Adevěrul, mai 1901 (Anul 14, nr. 4222-4251)

1901-05-01 / nr. 4222

a Marti­n Main 19­71) Ediţia de seară w­iţise informaţii dî ApefrtZ­­acHi do rutricea legală a minorului Collar p .şi de executorul testamentar d. N. Moroianu contra oadinatoru­luî de competinţă pronun­ţat de tribunalul Ilfov, secţia IlI-a, s'a fixat pentru ziua de astă­zî la secţia a Ill-a a Curiei de apel. Pină la ora 3 p. m­, nu s’au­ în­ceput dezbaterile acestui important proces. Consiliul comunal al Capitalei nu va ţine şedinţă Mercur!, după cum s’a anunţat. Prima şedinţă a consiliului nu va avea lo de­cit în cursul lunei Mai, cînd se deschide seziunea ordinară a consiliului. Monsegnorul Jaquet, episcopul ca­tolic din Iaşi, este aşteptat la Ro­man pentru a lua ultimele dispoziţi­­uni privitoare la înfiinţarea unui seminar catolic în acel oraş. Primăria Capitalei va delega­­ o comisiune care să facă o expertiză la locul unde va urma să se con­struiască ospelul comunal, de­oare­ce din cauza situaţiuneî terenului, va urma a se aduce modificări pref­ectului d-lui architect Mincu. O telegramă primită de direcţia generală a serviciului sanitar sem­nată de d. dr. Nicoll din Constan­­tinopol, anunţă că nici un caz nou de ciumă nu s’a constatat. In urma acestei telegrame, caran­tina de şşase zile, care se instituise pentru toate provenienţele din Con­­stantinopol, a fost desfiinţată, înlo­­cuindu-se printr’o riguroasă vizită medicală. Porturile Constanţa şi Man­galia afl fost deschise, iar vaselor cari se aflau în largul măreî, li s’a permis de a intra în porturi. Direcţia generală a serviciului sa­nitar, a făcut cunoscut telegrafic tu­turor prefecţilor de pe malul Dună­rei, aceste nouî dispoziţiuni asupra măsurilor contra ciumei. Revista «Handels Muzeum» in ulti­mul său­ număr, publică un foarte in­teresant raport al consulului german din Bucureşti, asupra situaţiuneî eco­nomice a Prominieî pe anul 1900. Şeful pepineriei Goleşti-Badi din ju­deţul Muscel, a înaintat un raport mi­nisterului de domenii, din care se con­stată­ că in ziua de 19 Aprilie a. c. la orele 7 jum. a căzut in comuna Goleşti Badi jud. Muscel, şi in împrejurimi, o ploae torenţială urmată de grindină a­­bondentă, de mărimea unei nuci, din partea dinspre N. N., producind strică­ciuni simţitoare plantaţiilor de viţe ame­ricane din pepinieră. Această grindină a distrus aproape toţi lăstarii daţi pină la această epocă. Totuşi se speră că fiind încă timp, să se desvolte alţi lăs­tari in locul acelor distruşi; de­ asemena se speră că vegetaţia se va activa şi va favoriza deci dezvoltarea şi coacerea lemnului. Au­ mai suferit de asemenea strică­ciuni plantaţiile de pomi altoiţi, în şcoală, distrugind mai mult de 55 la sută. Pepiniera a luat totuşi măsuri pen­tru viţe cit şi pentru pomi, de a li se aplica din nou­ tăeţi scurte pentru al­toirea pomilor distruşi, şi pentru creş­terea din nou­ a lăstarilor de viţe. Eri a avut loc în localul şcoalei co­munale Clemenţa, alegerea consiliului de administraţie al societatea funcţiona­rilor publici. Au­ fost aleşi: Preşedinte: d. Protopopescu, sub-di­rectorul creditului rural; vice-preşe­dinţi, d-nii I. C. Constantinescu, comp­­tabilul creditului rural, şi Matei Popescu, iar membrii d-nii M. G. Stoianescu, consilier la Curtea de compturi, V. I. Istrati, director la ministerul dome­niilor, M. Vulcănescu, inspector finan­ciar, Oscar Gatargiu, șef de servicii­ la G. F. Pr., M. Alexandrescu, advocat, G. Iorgulescu, corector-șef la Monitorul Ofi­cial. In comisiune­a de control, d-nii G. P. Vallada, Al. Georgescu şi N. To­mescu­. O delegaţie a societăţeî meseriaşilor rom­âni s’a prezentat azi dimineaţă d-lui ministru de interne şi a cerut să li se dea in construire tribuna mi­nisterului care se va ridica pe bulevar­dul Ateneului in ziua de 10 Mai. D. ministru de interne a admis ce­rerea meseriaşilor, şi Ie-a aprobat lu­­crăile, pe care le va face ministerul în sumă de 4000 lei. Aceeaşi cerere societatea meseriaşilor a făcut-o şi primăriei Capitalei. Am sosit azi în Capitală în afaceri de servicii­, d-nii prefecţi Slăvescu de Olt şi general Catargiu­ de Fil­iu. Consiliul de miniştri a aprobat sub sancţiunea ulterioară a regelui, decre­tul pentru numirea d-lui S. Siu­leanu in poetul de director general al tea­trelor. D. Iorgi­ Poenaru deputat, a fost a­­les primar al oraşului Focşani, iar d. I. Rădulescu ajutor. Eri, Duminică, « conferinţa popu­lară despre »Inm­urirea hranei asupra «ănătăiei» pe care a ţinut-o d-na d-l Ermina Kaminski, prezidenta societăţeî «Sprijinul» la şcoala de fete Ferdinand, îi asistat şi d-l Ilarei ministrul in­strucţiune! publice însoţit de d-l St. Si­leanu, directorul general al tea­trelor. D-sa a felicitat pe d-na d-l Kamin­ski atit pentru modul cum a tratat su­biectul cit şi pentru ideia fericită şi nouă, în ţară în noi, de a ţine confe­rinţe populare menite a ridica nivelul cultural al poporului. D. Boboc, institutor la şcoala de Ităuţî din Babadag, a fost transferat ca insti­tutor director al şcoalei din Ostrov, în locul d-lui Petre Oprea, demisionat, pe ziua de 1 Iulie. D. Ab­­es Giuibau a fost numit maestru grădinar la staţiunea balneară Căli­­măneşti. D. architect I. Socolescu ne scrie că d-sa este un auz văr acţionar la societatea anonimii „Tipi­cul“, dar că nu este mem­bru în societatea „Tinerimea română“. Sultanul grav bolnav Viena, 29 Aprilie. — Știri tele­grafice din Constantinopol a­­firmă, în contra știrilor ofi­ciale, că în adevăr sultanul se află grav bolnav. Boala s­a Sting­a presiacă Berlin, 29 Aprilie.—Miine se aşteaptă începutul unei campanii obstrucţioniste din partea stîngei. Cancanuri ministeriale Belgrad, 29 Aprilie.—Adevărata cauză a demisiunilor miniştrilor Marink­ovicî şi Vlask­î e o chestiune de cancanuri de ordine intimă. Se afirmă că Marinkovici, care e nein­­surat, era în relaţi­uni cu soţia colegu­lui său­ Vlasicî şi gelos de acesta a de­misionat, nevoind să rămină un cabinet cu rivalul său­. Vlasicî întors din călă­toria sa, a demisionat şi el. Dezminţire Viena, 29 Aprilie.—„Neues Wie­ner Journal"- publică o telegra­mă din Bucureşti prin care se dezminte ştirea despre o vizită a regelui Carol Ia Sultan. Gravitatea situaţiei în Turcia Viena, 29 Aprilie.—După ştiri sosite în cercurile diplomatice de aci, Poarta prepară un conflict armat cu puterile eu­ropene, în chestia poştelor. Cadrele au fost sporite. Din soldaţii cu termenul ex­pirat s’au eliberat numai din sfert. O vie emoţiune domneşte atît în cercurile ambasado­rilor cît şi în cele oficiale de la Yldiz-Kiosîe. Staţionarele puterilor con­tinuă a sta cu tunurile în­dreptate asupra Stambululuî şi aşteaptă ordine dintr’un moment într’altul. Situaţiunea e considerată ca extrem de serioasă. Miniştri socialişti Zud­’idli, QO Aprilie.— Din vei trei miniştrii, doi fiind socialişti, anume d-niî Ernest şi Muel­er, ei au­ participat la serbarea de l Man­t a muncitorilor și au­ ținut discursuri socialiste. Telegramele „ytîeverului Serv Tur!)urările din Barcelona Barcelona, 29 Aprilie.— Orașul e li­niștit. Toate tramvaele circulă, ordinea normală a fost restabilită. Accident pe mare Brest, 29 Aprilie. — O șalupă cu 11 oameni s’a scufundat lingă capul Pene­­marc­v. Ciuma Constantinopol, 29 Aprilie.— Trei ca­zuri noi de ciumă au fost constatate la Basarab, Germania şi America Washington, 29 Aprilie. — Departa­mentul de stat a comunicat ziarelor că nu crede ca Germania să aibă inten­ţia de a cumpăra o insulă de pe coasta Venezuelei, nici portul, nici staţiunea de cărbuni din această regiune, Trădarea de la Commentry Paris, 29 Aprilie.—D-l Jovanovici ares­tat sub inculparea de a fi participat la afacerea de spionagiu din Commentry a fost pus în libertate provizorie. Atac contra călugărilor Madrid, 29 Apilie.—Se comunică din Lisabona că numeroşi călugări irlandezi, sosiţi la Santarem, au­ fost bombardaţi cu cartofi. Poliţia a intervenit şi i-a urcat în trăsuri,cari au­ fost de ase­menea atacate. S’au făcut cite­va a­­restări. Reforme financiare italiene Roma, 29 Aprilie.—• Camera deputa­ţilor. D. Zanardelli răspunzind d-lui di Pardini a declarat că guvernul va depune in curind un proect pentru modificarea măsurilor financiare coprinse în proectul depus la 7 Martie. Im­­ii‘umurgal raasesc St.­Petersburg, 29 Aprilie.—Un ucaz imperial găsind necesar să se contrac­teze un împrumut pentru a restitui te­zaurului statului sumele avansate socie­tăţilor de căi ferate în 1900 precum şi sumele cheltuite in 1901, ordonă ermi­siunea unui împrumut, tipul 4 la sută, cu capital nominal de 424 milioane franci, sub numele de rentă rusă 4 la sută consolidată. împrumutul va fi împărţit în 53 serii a 8 milioane fie­care. Obligaţiunile vor fi de 500, 2.500 şi 12.500 franci. Do­­binzile vor fi plătibile pe trimestru cu începere de la 1 Iunie 1901. Obligaţiu­nile nu pot fi nici adunate nici conver­tite înainte de 1911. Ele vor fi scutite pentru tot­dea­una de toate impozitele ruseşti. Cenzura la Barcelona Barcelona, 29 Aprilie.—Căpitanul ge­neral a interzis preaeî de a vorbi de greva lucrătorilor. liesordira© la Sevilla Sevilla, 29 Aprilie.—Un traimvai tăind piciorul unui copil, mulţimea a lapi­dat tramvaiele şi dezordine s’aîi produs, sănătatea saltanash­ia Constantinopol, 29 Aprilie.— Știrile răspîndite de jurnalele franceze și en­gleze după cari starea sănătăței sulta­nului ar fi îngrijitoare sînt false. Sulta­nul se bucură de o bună sănătate. Minister Rhodes-Jameson Londra, 29 Aprilie.— Dinision privat. O depeşă publicată de „Southafricannews“ din Ca­­petoiwn, spune că reconstitui­rea ministerului coloniei Ca­pului sub preşedinţia d-lui Cecil Rhodes a fost hotărîtă. Doctorul Jameson va fi numit ministru al coloniilor. La Londra nu se pune temei pe această ştire. Explozie mare Oviedo, 29 Aprilie.— O explozie îngrozitoare s’a produs în fabrica de tunuri din Trabia; sínt 3 morţi şi 15 răniţi. Pagubele sínt foarte mari; cauza exploziei e necunoscută. Autonomia Cataloniei Madrid, 29 Aprilie.— Se asigură că d. Weyler s'a declarat pe faţă partizan al autonomiei administrative în Catalonia, contrariu opiniei d-lui Sagasta. IMu Barcelona Barcelona, 29 Aprilie.— Oraşul urmează a fi liniştit. Comandantul cuirasatuluî „ Pelayo“ a primit or­din să-şi amîne plecarea de­oare­ce escadra engleză din Mediteranea este aşteptată aici. Turburări la Sevilla Sevilla, 29 Aprilie.— Turburările de e­l au­ fost provocate de studenţi, poliţia a trebuit să intervină. Serbare militară Lyon, 29 Aprilie.— D-l de Lanessan, ministrul marinei, şi generalul André, ministrul de războiţi, au­ sosit aici pen­tru a prezida serbarea federaţiuneî foş­tilor militări. Generalul André a rostit un discurs zicînd că toţi cetăţenii ar trebui să înveţe să mânuiască armele. Durata serviciului militar ar trebui să fie egală pentru toţi, dar este cu ne­putinţă să se reducă prea mult această durată. Carasitină ridicată Sofia, 29 Aprilie.—Carantina pentru provenienţele din Constantinopol a fost ridicată. Depeşile noastre particulare agravat din causa ultimelor atentate, căci s'a dovedit că puţin a lipsit ca sultanul să fie ucis, de­oare­ce parte din asa­sini erau­ deja introduşi în palat, iar altă parte se ră­s­­pîndiseră prin oraş pentru a provoca în acest timp o răs­coală. Cercurile oficiale sînt foarte îngrijate de starea sultanului. Coxh­etinia ssrbo­rtasă Berlin, 29 Aprilie.— Ziarul «Berliner Neuesten Nachrichten» zice că ştirea despre convenţia militară sîrbo-nisă a alarmat în zadar pe Austria, nefiind serioasă. Totuşi treime să fie ceva adevărat în ea. Uimea că au răsculat pe lucrătorii din Valencia. IS aiii reîncep laapta Londra, 30 Aprilie. —misa® m! «Standard» psi­h­eiîa senzaţionala ştire că bunii au reuşit să a­dune cei 10,5©# «le sol­daţi de cari mai dis« |*nn şi că sint decişi să reisseeajBâ lupta cu mai multă isiverşunare de cit pină acum. Burii contează pe demoralizarea trupe­lor engleze. 28 iar ii î «Daily Mail» anunţă că Dewet a re­uşit să pătrundă din rapă în Transvaal în fruntea a două mii de oameni. Mare incendiu Viena, 30 Aprilie. — Se anunţă din Varşovia că în orăşelul Brest din gubernia Varşoviei a izbucnit un incendiu grozav, care ajutat de un vînt puternic s'a întins cu re­peziciunea fulgerului şi a distrus pină acum peste o sută de case. Serviciul de zi Călătoria lui Waldeck Paris, 30 Aprilie.—D. Waldeck-Rous­­seau s’a întors aseară din călătoria sa. Mai mulţi miniştri l’au primit la gară. D. Waldeck-Rousseau este pe deplin re­stabilit. Moartea unui seasatos* Paris, 30 Aprilie.­ D. Verninae, vice­preşedinte al Senatului, a murit. Greva zidarilor din Milan Milan, 30 Aprilie.—Lucrătorii zidari au­ hotârît să se pună in grevă. Istceai din mare Brest Litowske, (Polonia rusească) 30 Aprilie.—Un mare incendiu­ a izbucnit seara. El n’a fost încă stins. Mai mult de ÎOO case au­ ars. Depeșile noastre particulare Facerea reginei Draga O ştire senzaţională.—Speranţele regelui Înşelate. — Copil mort sau monstru ? Viena, 30 Aprilie.—Ziarul „Soim und Montagszeitung* publica senza­ţionala ştire că în cercurile sârbeşti de aci circulă zvonuri stranii cu pri­vire la facerea reginei Draga a Serbiei.* Populaţiunea Belgradului este foarte turburată din cauză că de atîtea ori anunţatul, mult aşteptatul şi mult doritul eveniment, n'a survenit încă pînă acum. In popilaţiune s’a răispîn­­dit părerea că regele Alexan­dru a devenit mai sărac cu o speranţă pe care după a­­firmaţiunea medicilor, n’ar fi trebuit s’o nutrească nici o­­dată.* Dată fiind importanţa acestei ştiri am controlat-o şi eu căutînd să aflu părerea sîrbilor de aci. Am constatat că ea se adevereşte în parte. Asupra cauzei pentru care însă nu se mai aude nimic despre face­rea reginei Draga n’am­ putut afla nimic hotârît. Unii afirmă că regina a dat naştere unui copil mort, alţii că ar fi născut chiar un mons­tru. Părerea cea mai răspîndită şi probabil cea mai corespun­zătoare adevărului este că regina Draga a născut acum cîte­va săptămînî un copil mort. Arestări la Valencia Paris, 30 Aprilie. — Arestările In Valencia continuă. Pe bordul cuirasatului cu tunela „Pelayo“ au fost aduşi Incă trei­zeci şi trei de arestaţi sub acuza ■HM» x ■ III întrevederea de la Alazzia Viena, 28 Aprilie. — In numărul său­, de azi, ziarul Fremdenblatt se ocupă de asemenea de vizita de la Alazzia, a căreia importanţă e ne­tăgăduită. Ziarul adaiugă că amiciţia între regii Carol şi George e naturală, prin faptul că amîndoi au­ interese similare de proteguit. Continuînd, ziarul crede totuşi că întrevederea aceasta nu are ca scop determinant o acţiune contra Bul­gariei. Chestia tratatului Viena, 29 Aprilie.— „Politische Cor­­respondenz“ află din Atena că între­vederea regilor Greciei şi Romîniei nu va avea ca rezultat încheierea nici unei convenţiunî formale. Nu este vorba de­cît de un schimb de vederi asupra chestiunilor din Balcani şi de atitudinea ce aceste două state vor avea să adopteze în faţa ori­cărei e­­ventualităţî. Aspectul oraşului Abazzia, 30 Aprilie. — Cu ocazia so­sire! aşteptata a regelui Orectei, oraşul este frumos pavoazat. Pitorescul pozi­ţiei naturale şi al decorăriî face o mare impresie. Marea este destul de agitată. Cind soseşte regele? Vapoarele continui a sosi cu nume­roşi oaspeţi din Fiume şi Lovrana. Mare animaţie. De­şi sosirea cuirasatuluî «Psara», avind pe bord pe regele George, nu este aşteptată de­cit pe la amiazî, numeroşi curioşi ocupă deja de azi dimineaţa locurile cele mai bune pentru a putea vedea spec­tacolul sosirei. Un public imens cir­culă pe stradele oraşului. Timpul este splendid. Frantz-Joseph şi regele George Abazzia, 30­­Aprilie.—• Guvernatorul Istriei, contele Goess, a sosit din Triest, cu misiune specială de a saluta pe re­gele Greciei in numele împăratului Frantz Iosef. Sosirea regelui George Abazzia, 30 Aprilie. — Cuirasatul «Psara» a sosit la 10 ore dimineața ; el a ancorat afară din port. Guvernatorul din Fiume însoţit de d. Vittouri, con­sul general al Greciei la Triest, s’a îi dus pe bordul cuirasatului pentru aura regelui Greciei bună venire, în numele împăratului Frantz Iosef. Regele George a exprimat via sa re­cunoştinţă. Puţin după aceea maiorul Grafosky, aghiotantul regelui Carol, s’a dus pe bordul cuirasatuluî pentru a saluta pe regele George în numele regelui Romi­­nieî şi a-i ura bună-venire. Regele Gre­ciei, foarte mişcat, a mulţumit călduros şi a exprimat bucuria de a putea vedea pe regele Carol la Abazzia. Guvernato­­rul­ şi maiorul ,­Graţosky au părăsit du­pă o jumătate de oră vasul şi s’au­ în­tors pe uscat. Un public numeros aş­teaptă sosirea regelui George. Regele Greciei In Abazzia Abazzia, 30 Aprilie.—La ora 11 jum. o deputăţie compusă din primarul ora­şului, parohul, preşedintele şi vice-pre­­şedintele comisiunei băilor, s’a’dus pe abor­­dul cuirasatuluî «Psara» pentru a sahita pe regele Greciei. Muzica care se afla pe mal a intonat imnul grec. Regele George a primit deputaţiunea cu o deosebită a­­m­abilitate. După un sfert de oră depu­­taţiunea s’a întors pe uscat. IPrimirea rebelii! Gh­eorghe Telegr. trimisului nostru special Abazzia, 30 Aprilie. Ora Pină la această oră farurile n’a­­z semna­lat prezenţa in apropiere de radă a cuirasatuluî Psara. Se crede totuşi că regele Gh­eorghe va putea acosta şi debarca la ora 11 înainte de amiazî. Primirea ce se pregăteşte regelui are un caracter cu desăvîrşire neo­ficial. Cu toate acestea au sosit din Trieste şi Fiume toate autorităţile superioare civile şi militare pentru a asista la primirea regelui Gheorghe. Guvernatorul portului Tri­este va saluta probabil pe re­gele Gh­eorghe în numele îm­păratului Francisc Iosef. Adevgrup :#VS0EW!S jJTiíícOl^ OpTiOlJ ir UN L)B>0T DE NOS CORSETS " EN fţOUMANIE S'AOKESSER SEULEmtNT SţiPs^i $ i îl Vous fait celle tame auongee, tiroite et fiere que la mode préconise et qm s’inspîre des formes du xvme siede, le siede des jolies mauieres et des belles coquetteries ... 1 PW fle Vertm; acquiert aussildt une grace jparnculiere, et Ie couturier n a plus qu’ă moyler son TJne feni ine corsetfe par "ie corsage sur ces formes impeccables Contra IMPOTENTEI şi KLAIIICII TEI FOEÎTEEOS8 SE AI, EXE Cereţi: * > PASTILE „REGENERATOIÍ“ Împodobirea Abazziei Abazzia­­a pus haine de sărbă­toare. Din Fiume şi Trieste sosesc mereu vagoane pline de oameni pen­tru a asista la întîlnirea celor doi suverani. Drapelele române şi greceşti se a­­mestecă pretutindeni cu cele austriace, ungare şi austro-ungare. O lume imensă circulă pe aleele oraşului. Drumul de la debarcader şi pînă la villa Angiollina, villa regelui Ca­rol, este frumos împodobit cu stea­guri romîneşti şi greceşti. Locuinţa regelui Greciei Regele Gheorghe al Greciei va ră­­mînea aci în Abazzia probabil două zile. Regele va înopta pe cuirasatul „Psara”. La caz dacă marea ar fi agitată şi înoptarea pe cuirasat s'ar arăta a fi cu neputinţă, regele Gheorghe al Greciei va lua reşedinţă în villa Mândrea care a fost pregătită anume în acest scop. întoarcerea regelui Carol Afla din sursă autorizată că regele Carol va pleca Sîmbătă de aci pentru a se Întoarce în țară. Camerele române vor fi con­vocate abia după zece Maiți, din cauză că guvernul nu are încă gata proectele de lege pe cari vroește să le supună dez­baterilor. Se poate însă ca ambele Ca­mere să fie convocate și îna­inte de zece Maiți, aceasta pen­tru ca să poată asista la ser­barea aniversarei urcărei pe tron şi încoronarea regelui. Familie din ţară De două zile se află aci d-l de­putat şi consilier comunal al Capi­talei Alexandru Constantinescu îm­preună cu familia sa. D-l Constantinescu pleacă în a­­stă seară în ţară.— Soldi. „Paara“ în rada Abazzie* Abazzia, 30 Aprilie. — Ora 10. Farul anunţă că cuirasatul „Paara“ a sosit la această oră în faţa Abazziei, şi a ancorat afară din port.— Soldi. La debarcader Pe cheiuri se adună mereu lu­mea. La debarcader sosesc unii după alţi­ reprezentanţi­ autorităţilor lo­cale, în­ cap cu contele Goess, guver­natorul Triestului. Acostarea Psara soseşte în port la ora zece şi ancorează lingă debarcader. Primirea— după cum v’am anun­ţat—nefiind oficială, nu s'au­ tras salve de tunari. La ora zece şi un sfert guverna­torul Goess se îmbarcă pe o barca mişcată cu benzină, pentru a salută pe regele Gheorgh­e, pe bordul quira­­satuluî. Regele Gheorghe Regele Gheorghe se plimbă mereu pe bordul cuirasahduî binoclînd. Regele este îmbrăcat în uniforma unui amiral grec, în mică ţinută. Pe bord se vede suita regelui, d-niî Papadiano, Pandopol, Paparigopol, un archiereu, un evzon, şi întreg e­­chipagiul. întîlnirea cu Goess Regele Gheorghe l-a primit pe guvernatorul Goess pe pupă, şi s-a întreţinut cu dinsul mai mult timp. Goess i-a transmis salută­rile împăratului Franz Iosef. Maiorul Graţoski la debarcader La ora 10 jum. soseşte la debar­cader aghiotantul regelui Carol d. maior Gratoski. Mă apropiu de acesta şi-l întreb dacă se duce şi el pe cuirasat. Maiorul îmi răspunde că da, şi a­­daugă : — Mă duc să aranjez întîlnirea căci nimic nu este pregătit. M. S. regele Carol vroeşte să se ducă pe cuirasat la orele un­spre­zece pe o barcă a acestuia. Apoi cred că re­gele Greciei va veni la villa An­gelina unde regele Carol îi va o­­feri un dejun. După ce mi-a spus acestea ma­iorul Gratoski a plecat. „Psara“ ieri zare Abazzia, 30 Aprilie.—Ora 10. La orele 9 și un sfert cuirasatul Psara a fost zărit de pe coasta insulei Cherson. Pe cuirasatul „Psara“ Luînd o barcă cu aburi am mers spre cuirasatul «Psara», care a an­corat afară din port. La orele 11 fără un sfert regele Gheorghe primește tot pe pupa cuira­­satului pe maiorul Gratosk­y, îmbră­cat în mare uniformă de marină şi prezentat de d. Papadiamandopol, aghiotantul regelui Gheorghe.D.maior Graţosl­y a salutat pe regele Greciei in numele regelui Carol. R­egele George a răspuns d-lui maior Graţosk­y că se simte fericit că va putea primi pe regele Caro, la ora 2. p. m. La orele 11 d. maior Gratosk­y se întoarce la debarcader. Regele Carol spectator La debarcader era adunată o lu­me imensă. Reprezentanţii autorită­ţilor veniseră acolo. De­ asemenea şi muzică. Lume tot mai multă se adună. Printre cei de faţă am observat şi pe ducele de Luxemburg care venise într’un cărucior, căci e foarte bătrîn. In tot acest timp regele observa cele ce se petrec la debarcader din­­tr’un chioșc așezat alăturea de villa Lazzorini. Lîngă rege mai stătea d. Lecomte de Nony. Bab­illa Carol era îmbrăcat în haină Presa sívsáísssá «i ânaăa«*»-' vederea Viena, 29 Aprilie.—întreaga presă austriacă se ocupă de întrevederea de la Abazzia care are loc între regele Carol și regele George al Greciei. VA trimet telegrafic rezumatul comen­tariilor ziarelor maî importante. «Neue Freie Presse» «Neue Freie Presse» publică o te-­ legramă din Bucureşti al cărei con­ţinut se dă ca venit din sursă di--, plomatică autorizată. «întrevederea de la Abazzia -a zice telegrama in cestiune—cu toa­tă Însemnătatea ce i se dă, nu va crea circumstanţe noui, ci este pur şi simplu o consecinţă a amiciţiei greco-române provenită pe urma tratatului comercial dintre ţările respective, precum şi a interesului comun ce-l au ambele state pentru menţinerea statului­ quo In Balcani. O altă ediţiune a ziarului „Neue Freie Presse“ cuprinde un articol prin care se arată că Romînia are interes de a se menţinea pacea. Din cauza vecinilor puternici, Gre­cia e azi copilul răsfăţat al Euro­­pei şi imitează Romînia ca avînd acelaş interes. «Politische Correspondenz» «Politische Corespondenz» (Cores­pondenţa politică) foate recunoscută ca bine informată asupra acţiunei diplo­matice în Balcani, relevă faptul că în­trevederea de la Abazzia nu e un act de curtenie, ci un schimb de păreri asupra chestiunilor balcanice şi are de scop a stabili conduita României şi Greciei în cazul unei eventualităţi neprevăzute. «Wiener Tageblatt» Ziarul «­Wiener Tageblatt» publică un important articol arătind că întrevederea de la Abazzia are un caracter politic in­contestabil. Rezultatul ei va fi o conven­­ţiune ovală prin care se va stabili că în Balcani e impo­sibilă heghemonia unui stat şi singura politică posibilă e politica de echilibru inaugu­rată de regele Carol ,pe care-l numeşte omul de stat cel mai prevăzător din Balcani şi a cărui privire pătrunde mai bine în viitor. Regele Carol caută pacea Romînie­i pentru dezvoltarea eî. întrevederea de la Abazzia dovedeşte că Grecia a adoptat politica regelui Ca­rol şi e de prevăzut o alianţă a acestor state cu Serbia in contra politicei de jonglerie macedo-bulgară. Bulgaria va împiedica reformele in Macedonia prin atitudinea sa de a înde­părta pe vecinii cari au de proteguit a­­colo interesele conalionalilor lor respectivi. Politica greco-romină este şi cinstită şi leală. (Originalele acestor telegrame se află expuse în Sala noastră de depest). lîâ­­^6^c român ^Dir. Alexan­d­ru Crăci­unescu Fer d­esbad Itotel Franz'Iosef ■ _________ 8832—15 Doctor Vdisctt KENTI­ST Fost șef de clinică la Facultatea KentÎsticS din Philadelphia (America) S’A MUTAT în S00, Calea Victoriei, 100 corn pled penW» tprime cel maî bun LAPTE din ALPI'f ELVETIENII Virtue ia toate drogheriile si farmaciile enn cjfrap* Reprit, teiralî' WTS-MLIN i BUCUREȘTI Se cântă Hipoteci pentru a se plasa pe Moșii în sume de la 20.00 lei în sus, pînă la suma de 800.000 lei cu dobânda de 6% în sus. Adresa: AGENTIA ITA­LIANA, Strada Regală 11, Bucu­rești. Telefon: 8782 PERETI QCBQBEALA Doctor Bardescu Medic al Spitalului Brăncovenesc '7 L Mutat 40, Str. Dorobanţilor, 40 Consultaţiuni de la 2—3 p. m. pentru boalele chirurgicale, genito-u­­rinare și sifilitice. 8959—6 Da la judecătoria ceruială imp. reg. Leo­­poldstadt II se face prin aceasta cunoscut cum că supusa romînă doamna Venezians. Cohea care în Viena II Weintraubengasse­lt a fost domiciliată la 21/12 1900 a decedat fără a dispona peste voia din urmă. După propunerea moştenitorilor din ţară această, ca pertractaria peste moştenirea ră­masă la judecătoria această să se desbata, şi după declaraţiunea aprobată prin stăpâ­nirea competentă se invită toţi moştenitorii dintr’alte ţărî pretenţiunile lor în C­­şassei săptîmîni de la ziua jos numită, la judecă­­toria de aici să anunţe, într’ait chip pertrac­tarea de la judecătoria această cu acei in­teresaţi cari au petiţionat s’o lua înainte. Viena 8 Aprilie ÎOOI Judecătoria ceruială L. S. II Leopoldstadt. Gionima ^Conformitatea traducere! ds faţă cu ori­­ginalul în limba germană se certifică. Fiena 5/18 Aprilie 19g1 l°etre Gintbost I 8958—­ Secre­r-Interpret, I Excelent tonic al sistemului nervos. De vînzare la toate farmaciile şi drogneriile din ţară. Deposit general: b­rogneria Er. Brus, Bulevardul Elisabda NB. A se observa pe etichete semnătura dr. E. Manolescu şi marca oficială pentru a evita contrafacerile._______ _ ______ 8860­­15 civilă, doliu, cravată şi mănuşi ne­gre, pălărie moale de feutrut. Nu se ştie dacă seara va avea loc vre­un prînz. Regele Carol şi întrevederea Aflu din sursă "autorizată şi dau ştirea cu toată siguranţa, că regele Carol cînd a plecat din Bucureşti nu ştia nimic despre această vizită. Abia sosit însă la Abbassia a primit o telegrană din A­­thena care-î anunţă această vizită. Atît de adevărat este că regele nu ştia despre această întîlnire la plecarea din Bucureşti, în­cît aghio­­tanţii săi au plecat fără a lua cu dînşii uniformele de mare ţinută şi au trebuit să telegrafieze la Bucu­reşti, ca să li se trimită. Presa Aci au­ sosit aseară şi astăzi foarte mulţi ziarişti din Berlin, Viena şi Budapesta. Sunt şi trei reprezentanţi ai zia­relor greceşti,—Soldi. — Serviciul particular — Fost Membru supleant, fost Procuror Avocat S’a stabilit în Bucureşti STR. FETIŢELOR No. 7 8966—10 REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY vis-a-vis de Palatul de REMI ~­ARANTATA ’ ni] OREZ CURAT CEA MAI SPORNICA CEA MAI ALBA CJA TĂRIE ST ILUSTRU RUFELOR 8881-16 EDICT Doctorul V. Vines Medic al Sanatoriului Dr. Olchowski Consult, de BOAZIE INTERNE pen­tru adulţi .şi copii ele la­­i T seara Calea Călăraşilor, 112

Next