Adevěrul, martie 1901 (Anul 14, nr. 4164-4194)
1901-03-01 / nr. 4164
foi 1 Arartie IDUI3 Financiare, Comerciale Economice / Bursa efaptelor : 28 Februarie In streinătate valorile române au cotat. azi : La Frankfurt : renta rom., 5% — .— 40/ 75._ ■ La Berlin : renta rom., 5% 87.60 id. 91 47o 73.00 id. 94 .* 73.id. 90 4% 73.— id. 98 4% 73.; La Pans: renta rom., 5% 88.90 id. 4% 77.40 id. 4% Berlin: imprum. munic. Buc. 86.90; Londra : Banca Rominie 1 5 juni. Valorile streine au cotat: Lozuri turcești la Viena : 110.— ; la Paris : 416.70, Banca otomană : 551.— ; Renta extspaniolă : 73.07. 27 Februarie in București valorile au cotat: Renta amort. 81—88. 5°L SO1/« Id. impr. 92, 5% 69— Id. 93, 5% 89- Id. 94 int- 5% — Id. imp. 3210 mil. 4% 76% Id. id. 50 mil. 4 /0 76% Id. id. 274 mil. 4°io767a Id. id. 45 mil. 91 4% 761/. Id. Id. 120 mil. 94, ap 0 76‘/„ renta id. 90 mil. 96,4% 77— Id. id. 180 mil. 98,4% 77— Oblig. Cred. Jud. și comun. 791/« Scris. fim?, rur. SOL Id. id. id. 4% 74. Id. id. urb. Buc. 781/* Id.id Iaşi 5% 73— Banca Naţ. 2800, Agricolă, 306. Scont. 418; soc. asig. Dac.-Rom., 428; id. Naţ. 422; id. Constr.,15 Căi ferate şi tramway Fiibr. băut. gaz 60; Soc. romină de tricotage.— Monedele s’au schimbat. Napoleonul 20.35; Coroana germană 24.70; lira otomană; fl. austr. hart. 2.13’/« ru^- l) 2.70 Scont și avansuri; Banca nat. 8; av pe dep. 9;—agric. 12 av. pe dep. 12 Casa de dep. av. pe dep. — Devize; Londra, 25.67,Val Paris 101 95.; Viena, 106; V« Berlin 125.50 Belgia, 101.70. Trei luni; Londra, 25.42;% Paris 101.25 Berlin, 125.32; Belgia, 100.70. CERFÂdLE Bucureşti, 27 Februarie. La New-York şi Chicago griul a suferit astăzi o scădere de l/s porumbul de spină */g cents per bushels. Pieţele europene sunt calme, afară de Londra unde tendinţa porumbului este susţinută iar a orzului fermă. Din pieţele noastre nu a transpirat astăzi vre-o transacţiune de importanţă. Pr. Ediţia de seară Ultime informaţiiim Extraordinara abundenţă de fapte, senzaţionale convorbiri cu asasinii, întreaga anchetă a Adevărului, însoţită de ilustraţiuni făcute cu atîta îndeminare şi repeziciune asupra înfiorătoarei crime din strada Icoanei şi oferită cititorilor chiar la ediţia de aseară, a făcut o mare impresiune nu numai în public, dar chiar şi în cercurile profesionale gazetăreşti. JPînă tîrziu aseară Adevărul a fost cerut într’un număr excepţional de exemplare de toţi vînzătorii. Astfel şi de astă-dată Adevărul a ştiut să aibă nota sa particulară în evenimentul la ordinea zilei. In Monitorul oficial de azi a apărut decretul prin care d. Rosetti Solescu, consul al Romîniei la San Ionic, este revocat din funcţiunile sale, pentru neregularităţi grave. D. inginer Balaban va fi probabil numit director general al poştelor şi telegrafelor. D. N. Damiescu a fost numit subprefect la plasa Oarbele, judeţul Putna. D. N. Georgescu la plasa Jiu de Jos, judeţul Doljiu. D. St. Georgescu, ajutor de subprefect la plasa Ocolu, judeţul Mehedinţi. D. Ion Scinteie a fost numit revizor la biroul de servitori din Birlad. De la 15 pină la 25 Februarie au fost în Galaţi 6 cazuri noui de difterie, 3 de scarlatina şi 1 de febră tifoidă. Au fost numiţi comisari de poliţie: D. Gr. Dimitrescu la Galaţi, d-nii N. Cumescu şi Grigore Haralamb la Dorohoia, Nae Constantinescu la Odobeşti, şi Ion Popescu comisar de gară la Drăgăşani. A apărut decretul prin care se recunoaşte societăţei «Binefacerea» din Iaşi calitatea de persoană morală. D. locot. D. Lambrino a fost numit comandant de geandarmi rurali la Botoşani. D. N. Sisu a fost numit de sergenţi la Brăila, comandant D. C. T. Dimitriu a fost numit politaic al oraşului Odobeşti. In Monitorul Oficial de azi au apărut decretele, prin cari se promulgă legile in virtutea cărora se acordă cetăţenia romina d-lor L. Mazăre, Stene Pavlopol, Cugler A. Mihail, şi Ioan Grama. In Monitorul Oficial de azi au apărut decretele prin cari d. M. Popescu este numit administrator al Casei şcoalelor d. P. Flutinaru director al învăţămintului primar şi d. P. Raşcanu este numit inspector general al invăţămintului secundar. Delegaţiunea tulceană a fost ori primită in audienţă de d-nii miniştri Sturdza, Aurelian, Palade şi Stoicescu. Consiliul comunal de Dîmboviţa este autorizat ca in seziunea extraordinară, la care se află convocat, să se ocupe şi cu revizuirea budgetului pe exerciţiul 1901—1902. Consiliul comunei urbane R.Sărat, fiind dizolvat, s-a instituit o comisie interimară, compusă din d-nii C. S. Lupescu, președinte, Ion I. Mihăescu, vice-preşe dinte şi d-nii N. I. Adriano, Vespasian Pella şi Drăghiciu Moisiu, membri. D. V. Dimitriu a fost numit revizor şcolar al judeţului Vaslui. D. Panaitescu, sub-directorul şcoalei de arte şi meserii din Iaşi, a fost permutat in aceeaşi calitate la şcoala de arte şi meserii din Capitală, in locul d-lui Macovei, trecut la locul celui dintiiu. D. Al. I. Vilaeros a fost numit advocat al primăriei Capitalei, în locul d-lui Ulubeanu demisionat. D. Alex. Gogulescu a fost numit director al penitenciarului de la Doftana. D. Gavaroc, directorul de la Doftana, a fost numit director la Văcăreşti. D. Dornescu, actualul director al penitenciarului Văcăreşti, a fost mutat in aceeaşi calitate la Slănici. Grigore Filipoiu a fost numit director la Ocnelemari. D. Grigoriu a fost numit director la penitenciarul din Focşani. D. Alexandrescu, directorul penitenciarului da la Focşani, a fost numit la Galaţi. D. Const. Teişanu a fost numit director al penitenciarului din Mărgineni. D. Alex. Rădulescu , directorul penitenciarului de la Slănic, a fost mutat in aceeaşi calitate la Bucovăţ. Camera de comerciu din Galaţi a înaintat o adresă ministerului de domenii prin care protestează in contra cartelului fabricanţilor de zahăr, care a impus angrosiştilor mail din oraş să vinză zahăr numai in circumscripţiile caii convin cartelului. Toţi cetăţenii din delegaţia tulceană cari au luat parte la inmormîntarea regretatului lor prefect Ion Neniţescu, s’au constituit un comitet provizor pentru a lua iniţiativa formarea comitetului definitiv, după ce vor merge in Tulcea, care să lucreze cu cea mai mare activitate, pentru stringerea fondurilor necesare, de a se ridica în oraşul Tulcea un monument, bustul fostului prefect Neniţescu. Comitetul provizor se compune din d-nii G. Cernescu, primar,inginer Vergolicî, d-l N. Popescu, Ştefan Bors, I. Onu, revizor şcolar, Mateescu Buzau, I. Resvani, Ion Nicolau, căpitan Racoviţă, căpitan Marmara, N. Muzicescu, Al. Aiecu, cari au şi autorizat pe sculptorul Balăcescu, autorul monumentelor din Tulcea, a studia un plan pentru facerea acestui monument care se va inaugura tot in aceiaşi zi cu cele două monumente mari. D. Al. Mistea, maestru de muzică la gimnaziul din Roman, a fost înlocuit pentru lipsa de aptitudini. D. Toma Stelian, profesor la facultatea juridică din Capitală, a obţinut un concediu de o lună. Ca suplinitor al d-sale a fost numit d. Gr. Maniu. Probahiunea elevilor de la seminarul Nifon s’a potolit ori definitiv. Elevii cari se baricadaseră prin sălile de cursuri au cedat şi au declarat că încetează orice agitaţie. D. procuror Dobrescu a fost aseară la seminar, şi după o mică morală pe care a făcut-o elevilor, aceştia s’au hotărît, şi au reintrat la cursuri, supunînd cazul la judecata unei comisiuni de profesori. Alegerile pentru colegiul I şi al II-a de comună, vor avea loc in Capitală in zilele de 8 si 11 Aprilie. D. Grigorie a fost menţinut în postul de revizor şcolar al judeţului Bacau. D. Al. Dimitrescu, ajutorul sub-prefecturei plăşei Dîmboviţa, judeţul Ilfov şi I. Petrescu, ajutor de sub-prefect la plasa Răcăciuni, judeţul Putna au fost însărcinaţi să gireze afacerile prefecturilor respective. Locuitorul Damian M. Manolache, din comuna Danileşti judeţul R.Sărat a fost împuşcat de individul Stan Dogaru. Copila Vasilica Minculeţ, din comuna Nicoreşti, judeţul Buzău jucîndu-se pe lingă foc, i s’a aprins hainele, şi din cauza arsurilor a încetat din viaţă. Electorale ROMAN Duminică a sosit cu expresul din Bucureşti, distinsul nostru concetăţean d-nul Vasile Morţun. La gară a fost intimpinat de mai mulţi fruntaşi liberali, cari aşteptau cu nerăbdare sosirea domniei-sale. De aci au plecat la d-nul Costache Morţun, unde e găzduit d. V Morţun, pentru a se consfătui în privinţa candidaturilor. Fuziunea junimistă cu liberali, e un fapt împlinit. — S’au fixat, astăzi, Luni, următoarele candidaturi susţinute de ambele partide: Colegiul I Senat. — D. d-l Manolescu (liberal), d. Gh. Brănişteanu (junimist). Colegiul II. — D. N. Ionescu (liberal). Colegiul I de Cameră. — D. Iorgu Zarifopol (liberal), d. Gr. Buicliu (junimist). Colegiul II. — D-nii Alex. Delimarcu (liberal), V. G. Morţun (liberal), Aristide Bontas (liberal) Colegiul III. — D. Bogza (liberal). Candidaţii independenţi Colegiul II Senat.— D-nii I. Borş (liberal) Colegiul II Cameră.— D-nii Grigore Roli (liberal) Gostică Roli! (liberal) Căpitan Diamandescu (liberal) Naumi Paraschiv. Colegiul III. —D-nul M. Mirt (liberal) Mihaiul Robu. Tot astăzi s’a efectuat în sala primăriei alegerile delegaţilor pentru colegiul al ill-lea. Au fost proclamaţi d-nii Vasile Morţun, Gh. Tulitu, Gh. Robu, Lazăr Androne, Vasile Dumitrescu, Constantin Spinu şi Andrei Pintin. Joi va avea loc o întrunire liberalosunmistă. Mărţişoare Noutăţi în mare cantitate de Aur, Argint şi foetal duble se vinde cu prețul de Fabrică eftină la Magasinul & Apostolalia 36, Calea Victoriei, 36 CRIMA DIN STRADA ICOANEI Reconstituirea crimei, după mărturisirea asasinului Alexandru Candiano-Popescu Crima din strada Icoanei Noul amănunte La cabinetul de instrucţie Azi de dimineaţă, Al. Candiano-Popescu a fost adus din nou la cabinetul de instrucţie al d-lui judecător Alexandrescu. De ori încă şi pînă azi starea de inconştienţă a criminalului se menţine aceeaşi. El unde, vorbeşte cu mult haz face comparafiunî dintre cele mai iha fericite, chiar atunci cind i se pun cele mai grele întrebări și cînd i se arată in toată goliciunea crima pe care a comis-o. L’a întrebat judecătorul: — N’aî început încă si ai remușcăi’î nu te gindești la chipul îngrozitor la vederea Iuliei, cînd se afla întinsă pe scindări in lacul de singe închegat? — Absolut de loc. Eu văd cum curge singele, văd rana desfăcută adine, omu care se zbuciumă din răsputeri luptindu-se cu moartea, aud vaete şi ţipete şi totuşi nu pot să înţeleg ce e durerea. Mă tai la o mină, acolo simt o durere mică oarecare, nu pot insă să o percep şi mi se pare că sufăr din altă cauză nu din cauza cuţitului. Nu ştiu şi nu pot să înţeleg care poate fi durerea pricinuită de lama de cuţit ca să am vise urite cai şi să mă torture? Nici nu visez. Pentru ca să vă fac să mă credeţi, vă rog să-mi faceţi un pat la Morgă lingă cadavrul ei, şi voiu dormi cite nopţi veţi voi lingă ea. Nu-mi face nici o impresie de milă ori de căinţă. Atit îmi zic numai; păcat că un fiu de general a fost capabil să săvârşească o crimă atit de monstruoasă Stăm şi mă uitam ori la cadavrul ei nemişcat şi-mi ziceam: ce păcat să-mi implînt pumnalul intr’o bucată de carne de vacă ca aceasta ! Totuşi vă declar că doream din inimă, in momentul cind am comis crima, să vie cineva să bată în geam, să treacă o trăsură, să intre pe uşe servitoarea, fiindcă am omorit-o cu lampa aprinsă, cu uşa descuiată, cu perdelele ridicate și cu fereastra deschisă. Doream să vie cineva să mă surprindă ca să nu pot săvirşi crima. Dar se vede că aşa i-a fost eîtnorocul. N’aveam voinţă şi putere să mă opresc, mina și paşii lucrau singuri fără să asculte de ce-mi dicta creerul. — Cum te maî simţi azi ? .... Nu ştiu cum să fie, mi se pare că mă deştept abia încetul cu încetul dintr’o beţie sardanapalică, care a durat 2 zile. Uite parcă încep să mă simt, să mă pipăi şi eu, să văd că mă trezesc, că exist. Din momentul în care am intrat in casa ei şi pină ce am eşit din casă, eu nu ştiu ce am făcut. Vedeam lume afară in stradă, în curte, eu mă spălam de singe dar nu știu nimic. Nu țin minte nici că m’am șters de fața demasă, nici nimic din ce a fost. —Ce mai nou gata-mi spune,Candiano? — Știu eu, de cit că am mincat ca 0 balenă azi. De eri am niște friguri care mă zgudue, și nu pot să mă odihnesc, toată noaptea am avut o insomnie penibilă. D. judecător a dat ordin la Văcăreşti ca să î se dea din nou ajutorul medical. Criminalul mai care să i se aducă de la institut rufele și hainele pe cari Ie avea acolo. El mai zice : nu pot să uit, d-le judecător, pe d. procuror de el, noaptea. Ce om bun! Mi s’a părut „unesqu’un amic". Toată noaptea a stat cu mine de vorbă şi mi-a ţinut de urit. II întreb: De cine vorbeşt? — De d. procuror Dobrescu. In acest moment privirile ii erau rătăcite, el holba ochii mari şi privea pe geam la lumea din str’adă... «Ce fericiţi sint unii oameni» zicea el,—şi lacrimi începeau să-î curgă in neştire intr’un moment, iar intr’altul rîdea cu hohot de el însuşi. Internarea lui Al. Candiano Popescu la ospiciul de alienaţi Astă-seară chiar, Al. Candiano Popescu va fi internat în ospiciul de alienaţi de la Mărcuţa. D. judecător îmi spune că a instituit o comisiune medicală din d-nii doctori Marinescu, Suţu, Obreja şi Minovici pentru a ’l examina. De ocam dată va fi internat într’un pavilion la ospiciul Mărcuţa pentru a i se da îngrijiri. —Dintr’un moment într’altul im! fac convingerea, zicea de judecător, că e nebun, un nebun moral şi iresponsabil, năcut cu înclinaţia spre crimă, spre omor. Depoziţiunea făcută de el în scris asupra crimei încă în noaptea comitere! crimei, coprinde 2 coaie mari pe ambele părţi, şi o vie dovadă mai mult că criminalul e un dezichilibrat. Totuşi în această depoziţiune scrisă sunt părţi licăritoare de inteligenţă, comparaţii poetice adorabile imagini puternice chiar. La morgă La orele 1 jum. d. judecător de instrucţie Virgil Alexandrescu însoţit de d. procuror de curte Tătăranu au plecat la morgă pentru a asista la autopsia cadavrului nenorocitei Iulia Iarca. După autopsie cadavrul va fi dat famileî pentru a fi înmormîntat. Dar vom continua mîine. Marin. Părerea d-lui Petre Grădişteanu Aseară la Lyric întîlnesc în antract pe maestrul Petre Grădişteanu: — Ce zici, d-le Grădişteanu, de crima comisă de tînărul Candiano- Popescu ? — E un iresponsabil. Sînt pentru internarea lui într’o casă de sănătate ; aceasta nu din sentimente de milă, ci din motive de un înalt umanitarizm. Nu încape vorbă că asemenea naturi sînt primejdioase societâţii. Americanii le suprimă prin linchare, francezii le decapitează, eu rămîn de părere că aci trebue să intervină medicina în chiar interesul societăţei. Crimă evitată Ni se afirmă că numai graţie unei fericite întimplări d-na Hagi Pândele, mătuşa lui Alex. Candiano-Popescu a scăpat de soarta Iuliei Iarcu. Intr’o zi Alexandru Candiano se afla la mătuşa sa. După ce a stat citva timp a Început să preseze asupra fiului d-nei Pândele să plece în oraş. Insistenţele au fost atît de mari că au pus pe gindurî pe tînărul Pândele, care n’a maî plecat. Totodată Alexandru Candiano a întrebat pe d-na Pândele cite slugi are şi cînd i-a spus că două, a început să facă reflexii: «de ce atitea slugi», etc. Firea lui Ales. Candiano Asupra lui Alex. Candiano nu se mai dau următoarele caracteristice amănunte. De mic copil şi mai cu seamă după ce s’a întors din Congo prindea vrăbii şi de vile trecea prin ace de împletit, inşiruindu-le şi privind cum îşi dădeau sufletul. Unor canari Ie-a scos ochii şi simţea o adevărată voluptate în comiterea unor asemenea fapte crude. Internat în pension, el ducea o viaţă cit se poate de liberă, căci reuşise să intimideze pe profesori şi pedagogi. Subiectul de discuţie predilect al său erau asasinatele. Vorbea numai de oameni anxoriţi şi de singe. Deşi avea bani depuşi la liceu din cari trăgea regulat sume, pentru un tinăr de virsta lui, destul de remarcabile, totuşi vecinie se afla în încurcături băneşti şi vecinie era la căutarea de bani. Paltonul şi-l vinduse, şi pardesiul cu care era îmbrăcat cînd a comis crima, nu e al lui, ci aparţine unui pedagog de la liceu. Intr’o vreme îşi vinduse pină şi ghetele, din care cauză umbla numai în şoşoni. Părerea d-lui Florescu Intilnesc pe d. Florescu, distinsul jude instructor, plimbindu-se ginditor’. II opresc. Ştiind că d-sa nu instrueşte afacerea din strada Icoanei, am crezut că pot să-i aflu părerea asupra acestei Îngrozitoare crime, fără a-1 sili să-și calce datoria profesională. Nu m’am înșelat. La întreba’ea noastră, d. Florescu ne răspunde cu extrema amabilitate ce-1 caracterizează. — Afacer’ea din strada Icoanei e inter’esantă prin tipul lui Alexandru Candiano-Popescu care e un caz rar în patologia criminală. E de un cinism uimitor şi prin răspunsurile sale desfide pe "toată lumea şi pare a vroi să-şi bată joc de fie-care. A mincat cu o poftă deosebită şi nu arată nici un semn de x’emuscan’e. Am schimbat şi eu cîteva vorbe cu dinsul şi mi-a vorbit în franţuzeşte. Am căutat să-l aduc să vorbească romîneşte, dar el, cu dispreţ, mi-a răspunscă nu se poate exprima în româneştil „pour se faire comprendre“. Intrebindu-1 de ce a comis o crimă aşa de oribilă, mî-a răspuns cu ingîmfare, pe un ton declamatoriu: «J’avais une dette d'honneur» — De cind instruiţi afaceri de asemenea natură,aţi dat peste un asemenea caz ? — Nu.Un asemenea cinizm, o asemenea nepăsar’e n’am intilxiit. Cazul in sine s’ar asemăna cu celebra afacere Px’anzini din Paris, cu deosebire că Candiano a mărturisit, pe cind Pranzini a negat pină la sfirșit. — Care e concluziunea d-voastre ? — După scurta observație ce am putut face, Candiano mi se par’e cu desăvirșire dezechilibrat. Alegerea delegaţilor pentru col. 111 Teleorman Alegerea delegaţilor pentru colegiul al 111-Iea de Teleorman, la care după cum am anunţat, candidează directorul nostru, a dat după ştirile ce le avem pină acum x rezultate favorabile alegerea d-lui Const. Miile. Deşi in unele locui’i administraţia n’a putut să se debaraseze de vechile păcate şi a ingerat in mod şi ilegal şi brutal, totuşi in genere alegerile au fost relativ libere şi s’au sfirşit in linişte. Mulţumită acestei libertăţi, ţăranii au putut să-şi aleagă oamenii lor de încredere. Ştirile telegrafice pe cari le-am primit ne arată că listele delegaţilor susţinute de amicii directorului nostru au reuşit in cele mai multe comune. Dintr’un număr mai mic de comune am şi primit amănunte şi iată ce ne anunţă ele: Au triumfat liste in frunte cu d. Const. Miile şi deci favorabile candidature! sale in comunele: Cătineşti, Năsturel, Vărtoapele de Jos, Seaca, Netoţi, Rădoeşti, Flăminda, Antoneşti, Plooasca, Magureni. In comunele Poroschia, Ox’beasca de Jos şi Spătărăî, primar’ii s’au opus ca d. Miile să fie ales delegat; locuitorii, pentru ca să nu se tu’bure liniştea, au trecut peste această ilegalitate şi s’au mulţumit a alege delegaţi cax’i vor vota pentru directorul nostru. La Zimnicea a fost o luptă crincenă între administraţie şi conservatori. A reuşit lista administrativ cu 424 voturi. * In comuna Spătărei primarul şi notarul au procedat cu mare violenţă contra ţăranilor, şi numai mulţumită energiei acestora lista lor a putut reuşi. In comuna Netoţi au fost şterşi din lista electorală oameni cari inmuneau toate condiţiunile cerute de lege. In comuna Pleasca primaul a căutat de asemenea să falsifice alegerile, aşa că ţăranii s’au văzut siliţi să protesteze pian telegrame adresate subprefectului respectiv şi d-lui ministru de interne. In comuna Săceni in ziua alegerei primarul s’a pr’efăcut că-î bolnav. La ora 42 din zi locuitorii indignaţi sail dus la locuinţa primarului care cind i-a văzut uitase de socoteala ce -şi făcuse şi a pornit cu dinşii la primărie. Aci notarul comunei, un anume Badea Stănescu, ţinea discursuri electorale contra candidaturei d-lui Const. Miile. Vom reveni. Rep. MAINE începe publicarea tului roman pasional-O răpire misterioasă Ultimele telegrame Banchetisl «S-Iiaî Eleva Romă, 28 Februar’ie.—Deputaţii italieni cari au luat parte la congresul interparlamentar al păceî la Bucureşti, au dat aseară un baschet strălucit în onoarea d-lui Fleva. Preşedintele Camerei italiane se afla printre invitaţi. întrunirea a fost foarte cordială. Camera austriacă Viena, 28 Februarie. — Camera a adoptat ori legea contingentului militar; cehii radicali au făcut zgomot. JaMiral prințului re* getat Luitpold Munich, 28 Februarie. — La prinzul de familie care s'a dat aseară la Curte împăratul Francisc Iosef a ridicat un toast pentru prinţul regent, care a închinat pentru auguştii săi oaspeţi. Seara oraşul a fost splendid iluminat. Prinţul regent a făcut o plimbare în trăsură cu prinţul moştenitor al Germaniei; ei au fost aclamaţi cu entuziasm. Prinţul moştenitor al Germaniei a remisprinţului regent o scrisoare autografă a împăratului Wilhelm, care a şi telegrafist prinţului Luitpold pentru a-l încredinţa de prietenia şi dragostea sa. Prinţul moştenitor al Germaniei a plecat la Berlin. Sporirea Hotei engleze Londra, 28 Februarie.— Budgetul marinei pentru 1901—1902 prevede construcţia, în cursul acestui an, a trei chiurasate, şase încrucişătoarechiurasate, două încrucişătoare simple, einet torpiloare, zece contra-torpiloare, două sleppri şi cinci vapoare submarine. „SOCIETATEA MOLDOVA“ FABRICA DE CHERESTEA DIN PIATRA N. AMSCÎNS IN Capitală, CALEA DUDEȘTI No. 129, un DEPOSIT Asortat de tot felul de LEU.vahii ca • «« t», JOLIM m, STEJAR,fAtt, lE.t , «te Specialitate GARFURI de TEMPLARIE si DUȘUMELE »leimte »n lamba si MΫc.— Vi'zaro en Gros si e» Delail P It E T UH Í E F T I X E "Uf? ie ferita® Veuve pet fils S Cis i Reims ELITE, superioară, sec şi derei sec.—itEevaillou roase, finit, sec şi demi sec. Tizana de Şampanie „Spéciale“, delicioasă, sec şi elemi sec La principalii băcani, cofetari, restauratori şi hotelieri din ţară Succesul îhî Waldeck Paris, 28 Februarie.— Camera a respins cri, cu 515 voturi contra 34, un amendament al d-lui Zevaes cerînd suprimarea tuturor congregaţiunilor. Turburărî in Spania Barcelona, 28 Februarie. — Turburărî s'au produs cri la Torello- Manifestanţii au incendiat casa unui industriaş, au aruncat pietre asupra trupei care a respins cu focuri; au fost cîţîva răniţi. Luptele din China Berlin, 28 Februarie.—Mareşalul de Waldersee anunţă că cu prilejul luptei de la trecătoarea Antseling, un german a fost rănit. Chinezii au fugit lăsind 250 morţi pe cimpul de luptă. Lupta din Africa de Sud Londra, 28 Februarie. -- Lordul Kitchener anunţă că generalul Dewet se află la nord de Brandfort. Ploaia împiedică mişcările trupelor engleze. Englezii urmăresc, in colonia Capului, detaşamentele bure. • Serviciul particular Conijilot anarchist Borna, 28 Februarie. — Ziarul Avanti publică că politia este pe urmele unui complot prin care se pusese la cale aruncarea in aer a Quirinaluluî. — Depeşite în această privinţă au fost aspru cenzurate de ministerul de interne. Suveranii italici în străinătate Borna, 28 Februarie. — Perechea regală italiană va vizita în Septembrie Curțile din Berlin, Petersburg și Constantinopole. Pacea în Transvaal Londra, 28 Februarie.—Aici mulți lucrători cari petraseră din Transvaal din cauza războiului se pregătesc să se întoarcă înapoi, pacea fiind considerată ca încheiată. Afacerea Deroulede-I Suffet Paris, 28 Februarie. — Déroulede a trimes o nouă scrisoare insultătoare lui Buffet. Prinzul oferit d-lu Fleva Borna, 28 Februarie. — Splendidul prînz parlamentar ce i s’a oferit d-lui Fleva, fostul ministru al României la Borna, a fost prezidat de d. Villa, prezidentul Camerei deputaţilor. _________________ REVISTA FEME VINA Apare în fiecare Sîmbăt* Publicitatea «MODEI ILUSTRATE» aduce mari foloase d-lor comercianli. Anunciurile sa primesc prin agenţia de publicitate CA ia de pu JOL' SCHULDER Ehrestism f. fr. A Antonescu Architect Diplomat de Guvernul Francez 47, Str. Academiei INDUSTRIALUL BIUROU TEHNIC IAȘI, str. Păcurari 34, SI Plasări de capital, găsire la capital, S.“XÎ, Studii şi proiecte Servicii excepţionale pentru INVENTATORI, etc., etc. 8228 impotenţaşi Slăbiciunea forţelor sexuale! se vindecă numai en: PASTILE REGENERATOR Autorisats de Onor. Consiliu sanitarsuperior în urma unei minuţioase analisejefăcută de Institutul Central da Chimie. pe lingă Ministerul de Interne. Preţul: 6 lei cutia mare şi 3,50 cutia mică. UE VISK.iki: la toate farmaciile şi drojjuei’iile mari din ţară Deposit general pentru România: Itulvardul Carol 12 NB. A se observa bine pe eticheta semnătu- ra Ift rului E. Mano- lesen precum şi mar ca oficială, spre a se evita contrafacerile. DINŢI Extragerea, FImabuirea Punerea Dinţilor Artificiali Toate fără durere LA imiti OUA A KSS.EI IN POLICLINICA D-toruluî RAUBERGER Strada General Florescu to. 3 între Hotel Londra şi grăd. St. Gheorgha Preţurile Policlinicei sunt cunoscuta ca cele maî mici. Doctor in Medicinii — N. NOSENSTJEIN — Chirurg DENTIST din Paris Vindecă boalele de spiră, dinţi şi gîtixtracţiunea şi obturaliunea nedureroasă dinţilor prin Anestasie. Redresarea şi punerea de dinţi artificiali artistici. PLOMBE IN EMAIL (smalţ) — Calea Victoriei, Aro. 00 — (Vis-a-vis de Teatrul Naţional) De arendat cu începere de la 23 Aprilie 1992, moşia Alexen din Judeţul Ialomiţa plasa Câmpii, în întindere de 4000 pogoane arabile, aproximativ. De vinzuire pădure de luncă, pari şi inele, 500 pogoane, pe aceasî moşie. A se adresa pentru informaţiuni Domnului N. C. Filitti, Str. Fontănel No. 71, Bucureşti. CKL MAI BUN CEAI KIMESü E al înalt concesionatei societăţi DE CEAI IS.Ug37R9§rO „KAK-AWAIVA“ din Moscova De vânzare la toate magasinele de coloniale din ţară Kugilmalin considera acesta ca o simpla reclama Casă fondată în anul 1938 Comacul cel mai superior în calitate şi fabricaţiune, tuturor produselor similare Cognacul planat I C-ie este marca cea mai preferată în cercurile cunoscătoare pentru puritatea produsului său numai din vin. Cognacul planat I C-ie trebue gustat pentru a se putea convinge că orice reclamă e de prisos faţă de neîntrecutele sale calități DE "VINZARE LA: I. Colţescu Calea Victoriei I. D. Delateişanu & Ciobanu „ Grancea & Stănescu „ Delateişanu & Draflomir „ si la principalele Magasine de Delicatese din țara Representant general pentru toata Rominia A . BLsAU & C-ie BlICTItESCT, STRADA SMAHWAN Vo 9______ fvi viyrw¥i,vf rnr Geox*ges Giideanu Cal. Victorie, M. I. Fundescu Str. Lipscani Const. Amărășteanu „ Ion Georgescu ,, I. R. Ochesanu Str. Doamnei