Adevěrul, ianuarie 1901 (Anul 14, nr. 4107-4135)

1901-01-15 / nr. 4119

burilor, ea nu va avea pace in Africa de sud. Cu un popor atît de ind­rpt şi de eroic dificultăţile nu se sfirşesc cu sfirşitul unui războini, iar două­ războae ca acesta nu poate duce o ţară fără să se primejduiască, fie ea marea şi bogată Anglie. Nu vor trece mulţi ani, dacă lucrul nu se sfîrşeşte cu pace, şi burii vor reîncepe La prima încurcătură a Angliei ei vor relua lupta. Va fi ca o plagă mereu singerindă in coastele im­periului. * Există sorţi de pace ? Se zice că noul rege e un admirator al lui Chamber­­lain. Deja s'a spus că el a declarat că e pentru ducerea războiului pînă în pînzele albe. Dar ciuma și alte nenorociri ^ nepre­văzute pot fi mai puternice de­cît Edu­ard al VII-lea și mai prielnice păceî. In orî-ce caz, lucrurile au intrat in Africa de sud intr’o fază extrem de acută. Ad. IMPRESIUNI şi PALAVRE (Cf. coresp. lin Ch­iţibuş cu cititoarele sale) Son­sori XII Aceleiaşi Dragă, drăguţă Ana, Ce tristă, ce sfîşietoare e scrisoarea ce primii de la tine! E atlta durere în rîn­­durile tale! Ce valuri de simţire chi­nuia sanşierii în urma risipirei dragului vis, întîiul ta­­i vis de iubire ce'm­i spui că s'a risipit arib de neaşteptat! Pentru tine visul asta era scopul vieţei. Tot ce ai suferit, tot ce te-a făcut să plîngi ai des­preţul! în faţa încredere! ce aveai în visul tău, în iubirea înjghebată abia de emi şi care ademenitoare îţi deschisese braţele-î mîngîioase, ţie copil oropsit. Ştiu cit suferi! Şi ceea ce s'a întîmplat cu tine se întîm­plă dea. Dar de ce tu, tu care eşti, în alte con­­diţiuni ca ori­cine, tu care ai alt suflet, de ce n’ai fost scutită de o nouă şi pu­ternică deziluzie..! Deziluziile ne fac să cunoaştem viaţa, dar cîte ne sdrobesc! De ce nu ţi-a fost dat să fi avut parte de a-ţi fixa simţimintele pe un punct neschimbător ? Tu aveai atîta nevoe de încrederea vieţei! Dragă, drăguţă prietenă, cit eşti de tristă, cît e­şti de des nădăjduită, cît suferi! Cit te adm­ir însă, că ai luat hotărîrea să te res-mitezi! Acum cînd soarta ţî-a dat o nouă dovada că vrea să te încerce, caută şi fii tare, prietenă iubită, caută şi fă mai puţin caz şi de întîmp­area asta din viaţa ta, închide-te cît mai mult in tine. Nu’ţi prea face confidenţe ori-cui şi ori cînd, concentrează-ţi gînduea într’un sin­gur punct mai sănătos, în jurul datorii­lor tale, şi fii sigură, timpul te vindecă, te­­ indica radical. Du-te lingă mam­a ta, lingă dînsa, cate ori cît te-a lăsat în voia fa­­tîmplărilor şi a tutulor, dar tot te iube­şte mai mult ca ori­cine, du-te şi stai în uitare în atmosfera ei blinda. Acum cînd e singură, acolo la ţară, vei avea prilejul să te încredinţezi că mamele au pentru copiii lor mici, ca şi pentru cei miei, des­­mierdi­ii dulci, dezmierdări duioase din care par’că vei absorbi un parfum sfint al copilăriei, de pe vremea cîntecelor de leagăn, „Souviens-toi toujours qua lors­­qu’on est triste,, c’est auprés de sa mére qu'il faut reveni»" a spus AI. Dumas, căci ce le Cam neprețuit e pentru suflet de­­voțiunea cu care cauți să expiezi la pi- cioarele mumei necazuril3 ce-i vei fi fă­cut vre-o dată ca copii ] In­ așteptarea vindfla v3»°*-s-m~ ucu, nezHuzn­e, să căutăm a lupta pen­tru cei pe cari îi iubim; luptă pentru mama ta, asigur’o de fericirea ta şi fă-o şi pe ea fericită, fă-o să-şi uite de atîtea neca­zuri, căci fericirea părinţilor se înteme­iază pe fericirea copiilor. Ceea ce-ţi spu­i să faci, scumpă prie­tenă, e o abnegaţie silită poate, dar din ea­­ se îndeplinirea unei datorii sfinte. Eşti tînără, lovitura ce simţi se a­­seamână cu lacrămile unui copil—­se şterg lesne. Caută numai de deschide sufletu­lui tău un drum nou. Alături de imensa putere de a simţi caută şi vei descoperi în sufletul tau şi tăria de rezistenţă cu care o să învingi. Cît de încercate sînt unele suflete! N aî avut nici cine să te conducă, co­pia tristă, n’imi avut ca şi mine. Totuşi Schimbă ţî ţelul de viaţă, de vederi, cel puţin în ochii altora. In intimitatea noa­stră, ştiu, rămînem adesea cu toată sfor­ţarea ceea ce sintem­, în faţa lumei însă să căutăm a părea aceea ce ne poate înălţa în ochii ei. Vindecarea ce tu cauţi sînt sigură că o vei găsi, după cum şi sarcina ce ţi-ai im­pus o vei duce cu bine la capăt. Că te vom­­ uita şi eut să nu gîndeşti. In viaţa mea ascunsă tu ai rămas o dulce stea, vecinie lucitoare, la ale cărei raze privind aur avut atîtea senzaţii. Cu drag şi cu interes, mă ocup de bietul sru­t suflet, căci ocupîndu-m­i de el, mă ocup de propriul meu suflet. Scrie-mi curînd, Rodica. CARNETUL JUDICIAR Divorţ D-na Xenia nu-i femee de rind. E femee cu carte multă, care citeşte nu numai romane, dar şi jurnale, şi ceva cărţi de filosofie. S'a căsătorit din dra­goste. Cu toate acestea n’a împlinit a­­nul şi a şi ajuns la divorţ. E drept că nu ea a cerut divorţul, ci d. Theodor, bărbatul dumneaei. La ziua infăţişărei vin amîndoui. El e plistisit Ea e ind­ferentă. Pină să-î vie rindul, ca să omoare vremea, citeşte o gazetă. Şi cind­ le vine procesul la rind, pre­sidents întreabă pe soţ de ce vrea să’şi lase nevasta. • — Pentru ca am suferit injurii grave, răspunde el. — Şi in ce constau acele injurii aşa de grave? Mai intiia d-na mai nici­odată nu şade acasă, vecinie pe drumuri, nu se întorcea la domiciliul conjugal de­cît noaptea tirziu. D-na’şî pune larnionul la ochi căci poartă larnion, îşi priveşte lung bărba­tul tot timpul cit el vorbeşte, apoi răs­punde liniştită: — D-lor magistraţi! Eu ştiu­ că tră­iam sub regimul libertăţei, care mi se pare că e ocrotită de legi pentru toţi indivizii, fără deosebire de sex. Cînd m’am măritat, n’am Înţeles că renunţ la libertatea şi independenţa mea, am crezut că in bărbatul meu am să gă­sesc un prieten, nu un stăpin. Nu în­țeleg intru ce poate să îl deranjeze pe dumnealui că mă întorc mai de­vreme ori mai tirziu acasă... — Te crez...dar mie nu-mi vine la socoteală, o întrerupe el nervos. Ea se oprește un minut, apoi con­tinuă: —■ Nu mai am de dat nici o expli­cație. Puteţi să nu divorţaţi, dacă a­­ceasta convine soţului meu. Tribunalul trimete afacerea la r­a­­port. D-na pleacă liniştită, ca şi cum nu i s’ar fi întîmplat nimic. Numai domnul bombăneşte ceva intre dinţi. Condeiu. CÂRTI şi REVISTE l.a re» ne socialiste cuprinde ur­mătoarele în numărul säü din 15 Ianua­rie 1901: Nicolas Palkine de Tolstoi; So­­cialisme d’opposition, Socialisme de gou­­vornement et Lutte de clase (suite) de Joseph Sarraute; Quelques reflexions sur les UJniversités Poprrlaires de Dick May, Le Livre Rouge de Pierre Bertrand; Le Faux Libéralisme de Un Universitaire; Qu’est-ce qu’une lói de l’histoire? de Ch, Rappoport; Revue des Livres G. Eoua­­net,—P. Boz. Notice bibliographique .. ■ ' — Teatru-Concerte-Petreceri — Joi seara 18 Ianuarie 1901 vor pleca la Botoşani artiştii Teatrului Naţi­onal din Bucureşti pentru a da în acel o­­raş în sala teatrului Meseriaşilor în seara de 19 Ianuarie o reprezentaţie cu con­cursul d-nei Constanţa Gânescu şi al d-lor Ioan Niculescu, Al. Demetriad, N. So­­reanu, C. Niculescu, S. Montauresnu, N. Grigorescu şi T. Mateescu. Se va juca Ginerele d-lui Poirier, comedie în 4 acte. Nu ne îndoim că publicul botoşenean se va grăbi a nu pierde o ocazie atît de frurto­asă de a admira pe mult talentaţii art­işti. MEMEXTO —Duminică 14 Ianuarie—■ TEATRUL NAŢIONAL. — Ora 2­ p. m. Doi’n Wagmistru, co­medie în 8 acte de 0- Grigoriu. Ora 8 seara : Hoţii de Schiller. Spectacole Sala Edison : De 3 orî pe săptămînă ba! mascat: Dumineca, Marţea şi Joia. Sala splendid iluminată cu electricitate Circul Stăcii. — In fie­care seară mare representaţie cu 80 artişti şi 50 cai. Teatru Boulevard. Sala Eforia­. De 8 o­­ pe sap­­mîn ba! mascat. Café de france. — In fie­care seară concordul renumitei capele de dame Mes­­senhmiedt şi Gruene din Viena, sub di­recţiunea domnişoarei Marianna. Sala Mitică G­eorgescu.— Tearu.pt varietăți. LA MARE*) Corabia porneşte şi vîntul o’ndrumează, Eterna călăuză a celor ce visează Spre-un cer din altă lume, plutind din­­val în val Şi dispărînd în zare, cum piere un ideal. E marea liniştită, mă’ndeamnă la visare Şi cată să m’adoarmă în dulcea’l le­gănare Iar alte ori pe ţîrmu-î, clădit de ne­­gre stînci Mă simt pornit s’alunec spre apele-i­­adinei. O tainică ispită s’ascunde’n fundul mării Ca’n fundul unui suflet avîntul dispe­­răroi. De-aî fost poet vre-o dată şi musa’n­­părăsire Lăsatu-te-a o vreme,—revine cu grăbire Cînd te’ntîlneşti cu marea şi’n unde­­­le-î amare Găseşte mintea-ţî strune şi’n murmur­­alinare! Apoi la orizontu-i, cînd soarele apune Cu stogul Iul de raze pierdute’n că!­­nebune, Cînd apele vrăjite îşi schimb a lor cu­loare Sub galeşa zîmbire a razelor de soare, Ca şi eşti din fire, simţi mintea că se t­uctupe cu­ soarele alături în mare să se culce loan I. Livescu. *) Din volumul de Versuri, ce va apare în curînd. INTORMATITOI Judecind după numeroasele întruniri liberale ţinute in cursul săptămîneî In culorile Capitalei, marea întrunire liberală care se ţine astă­zi la ora 2 p. m. la Dacia, pro­mite a fi grandioasă. Vor vorbi, precum am a­­nunţat, d-nii 31. Berechide, Şt. Şendrea, Th. Stelian şi C. Cern­escu. Erî la orele 4 d. a. a avut loc o mare întrunire a liberalilor în co­loarea de negru la bariera Moşilor, în casele Solacolu. Au luat parte la această întrunire peste 500 de alegători. întrunirea a fost prezidată de d. Pană Buescu. Au vorbit d-nii C. I. Stoicescu, colonel Obedeanu, Ştefan Ioan,Paul Mironescu, I. T. Ghica şi Gr. Cio­­canellî. Azi dimineaţă la orele 10 se va întruni la ministerul de lucrări pu­blice comisiunea inspectorilor gene­rali technici, pentru a se ocupa cu întocmirea tablourilor de membrii corpului technic din întreaga ţară, cari urmează a fi avansaţi. Consiliul de miniştri care trebuia să se ţină aseară la orele 5 la mi­nisterul de interne, nu s’a putut ţine, amînîndu-se pentru Luni la a­­ceeaşi oră. Consilul de războiţi de pe lingă cor­pul al II-lea de armată se va întruni din nou in ziua de 17 Ianuarie a. c., pentru a judeca mai multe procese fără vre-o importanţă. Consiliul de războiui al corpului II-lea de armată s’a întrunit erî, şi a jude­cat mai multe procese militare, intre cari procesul caporalului Ştefan Stelian din reg. 4 ilfov 21, acuzat că a aten­tat la pudoarea unei copile de 13 ani. Pentru caporalul Ştefan Stelian au ple­dat d-nii apărători locotenenţii Ionescu Ioan şi Stătescu, şi d. maior Mano­­lescu. Consiliul a achitat pe caporalul in­culpat. A fost tot atît de interesant procesul sergentului major Nițulescu, acuzat pentru fals în acte publice mili­tare. Consiliul Ta condamnat la 2 ani de închisoare militară. Eri d. a., orele 2 juni. s’a făcut în­­mormintarea lui loan Colțescu, comer­ciantul din Calea Victoriei. înmormântarea s’a făcut cu mare pompă. Cortegiul a fost format de multă lume pină la cimitirul Deliu. Erî ministerul cultelor a mandatat suma de 500 Iei soţiei senatorului de Piteşti Damian, care a încetat din viaţă ori dimineaţă in Capitală, lîiuroul Se­natului a intervenit pe lingă ministerul de culte a se mandata această sumă MOARTEA REGINEI ANGLIEI împăratul Wilhelm imbrățișindu-se cu prințul de Galles, la sosirea la castelul din Osborne. de­oare­ce regretatul senator Damian nu a lăsat după dirisnt nici o avere. Serviciul technic al primăriei Capi­talei a respins cererea făcută de dece­datul principe Sturdza, de a furniza e­­lectricitate pentru iluminat tuturor lo­catarilor din bulevardul Colței cari vor vroi să îşi procure electricitatea din uzina palatului de la şosea. D. Costaforu a cerut ministerului de lucrări publice concesiunea unei linii ferate de interes particular de la Mo­­roeni la Sinaia. Cererea a fost înaintaă consiliului technic superior spre a se pronunţa a­­supra ei. D. Grant a cerut ministerului de lu­crări a i se încuviinţa construirea une linii ferate de interes privat ele la Obor­beştî prin munţii Vrancei, la o moşie a sa. Eri s’au iscălit de rege decretele pen­tr­u acciitarea decoraţiei Dene-Merenti cl. 1 d-lor : Colonel Averescu pentru scrierile sale militare, şi căpitan Margăritescu pentru mai multe lucrări muzicale ale sale. In jurul m­orţei prin­ţului Sturdza Se zice că defunctul principe Gr. Sturdza ar fi lăsat, prin testamentul său, palatul pe care îl are la şosea şi care a costat peste 4 milioane lei micului prinţ Carol. Testamentul pînă acum nu a fost deschis şi nu se poate şti precis ce cuprinde. Toată lumea a auzit însă pe beizadeaua Sturdza sleind atunci cînd şi-a subscris testamentul: „Las pa­latul meu prinţului Carol11, mai ales zicea decedatul Sturdza, ca cine ştie prin ce mîini va ajunge acest palat altmintrelea.* Prințul Gr. Sturdza a însărcinat cu 2 zile înainte de moarte pe un­ domn Grill cu datoria de a-i administra averea, încasînd toate veniturile sale. Actul acesta de autorizare a fost le­galizat alaltăieri de tribunalul Ilfov. După moarte actul s’a anulat de la sine. Prinţul Gr. Sturdza s’a asigurat anul trecut la societatea „Generala“ sau la o altă societate, plătind suma de 700.000 lei, cu obligaţiunea ca societatea să-î dea pe fie­care an cît va mai trăi cite 100.000 lei. De atunci n’a trecut încă un an, şi vigurosul beizadea a murit, iar so­­cietatea a încasat formidabila sumă de 700 000 lei. Moartea lui Jroisch­ild O telegramă a corespondentului nos­tru din Berlin ne-a anunţat că baronul Willy Rothschild, şeful casei din Frank­furt, a încetat din viaţă. Se ştie că Frankfurtul este leagănul tuturor Rothschilzilor şi locul unde bă­­trinul Meyer Anselm, sfătuitorul fi­­nanciar al electorului de Hessa Cassel, a pus baza enormei averi de care dis­pun acum urmaşii lui. Familia Rothschild a fost nobilitata la 1815, iară la 1822 împăratul Austriei a acordat Rothschilzilor titlu­ de baron. Dintre toţi Ro­tschilzii baronul Willy care a murit acum este acela despre care s-a vorbit mai puţin cu­ timp a fost în viaţă. El este înrudit şi prin a­­lianţă cu fraţii Rothschild, şefii casei din Viena. D. Carp şi chestia financiară Corespondentul nostru ne-a relatat telegrafic asupra inlterviewului acordat de d. Carp unui redactor al ziarului Boersen-Courier din Berlin, ziar au­torizat al bursei şi al marilor financiari din capitala Germaniei. * Reproducem aci textual partea mai interesantă din declaraţii­nile domnului Carp : «Am trecut in Romîrjia printr’o mare priză, am dovedit însă puterea noastră de rezistenţă ci intrăm acum într’o epocă de linişte. Ultima recoltă de po­rumb a fost splendidă şi e încă nevîn­d dată, chiar şi o mare parte din recolta de grin e insă nevindută şi se află în magazine, vom primi deci la primăvară destul aur pentru ca să nu se poată ivi temeri ia chestiunea valutei. «Din nefericire băncile din Rominia cari lucrează­ cu capital strein au luat ţârei sume însemnate, cari se ridică la 80 pină la 100 milioane, pentru a scă­dea propriile lor îndatoriri in streină­­tate. Faptul acesta a contribuit in mod extraordinar la înăsprirea crizei comer­ciale. «Economiile pe cari le facem in toate ramurile administraţiunei şi înainte de toate marile reforme ale impozitelor, caii preocupă acum Camera, vor realiza de sigur o situaţiune regulată şi satis­făcătoare. «Impozitele nouî, cari pun exclusiv sarcini absolut îndreptăţite, inlimpină ce-î drept şi cum se putea prevede o rezistenţă violentă in cercurile opoziţio­niste. ‘\ „ o«*vu.cşii sa ai in ftomimia universităţi, palate administrative, spi­tale, şcoli, şosele şi să te bucuri de bine­facerile civilizaţiuneî, trebue să plă­teşti statului şi biruri cum fac cetă­ţenii altor state civilizate. „Noua lege a impozitelor trebue să treacă, căci de nu voi pleca eu». Spic. In vot pe falsi In secţia a 2-a a Camerei s’a pe­trecut un incident caracteristic. In această secţie se discuta proiectul pentru modificarea lege! drumurilor depus de d. Gradişteanu, ministru de lucrări publice. Pus la vot, mem­brii secţiune! resping proectul. In acest moment intră d. Grădiş­­teanu şi aflînd despre rezultat ceru cu multă stăruinţă ca votul să se repete pe faţă. Membrii fac pe placul ministrului, votul se repetă pe faţă şi proectul se respinge. Interview cu d. I. Eladói Se vor mira mulţi că suntem­ astă­zi in plăcuta poziţiune de a da un inter­view cu d. Ioan Radoiu, cunoscutul a­­vocat şi fostul preşedinte al tribunalu­lui de comerciu din C­apitală, a cărui moarte ne-a fost ori comunicată de un coleg, fapt înregistrat şi de alte ziare. Ieşeam de la redacţie aseară la ora 7. Pe strada Sărindar văd că se apropie de mine, cu paşi repezi, un domn mic si brun. — Bună seara, nene! — Bună seara... Am rămas stupefiat și... fericit că am recunoscut pe d. Rădoiîi, î am strîns mina și iata dialogul urmat intre noi: — Mă duceam la «Adevărul» să vă mulțumesc pentru amabila dar prema­tura biografie ce mi-afi făcut. — Sunt foarte fericit că voi­ putea anunța miine cititorilor că te-am văzut atît de vesel și de voinic. — Dar spune-mî cum aţi aflat de moartea mea ? — Am aflat-o la Cameră de la un amabil al nostru coleg d. Paul Scor­­ţeanu de la «Universul» care ne-a afir­mat o cu siguranţă. Ştiam că d. Scorţeanu n’are obiceiul de a face asemenea farse sinistre şi i­­mediat colegul meu de la ziarul La Roumanie, eu şi un reporter de la «Apărarea Naţională», am comunicat-o redacţiunilor noastre. — Bine, dar cine î-a spus-o d-luî Scorţeanu ? — N’am mai făcut nici o anchetă in această privinţă. — De sigur că e un bun amic al meu­ care a ţinut să facă această sur­priză familiei mele! — Să ştii, aşa spiţa batrîniî, că vei trai pină la adinei batrinete, dacă duş­manii iţi prevestesc sfirsitul vieţei. Şi rizînd de această «farsă» d. Ră­­doiu se despărţi voios spunîndu-mî că nu ştie cum să se strecoare pe strade căci oamenii cari îl intilnesc se crucesc şi-l întreabă dacă n’a murit. Sintem­ fericiţi că putem comunica cititorilor acest interview. De alt­fel şi «LTndcqreiulance Roll* mâine» a pățit săptămina trecută ace­­laș lucru cu d. Clement. Aceasta va servi de lecție tuturor reporterilor. Rep. Consiliul comunal — Şedinţa de la 13 Ianuarie — Şedinţa se deschide la orele 4. Prezidează d. Delavrancea. Sunt prezenţi 15 consilieri. Se intră in ordinea zilei: continuarea discuţiei asupra iluminatului Capitalei. Cuvântarea d-lui Alexandrescu D. Grigore Alexandrescu începe prin a spune că in consfătuirile intime d. Delavrancea n’a dat toate amănun­tele. D-sa vrea să explice de ce a vor­bit in această privință l­a întrunirea de la Dacia. D. Delavrancea: Pe tema aceasta vă iau cuvintul D. Alexandrescu continuînd spune că la Paris s’a discutat ani de zile che­stiunea gazului, şi la noi prea se gră­beşte. In fapt d-sa spune că pină a nu se elucida, în adevăr, care e capitalul pe care comuna îl va stăpini peste şapte ani, nu se poate intra m­­isculiunea concesiei. In privinţa altor oferte, d-sa întreabă pe primar de ce a refuzat propunerea Lahmaye. D. Delavrancea zice că s’a refuzat una care era redactată in termeni necu­­viincioșî, dar cea-l’altă a fost primită. Cuvântarea d lui mânu D. Manu începe prin a spune că che­stia fiind importantă trebuie discutată cu calm. D-sa crede că se face o mare greșală avansind concesiunea. In prin­cipiu crede că comuna ar putea perfect sa administreze in regie iluminarea Ca­pitalei, dar cel puţin se va gindi la a­­ceasta peste şapte ani şi nu e nici o nevoie a se anticipa. La o întrebare a d-luî Manu, se dă de către directorul serviciului techic oare­cari lămuriri speciale. D. Manu. Aceste toate de mai înainte trebuiau aduse la cunoştinţa noastră. In ori­ce caz pentru un asemenea con­tract ar fi trebuit să se adreseze şi consiliului technic superior, compus din oameni competenţi. Nu, vă grăbiţi.‘Peste şapte ani sunt sigu­r că şi comuna şi proprietarii din Capitală vor ciştiga. D. Mirea Dimitrescu cere ca să i se acorde cuvintul pentru a da oare­cari explicaţi­uni. D. Delavrancea. — Iuţii voiţi vorbi eu, pe urmă consiliul va aviza. D. Mirea protestează. Primarul sună clopoţelul. D. Mire­a Dimitrescu. — Nu vă permit să sunaţi din clopoţel, nu uitaţi că nu sunteţi de­cit primul inter pares şi n'aveţi voie să ne opriţi a ne spune cuvintul. Voci. — La ordine ! D.Delavrancea.—Vă rog linişte. Dom­nule Mirea, a­veţi cuvintul. Cuvântarea d-lui Dimitrescu D. Mirea zice că la Paris aceeaşi com­­panie tratează cu comuna, dar * acolo nu se grăbeşte a trata şi lumina elec­trică, pe cînd la noi toate par’că sunt fă­cute şi nu rămine de cît electricitatea. Dar chiar la Paris, primarul n’a silit pe consilieri a accepta cea d’intli pro­punere, ci a numit o comisiune s’o studieze. Şi acolo s’a găsit că trebue dat şi un beneficiu consumatorilor, a­­celora cari au instalaţii. Ei bine, ase­menea beneficii pentru consumatori tre­bue să cerem şi noi. D-sa revine la evaluare şi pentru a se şti exact capitalul cere ca compania să prezinte conducţie, din cari se va constata că capitalul întrece 10 mi­lioane. D-sa termină: Pină nu se va face deplină probă, la lumina zilei, despre valoarea capitalului, nu putem vota concesia. In treacăt d. Mirea Dimitrescu cri­tică administraţia comunală şi­ zice că in vara aceasta numai s’a cheltuit 40.000 lei in misiuni. Cuvântarea d-lui Delavrancea D. Delavrancea zice că la timp va răspunde la toate obiecţiunile făcute. Cit pentru surprinderea ce se insinu­ează, arată cum s’au dat consilierilor toate lămuririle, şi a acordat tot tim­pul pentru ca fie­care consilier să-şî poată da seama de întreagă această concesiune. Dar pentru azi va răspunde d-luî Mirea Dimitrescu. A așteptat ca d. Mirea să aducă ceva poți, dar d-sa n’a făcut de cit să repete cele zise de elî. Dar ori n’am tăgăduit nici ori că în 1894 compania avea tot interesul a-­şi declara augmentare de capital, în ra­port cu obligaţiunile cu care se lega .­ tunci de comună. N’a fost sinceră, dar unde găsiţi francheţii în comn­ereie şi industrie? Şi dacă aşi putea citi in con­ştiinţa multora cari stau in mijlocul nostru, pentru a vedea dacă francheţa e baza comercială... Gontinuind zice că s’a fixat evaluarea capitalului după norma stabilită de oameni speciali. Cit pentru condice,­­aşa că mare parte nu există, dar pe toţi oamenii speciali pe Cari i-am în­trebat, mi-au­ răspuns că chiar dacii mi-ar­­ia condicele, din ele nu va fi cu putinţă a se stabili valoarea capitalului. In fapt insă, noi am urmat cu evalua­rea aşa cum se urmează în toată lu­mea, şi cum e indiscutabil. Nu uitaţi că mărind capitalul, am fi în ne­putinţă a tr.aî răscumpăra concesia, căci ar trebui să plătim cut nu face. 1). Delavrancea îşi rezervă dreptul a continua Luni. Şedinţa se ridică la orele 8. tru moartea reginei Victoria. — John. — Serviciul agenţiei române — Ducele d'Aosta la Londra Roma, 13 ianuarie.—Ducele d’Aosta va reprezenta pe regele Italiei la înmormântarea reginei Vic­oria, O audienţă Londra, 18 ianuarie. — Prinţul moştenitor al Germaniei a sosit la Port- Victora şi a plecat la Ports­mouth unde se află și împăratul Germaniei de azî dimineaţă-Se asigură că marchizul de Lands­­dawne va fi presentat în momentul cînd va fi primit da rege pentru a-l prezintă raportul împăratului Ger­maniei. Audienta va avea numai un caracter de ceremonie. Sosirea perechei imperiale rusa St.­Petersburg, 13 Ianuarie.—Pe­rechea imperială a sosit; ea a fost primit şi prin aclamaţiunile entusiaste ale mulţimei. Situaţia în Transvaal Capetown, 13 Ianuarie. — Bunii au­ aruncat în aer drumul de fier lângă Fourteus Areams şi au luat un tren militar. 20 de oameni de poliţie înrolaţi de curînd s’a­u­ predat fără rezis­tenţă. ­. Serviciul telegrafic Serviciul particular al , Reverului“ Agitaţia bulgarilor Viena, 13 Ianuarie.— Ziarele vi­­eneze aproba presa rusă, care se ridica tmpotriva agitaţiei co­mitetului macedo-bulgar.— Lib. Scrisoarea Monsenio­rului Iltoraistoia Budapesta, 13 Ianuarie.—Pester Lloyd publică scrisoarea Monseniorului Hornstein, archiepisc­opu­l catolic din Bucureşti, prin care declară că, con­trar svonurilor răspindite, d-sa este in cele mai bune relaţii cu Curtea regală romina.—Interim. Straniul cabinet bulgar Viena, 13 Ianuarie.— Frankfurter Zeitung ocuplndu-se de noul ca­binet bulgar, zice că e straniu alcătuit. Ziarul prevede tim­puri foarte agitate pentru Bul­garia.— Lib. Ţarul la Petersburg Viena, 13 Ianuarie. —O ştire sosită aci anunţă întoarcerea ţarului la Petersburg.—Lib. Starea lui Verdi Viena, 13 Ianuarie.— In privința luî Verdi circulă diverse știri. La ambasada italiană mi s'a spus că n'a murit, dar că se găsește in ex­trema agonie. In testamentul său cere să i se facă o înmormântare simplă.—Lib. (Originalele acestor telegrame se află expuse in Sala noastră de Depest). Atentat contra reginei Spaniei Madrid, 13 Ianuarie. — Un necunoscut a tras un foc de revolver asupra reginei re­gente, în momentul cînd se plimba într’o barcă în parc, împreună cu copiii. Numa­i barca a fost găurită. Coresp. — Serviciul „Agenţiei Române“ — Un dar regelui Serbiei Niş, 18 Ianuarie*—Scap­cina a a­­doptat o propunere autorizînd gu­vernul sa depue un proces pentru a se oferi regelui posesiunea părţei de la sud-vestul minelor din Maidanpek, aparţinînd statului, ca o dovadă a devotamentului poporului sirb pentru majestatea sa. Sporirea taxelor vamale in Ger­mania Berlin, 12 Ianuarie. — Camera de­putaţilor. 21. de Buelow a decla­rat că guvernul recunoscînd împrejurările grele în cari se găseşte agricultura şi dorind să îmbunătăţească situaţia ei, a hotărît să protejeze produ­sele agricole sporind taxele vamale. Eduard VII şi Wilhelm Londra, 13 Ianuarie. — După ziare regele a numit pe împăratul Germa­­nianiei mareşal al armatei engleze, drept recunoştinţă pentru iubirea pe care împăratul o avea pentru au­gusta sa bunică regina Victoria şi pe care o are împărăteasa Frederica, mama sa. Serviciul part al „Reverului“ — Moartea reginei Victoria împăratul Wilhelm şi parlamentul Berlin, 13 Ianuarie.— împăratul Wilhelm şi-a exprimat nemul­ţumirea sa pentru faptul că Reichstagul şi nici Laudlugut prusian nu au­ suspendat şe­dinţa cînd s’a anunţat moartea reginei Victoria.—Memphis. Transportarea corpu­lui defunctei regine Londra, 13 Ianuarie.—Probabil că corpul defunctei regine va fi trans­portat la Windsor numai pe apă. —John. Primarii din Alew York și moartea reginei Londra, 13 Ianuarie.—Prima­rii din Ne­w­ York, din Newark și Ne­w­.Jersey au­ refuzat să arboreze drapelul negru pen- Ultime in­fernafi dim Moartea 3mb Verdi Milano, 18 Ianuarie, 3 ore noaptea. ■ I­oveli a încetat din viață la 2 ore 45 m. noaptea. Giuseppe verdi, celebrul compozitor italian, s’a născut in satul Roncolle a­­proape de Busetto, în vechiul ducat de Parma, la 9 Octombrie 1813. Fiul unui fermier țăran, el primi de la un orga­nist obscur primele sale lecţiuni şi graţie rarelor sale dispoziţiuni îşi în­trecu repede profesorul. Graţie protecţiunea unui amator inteli­gent, Antonio Barezzi, el se putu duce îa Milan, unde, între 1833 şi 1836, stu­dia cu ardoare sub direcţiunea lui La­­vigna, care conducea teatrul Scala. In 1839 dădu la iveală prima-î lu­crare muzicală întitulată : «Oberto di San Bonfazio». După acest debut care fu fericit el reprezenta «Un giorno» di regno» partiţiune scrisă in grabă, care insă căzu. Descurajat, Verdi nu mai lucră nimic 10 luni. Anul urmă­tor scrise apoi «Nabucco» reprezentat la Scala cu un succes strălucit. Socotit de atunci intre maeștri, el scrise succesiv la 1813, «I lombardi alla prima ero­data», «Emani», «I duc foscari» și «Giovanna d’Arco» (1844-45) „Alzire“, «Attila», apoi în­­1847 «Macbeth» care il consacră universalmente, «1. Magna­dien'», «Corsaro», «Batagna di Legnano», «Luisa Miller» (1849), ^,Siifel­io», «Ri­­goletto» (1851) «Trovatore», «Traviata». Numărind și pe «bravii» si «Vespere sielliane» Verdi a scris 20 de opere in 17 ani, la cari se mai adaogă «Aroldo», «Simone Boccanegra», «Una vendetta în Domino»,, «Regele Lear», «Un Ballo in maschers». Una din cele mai mari opere ale sale. Scrisă pentru o scenă franceză e marea operă in 5 acte «Don Carlos». Se jucară apoi «La forza del Destino», «Angandi» (1870), «Aida», reprezen­tată pentru prima oară la Cairo (1871), «Otello» scrisă pentru Scala din Milan (1889), «Falstaff» (1893). La 17 Noem­brie 1889 Ved­i a fost i­mobilat cu titlul de marchiz de Busseto, după satul in care s’a născut. El a de­clinat insă această onoare de care po­pularitatea sa se putea lipsi. Verdi poartă o mulţime de titluri de onoare şi posedă o mulţime e distinc­­ţiuni de­ la diverşi suverani ai Europei. Verdi rămine una din cele mai ilustre figuri ale secolului al XIX-lea. (A se vedea şi foiletonul din pagina initia a numărului de faţă.) Ultimele telegrame -Serviciul part al­ Reverului- - BRAIX.A 14 Ianuarie. — Consiliul comunal in şedinţa de aseară a ales in unanimi­tate pe d. Cristu Sulistu­ primar in locul decedatului Ghiţă Dumitrescu. PLOEŞTI 14 Ianuarie.—Azî la ora 2 p. m. s’a ţinut in sala şcoalei No. 1 de băeţî o întrunire a meseriaşilor prezidată de d. Nae Iacobescu, tinichigiu­. Au vorbit d­niî Christescu, cizmar, Varalamb Rădulescu, tăbăcar, Gogu­ Si­­mionescu, tîmplar şi Pandele Mariniescu, sculptor. S’a expediat o telegrama de urări pre­şedintelui mişcare! meseriaşilor din Bu­cureşti, s’a aderat la proectul de lege votat in congresul meseriaşilor din Ca­pitală şi s’a împuternicit d. Iancu Bra­teş,ca să’l susţie în Cameră. — Lucrătorul Vasile de­­ d. Nae­­Iacobescu tinichigiii lucrind in pasagiu,’ Cooperativa a lunecat căzind fie pe­­ scară. Starea nu e gravă.— Cor Iaşi 14 ianu­arie.— Autorităţile din Un­ghenii ruşi au arestat o damă, can voia să, treacă graniţa spre Ungle­nii romîni, cu'n paşaport fals, din du­­se drept supusă a Statelor­ Unite— după indicaţiile poliţiei din Peters­­ig arestata este Maria Petrovna Marinka, anarchista, soţia unui cri­minal politic, ucis in Cau­azia si sora nihilistului Marinca Fedor, care tră­­eşte de mulţi ani in Elveţia. La in­specţia corporală s’a găsit la Maria un pumnal lunguleţ, intr'un tesac de piele rusească neagră, cusut intr'un fald al rochiei- Pe minerul de fildei

Next