenorociri ^ neprevăzute pot fi mai puternice decît Eduard al VII-lea și mai prielnice păceî. In orî-ce caz, lucrurile au intrat in Africa de sud intr’o fază extrem de acută. Ad. IMPRESIUNI şi PALAVRE (Cf. coresp. lin Chiţibuş cu cititoarele sale) Sonsori XII Aceleiaşi Dragă, drăguţă Ana, Ce tristă, ce sfîşietoare e scrisoarea ce primii de la tine! E atlta durere în rîndurile tale! Ce valuri de simţire chinuia sanşierii în urma risipirei dragului vis, întîiul tai vis de iubire ce'mi spui că s'a risipit arib de neaşteptat! Pentru tine visul asta era scopul vieţei. Tot ce ai suferit, tot ce te-a făcut să plîngi ai despreţul! în faţa încredere! ce aveai în visul tău, în iubirea înjghebată abia de emi şi care ademenitoare îţi deschisese braţele-î mîngîioase, ţie copil oropsit. Ştiu cit suferi! Şi ceea ce s'a întîmplat cu tine se întîmplă dea. Dar de ce tu, tu care eşti, în alte condiţiuni ca oricine, tu care ai alt suflet, de ce n’ai fost scutită de o nouă şi puternică deziluzie..! Deziluziile ne fac să cunoaştem viaţa, dar cîte ne sdrobesc! De ce nu ţi-a fost dat să fi avut parte de a-ţi fixa simţimintele pe un punct neschimbător ? Tu aveai atîta nevoe de încrederea vieţei! Dragă, drăguţă prietenă, cit eşti de tristă, cît eşti de des nădăjduită, cît suferi! Cit te admir însă, că ai luat hotărîrea să te res-mitezi! Acum cînd soarta ţî-a dat o nouă dovada că vrea să te încerce, caută şi fii tare, prietenă iubită, caută şi fă mai puţin caz şi de întîmparea asta din viaţa ta, închide-te cît mai mult in tine. Nu’ţi prea face confidenţe ori-cui şi ori cînd, concentrează-ţi gînduea într’un singur punct mai sănătos, în jurul datoriilor tale, şi fii sigură, timpul te vindecă, te indica radical. Du-te lingă mama ta, lingă dînsa, cate ori cît te-a lăsat în voia fatîmplărilor şi a tutulor, dar tot te iubeşte mai mult ca oricine, du-te şi stai în uitare în atmosfera ei blinda. Acum cînd e singură, acolo la ţară, vei avea prilejul să te încredinţezi că mamele au pentru copiii lor mici, ca şi pentru cei miei, desmierdiii dulci, dezmierdări duioase din care par’că vei absorbi un parfum sfint al copilăriei, de pe vremea cîntecelor de leagăn, „Souviens-toi toujours qua lorsqu’on est triste,, c’est auprés de sa mére qu'il faut reveni»" a spus AI. Dumas, căci ce le Cam neprețuit e pentru suflet devoțiunea cu care cauți să expiezi la pi- cioarele mumei necazuril3 ce-i vei fi făcut vre-o dată ca copii ] In așteptarea vindfla v3»°*-s-m~ ucu, nezHuzne, să căutăm a lupta pentru cei pe cari îi iubim; luptă pentru mama ta, asigur’o de fericirea ta şi fă-o şi pe ea fericită, fă-o să-şi uite de atîtea necazuri, căci fericirea părinţilor se întemeiază pe fericirea copiilor. Ceea ce-ţi spui să faci, scumpă prietenă, e o abnegaţie silită poate, dar din ea se îndeplinirea unei datorii sfinte. Eşti tînără, lovitura ce simţi se aseamână cu lacrămile unui copil—se şterg lesne. Caută numai de deschide sufletului tău un drum nou. Alături de imensa putere de a simţi caută şi vei descoperi în sufletul tau şi tăria de rezistenţă cu care o să învingi. Cît de încercate sînt unele suflete! N aî avut nici cine să te conducă, copia tristă, n’imi avut ca şi mine. Totuşi Schimbă ţî ţelul de viaţă, de vederi, cel puţin în ochii altora. In intimitatea noastră, ştiu, rămînem adesea cu toată sforţarea ceea ce sintem, în faţa lumei însă să căutăm a părea aceea ce ne poate înălţa în ochii ei. Vindecarea ce tu cauţi sînt sigură că o vei găsi, după cum şi sarcina ce ţi-ai impus o vei duce cu bine la capăt. Că te vom uita şi eut să nu gîndeşti. In viaţa mea ascunsă tu ai rămas o dulce stea, vecinie lucitoare, la ale cărei raze privind aur avut atîtea senzaţii. Cu drag şi cu interes, mă ocup de bietul srut suflet, căci ocupîndu-mi de el, mă ocup de propriul meu suflet. Scrie-mi curînd, Rodica. CARNETUL JUDICIAR Divorţ D-na Xenia nu-i femee de rind. E femee cu carte multă, care citeşte nu numai romane, dar şi jurnale, şi ceva cărţi de filosofie. S'a căsătorit din dragoste. Cu toate acestea n’a împlinit anul şi a şi ajuns la divorţ. E drept că nu ea a cerut divorţul, ci d. Theodor, bărbatul dumneaei. La ziua infăţişărei vin amîndoui. El e plistisit Ea e indferentă. Pină să-î vie rindul, ca să omoare vremea, citeşte o gazetă. Şi cind le vine procesul la rind, presidents întreabă pe soţ de ce vrea să’şi lase nevasta. • — Pentru ca am suferit injurii grave, răspunde el. — Şi in ce constau acele injurii aşa de grave? Mai intiia d-na mai niciodată nu şade acasă, vecinie pe drumuri, nu se întorcea la domiciliul conjugal decît noaptea tirziu. D-na’şî pune larnionul la ochi căci poartă larnion, îşi priveşte lung bărbatul tot timpul cit el vorbeşte, apoi răspunde liniştită: — D-lor magistraţi! Eu ştiu că trăiam sub regimul libertăţei, care mi se pare că e ocrotită de legi pentru toţi indivizii, fără deosebire de sex. Cînd m’am măritat, n’am Înţeles că renunţ la libertatea şi independenţa mea, am crezut că in bărbatul meu am să găsesc un prieten, nu un stăpin. Nu înțeleg intru ce poate să îl deranjeze pe dumnealui că mă întorc mai devreme ori mai tirziu acasă... — Te crez...dar mie nu-mi vine la socoteală, o întrerupe el nervos. Ea se oprește un minut, apoi continuă: —■ Nu mai am de dat nici o explicație. Puteţi să nu divorţaţi, dacă aceasta convine soţului meu. Tribunalul trimete afacerea la raport. D-na pleacă liniştită, ca şi cum nu i s’ar fi întîmplat nimic. Numai domnul bombăneşte ceva intre dinţi. Condeiu. CÂRTI şi REVISTE l.a re» ne socialiste cuprinde următoarele în numărul säü din 15 Ianuarie 1901: Nicolas Palkine de Tolstoi; Socialisme d’opposition, Socialisme de gouvornement et Lutte de clase (suite) de Joseph Sarraute; Quelques reflexions sur les UJniversités Poprrlaires de Dick May, Le Livre Rouge de Pierre Bertrand; Le Faux Libéralisme de Un Universitaire; Qu’est-ce qu’une lói de l’histoire? de Ch, Rappoport; Revue des Livres G. Eouanet,—P. Boz. Notice bibliographique .. ■ ' — Teatru-Concerte-Petreceri — Joi seara 18 Ianuarie 1901 vor pleca la Botoşani artiştii Teatrului Naţional din Bucureşti pentru a da în acel oraş în sala teatrului Meseriaşilor în seara de 19 Ianuarie o reprezentaţie cu concursul d-nei Constanţa Gânescu şi al d-lor Ioan Niculescu, Al. Demetriad, N. Soreanu, C. Niculescu, S. Montauresnu, N. Grigorescu şi T. Mateescu. Se va juca Ginerele d-lui Poirier, comedie în 4 acte. Nu ne îndoim că publicul botoşenean se va grăbi a nu pierde o ocazie atît de frurtoasă de a admira pe mult talentaţii artişti. MEMEXTO —Duminică 14 Ianuarie—■ TEATRUL NAŢIONAL. — Ora 2 p. m. Doi’n Wagmistru, comedie în 8 acte de 0- Grigoriu. Ora 8 seara : Hoţii de Schiller. Spectacole Sala Edison : De 3 orî pe săptămînă ba! mascat: Dumineca, Marţea şi Joia. Sala splendid iluminată cu electricitate Circul Stăcii. — In fiecare seară mare representaţie cu 80 artişti şi 50 cai. Teatru Boulevard. Sala Eforia. De 8 o pe sapmîn ba! mascat. Café de france. — In fiecare seară concordul renumitei capele de dame Messenhmiedt şi Gruene din Viena, sub direcţiunea domnişoarei Marianna. Sala Mitică Georgescu.— Tearu.pt varietăți. LA MARE*) Corabia porneşte şi vîntul o’ndrumează, Eterna călăuză a celor ce visează Spre-un cer din altă lume, plutind dinval în val Şi dispărînd în zare, cum piere un ideal. E marea liniştită, mă’ndeamnă la visare Şi cată să m’adoarmă în dulcea’l legănare Iar alte ori pe ţîrmu-î, clădit de negre stînci Mă simt pornit s’alunec spre apele-iadinei. O tainică ispită s’ascunde’n fundul mării Ca’n fundul unui suflet avîntul disperăroi. De-aî fost poet vre-o dată şi musa’npărăsire Lăsatu-te-a o vreme,—revine cu grăbire Cînd te’ntîlneşti cu marea şi’n undele-î amare Găseşte mintea-ţî strune şi’n murmuralinare! Apoi la orizontu-i, cînd soarele apune Cu stogul Iul de raze pierdute’n că!nebune, Cînd apele vrăjite îşi schimb a lor culoare Sub galeşa zîmbire a razelor de soare, Ca şi eşti din fire, simţi mintea că se tuctupe cu soarele alături în mare să se culce loan I. Livescu. *) Din volumul de Versuri, ce va apare în curînd. INTORMATITOI Judecind după numeroasele întruniri liberale ţinute in cursul săptămîneî In culorile Capitalei, marea întrunire liberală care se ţine astăzi la ora 2 p. m. la Dacia, promite a fi grandioasă. Vor vorbi, precum am anunţat, d-nii 31. Berechide, Şt. Şendrea, Th. Stelian şi C. Cernescu. Erî la orele 4 d. a. a avut loc o mare întrunire a liberalilor în coloarea de negru la bariera Moşilor, în casele Solacolu. Au luat parte la această întrunire peste 500 de alegători. întrunirea a fost prezidată de d. Pană Buescu. Au vorbit d-nii C. I. Stoicescu, colonel Obedeanu, Ştefan Ioan,Paul Mironescu, I. T. Ghica şi Gr. Ciocanellî. Azi dimineaţă la orele 10 se va întruni la ministerul de lucrări publice comisiunea inspectorilor generali technici, pentru a se ocupa cu întocmirea tablourilor de membrii corpului technic din întreaga ţară, cari urmează a fi avansaţi. Consiliul de miniştri care trebuia să se ţină aseară la orele 5 la ministerul de interne, nu s’a putut ţine, amînîndu-se pentru Luni la aceeaşi oră. Consilul de războiţi de pe lingă corpul al II-lea de armată se va întruni din nou in ziua de 17 Ianuarie a. c., pentru a judeca mai multe procese fără vre-o importanţă. Consiliul de războiui al corpului II-lea de armată s’a întrunit erî, şi a judecat mai multe procese militare, intre cari procesul caporalului Ştefan Stelian din reg. 4 ilfov 21, acuzat că a atentat la pudoarea unei copile de 13 ani. Pentru caporalul Ştefan Stelian au pledat d-nii apărători locotenenţii Ionescu Ioan şi Stătescu, şi d. maior Manolescu. Consiliul a achitat pe caporalul inculpat. A fost tot atît de interesant procesul sergentului major Nițulescu, acuzat pentru fals în acte publice militare. Consiliul Ta condamnat la 2 ani de închisoare militară. Eri d. a., orele 2 juni. s’a făcut înmormintarea lui loan Colțescu, comerciantul din Calea Victoriei. înmormântarea s’a făcut cu mare pompă. Cortegiul a fost format de multă lume pină la cimitirul Deliu. Erî ministerul cultelor a mandatat suma de 500 Iei soţiei senatorului de Piteşti Damian, care a încetat din viaţă ori dimineaţă in Capitală, lîiuroul Senatului a intervenit pe lingă ministerul de culte a se mandata această sumă MOARTEA REGINEI ANGLIEI împăratul Wilhelm imbrățișindu-se cu prințul de Galles, la sosirea la castelul din Osborne. deoarece regretatul senator Damian nu a lăsat după dirisnt nici o avere. Serviciul technic al primăriei Capitalei a respins cererea făcută de decedatul principe Sturdza, de a furniza electricitate pentru iluminat tuturor locatarilor din bulevardul Colței cari vor vroi să îşi procure electricitatea din uzina palatului de la şosea. D. Costaforu a cerut ministerului de lucrări publice concesiunea unei linii ferate de interes particular de la Moroeni la Sinaia. Cererea a fost înaintaă consiliului technic superior spre a se pronunţa asupra ei. D. Grant a cerut ministerului de lucrări a i se încuviinţa construirea une linii ferate de interes privat ele la Oborbeştî prin munţii Vrancei, la o moşie a sa. Eri s’au iscălit de rege decretele pentru acciitarea decoraţiei Dene-Merenti cl. 1 d-lor : Colonel Averescu pentru scrierile sale militare, şi căpitan Margăritescu pentru mai multe lucrări muzicale ale sale. In jurul morţei prinţului Sturdza Se zice că defunctul principe Gr. Sturdza ar fi lăsat, prin testamentul său, palatul pe care îl are la şosea şi care a costat peste 4 milioane lei micului prinţ Carol. Testamentul pînă acum nu a fost deschis şi nu se poate şti precis ce cuprinde. Toată lumea a auzit însă pe beizadeaua Sturdza sleind atunci cînd şi-a subscris testamentul: „Las palatul meu prinţului Carol11, mai ales zicea decedatul Sturdza, ca cine ştie prin ce mîini va ajunge acest palat altmintrelea.* Prințul Gr. Sturdza a însărcinat cu 2 zile înainte de moarte pe un domn Grill cu datoria de a-i administra averea, încasînd toate veniturile sale. Actul acesta de autorizare a fost legalizat alaltăieri de tribunalul Ilfov. După moarte actul s’a anulat de la sine. Prinţul Gr. Sturdza s’a asigurat anul trecut la societatea „Generala“ sau la o altă societate, plătind suma de 700.000 lei, cu obligaţiunea ca societatea să-î dea pe fiecare an cît va mai trăi cite 100.000 lei. De atunci n’a trecut încă un an, şi vigurosul beizadea a murit, iar societatea a încasat formidabila sumă de 700 000 lei. Moartea lui Jroischild O telegramă a corespondentului nostru din Berlin ne-a anunţat că baronul Willy Rothschild, şeful casei din Frankfurt, a încetat din viaţă. Se ştie că Frankfurtul este leagănul tuturor Rothschilzilor şi locul unde bătrinul Meyer Anselm, sfătuitorul financiar al electorului de Hessa Cassel, a pus baza enormei averi de care dispun acum urmaşii lui. Familia Rothschild a fost nobilitata la 1815, iară la 1822 împăratul Austriei a acordat Rothschilzilor titlu de baron. Dintre toţi Rotschilzii baronul Willy care a murit acum este acela despre care s-a vorbit mai puţin cu timp a fost în viaţă. El este înrudit şi prin alianţă cu fraţii Rothschild, şefii casei din Viena. D. Carp şi chestia financiară Corespondentul nostru ne-a relatat telegrafic asupra inlterviewului acordat de d. Carp unui redactor al ziarului Boersen-Courier din Berlin, ziar autorizat al bursei şi al marilor financiari din capitala Germaniei. * Reproducem aci textual partea mai interesantă din declaraţiinile domnului Carp : «Am trecut in Romîrjia printr’o mare priză, am dovedit însă puterea noastră de rezistenţă ci intrăm acum într’o epocă de linişte. Ultima recoltă de porumb a fost splendidă şi e încă nevînd dată, chiar şi o mare parte din recolta de grin e insă nevindută şi se află în magazine, vom primi deci la primăvară destul aur pentru ca să nu se poată ivi temeri ia chestiunea valutei. «Din nefericire băncile din Rominia cari lucrează cu capital strein au luat ţârei sume însemnate, cari se ridică la 80 pină la 100 milioane, pentru a scădea propriile lor îndatoriri in streinătate. Faptul acesta a contribuit in mod extraordinar la înăsprirea crizei comerciale. «Economiile pe cari le facem in toate ramurile administraţiunei şi înainte de toate marile reforme ale impozitelor, caii preocupă acum Camera, vor realiza de sigur o situaţiune regulată şi satisfăcătoare. «Impozitele nouî, cari pun exclusiv sarcini absolut îndreptăţite, inlimpină ce-î drept şi cum se putea prevede o rezistenţă violentă in cercurile opoziţioniste. ‘\ „ o«*vu.cşii sa ai in ftomimia universităţi, palate administrative, spitale, şcoli, şosele şi să te bucuri de binefacerile civilizaţiuneî, trebue să plăteşti statului şi biruri cum fac cetăţenii altor state civilizate. „Noua lege a impozitelor trebue să treacă, căci de nu voi pleca eu». Spic. In vot pe falsi In secţia a 2-a a Camerei s’a petrecut un incident caracteristic. In această secţie se discuta proiectul pentru modificarea lege! drumurilor depus de d. Gradişteanu, ministru de lucrări publice. Pus la vot, membrii secţiune! resping proectul. In acest moment intră d. Grădişteanu şi aflînd despre rezultat ceru cu multă stăruinţă ca votul să se repete pe faţă. Membrii fac pe placul ministrului, votul se repetă pe faţă şi proectul se respinge. Interview cu d. I. Eladói Se vor mira mulţi că suntem astăzi in plăcuta poziţiune de a da un interview cu d. Ioan Radoiu, cunoscutul avocat şi fostul preşedinte al tribunalului de comerciu din Capitală, a cărui moarte ne-a fost ori comunicată de un coleg, fapt înregistrat şi de alte ziare. Ieşeam de la redacţie aseară la ora 7. Pe strada Sărindar văd că se apropie de mine, cu paşi repezi, un domn mic si brun. — Bună seara, nene! — Bună seara... Am rămas stupefiat și... fericit că am recunoscut pe d. Rădoiîi, î am strîns mina și iata dialogul urmat intre noi: — Mă duceam la «Adevărul» să vă mulțumesc pentru amabila dar prematura biografie ce mi-afi făcut. — Sunt foarte fericit că voi putea anunța miine cititorilor că te-am văzut atît de vesel și de voinic. — Dar spune-mî cum aţi aflat de moartea mea ? — Am aflat-o la Cameră de la un amabil al nostru coleg d. Paul Scorţeanu de la «Universul» care ne-a afirmat o cu siguranţă. Ştiam că d. Scorţeanu n’are obiceiul de a face asemenea farse sinistre şi imediat colegul meu de la ziarul La Roumanie, eu şi un reporter de la «Apărarea Naţională», am comunicat-o redacţiunilor noastre. — Bine, dar cine î-a spus-o d-luî Scorţeanu ? — N’am mai făcut nici o anchetă in această privinţă. — De sigur că e un bun amic al meu care a ţinut să facă această surpriză familiei mele! — Să ştii, aşa spiţa batrîniî, că vei trai pină la adinei batrinete, dacă duşmanii iţi prevestesc sfirsitul vieţei. Şi rizînd de această «farsă» d. Rădoiu se despărţi voios spunîndu-mî că nu ştie cum să se strecoare pe strade căci oamenii cari îl intilnesc se crucesc şi-l întreabă dacă n’a murit. Sintem fericiţi că putem comunica cititorilor acest interview. De altfel şi «LTndcqreiulance Roll* mâine» a pățit săptămina trecută acelaș lucru cu d. Clement. Aceasta va servi de lecție tuturor reporterilor. Rep. Consiliul comunal — Şedinţa de la 13 Ianuarie — Şedinţa se deschide la orele 4. Prezidează d. Delavrancea. Sunt prezenţi 15 consilieri. Se intră in ordinea zilei: continuarea discuţiei asupra iluminatului Capitalei. Cuvântarea d-lui Alexandrescu D. Grigore Alexandrescu începe prin a spune că in consfătuirile intime d. Delavrancea n’a dat toate amănuntele. D-sa vrea să explice de ce a vorbit in această privință la întrunirea de la Dacia. D. Delavrancea: Pe tema aceasta vă iau cuvintul D. Alexandrescu continuînd spune că la Paris s’a discutat ani de zile chestiunea gazului, şi la noi prea se grăbeşte. In fapt d-sa spune că pină a nu se elucida, în adevăr, care e capitalul pe care comuna îl va stăpini peste şapte ani, nu se poate intra misculiunea concesiei. In privinţa altor oferte, d-sa întreabă pe primar de ce a refuzat propunerea Lahmaye. D. Delavrancea zice că s’a refuzat una care era redactată in termeni necuviincioșî, dar cea-l’altă a fost primită. Cuvântarea d lui mânu D. Manu începe prin a spune că chestia fiind importantă trebuie discutată cu calm. D-sa crede că se face o mare greșală avansind concesiunea. In principiu crede că comuna ar putea perfect sa administreze in regie iluminarea Capitalei, dar cel puţin se va gindi la aceasta peste şapte ani şi nu e nici o nevoie a se anticipa. La o întrebare a d-luî Manu, se dă de către directorul serviciului techic oarecari lămuriri speciale. D. Manu. Aceste toate de mai înainte trebuiau aduse la cunoştinţa noastră. In orice caz pentru un asemenea contract ar fi trebuit să se adreseze şi consiliului technic superior, compus din oameni competenţi. Nu, vă grăbiţi.‘Peste şapte ani sunt sigur că şi comuna şi proprietarii din Capitală vor ciştiga. D. Mirea Dimitrescu cere ca să i se acorde cuvintul pentru a da oarecari explicaţiuni. D. Delavrancea. — Iuţii voiţi vorbi eu, pe urmă consiliul va aviza. D. Mirea protestează. Primarul sună clopoţelul. D. Mirea Dimitrescu. — Nu vă permit să sunaţi din clopoţel, nu uitaţi că nu sunteţi decit primul inter pares şi n'aveţi voie să ne opriţi a ne spune cuvintul. Voci. — La ordine ! D.Delavrancea.—Vă rog linişte. Domnule Mirea, aveţi cuvintul. Cuvântarea d-lui Dimitrescu D. Mirea zice că la Paris aceeaşi companie tratează cu comuna, dar * acolo nu se grăbeşte a trata şi lumina electrică, pe cînd la noi toate par’că sunt făcute şi nu rămine de cît electricitatea. Dar chiar la Paris, primarul n’a silit pe consilieri a accepta cea d’intli propunere, ci a numit o comisiune s’o studieze. Şi acolo s’a găsit că trebue dat şi un beneficiu consumatorilor, acelora cari au instalaţii. Ei bine, asemenea beneficii pentru consumatori trebue să cerem şi noi. D-sa revine la evaluare şi pentru a se şti exact capitalul cere ca compania să prezinte conducţie, din cari se va constata că capitalul întrece 10 milioane. D-sa termină: Pină nu se va face deplină probă, la lumina zilei, despre valoarea capitalului, nu putem vota concesia. In treacăt d. Mirea Dimitrescu critică administraţia comunală şi zice că in vara aceasta numai s’a cheltuit 40.000 lei in misiuni. Cuvântarea d-lui Delavrancea D. Delavrancea zice că la timp va răspunde la toate obiecţiunile făcute. Cit pentru surprinderea ce se insinuează, arată cum s’au dat consilierilor toate lămuririle, şi a acordat tot timpul pentru ca fiecare consilier să-şî poată da seama de întreagă această concesiune. Dar pentru azi va răspunde d-luî Mirea Dimitrescu. A așteptat ca d. Mirea să aducă ceva poți, dar d-sa n’a făcut de cit să repete cele zise de elî. Dar ori n’am tăgăduit nici ori că în 1894 compania avea tot interesul a-şi declara augmentare de capital, în raport cu obligaţiunile cu care se lega . tunci de comună. N’a fost sinceră, dar unde găsiţi francheţii în comnereie şi industrie? Şi dacă aşi putea citi in conştiinţa multora cari stau in mijlocul nostru, pentru a vedea dacă francheţa e baza comercială... Gontinuind zice că s’a fixat evaluarea capitalului după norma stabilită de oameni speciali. Cit pentru condice,aşa că mare parte nu există, dar pe toţi oamenii speciali pe Cari i-am întrebat, mi-au răspuns că chiar dacii mi-aria condicele, din ele nu va fi cu putinţă a se stabili valoarea capitalului. In fapt insă, noi am urmat cu evaluarea aşa cum se urmează în toată lumea, şi cum e indiscutabil. Nu uitaţi că mărind capitalul, am fi în neputinţă a tr.aî răscumpăra concesia, căci ar trebui să plătim cut nu face. 1). Delavrancea îşi rezervă dreptul a continua Luni. Şedinţa se ridică la orele 8. tru moartea reginei Victoria. — John. — Serviciul agenţiei române — Ducele d'Aosta la Londra Roma, 13 ianuarie.—Ducele d’Aosta va reprezenta pe regele Italiei la înmormântarea reginei Vicoria, O audienţă Londra, 18 ianuarie. — Prinţul moştenitor al Germaniei a sosit la Port- Victora şi a plecat la Portsmouth unde se află și împăratul Germaniei de azî dimineaţă-Se asigură că marchizul de Landsdawne va fi presentat în momentul cînd va fi primit da rege pentru a-l prezintă raportul împăratului Germaniei. Audienta va avea numai un caracter de ceremonie. Sosirea perechei imperiale rusa St.Petersburg, 13 Ianuarie.—Perechea imperială a sosit; ea a fost primit şi prin aclamaţiunile entusiaste ale mulţimei. Situaţia în Transvaal Capetown, 13 Ianuarie. — Bunii au aruncat în aer drumul de fier lângă Fourteus Areams şi au luat un tren militar. 20 de oameni de poliţie înrolaţi de curînd s’au predat fără rezistenţă. . Serviciul telegrafic Serviciul particular al , Reverului“ Agitaţia bulgarilor Viena, 13 Ianuarie.— Ziarele vieneze aproba presa rusă, care se ridica tmpotriva agitaţiei comitetului macedo-bulgar.— Lib. Scrisoarea Monseniorului Iltoraistoia Budapesta, 13 Ianuarie.—Pester Lloyd publică scrisoarea Monseniorului Hornstein, archiepiscopul catolic din Bucureşti, prin care declară că, contrar svonurilor răspindite, d-sa este in cele mai bune relaţii cu Curtea regală romina.—Interim. Straniul cabinet bulgar Viena, 13 Ianuarie.— Frankfurter Zeitung ocuplndu-se de noul cabinet bulgar, zice că e straniu alcătuit. Ziarul prevede timpuri foarte agitate pentru Bulgaria.— Lib. Ţarul la Petersburg Viena, 13 Ianuarie. —O ştire sosită aci anunţă întoarcerea ţarului la Petersburg.—Lib. Starea lui Verdi Viena, 13 Ianuarie.— In privința luî Verdi circulă diverse știri. La ambasada italiană mi s'a spus că n'a murit, dar că se găsește in extrema agonie. In testamentul său cere să i se facă o înmormântare simplă.—Lib. (Originalele acestor telegrame se află expuse in Sala noastră de Depest). Atentat contra reginei Spaniei Madrid, 13 Ianuarie. — Un necunoscut a tras un foc de revolver asupra reginei regente, în momentul cînd se plimba într’o barcă în parc, împreună cu copiii. Numai barca a fost găurită. Coresp. — Serviciul „Agenţiei Române“ — Un dar regelui Serbiei Niş, 18 Ianuarie*—Scapcina a adoptat o propunere autorizînd guvernul sa depue un proces pentru a se oferi regelui posesiunea părţei de la sud-vestul minelor din Maidanpek, aparţinînd statului, ca o dovadă a devotamentului poporului sirb pentru majestatea sa. Sporirea taxelor vamale in Germania Berlin, 12 Ianuarie. — Camera deputaţilor. 21. de Buelow a declarat că guvernul recunoscînd împrejurările grele în cari se găseşte agricultura şi dorind să îmbunătăţească situaţia ei, a hotărît să protejeze produsele agricole sporind taxele vamale. Eduard VII şi Wilhelm Londra, 13 Ianuarie. — După ziare regele a numit pe împăratul Germanianiei mareşal al armatei engleze, drept recunoştinţă pentru iubirea pe care împăratul o avea pentru augusta sa bunică regina Victoria şi pe care o are împărăteasa Frederica, mama sa. Serviciul part al „Reverului“ — Moartea reginei Victoria împăratul Wilhelm şi parlamentul Berlin, 13 Ianuarie.— împăratul Wilhelm şi-a exprimat nemulţumirea sa pentru faptul că Reichstagul şi nici Laudlugut prusian nu au suspendat şedinţa cînd s’a anunţat moartea reginei Victoria.—Memphis. Transportarea corpului defunctei regine Londra, 13 Ianuarie.—Probabil că corpul defunctei regine va fi transportat la Windsor numai pe apă. —John. Primarii din Alew York și moartea reginei Londra, 13 Ianuarie.—Primarii din New York, din Newark și New.Jersey au refuzat să arboreze drapelul negru pen- Ultime infernafi dim Moartea 3mb Verdi Milano, 18 Ianuarie, 3 ore noaptea. ■ Ioveli a încetat din viață la 2 ore 45 m. noaptea. Giuseppe verdi, celebrul compozitor italian, s’a născut in satul Roncolle aproape de Busetto, în vechiul ducat de Parma, la 9 Octombrie 1813. Fiul unui fermier țăran, el primi de la un organist obscur primele sale lecţiuni şi graţie rarelor sale dispoziţiuni îşi întrecu repede profesorul. Graţie protecţiunea unui amator inteligent, Antonio Barezzi, el se putu duce îa Milan, unde, între 1833 şi 1836, studia cu ardoare sub direcţiunea lui Lavigna, care conducea teatrul Scala. In 1839 dădu la iveală prima-î lucrare muzicală întitulată : «Oberto di San Bonfazio». După acest debut care fu fericit el reprezenta «Un giorno» di regno» partiţiune scrisă in grabă, care insă căzu. Descurajat, Verdi nu mai lucră nimic 10 luni. Anul următor scrise apoi «Nabucco» reprezentat la Scala cu un succes strălucit. Socotit de atunci intre maeștri, el scrise succesiv la 1813, «I lombardi alla prima erodata», «Emani», «I duc foscari» și «Giovanna d’Arco» (1844-45) „Alzire“, «Attila», apoi în1847 «Macbeth» care il consacră universalmente, «1. Magnadien'», «Corsaro», «Batagna di Legnano», «Luisa Miller» (1849), ^,Siifelio», «Rigoletto» (1851) «Trovatore», «Traviata». Numărind și pe «bravii» si «Vespere sielliane» Verdi a scris 20 de opere in 17 ani, la cari se mai adaogă «Aroldo», «Simone Boccanegra», «Una vendetta în Domino»,, «Regele Lear», «Un Ballo in maschers». Una din cele mai mari opere ale sale. Scrisă pentru o scenă franceză e marea operă in 5 acte «Don Carlos». Se jucară apoi «La forza del Destino», «Angandi» (1870), «Aida», reprezentată pentru prima oară la Cairo (1871), «Otello» scrisă pentru Scala din Milan (1889), «Falstaff» (1893). La 17 Noembrie 1889 Vedi a fost imobilat cu titlul de marchiz de Busseto, după satul in care s’a născut. El a declinat insă această onoare de care popularitatea sa se putea lipsi. Verdi poartă o mulţime de titluri de onoare şi posedă o mulţime e distincţiuni de la diverşi suverani ai Europei. Verdi rămine una din cele mai ilustre figuri ale secolului al XIX-lea. (A se vedea şi foiletonul din pagina initia a numărului de faţă.) Ultimele telegrame -Serviciul part al Reverului- - BRAIX.A 14 Ianuarie. — Consiliul comunal in şedinţa de aseară a ales in unanimitate pe d. Cristu Sulistu primar in locul decedatului Ghiţă Dumitrescu. PLOEŞTI 14 Ianuarie.—Azî la ora 2 p. m. s’a ţinut in sala şcoalei No. 1 de băeţî o întrunire a meseriaşilor prezidată de d. Nae Iacobescu, tinichigiu. Au vorbit dniî Christescu, cizmar, Varalamb Rădulescu, tăbăcar, Gogu Simionescu, tîmplar şi Pandele Mariniescu, sculptor. S’a expediat o telegrama de urări preşedintelui mişcare! meseriaşilor din Bucureşti, s’a aderat la proectul de lege votat in congresul meseriaşilor din Capitală şi s’a împuternicit d. Iancu Brateş,ca să’l susţie în Cameră. — Lucrătorul Vasile de d. NaeIacobescu tinichigiii lucrind in pasagiu,’ Cooperativa a lunecat căzind fie pe scară. Starea nu e gravă.— Cor Iaşi 14 ianuarie.— Autorităţile din Unghenii ruşi au arestat o damă, can voia să, treacă graniţa spre Unglenii romîni, cu'n paşaport fals, din duse drept supusă a Statelor Unite— după indicaţiile poliţiei din Petersig arestata este Maria Petrovna Marinka, anarchista, soţia unui criminal politic, ucis in Cauazia si sora nihilistului Marinca Fedor, care trăeşte de mulţi ani in Elveţia. La inspecţia corporală s’a găsit la Maria un pumnal lunguleţ, intr'un tesac de piele rusească neagră, cusut intr'un fald al rochiei- Pe minerul de fildei