Adevěrul, iunie 1901 (Anul 14, nr. 4252-4281)

1901-06-01 / nr. 4252

Vineri 1 Iunie 1901 Regele a acordat autorizaţiunea de a si purta insignii străine d-lor: August Gustav Carissy, comerciant ■din Bucureşti Legiune­a de onoare în­­gradul de cavaler (Franţa), Thoma Tho­­mescu, profesor la facultatea de medi­cină din Bucureşti, Legiunea­ de o­­noare, în gradul de cavaler (Franţa), Scărl­at Cereni, artist-decorator din Bu­cureşti. Ofiţer de Academie (Franţa), Romulus Alexandrescu, pensionar, Ofi­ţer al instrucţiune­i publice (Franţa), Corneliu­ Roman, directorul staţiunei agronomice din Bucureşti. Ofiţer al instrucţiunei publice (Franţa) şi d-luî Puiu Alexandrescu, şeful siguranţei Ca­pitalei, ordinul Medjidie cl. IV (Turcia) Căpitanul vaporului ungar de pasa­geri «Franz Iosef» a comunicat căpi­tanului portului Zimnicea că in noap­tea de 29 curent, in sus de Rusciuk, ca la o jumătate de oră de drum, o barcă ce se afla în calea vaporului fără lumină, a fost înecată, cu patru per­soane. D. Tătăranu, prefect de R.­Sărat, a sosit in Capitală in afaceri de servicii­. Ministerul de interne va adresa­­pre­fecţilor şi medicilor de judeţe o circu­lară relativ la alinierea şi construirea caselor ţărăneşti. Consiliul de h­igienă al Capitalei a fost convocat in seziune extra­ordinară pentru ziua de Simbătă. Diseară membrii Camerei de comerţ din Capitală se vor întruni spre a con­tinua discuţiunea asupra tarifului va­mal. Pescarii din Capitală au cerut primă­riei să intervină la ministerul de do­menii, pentru a li se da autorizaţie să pescuiască in bălţile statului şi în lu­nile de vară, cînd prinderea peştelui e interzisă.­­ Primăria a înaintat această cerere la ministerul domeniilor. Consiliul general al judeţului Roman este convocat in sesiune extra­ordinară pentru 21 Iunie spre a constitui şi ocupa cu mai multe chestiuni. Consiliile judeţelor Iaşi şi Muscel au­ fost dizolvate. Alegerile s-au fixat pentru 24, 26 şi 28 Iunie. Aseară comisarul secţiei 20 împreună cu agenţii respectivi a făcut o cerce­­tare prin­ tufişurile de la şosea şi a a­­restat pe indivizii Constantin George zis şi Dică şi pe Pavel Ştefănescu, zis Spin­­zuratu, ambii cunoscuţi pungaşi cari au fost găsiţi dormind sub cerul liber. Ministerul instrucţiunea a cumpărat următorilor pictori tablouri de la ex­poziţia din zilele trecute, de la Ateneu. Pentru pinacoteca din București: D-luî Marinescu un tablou pentru 600 lei, d-luî Al. Paraschivescu 2 tablouri pentru 700 lei, d-lui G. Artachino 2 tablouri pentru 650 lei, d-lui Kunon Login un tablou pentru 500 lei, sculp­torului V. Storc o lucrare pentru 500 lei, d-lui Sperlich un tablou pentru 150 lei, 3 tablouri d-luî Voinescu pentru 900 lei, un tablou aflat la d-na Ga­primo al unui mare pictor străin, pentru 1000 lei, și alte 2 tablouri a cite 500 lei. In total deci pentru suma de 6000 lei. Pentru pinacoteca din Iași : d-luî C. Aricescu un tablou pentru 300 lei, d-luî Kimon Loghi unul pentru 300 lei, d-lu­i Luchian H., 2 tablouri pentru 600 lei, si d lui Vermont un tablou pentru 150 lei. In total deci 2350 lei. Ministerul cultelor a luat măsuri ca bursierii de la internatele liceelor Matei Pasaival­ din Bucureşti şi Carol I din Craiova care se desfiinţează pe ziua de 1 Iulie să fie repartizaţi la liceul Sf. Sava din Bucureşti şi liceul internat din Iaşi. Prefectura judeţului Covurlui­ ne tri­mite următoarea copie de pe raportul acestei prefecturi ,sub,I,p. 3382, adresat d-lui ministru de interne, şi al cultelor şi instrucţiune­ publice, din 29 Mai 1901. Din iniţiativa noastră şi cu concursul unui comitet de doamne şi domnişoare din societatea gălăţeană, anume instituit, am organizat serbări populare, cari au avut loc la grădina publică a oraşului, în zi­lele de 13 şi 14 curent, în folosul canti­nelor şcolare ale judeţului. Succesul mo­ral şi material al acestor serbări a fost strălucit, producînd un v­­it total de 12.731 lei 95 bani, care sumă am depus-o la casa de c­onsemnaţiune a servi la în­fiinţarea cantinelor şcolare în comunele ru­rale în anul şcolar viitor. Cu ocaziunea acestor serbări am putut constata cu plăcere că toata clasele so­­cietăţei ne-au dat concursul cel­e­i efi­cace în vederea scopului umanitar şi edu­­cător ca se urmăreşte cu înfiinţarea can­tinelor. Compania de gaz a iluminat gra­tis grădina în cele 2 seri, compania tram­vaiului pe lîngă că a iluminat şi ea cu electricitate diferitele chioşcuri şi pavi­lioane, dar a donat—pentru cantine—suma de 218 lei la bani, jumătate din produsul liniilor ce dau acces la grădina, publică, iar societatea anonimă de ferestrae cu vapor, ne-a furnizat gratuit lemnăria ne­cesară la facerea chioşcurilor şi pavili­oanelor. Nu mai puţin toţi comercianţii şi elita societăţeî au oferit în mod gratuit toate obiectele ce au­ compus­­ tombola, care pa lîngă că a fost una din divertis­mentele cele mai plăcute, dar a produs şi cea mai însemnată recată. Comisiunea da judecată de pe lingă ministerul de instrucţiuni, a respins cere­rea de revizuire a învăţătorului Moise Ionescu. „O picătură de apă vărsată la timp împiedică adesea incendii pe cari o gîrlă Întreagă n’ar fi în stare să le­­stingă"— zice Lessing în Laocoon. Ast­fel este şi cu salutara apă de Ca­­rabana. Un păhăruţ de perdeaux din a­­ceastă apă a­tivă şi bine­făcătoare, luată pe nemîncate, dimaineaţa, va goni din or­ganism tot ce merită să fiu gonit. Razzia de astă noapte Azî noapte pe la orele 4 poliţia a fă­cut o razzie in grădina Cişmegiu. Cer­cetarea a fost condusă de d. inspector poliţienesc Durma care a fost însoţit de d. sub­comisar dl. I Emil Zamfirescu, sub-comisarii Grigorescu, Gologan şi Ştefănescu, de la secţia 6 a şi de cîţî­­va sergenţi şi agenţi poliţieneşti. Timp de mai bine de o oră toate col­ţurile Gişmegiului începind de la cas­cada ruinată şi toate tufişurile au fost scotocite de poliţişti cu cea mai mare amănunţime, dar fără nici un rezultat. Credem că aseară nu era momentul pentru o asemenea razzie, căci pungaşii speriaţi de capetele de mort găsite in peşteră şi de măsurile ce au simţit că se vor lua in urma zgomotului făcut in jurul grădinei Cişmegiu si-au ales, de­sigur, alt culcuş. Ar fi de dorit ca asemenea călcări să se facă în toate locurile cunoscute ca adăposturi de pungaşî şi criminali. Mişcarea ii» rmsagfis«­tratară Următoarea mişcare in magistratură s’a făcut de ziua de astă­zi: D. G. Scorţescu, judecător la ocolul II Bucureşti, trece în acaeaşî calitate la o­­colul Batiştea (Ilfov). D. Emil G. Economu, ajutor la jude­cătoria ocolului III Bucureşti, este înain­tat judecător la ocolul 2 București. D. P. Georgescu Carpatianu, procuror la trib. Ol, este numit judecător de in­strucţie la trib. Prahova. D. M. Rădulescu, judecător la oco­lul C.­Lung, este numit procuror la trib. Olt. D. Radu Popescu, judecător de şe­dinţă la trib. Muscel, este numit jude­cător la ocolul C.­Lung. D. G. Gr. Andreiovici, judecător de instrucţie la trib. Prahova, este numit judecător de şedinţă la trib. Muscel. D. Ştef. R. Scriban, judecător de şe­dinţă la trib. Dorohoi, este trecut in a­­ceiaşî calitate la trib. Neamţu, în locul d-luî Oscar State care trece in postul ocupat de d. Scriban. D. Const. Ghenea, fost jude-sindic, este numit judecător la ocolul Buhuşî (Neamț) în locul d-luî E. Sion. D. Al. Teodorescu, judecător la ocolul Heria (Dorohon­î) este trecut In aceeași calitate la ocolul Podgoria (Muscel). D. Al. A. Miclescu, judecător la ocolul Săvenî (Doroh­oia), in aceeași calitate la ocolul Herța (Dorohoi­u). D. Al. G. Petroni, judecător la ocolul Podgoria ("Muscel") in aceeași calitate la ocolul Săvenî (Dorohoia). D. Ernest Niculescu, judecător la o­­colul Văleni (Prahova), in aceeași calitate la ocolul Urlaţi in locul d-luî C. M. Oprescu care trece in postul ocupat de d. Niculescu. D. N. Ganea, judecător la ocolul Ro­man, in locul d-lui Ştefan G. Ciuntu. D. George Valenti, actualul judecător la ocolul II Piteşti, judecător de şedinţă la trib. Argeş, în locul d-luî Ovid Burcă care trece în postul ocupat de d. George Valenti. D. loan D. Stamate, judecător la o­­colulJOrobesti, jud. Putna in aceiasi ca­litate la ocolul Oitefu, jud. Vilcea, in locul d-luî George Alexandrescu, care trece in postul ocupat de d. Stamate. 1­. Virgiliu C. Cioflan, ajutor de ju­decător la judecătoria ocolului VI Bu­cureşti. D. N. Iconomu, procuror de secţie la trib. Prahova, în locul vacant. D. I. G. Eustaţin, actual supleant la trib. Botoşani, ajutor la judecătoria o­colului Găeşti, jud. Dîmboviţa, în locul d-luî D. I. Diac­nescu. D. V. Andreescu, supleant la tribu­nalul Botoşani. D. G. Al. Popescu, actual supleant la trib. Muscel, in aceeaşi calitate la trib. Dîmboviţa. D. Aurel Archimandrescu, supleant la trib­. Muscel. D. Gheorghe N. Gh­eorghiu, ajutor judecătoria ocolului Birlad, în locul d-lui I. Zam­an, care nu s’a prezentat la post. D. George I. Roşeanu, actual ajutor la judecătoria ocolului Vulcan, județul Gorj, în aceeași calitate la judecătoria ocolului C.­Lung, in locul d-luî Aurel Rizescu. D. Christache Stamboleanu, ajutor la judecătoria ocolului Vulcan. D. N. Gantili, actual ajutor la jude­cătoria ocolului 11 Buzău, in aceiaşi ca­litate la judecătoria ocolului Constanţa in locul d-luî George V. Tătaru­. D. M. N. Oromolu, actual supleant la trib. Dîmboviţa, ajutor la judecătoria ocolului 11 Buzâu­. D. Alexandru Bahrin, actual secretar archivar la sindicatul trib. Ilfov, secre­tar la parchetul aceluiasi tribunal in locul d-luî Vasile G. Ursache. Ploile din tară •i Ministerul de domenii a fost încunoş­­tiinţat că în următoarele comuni au mai căzut ploi cu grindi­n: In comun*» Obîrşeni din jud. Tutova, în ziua de 24 Mai a căzut o ploae toren­ţială, cu grindină care a durat aproape 4 ore, făcînd ruaî multe surpăturî de pă­mînt în interiorul comunei. Uhiodina a făcut prea puţine stricăciuni la vii şi semănături. La comuna Zorleni acelaşi judeţ, în ziua de 27 Mai şi, din cauza ploaeî toren­ţiale, rîul Zorlenî venind mare, a surpat din nou capătul podului de la punctul Sălciei calea Zorlenî-Banca. Apoi podul de fer de peste zisul pîrîu. Intre cantoa­­nele 42-43 bis a fost surpat în partea despre cantonul 42 bis, iar linia a fost ruptă pe o întindere de 20 metri și adîn­­cime de 7 metri. Apa venită dinspre comuna Mutești a mărit cu 15 fălci griu și 5 de orz ale do­­meniului Corvanei Slobozia Zorlenî de pe bliza Strîmtura cauzînd o pagubă de 7200 lei. Mai multe grădini ce sunt situate în marginea satului pe malul pîrîuluî Zor­lenî, în care se aflau legume, au fost stricate. Li­ga drumului de defers­ a pus deja în reparaţie. * In ziua de 22 Mai a căzut o ploae to­renţială parte cu grindină care a bătut 600 pogoane cu secară de pe moşia Or­beşti Niculeşti, jud. Ialomiţa, din care 300 pogoane ale d-lui Hiotu, proprietarul moşiei, iar 300 ale locuitorilor. Secara este distrusă cu desăvîrşire. * In ziua de 22 a căzut ploae cu piatră în comuna Călăreţi-Şeinoiu, jud. Ilfov, şi a cauzat stricăciuni griului d-lui Mavrodin, proprietarul moşiei. Asemenea în ziua de 25 a mai căzut o ploae cu piatră în comuna Corbeanca distrugând mai multe hectare cu rapiţă și gríu.* In comuna Strîmba, jud. Vlașca, a că­zut o ploae cu grindină în ziua de 21 Mai pe m­aia d-luî Gr. Em. Grădișteanu, cauzîndu i stricăciuni de 25 la sută grîu­lui de pe 175 hectare. It o­coli­a. In străinătate *• După comunicările oficiale ale biu­­roului de statistică din Germania se a­­nunţă că la 1 Mai, a. c. semănăturile de grâu, secară, orz, ovăz, fineţe artifi­ciale promiteau­ o recoltă satisfăcătoare in comparaţie cu aceea a anilor trecuţi. Trebue însă ţinut în seamă că din cauza stricăciunilor cauzate de iarnă, mari întinderi de semănături ar trebui să fie întoarse, fiind­că recoltele erau nimicite. In Aprilie şi Maiu s’au întors peste 4 milion şi jumătate de hectare. Semănăturile de primăvară au fost intirziate. Mai mult încă, după raportul minis­terului imperial de agricultură, sunt alte întinderi de pămint cu recoltele nimicite de iarnă şi cari n’au mai fost lucrate din nou. Recolta plantelor furagere a suferit mult in Martie , livezile au nevoe de ploae şi seceta Ie-a făcut mult rău. Mulţi săteni duc lipsă de furagii­ și asp­ ciaţiunile agricole examinează ce măsuri trebuesc luate, ca să preîntimpine ori­ce neajunsuri. In Statele­ Unite recolta griului pro­mite a fi mult superioară celei din anii trecuţi. întrunirea de la clubul con­servator Am arătat la ediţia de dimineaţă că aseară s’a ţinut la ‘clubul conservator obicinuita întrunire de Miercuri, in care a vorbit d. Take Ionescu. Şedinţa a fost prezidată de d. G. Gr. Gantacuzino. Cuvintarea d-lui Take Ionescu D. Take Ionescu a spus cîte­va cu­vinte despre convenţia cu Banca Naţio­nală susţinind ca guvernul caută acum să aducă această cestiune în dezbate­rile Camerelor tocmai la toamnă din cauza dificultăţilor pe cari le-a creat guvernului. Despre afacerea Collaro d. Take Ionescu a spus că graţie vigilen­ţei opoziţiunei justiţia n’a fost înge­­nunchiată şi guvernul se află acum in cel mai mare impas, negăsind nici o soluţiune. Şcolile din macedonia Oratorul trece apoi la chestiunea şcoa ■ lelor romîneştî din Macedonia arătind munca ce a depus-o d-sa şi regretatul Alexandru Lahovary spre a se da miş­­căreî naţionale din Macedonia un im­puls puternic. In acest scop conserva­torii au­ destinat prin budget 140.000 lei pe an spre a se subvenţiona şcolile macedonene, sumă pe care au­ mărit-o încă la 1893. Cu aceşti bani s’a înte­meiat o puternică mişcare culturală prin înfiinţare de şcoli secundare in centrele mai mari cum sunt Bitolia, Ianina şi Berat, afară de cele 3 cari deja existau. Apoi se adunase un fond respectabil pentru construiri de biserici, deschide­rea unei librării şi tipografii romîneşti. Cum a venit la putere d. Sturdza, în 1895, toată opera conservatoare a fost lăsată în desuetudine, eforiile desfiinţate şi toate slugărniciile cerute de Poartă executate la poruncă. La revenirea con­servatorilor 1899, am găsit totul în ruină Am dres, zice d. Tache Ionescu, ce au stricat liberalii, şi ne-am pornit din nou pe organizare, ducînd şcolile la o stare de progres înfloritoare ; am putea zice că în Macedonia am făcut lux, numai pentru a precumpăni şcolilegi­ceşti, sirbeşti şi bulgăreşti, pe cari le-am lăsat in urmă ca dezvoltare şi organizaţie. Aveam chiar intenţiunea de a înfiinţa o universitate la Constanti­nopol, dar iar am plecat de la putere. Opera de destrucţiune a d-luî Sturdza a reînceput odată cu venirea liberalilor la crimă. Fondurile au­ fost tăiate, pro­fesorii împuţinaţi, preoţii aproape des­fiinţaţi, şcolile secundare reduse de la 6 la 3. ‘ Faţă de asemenea apucături te prinde dezgustul de a mai munci pentru ches­­tiunea naţională şi mare va fi curajul acelora cari ar reîncepe din nou munca Oratorul a fost aplaudat des şi ascul­tat cu multă atenţiune de asistenta. INTIMPLARI Din Capitală Furtul de 254,0 lei din str.13 Sep­tembrie.—Locuitorul Niţi Bulumac din comuna Obaia jud. Ilfov, geambaş, a sosit erî în Capitală, şi a descins la circiuma d-luî Radu Stoenescu din str. 13 Sep­tembrie. Noaptea a dormit la un loc cu alţi 4 inşi, şi cu un băiat din prăvălie anume Vasile Niculescu. Acesta la ziuă a furat lui Niţă Bulu­mai 2510 lei, în 13 hirtii a 20 lei, iar restul argint. In urmă pungaşul a fugit pe fereastra fără să poată fi prins. Accidentul din str. Măgurele.— La­­trinarul Stan Badea din str. Măgurele­i, trecînd erî noaptea cu căruţa împreună cu mai mulţi tovarăşi, fiind beat, a căzut de pe căruţa pe strada Rinocer, şi a fost călcat peste picioare de roate, rupindu-î piciorul drept. El a fost trimis la spi­­talul Brîncovenesc, înecatul de la băile populare. — Azî dimineaţă pa la orele 8 un anume Carol Dubocar, supus austriac, de mese­rie lucrător, s’a dus să se scalde la băile populare din piaţa Bibescu Vodă. Ducîn­­du-se în panea adîncă şi neştiind să înoate, Carol s'a înnecat. Se zice că in­­necatul suferea de epilepsie. Florile generalului Algirî— Secţia 6-a a arestat pe individul Isac Muhamet, care a fost prins furînd flori prin grilajul gradinei generalului Algin. Telegramele „Sleverului“ Serviciul de noapte Franz Iosef la Praga Viena, 30 Main. — împăratul Franz Ioseph a plecat azi dimineaţă la Praga. El a fost viu aclamat de o mulţime e­­normă. D. de Koerber, prim-ministru şi miniştri Rezek şi Härtel au plecat de asemenea la Praga. Din China Peking, 30 Main.—Ministrul Statelor- Unite ar poseda un edict imperial care ordonă incendiarea bibliotecei din ora­şul sfint. Edictul ordonă de asemenea distrugerea tuturor arhivelor. In viitoarea şedință a representanților puterilor, ministrul Statelor-Unite va supune propunerea guvernului sau după care chestia indemnitatei să fie supusă tribunalului arbitral din Haga. Majori­tatea miniștrilor ar refuza această pro­punere. Ciuma la N­ong-5Cong Hong-Kong, 30 Main.—161 cazuri de ciumă, dintre cari 155 mortale, au fost constatate în cursul săptămîneî trecute. Prizonierii buni Pretoria, 20 Maiu. — Şase prizonieri buni au încercat să fugă, trei au reu­şit, cei-l’alţi trei au fost prinşi, dintre cari doui au fost împuşcaţi. Franz-Josef la Praga Praga, 20 Maiu.—împăratul a so­sit la orele 6. Primirea a fost entu­ziastă. Primarul l-a salutat în două limbi. împăratul a răspuns în limba cehă; a sfirşit în limba germană ex­­primînd mulţumirea sa de a se găsi în regatul mult iubit al Bohemieî şi făcînd urări pantru o viaţă pacinică tuturor locuitorilor superbului o­­raşe. Condamnarea lui Parfait Havre, 42 Iunie.—Tribunalul corec­­țional a condamnat la 2 luni închisoare . Ill pa numitul Parfait, care a aruncat cu o portocală, la 25 Main, in contra d-luî Waldeck-Ronseeau. Socialiştii franceas Paris, 30 Main.­ Mai mulţi deputaţi socialişti­ au hotărit să formeze un grup independent, pentru că nu vor să fie o­­bligaţi să voteze tot­dea­una contra ca­binetului, după cum o pretind cele două grupuri socialiste actuale. —. D. Weber, socialist, a fost ales preşedinte al consiliului judeţean al Se­nei, cu 49 voturi contra d-lui Gab­i, naţionalist, 40 voturi. Chestia «Figaro» Paris, 30 Main. — D. A. Perivier, director-gerant al ziarului Ugar­o, şi d. Prestat administrator, s’au înfăţi­şat azi înaintea preşedintelui Bau­­doin care a hotărît­ ridicarea sigi­liilor pentru azi. Numele d-lui Peri­­vier va urma să figureze în capul ziarului pînă la hotărîrea tribuna­lului de comerț care va avea să se pronunțe la 26 iunie. Depeşile noastre particulare Afacerea «Figaro» Paris, 30 Main. — In ziarul „ Fi­garo“ directorul Perivier declară că nu va ceda din pretenţiunile sale de­cît numai în urma unei sentinţe judecătoreşti. Ţarul la Danzig Berlin, 30 Main. — Ţarul va participa anul acesta la ma­rile manevre germane cari vor avea loc in prezenţa îm­păratului Wilhelm II la Dan­­zig. După manevre ţarul va ple­ca la Darmstadt, unde va pe­trece ca de obiceiu cît­va timp. Franz Josef la Praga Viena, 30 Main.—Din Praga se anunţă că majoritatea presei ger­mane şi cehe salută cu entuziasm vizita împăratului Franz Iosef la Praga, exprimîndu-şî speranţa că ea va fi baza unei nouă împrieteniri între cehi şi germani. Manifestaţie barofită Berlin, 30 Main.—Nepotul gene­ralului Dewet a ţinut aci o confe­rinţă în favoarea burilor. Un public imens a făcut cu a­­ceastă ocazie o manifestaţie buro­­filă. Adunarea a votat o propunere ca că se trimeată o telegramă parla­mentului englez rugîndu-l să intervie pentru încheierea păcei. împrumut bulgar Sofia, 30 Maiu.—Ministrul Sara­­foff a plecat la Viena. In privinţa acestei plecări circulă diverse zvonuri, puse în circulaţiune de diferite cercuri politice. Se spune anume că această călătorie e în le­gătură cu dificultăţile ce exista pen­tru plata cuponului de Iulie. De altă parte se asigură că guvernul speră să facă un nou­ împrumut de la Cre­ditul Lyonais. Pentru aceasta guver­nul bulgar ar avea concursul guver­nului rus și francez. Câreva din Reşiţa Hege­căilor Viena, 30 Mai­.—Ministrul dus a ordonat administraţiei ferate să acorde cererile greviştilor din Reşiţa. Triumful greviştilor din Reşiţa a fost telegrafiat tuturor asociaţiunilor de muncitori din Europa şi de pre­tutindeni sosesc felicitări. Părinţi­ canibali condamnaţi Berlin, 30 Maiu.— Se anunţă din Marburg că Bartuşa, care şi-a mîncat copila, a fost con­damnat la morte prin ştreang, iar nevasta sa la 3 ani în­chisoare grea. Sentinţa a fost primită pre­tutindeni cu satisfacţiune. La scoaterea canibalilor din sală spre a fi transportați în în­chisoare publicul a voit să-i linșeze. Reprezentarea proporţională Belgrad, 30 Main.—La discuţia le­gei electorale s’a primit in principiu reprezentarea minorităţilor. Realizindu-se această reformă se crede că opoziţia va căpăta 16 locuri in Scupcină. Capitularea lui Both­a Londra, 30 Main.­ Ziarul „Daily Mail“ anunţă că In colonia Ca­pului se aşteaptă capitularea lui Botha. Supunerea generalismului bur ar fi chestiune de cite­va zile şi vizita d-neî Botha la Londra n’ar avea alt scop de cit căpă­­tarea unor condiţiuni mai a­­vantagioase. Serviciul de zi Botez al princesei Italiei Cetinge, 31 Mai.— Prinţul Nicolae însoţit de d. Petrovici, prim-ministru, a plecat la Roma pentru a asista la botezul principesei Yolanda. Italia şi tripticea Roma, 31 Mai.— Camera deputaţilor a urmat discuţia bugetului afacerilor străine. D. Barzilai s’a rostit, cu aceas­tă ocazie, nu contra triplei alianţe, şi a amintit că d. Prinetti s’a declarat, în 1891, contra politicei alianţelor. D. Bonin a apărat tripla alianţă care a asigurat pacea. Şedinţa a fost apoi ridicată. Bachmellew la Atena Atena, 31 Mai.—Circulă zvonul că d. Bachmetiev, agent diplomatic al Rusiei, ar fi fost numit ministru la Atena, în locul d-lui Onu, decedat. Această știre nu e încă confirmată. Canterile spaniole Madrid 31 Mai.—Camera şi Senatul au­ procedat la alegerea birrourilor lor provizorii. Depeşile noastre particulare Răscoală în Basarabia Viena, 31 Mai­.— Revista revoluţio­nară secretă rusă Iskra povesteşte în ul­­timu-î număr că în satul Trifoneşti din Basarabia ţăranii s’au răsculat in contra proprietarului moşiilor Frumishki, Se­­d­revo şi Trifoneşlî, care e tot odată pri­mar (semskinaeialnik). Groaznică mizerie Ţăranii au­ fost in aşa grad exploataţi în cit şi-au­ pierdut păminturile şi au­ fă­cut şi datorii cu prilejul secerişurilor din ultimii două ani, aşa că proprietarul şi-a unit moşia cu păminturile lor. Pe lingă foametea care bîntuc, proprie­tarul nu le-a achitat nici un sfert din salariile ce li se cuveneau, aşa că ţăranii mor literalmente de foame. Emigrări Ajunşi la exasperare şi văzind cum mulţi se sfirşesc de foame sub ochii lor, ţăranii s’au decis să emigreze. Proprietarul voind insă să aibă braţe eftine şi abuzind de autoritatea fancţiu­­neî ce ocupă, a refuzat a le elibera pa­şapoarte. 600 ţărani per paşapoarte. — Măcel şi sinucideri 600 de ţărani nearmaţi au ase­­diat In linişte purtea proprietarului, cerind numai să li se elibereze pa­şapoarte. Proprietarul a adus două esca­­droane de cazaci cari cu o furie nebună s’au aruncat asupra ţărani­lor romîni. A fost un adevărat măcel. Ţăra­nii au fost mutilaţi in chip oribil de sălbatic. Cazacii s’au Întors cu caii stropiţi de sîngele ţăranilor romini, veniţi dezarmaţi să ceară eliberarea paşa­poartelor de emigrare. Numeroşi, ţărani urmăriţi, îngroziţi de foame şi schin­­giuri s'au­ înecat în pîrîurile din apropiere. Arestaţi. — Franternizirea sol­daţilor 14 ţărani consideraţi de capi ai mişcărei au­ fost arestaţi S’au­ petrecut scene sflşietoare la arestarea lor. Femeile şi copiii opunlndu-se au fost crunt bătuţi. Se afirmă că ţăranii vor fi deportaţi In Siberia. O parte din soldaţii cari au­ fost lăsaţi să păzească satele au trecut de milă de partea ţăranilor romini şi şi-au­ Îm­părţit plinea cu ei. Unul din soldaţi, avlnd eco­nomisiţi 21 de ruble a cumpă­rat făină şi a tmpărţit-o ţăra­nilor muritori de foame. Alţi soldaţi au făcut colecte In Împrejurimi. Foamea, disperarea şi teama de urgia administrativă au se­mănat jalea în țărănimea ro­­mână din satele Basarabiei. boala lui Gorky Viena, 31 Mai.— tiinta marelui nu­velist rus Gorki, aruncat in temniţă in urma mişcărei liberale, se agravează. Ţărani şi intelectuali fac adevărate pelerinagii la temniţa unde se află închis Gorky Proces contra unei mânăstiri Paris, 31 Mai­.—La Nancy se judecă un senzaţional proces in contra unei mănăstiri de călugăriţe, in care orfanele sunt exploatate şi supuse la o sumă de cruzimi şi imoralităţi ne mai auzite. Dezbaterile sunt foarte vii. Populaţia e agitată. Complot contra țarului Viena, 31 Main.—La Varșovia s’au operat noni arestări, de personagii Însemnate, intre oară profesorul Nle­­viadmomski. Ca motiv al arestărilor se dă descoperirea unui complot In con­tra țarului. Foamete între buri Londra, 31 Main. — Știri din Io­­hanesburg arată că o mare foamete decimează pe buri. Numeroase femei și copii mor ne­contenit. O iradea a sultanului Constantinopol, 31 Maiu.—O ira­dea a Sultanului ordonă dele­gaţilor turci să termine repede tratativele convenţiunilor co­merciale cu România, Serbia şi Grecia. Milionar asasin Viena, 31 Main.— Din Tiflis so­seşte o ştire telegrafică că milionarul Enryk, sosit acolo din Nijni­ Now­­gorod cu amanta sa, care e foasta soţie a marelui scriitor Przybiszewski, a ucis-o din gelozie. Ei veniseră la Tiflis în vilegiatură. ali BUCURESCI HOTEL „UNIREA“ in centrul Orasului No. 5, STRADA COVACI, No. 5 CAMERE şi PATURI cu preţurile cele mai reduse CURĂŢENIA şi SERVICIU!, prompt e cunoscut de toţi cei ce au­ bine­voit să ne visiteze. Nou- -183 'F,­t'Th rw Doctorul V. Vineş Medic al Sanatoriului Dr. Olch­owslvi Consult, de BOALE INTERNE pen­tru adulţi şi copii de la iV—v' seara Calea Călăraşilor, 112 Adevg? (fpTlObl l)'UNE)ÉJEOT SE NOS CORSETS EN H­UMANIE S'ADRESSER SEULEVVENT 8 [iPSGAhll %VLCSt?QSfi, îl Vous fait celte laille allongée, droite et fiere que la mode préconise et qui a’inspîre des formes du xviu® siéele, le siécle des jolies maniéres et des belles coquetteries. TJne femme corsetée par de Vertus acquiert aussitöt une gräce particuliére, et le couturier n’a plus qu’ä monier son corsage sur ces formes impeccables. >*_. j.r.şocecu Marele Hotel si Café de France — BUCUREŞTI — a trecut sub o nouă administrațiune care pentru a atrage o numeroasă clientelă a redus într’un chip foarte simţitor preţurile atît la odăi cît şi la toate consusnaţiunele şi jocurile «lin cafenea asigurînd în acelaşi timp şi un serviciu care nu va lăsa nimic de dorit. 8943—10 FUUUV. *î^apresentanţîj genepali pentruî^omăniai A.G. CÂHISSY«(C;jjF)Ucur£sti 8751—20 APA MINERALA NATURALA TONI DIGESTIVA, RECONSTITUANTA ANEMIA—DYSPEPSIA—DIABETUL de patru secole isvorul Saint-Leger la Pogues este cd mal univer. opr. de către doctori Cea mai bună dintre apele purgative — ! MMmimiim •­ 'w­r. Fin de Sicele 34, Calea Victoriei, 34 Figarouri de Berlin de la . Uel 3.8.50 Pelerine de Hans Pons de la „ 14.50 Jupoane de mori şi alpaca de la „ 8.­ÎS Costume de băeţi de toil de la „ 6.75 Pelerine „ „ „ „ „ 6.75 Rochiţe de tulpan şi pichet de la „ 3.95 Specialitate de Bluse de mătase modele noi de la.................... 8.50 Bluse de Melino brodat ornat cu broderie.......................... 7.50 Bluse de broderie și ajurat. . „ 30.75 Costume de tulpan brodat gar­nisit cu volansien s­au­ broderie „ 38.50 Bluse de mătase ajur ... * 38.50 n ,, „ Liberty • . „ 39.50 „ „ tafta glace de la. . „ 33.75 n I, epenglé 33.95 Fin de Siéele. ____________33, Calea Victoriei, 33 Doctorul Bacaloglu Vechiu Intern al spitalelor din Paris, Laureat al facultaţeî de medicină Boale interne pentru adulţi şi copţii Consult­aţiuni de la 6—7 p. m. No. 30, Strada Lucacu, No. 30 JCold Continental Praterstrasse- J­ iul Rang Preţuri moderate, ascensoriu f.'fyyyi PRIMĂRIA ORAŞULUI CALARASI 8975—.6 Dr. A. Barasch de la Facuitatea din Paris Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru boale­­le piele şi siphilis Consult, pentru boale interne de la 2-5 p. m. Cal. Victoriei 93 (col­ţ cu str. Fîntăne) 8681­ 98 Dr. KUGRIL fost sef al serviciului oculist la Spitalul Colţea şi la Spitalul Militar din Capitală Actual Medic Oculist la Spitalul Caritas dă consultaţiuni numai pentru BOAI­E­­le OCHI, şi imam­i in toate zilele de la 2—4 p. m­. No. 3, CALEA RAHOVEI, No. 3 8894-26 Grădina Restaurantului Dimitrie Snescu Str. Sf. Ionică 35. (lingă Palatul Regal) Avem onoare a aduce la cunoştinţa o­­nor. noastre clientele şi onor. public că de la 1 Mai am deschis grădina restau­rantului nostru unde vom servi onor. vi­­sitator, o bucătărie aleasă Română şi franceză precum şi un mare asortiment de vinuri indigene şi străine. O orchestră naţională sub conducerea simpaticului Gheorghiţă Dim­en Pi­teşti va distra in fie­care seară pe onor. visitatori. Serviciu prompt şi bine dirigent Pi­eturi Convenabile Cu stimă D. Enescu si Ionică Andreescu. 8974­8 PUBLICATIUNE S’a răspîndit zvonul, că, mara bilcia ce se face pe islazul acesti oraş cu începere de la 29 Augui pînă la 16 Septembrie, în fie­ car an, s’ar fi desfiinţat. Primăria publică spre cunoştinl generală, că acest bîlcia, nici nu s' desfiinţat nici nu se va desfiinţ el sa va face şi în anul curent c şi în cei­lalţi ani. Primar, P. C. Enescu Secretar, C. N. Mini No. 3017. 1SQ1 Maiu 6. 9Q1 Nou şi Practic FAţADE colorate,«veci se obţine numai cu piatră măcinată şi preparată în mod special. Cererile se vor adresa : D-luî architect I. H. SOCOIiESCU Bulevardul Carol, 14 DINŢI Extragerea, Primenirea Punerea D nţilor Artificiali Toate fără durere LA CIN­­CE OUA A ZILEI IN POLICLINICA D-torului BAUBERGER Strada General Fior­escu Ro- 3 Intre Hotel Londra şi grăd. Sf. Gheorghe Preţurile Policlinicei sunt cunoscuta ca cele mai mici. D-rul G. S. Gâlcă Laureat al Facultăţei din Paris Şef de Clinică la „Maternitatea“ fiind numit medic diriginte al Băi­lor s-a stabilit la LACUL­ SARAT 9019—3 9078 -4

Next