Adevěrul, mai 1901 (Anul 14, nr. 4222-4251)
1901-05-01 / nr. 4222
a Martin Main 1971) Ediţia de seară wiţise informaţii dî ApefrtZacHi do rutricea legală a minorului Collar p .şi de executorul testamentar d. N. Moroianu contra oadinatoruluî de competinţă pronunţat de tribunalul Ilfov, secţia IlI-a, s'a fixat pentru ziua de astăzî la secţia a Ill-a a Curiei de apel. Pină la ora 3 p. m, nu s’au început dezbaterile acestui important proces. Consiliul comunal al Capitalei nu va ţine şedinţă Mercur!, după cum s’a anunţat. Prima şedinţă a consiliului nu va avea lo decit în cursul lunei Mai, cînd se deschide seziunea ordinară a consiliului. Monsegnorul Jaquet, episcopul catolic din Iaşi, este aşteptat la Roman pentru a lua ultimele dispoziţiuni privitoare la înfiinţarea unui seminar catolic în acel oraş. Primăria Capitalei va delega o comisiune care să facă o expertiză la locul unde va urma să se construiască ospelul comunal, deoarece din cauza situaţiuneî terenului, va urma a se aduce modificări prefectului d-lui architect Mincu. O telegramă primită de direcţia generală a serviciului sanitar semnată de d. dr. Nicoll din Constantinopol, anunţă că nici un caz nou de ciumă nu s’a constatat. In urma acestei telegrame, carantina de şşase zile, care se instituise pentru toate provenienţele din Constantinopol, a fost desfiinţată, înlocuindu-se printr’o riguroasă vizită medicală. Porturile Constanţa şi Mangalia afl fost deschise, iar vaselor cari se aflau în largul măreî, li s’a permis de a intra în porturi. Direcţia generală a serviciului sanitar, a făcut cunoscut telegrafic tuturor prefecţilor de pe malul Dunărei, aceste nouî dispoziţiuni asupra măsurilor contra ciumei. Revista «Handels Muzeum» in ultimul său număr, publică un foarte interesant raport al consulului german din Bucureşti, asupra situaţiuneî economice a Prominieî pe anul 1900. Şeful pepineriei Goleşti-Badi din judeţul Muscel, a înaintat un raport ministerului de domenii, din care se constată că in ziua de 19 Aprilie a. c. la orele 7 jum. a căzut in comuna Goleşti Badi jud. Muscel, şi in împrejurimi, o ploae torenţială urmată de grindină abondentă, de mărimea unei nuci, din partea dinspre N. N., producind stricăciuni simţitoare plantaţiilor de viţe americane din pepinieră. Această grindină a distrus aproape toţi lăstarii daţi pină la această epocă. Totuşi se speră că fiind încă timp, să se desvolte alţi lăstari in locul acelor distruşi; de asemena se speră că vegetaţia se va activa şi va favoriza deci dezvoltarea şi coacerea lemnului. Au mai suferit de asemenea stricăciuni plantaţiile de pomi altoiţi, în şcoală, distrugind mai mult de 55 la sută. Pepiniera a luat totuşi măsuri pentru viţe cit şi pentru pomi, de a li se aplica din nou tăeţi scurte pentru altoirea pomilor distruşi, şi pentru creşterea din nou a lăstarilor de viţe. Eri a avut loc în localul şcoalei comunale Clemenţa, alegerea consiliului de administraţie al societatea funcţionarilor publici. Au fost aleşi: Preşedinte: d. Protopopescu, sub-directorul creditului rural; vice-preşedinţi, d-nii I. C. Constantinescu, comptabilul creditului rural, şi Matei Popescu, iar membrii d-nii M. G. Stoianescu, consilier la Curtea de compturi, V. I. Istrati, director la ministerul domeniilor, M. Vulcănescu, inspector financiar, Oscar Gatargiu, șef de servicii la G. F. Pr., M. Alexandrescu, advocat, G. Iorgulescu, corector-șef la Monitorul Oficial. In comisiunea de control, d-nii G. P. Vallada, Al. Georgescu şi N. Tomescu. O delegaţie a societăţeî meseriaşilor români s’a prezentat azi dimineaţă d-lui ministru de interne şi a cerut să li se dea in construire tribuna ministerului care se va ridica pe bulevardul Ateneului in ziua de 10 Mai. D. ministru de interne a admis cererea meseriaşilor, şi Ie-a aprobat lucrăile, pe care le va face ministerul în sumă de 4000 lei. Aceeaşi cerere societatea meseriaşilor a făcut-o şi primăriei Capitalei. Am sosit azi în Capitală în afaceri de servicii, d-nii prefecţi Slăvescu de Olt şi general Catargiu de Filiu. Consiliul de miniştri a aprobat sub sancţiunea ulterioară a regelui, decretul pentru numirea d-lui S. Siuleanu in poetul de director general al teatrelor. D. Iorgi Poenaru deputat, a fost ales primar al oraşului Focşani, iar d. I. Rădulescu ajutor. Eri, Duminică, « conferinţa populară despre »Inmurirea hranei asupra «ănătăiei» pe care a ţinut-o d-na d-l Ermina Kaminski, prezidenta societăţeî «Sprijinul» la şcoala de fete Ferdinand, îi asistat şi d-l Ilarei ministrul instrucţiune! publice însoţit de d-l St. Sileanu, directorul general al teatrelor. D-sa a felicitat pe d-na d-l Kaminski atit pentru modul cum a tratat subiectul cit şi pentru ideia fericită şi nouă, în ţară în noi, de a ţine conferinţe populare menite a ridica nivelul cultural al poporului. D. Boboc, institutor la şcoala de Ităuţî din Babadag, a fost transferat ca institutor director al şcoalei din Ostrov, în locul d-lui Petre Oprea, demisionat, pe ziua de 1 Iulie. D. Abes Giuibau a fost numit maestru grădinar la staţiunea balneară Călimăneşti. D. architect I. Socolescu ne scrie că d-sa este un auz văr acţionar la societatea anonimii „Tipicul“, dar că nu este membru în societatea „Tinerimea română“. Sultanul grav bolnav Viena, 29 Aprilie. — Știri telegrafice din Constantinopol afirmă, în contra știrilor oficiale, că în adevăr sultanul se află grav bolnav. Boala sa Stinga presiacă Berlin, 29 Aprilie.—Miine se aşteaptă începutul unei campanii obstrucţioniste din partea stîngei. Cancanuri ministeriale Belgrad, 29 Aprilie.—Adevărata cauză a demisiunilor miniştrilor Marinkovicî şi Vlaskî e o chestiune de cancanuri de ordine intimă. Se afirmă că Marinkovici, care e neinsurat, era în relaţiuni cu soţia colegului său Vlasicî şi gelos de acesta a demisionat, nevoind să rămină un cabinet cu rivalul său. Vlasicî întors din călătoria sa, a demisionat şi el. Dezminţire Viena, 29 Aprilie.—„Neues Wiener Journal"- publică o telegramă din Bucureşti prin care se dezminte ştirea despre o vizită a regelui Carol Ia Sultan. Gravitatea situaţiei în Turcia Viena, 29 Aprilie.—După ştiri sosite în cercurile diplomatice de aci, Poarta prepară un conflict armat cu puterile europene, în chestia poştelor. Cadrele au fost sporite. Din soldaţii cu termenul expirat s’au eliberat numai din sfert. O vie emoţiune domneşte atît în cercurile ambasadorilor cît şi în cele oficiale de la Yldiz-Kiosîe. Staţionarele puterilor continuă a sta cu tunurile îndreptate asupra Stambululuî şi aşteaptă ordine dintr’un moment într’altul. Situaţiunea e considerată ca extrem de serioasă. Miniştri socialişti Zud’idli, QO Aprilie.— Din vei trei miniştrii, doi fiind socialişti, anume d-niî Ernest şi Mueler, ei au participat la serbarea de l Mant a muncitorilor și au ținut discursuri socialiste. Telegramele „ytîeverului Serv Tur!)urările din Barcelona Barcelona, 29 Aprilie.— Orașul e liniștit. Toate tramvaele circulă, ordinea normală a fost restabilită. Accident pe mare Brest, 29 Aprilie. — O șalupă cu 11 oameni s’a scufundat lingă capul Penemarcv. Ciuma Constantinopol, 29 Aprilie.— Trei cazuri noi de ciumă au fost constatate la Basarab, Germania şi America Washington, 29 Aprilie. — Departamentul de stat a comunicat ziarelor că nu crede ca Germania să aibă intenţia de a cumpăra o insulă de pe coasta Venezuelei, nici portul, nici staţiunea de cărbuni din această regiune, Trădarea de la Commentry Paris, 29 Aprilie.—D-l Jovanovici arestat sub inculparea de a fi participat la afacerea de spionagiu din Commentry a fost pus în libertate provizorie. Atac contra călugărilor Madrid, 29 Apilie.—Se comunică din Lisabona că numeroşi călugări irlandezi, sosiţi la Santarem, au fost bombardaţi cu cartofi. Poliţia a intervenit şi i-a urcat în trăsuri,cari au fost de asemenea atacate. S’au făcut citeva arestări. Reforme financiare italiene Roma, 29 Aprilie.—• Camera deputaţilor. D. Zanardelli răspunzind d-lui di Pardini a declarat că guvernul va depune in curind un proect pentru modificarea măsurilor financiare coprinse în proectul depus la 7 Martie. Imii‘umurgal raasesc St.Petersburg, 29 Aprilie.—Un ucaz imperial găsind necesar să se contracteze un împrumut pentru a restitui tezaurului statului sumele avansate societăţilor de căi ferate în 1900 precum şi sumele cheltuite in 1901, ordonă ermisiunea unui împrumut, tipul 4 la sută, cu capital nominal de 424 milioane franci, sub numele de rentă rusă 4 la sută consolidată. împrumutul va fi împărţit în 53 serii a 8 milioane fiecare. Obligaţiunile vor fi de 500, 2.500 şi 12.500 franci. Dobinzile vor fi plătibile pe trimestru cu începere de la 1 Iunie 1901. Obligaţiunile nu pot fi nici adunate nici convertite înainte de 1911. Ele vor fi scutite pentru totdeauna de toate impozitele ruseşti. Cenzura la Barcelona Barcelona, 29 Aprilie.—Căpitanul general a interzis preaeî de a vorbi de greva lucrătorilor. liesordira© la Sevilla Sevilla, 29 Aprilie.—Un traimvai tăind piciorul unui copil, mulţimea a lapidat tramvaiele şi dezordine s’aîi produs, sănătatea saltanashia Constantinopol, 29 Aprilie.— Știrile răspîndite de jurnalele franceze și engleze după cari starea sănătăței sultanului ar fi îngrijitoare sînt false. Sultanul se bucură de o bună sănătate. Minister Rhodes-Jameson Londra, 29 Aprilie.— Dinision privat. O depeşă publicată de „Southafricannews“ din Capetoiwn, spune că reconstituirea ministerului coloniei Capului sub preşedinţia d-lui Cecil Rhodes a fost hotărîtă. Doctorul Jameson va fi numit ministru al coloniilor. La Londra nu se pune temei pe această ştire. Explozie mare Oviedo, 29 Aprilie.— O explozie îngrozitoare s’a produs în fabrica de tunuri din Trabia; sínt 3 morţi şi 15 răniţi. Pagubele sínt foarte mari; cauza exploziei e necunoscută. Autonomia Cataloniei Madrid, 29 Aprilie.— Se asigură că d. Weyler s'a declarat pe faţă partizan al autonomiei administrative în Catalonia, contrariu opiniei d-lui Sagasta. IMu Barcelona Barcelona, 29 Aprilie.— Oraşul urmează a fi liniştit. Comandantul cuirasatuluî „ Pelayo“ a primit ordin să-şi amîne plecarea deoarece escadra engleză din Mediteranea este aşteptată aici. Turburări la Sevilla Sevilla, 29 Aprilie.— Turburările de el au fost provocate de studenţi, poliţia a trebuit să intervină. Serbare militară Lyon, 29 Aprilie.— D-l de Lanessan, ministrul marinei, şi generalul André, ministrul de războiţi, au sosit aici pentru a prezida serbarea federaţiuneî foştilor militări. Generalul André a rostit un discurs zicînd că toţi cetăţenii ar trebui să înveţe să mânuiască armele. Durata serviciului militar ar trebui să fie egală pentru toţi, dar este cu neputinţă să se reducă prea mult această durată. Carasitină ridicată Sofia, 29 Aprilie.—Carantina pentru provenienţele din Constantinopol a fost ridicată. Depeşile noastre particulare agravat din causa ultimelor atentate, căci s'a dovedit că puţin a lipsit ca sultanul să fie ucis, deoarece parte din asasini erau deja introduşi în palat, iar altă parte se răspîndiseră prin oraş pentru a provoca în acest timp o răscoală. Cercurile oficiale sînt foarte îngrijate de starea sultanului. Coxhetinia ssrbortasă Berlin, 29 Aprilie.— Ziarul «Berliner Neuesten Nachrichten» zice că ştirea despre convenţia militară sîrbo-nisă a alarmat în zadar pe Austria, nefiind serioasă. Totuşi treime să fie ceva adevărat în ea. Uimea că au răsculat pe lucrătorii din Valencia. IS aiii reîncep laapta Londra, 30 Aprilie. —misa® m! «Standard» psiheiîa senzaţionala ştire că bunii au reuşit să adune cei 10,5©# «le soldaţi de cari mai dis« |*nn şi că sint decişi să reisseeajBâ lupta cu mai multă isiverşunare de cit pină acum. Burii contează pe demoralizarea trupelor engleze. 28 iar ii î «Daily Mail» anunţă că Dewet a reuşit să pătrundă din rapă în Transvaal în fruntea a două mii de oameni. Mare incendiu Viena, 30 Aprilie. — Se anunţă din Varşovia că în orăşelul Brest din gubernia Varşoviei a izbucnit un incendiu grozav, care ajutat de un vînt puternic s'a întins cu repeziciunea fulgerului şi a distrus pină acum peste o sută de case. Serviciul de zi Călătoria lui Waldeck Paris, 30 Aprilie.—D. Waldeck-Rousseau s’a întors aseară din călătoria sa. Mai mulţi miniştri l’au primit la gară. D. Waldeck-Rousseau este pe deplin restabilit. Moartea unui seasatos* Paris, 30 Aprilie. D. Verninae, vicepreşedinte al Senatului, a murit. Greva zidarilor din Milan Milan, 30 Aprilie.—Lucrătorii zidari au hotârît să se pună in grevă. Istceai din mare Brest Litowske, (Polonia rusească) 30 Aprilie.—Un mare incendiu a izbucnit seara. El n’a fost încă stins. Mai mult de ÎOO case au ars. Depeșile noastre particulare Facerea reginei Draga O ştire senzaţională.—Speranţele regelui Înşelate. — Copil mort sau monstru ? Viena, 30 Aprilie.—Ziarul „Soim und Montagszeitung* publica senzaţionala ştire că în cercurile sârbeşti de aci circulă zvonuri stranii cu privire la facerea reginei Draga a Serbiei.* Populaţiunea Belgradului este foarte turburată din cauză că de atîtea ori anunţatul, mult aşteptatul şi mult doritul eveniment, n'a survenit încă pînă acum. In popilaţiune s’a răispîndit părerea că regele Alexandru a devenit mai sărac cu o speranţă pe care după afirmaţiunea medicilor, n’ar fi trebuit s’o nutrească nici odată.* Dată fiind importanţa acestei ştiri am controlat-o şi eu căutînd să aflu părerea sîrbilor de aci. Am constatat că ea se adevereşte în parte. Asupra cauzei pentru care însă nu se mai aude nimic despre facerea reginei Draga n’am putut afla nimic hotârît. Unii afirmă că regina a dat naştere unui copil mort, alţii că ar fi născut chiar un monstru. Părerea cea mai răspîndită şi probabil cea mai corespunzătoare adevărului este că regina Draga a născut acum cîteva săptămînî un copil mort. Arestări la Valencia Paris, 30 Aprilie. — Arestările In Valencia continuă. Pe bordul cuirasatului cu tunela „Pelayo“ au fost aduşi Incă treizeci şi trei de arestaţi sub acuza ■HM» x ■ III întrevederea de la Alazzia Viena, 28 Aprilie. — In numărul său, de azi, ziarul Fremdenblatt se ocupă de asemenea de vizita de la Alazzia, a căreia importanţă e netăgăduită. Ziarul adaiugă că amiciţia între regii Carol şi George e naturală, prin faptul că amîndoi au interese similare de proteguit. Continuînd, ziarul crede totuşi că întrevederea aceasta nu are ca scop determinant o acţiune contra Bulgariei. Chestia tratatului Viena, 29 Aprilie.— „Politische Correspondenz“ află din Atena că întrevederea regilor Greciei şi Romîniei nu va avea ca rezultat încheierea nici unei convenţiunî formale. Nu este vorba decît de un schimb de vederi asupra chestiunilor din Balcani şi de atitudinea ce aceste două state vor avea să adopteze în faţa oricărei eventualităţî. Aspectul oraşului Abazzia, 30 Aprilie. — Cu ocazia sosire! aşteptata a regelui Orectei, oraşul este frumos pavoazat. Pitorescul poziţiei naturale şi al decorăriî face o mare impresie. Marea este destul de agitată. Cind soseşte regele? Vapoarele continui a sosi cu numeroşi oaspeţi din Fiume şi Lovrana. Mare animaţie. Deşi sosirea cuirasatuluî «Psara», avind pe bord pe regele George, nu este aşteptată decit pe la amiazî, numeroşi curioşi ocupă deja de azi dimineaţa locurile cele mai bune pentru a putea vedea spectacolul sosirei. Un public imens circulă pe stradele oraşului. Timpul este splendid. Frantz-Joseph şi regele George Abazzia, 30Aprilie.—• Guvernatorul Istriei, contele Goess, a sosit din Triest, cu misiune specială de a saluta pe regele Greciei in numele împăratului Frantz Iosef. Sosirea regelui George Abazzia, 30 Aprilie. — Cuirasatul «Psara» a sosit la 10 ore dimineața ; el a ancorat afară din port. Guvernatorul din Fiume însoţit de d. Vittouri, consul general al Greciei la Triest, s’a îi dus pe bordul cuirasatului pentru aura regelui Greciei bună venire, în numele împăratului Frantz Iosef. Regele George a exprimat via sa recunoştinţă. Puţin după aceea maiorul Grafosky, aghiotantul regelui Carol, s’a dus pe bordul cuirasatuluî pentru a saluta pe regele George în numele regelui Rominieî şi a-i ura bună-venire. Regele Greciei, foarte mişcat, a mulţumit călduros şi a exprimat bucuria de a putea vedea pe regele Carol la Abazzia. Guvernatorul şi maiorul ,Graţosky au părăsit după o jumătate de oră vasul şi s’au întors pe uscat. Un public numeros aşteaptă sosirea regelui George. Regele Greciei In Abazzia Abazzia, 30 Aprilie.—La ora 11 jum. o deputăţie compusă din primarul oraşului, parohul, preşedintele şi vice-preşedintele comisiunei băilor, s’a’dus pe abordul cuirasatuluî «Psara» pentru a sahita pe regele Greciei. Muzica care se afla pe mal a intonat imnul grec. Regele George a primit deputaţiunea cu o deosebită amabilitate. După un sfert de oră deputaţiunea s’a întors pe uscat. IPrimirea rebelii! Gheorghe Telegr. trimisului nostru special Abazzia, 30 Aprilie. Ora Pină la această oră farurile n’az semnalat prezenţa in apropiere de radă a cuirasatuluî Psara. Se crede totuşi că regele Gheorghe va putea acosta şi debarca la ora 11 înainte de amiazî. Primirea ce se pregăteşte regelui are un caracter cu desăvîrşire neoficial. Cu toate acestea au sosit din Trieste şi Fiume toate autorităţile superioare civile şi militare pentru a asista la primirea regelui Gheorghe. Guvernatorul portului Trieste va saluta probabil pe regele Gheorghe în numele împăratului Francisc Iosef. Adevgrup :#VS0EW!S jJTiíícOl^ OpTiOlJ ir UN L)B>0T DE NOS CORSETS " EN fţOUMANIE S'AOKESSER SEULEmtNT SţiPs^i $ i îl Vous fait celle tame auongee, tiroite et fiere que la mode préconise et qm s’inspîre des formes du xvme siede, le siede des jolies mauieres et des belles coquetteries ... 1 PW fle Vertm; acquiert aussildt une grace jparnculiere, et Ie couturier n a plus qu’ă moyler son TJne feni ine corsetfe par "ie corsage sur ces formes impeccables Contra IMPOTENTEI şi KLAIIICII TEI FOEÎTEEOS8 SE AI, EXE Cereţi: * > PASTILE „REGENERATOIÍ“ Împodobirea Abazziei Abazziaa pus haine de sărbătoare. Din Fiume şi Trieste sosesc mereu vagoane pline de oameni pentru a asista la întîlnirea celor doi suverani. Drapelele române şi greceşti se amestecă pretutindeni cu cele austriace, ungare şi austro-ungare. O lume imensă circulă pe aleele oraşului. Drumul de la debarcader şi pînă la villa Angiollina, villa regelui Carol, este frumos împodobit cu steaguri romîneşti şi greceşti. Locuinţa regelui Greciei Regele Gheorghe al Greciei va rămînea aci în Abazzia probabil două zile. Regele va înopta pe cuirasatul „Psara”. La caz dacă marea ar fi agitată şi înoptarea pe cuirasat s'ar arăta a fi cu neputinţă, regele Gheorghe al Greciei va lua reşedinţă în villa Mândrea care a fost pregătită anume în acest scop. întoarcerea regelui Carol Afla din sursă autorizată că regele Carol va pleca Sîmbătă de aci pentru a se Întoarce în țară. Camerele române vor fi convocate abia după zece Maiți, din cauză că guvernul nu are încă gata proectele de lege pe cari vroește să le supună dezbaterilor. Se poate însă ca ambele Camere să fie convocate și înainte de zece Maiți, aceasta pentru ca să poată asista la serbarea aniversarei urcărei pe tron şi încoronarea regelui. Familie din ţară De două zile se află aci d-l deputat şi consilier comunal al Capitalei Alexandru Constantinescu împreună cu familia sa. D-l Constantinescu pleacă în astă seară în ţară.— Soldi. „Paara“ în rada Abazzie* Abazzia, 30 Aprilie. — Ora 10. Farul anunţă că cuirasatul „Paara“ a sosit la această oră în faţa Abazziei, şi a ancorat afară din port.— Soldi. La debarcader Pe cheiuri se adună mereu lumea. La debarcader sosesc unii după alţi reprezentanţi autorităţilor locale, în cap cu contele Goess, guvernatorul Triestului. Acostarea Psara soseşte în port la ora zece şi ancorează lingă debarcader. Primirea— după cum v’am anunţat—nefiind oficială, nu s'au tras salve de tunari. La ora zece şi un sfert guvernatorul Goess se îmbarcă pe o barca mişcată cu benzină, pentru a salută pe regele Gheorghe, pe bordul quirasatuluî. Regele Gheorghe Regele Gheorghe se plimbă mereu pe bordul cuirasahduî binoclînd. Regele este îmbrăcat în uniforma unui amiral grec, în mică ţinută. Pe bord se vede suita regelui, d-niî Papadiano, Pandopol, Paparigopol, un archiereu, un evzon, şi întreg echipagiul. întîlnirea cu Goess Regele Gheorghe l-a primit pe guvernatorul Goess pe pupă, şi s-a întreţinut cu dinsul mai mult timp. Goess i-a transmis salutările împăratului Franz Iosef. Maiorul Graţoski la debarcader La ora 10 jum. soseşte la debarcader aghiotantul regelui Carol d. maior Gratoski. Mă apropiu de acesta şi-l întreb dacă se duce şi el pe cuirasat. Maiorul îmi răspunde că da, şi adaugă : — Mă duc să aranjez întîlnirea căci nimic nu este pregătit. M. S. regele Carol vroeşte să se ducă pe cuirasat la orele unsprezece pe o barcă a acestuia. Apoi cred că regele Greciei va veni la villa Angelina unde regele Carol îi va oferi un dejun. După ce mi-a spus acestea maiorul Gratoski a plecat. „Psara“ ieri zare Abazzia, 30 Aprilie.—Ora 10. La orele 9 și un sfert cuirasatul Psara a fost zărit de pe coasta insulei Cherson. Pe cuirasatul „Psara“ Luînd o barcă cu aburi am mers spre cuirasatul «Psara», care a ancorat afară din port. La orele 11 fără un sfert regele Gheorghe primește tot pe pupa cuirasatului pe maiorul Gratosky, îmbrăcat în mare uniformă de marină şi prezentat de d. Papadiamandopol, aghiotantul regelui Gheorghe.D.maior Graţosly a salutat pe regele Greciei in numele regelui Carol. Regele George a răspuns d-lui maior Graţosky că se simte fericit că va putea primi pe regele Caro, la ora 2. p. m. La orele 11 d. maior Gratosky se întoarce la debarcader. Regele Carol spectator La debarcader era adunată o lume imensă. Reprezentanţii autorităţilor veniseră acolo. De asemenea şi muzică. Lume tot mai multă se adună. Printre cei de faţă am observat şi pe ducele de Luxemburg care venise într’un cărucior, căci e foarte bătrîn. In tot acest timp regele observa cele ce se petrec la debarcader dintr’un chioșc așezat alăturea de villa Lazzorini. Lîngă rege mai stătea d. Lecomte de Nony. Babilla Carol era îmbrăcat în haină Presa sívsáísssá «i ânaăa«*»-' vederea Viena, 29 Aprilie.—întreaga presă austriacă se ocupă de întrevederea de la Abazzia care are loc între regele Carol și regele George al Greciei. VA trimet telegrafic rezumatul comentariilor ziarelor maî importante. «Neue Freie Presse» «Neue Freie Presse» publică o te- legramă din Bucureşti al cărei conţinut se dă ca venit din sursă di--, plomatică autorizată. «întrevederea de la Abazzia -a zice telegrama in cestiune—cu toată Însemnătatea ce i se dă, nu va crea circumstanţe noui, ci este pur şi simplu o consecinţă a amiciţiei greco-române provenită pe urma tratatului comercial dintre ţările respective, precum şi a interesului comun ce-l au ambele state pentru menţinerea statului quo In Balcani. O altă ediţiune a ziarului „Neue Freie Presse“ cuprinde un articol prin care se arată că Romînia are interes de a se menţinea pacea. Din cauza vecinilor puternici, Grecia e azi copilul răsfăţat al Europei şi imitează Romînia ca avînd acelaş interes. «Politische Correspondenz» «Politische Corespondenz» (Corespondenţa politică) foate recunoscută ca bine informată asupra acţiunei diplomatice în Balcani, relevă faptul că întrevederea de la Abazzia nu e un act de curtenie, ci un schimb de păreri asupra chestiunilor balcanice şi are de scop a stabili conduita României şi Greciei în cazul unei eventualităţi neprevăzute. «Wiener Tageblatt» Ziarul «Wiener Tageblatt» publică un important articol arătind că întrevederea de la Abazzia are un caracter politic incontestabil. Rezultatul ei va fi o convenţiune ovală prin care se va stabili că în Balcani e imposibilă heghemonia unui stat şi singura politică posibilă e politica de echilibru inaugurată de regele Carol ,pe care-l numeşte omul de stat cel mai prevăzător din Balcani şi a cărui privire pătrunde mai bine în viitor. Regele Carol caută pacea Romîniei pentru dezvoltarea eî. întrevederea de la Abazzia dovedeşte că Grecia a adoptat politica regelui Carol şi e de prevăzut o alianţă a acestor state cu Serbia in contra politicei de jonglerie macedo-bulgară. Bulgaria va împiedica reformele in Macedonia prin atitudinea sa de a îndepărta pe vecinii cari au de proteguit acolo interesele conalionalilor lor respectivi. Politica greco-romină este şi cinstită şi leală. (Originalele acestor telegrame se află expuse în Sala noastră de depest). lîâ^6^c român ^Dir. Alexandru Crăciunescu Fer desbad Itotel Franz'Iosef ■ _________ 8832—15 Doctor Vdisctt KENTIST Fost șef de clinică la Facultatea KentÎsticS din Philadelphia (America) S’A MUTAT în S00, Calea Victoriei, 100 corn pled penW» tprime cel maî bun LAPTE din ALPI'f ELVETIENII Virtue ia toate drogheriile si farmaciile enn cjfrap* Reprit, teiralî' WTS-MLIN i BUCUREȘTI Se cântă Hipoteci pentru a se plasa pe Moșii în sume de la 20.00 lei în sus, pînă la suma de 800.000 lei cu dobânda de 6% în sus. Adresa: AGENTIA ITALIANA, Strada Regală 11, București. Telefon: 8782 PERETI QCBQBEALA Doctor Bardescu Medic al Spitalului Brăncovenesc '7 L Mutat 40, Str. Dorobanţilor, 40 Consultaţiuni de la 2—3 p. m. pentru boalele chirurgicale, genito-urinare și sifilitice. 8959—6 Da la judecătoria ceruială imp. reg. Leopoldstadt II se face prin aceasta cunoscut cum că supusa romînă doamna Venezians. Cohea care în Viena II Weintraubengasselt a fost domiciliată la 21/12 1900 a decedat fără a dispona peste voia din urmă. După propunerea moştenitorilor din ţară această, ca pertractaria peste moştenirea rămasă la judecătoria această să se desbata, şi după declaraţiunea aprobată prin stăpânirea competentă se invită toţi moştenitorii dintr’alte ţărî pretenţiunile lor în Cşassei săptîmîni de la ziua jos numită, la judecătoria de aici să anunţe, într’ait chip pertractarea de la judecătoria această cu acei interesaţi cari au petiţionat s’o lua înainte. Viena 8 Aprilie ÎOOI Judecătoria ceruială L. S. II Leopoldstadt. Gionima ^Conformitatea traducere! ds faţă cu originalul în limba germană se certifică. Fiena 5/18 Aprilie 19g1 l°etre Gintbost I 8958— Secrer-Interpret, I Excelent tonic al sistemului nervos. De vînzare la toate farmaciile şi drogneriile din ţară. Deposit general: brogneria Er. Brus, Bulevardul Elisabda NB. A se observa pe etichete semnătura dr. E. Manolescu şi marca oficială pentru a evita contrafacerile._______ _ ______ 886015 civilă, doliu, cravată şi mănuşi negre, pălărie moale de feutrut. Nu se ştie dacă seara va avea loc vreun prînz. Regele Carol şi întrevederea Aflu din sursă "autorizată şi dau ştirea cu toată siguranţa, că regele Carol cînd a plecat din Bucureşti nu ştia nimic despre această vizită. Abia sosit însă la Abbassia a primit o telegrană din Athena care-î anunţă această vizită. Atît de adevărat este că regele nu ştia despre această întîlnire la plecarea din Bucureşti, încît aghiotanţii săi au plecat fără a lua cu dînşii uniformele de mare ţinută şi au trebuit să telegrafieze la Bucureşti, ca să li se trimită. Presa Aci au sosit aseară şi astăzi foarte mulţi ziarişti din Berlin, Viena şi Budapesta. Sunt şi trei reprezentanţi ai ziarelor greceşti,—Soldi. — Serviciul particular — Fost Membru supleant, fost Procuror Avocat S’a stabilit în Bucureşti STR. FETIŢELOR No. 7 8966—10 REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY REMY vis-a-vis de Palatul de REMI ~ARANTATA ’ ni] OREZ CURAT CEA MAI SPORNICA CEA MAI ALBA CJA TĂRIE ST ILUSTRU RUFELOR 8881-16 EDICT Doctorul V. Vines Medic al Sanatoriului Dr. Olchowski Consult, de BOAZIE INTERNE pentru adulţi .şi copii ele lai T seara Calea Călăraşilor, 112