Adevěrul, iunie 1901 (Anul 14, nr. 4252-4281)
1901-06-01 / nr. 4252
Vineri 1 Iunie 1901 Regele a acordat autorizaţiunea de a si purta insignii străine d-lor: August Gustav Carissy, comerciant ■din Bucureşti Legiunea de onoare îngradul de cavaler (Franţa), Thoma Thomescu, profesor la facultatea de medicină din Bucureşti, Legiunea de onoare, în gradul de cavaler (Franţa), Scărlat Cereni, artist-decorator din Bucureşti. Ofiţer de Academie (Franţa), Romulus Alexandrescu, pensionar, Ofiţer al instrucţiunei publice (Franţa), Corneliu Roman, directorul staţiunei agronomice din Bucureşti. Ofiţer al instrucţiunei publice (Franţa) şi d-luî Puiu Alexandrescu, şeful siguranţei Capitalei, ordinul Medjidie cl. IV (Turcia) Căpitanul vaporului ungar de pasageri «Franz Iosef» a comunicat căpitanului portului Zimnicea că in noaptea de 29 curent, in sus de Rusciuk, ca la o jumătate de oră de drum, o barcă ce se afla în calea vaporului fără lumină, a fost înecată, cu patru persoane. D. Tătăranu, prefect de R.Sărat, a sosit in Capitală in afaceri de servicii. Ministerul de interne va adresaprefecţilor şi medicilor de judeţe o circulară relativ la alinierea şi construirea caselor ţărăneşti. Consiliul de higienă al Capitalei a fost convocat in seziune extraordinară pentru ziua de Simbătă. Diseară membrii Camerei de comerţ din Capitală se vor întruni spre a continua discuţiunea asupra tarifului vamal. Pescarii din Capitală au cerut primăriei să intervină la ministerul de domenii, pentru a li se da autorizaţie să pescuiască in bălţile statului şi în lunile de vară, cînd prinderea peştelui e interzisă. Primăria a înaintat această cerere la ministerul domeniilor. Consiliul general al judeţului Roman este convocat in sesiune extraordinară pentru 21 Iunie spre a constitui şi ocupa cu mai multe chestiuni. Consiliile judeţelor Iaşi şi Muscel au fost dizolvate. Alegerile s-au fixat pentru 24, 26 şi 28 Iunie. Aseară comisarul secţiei 20 împreună cu agenţii respectivi a făcut o cercetare prin tufişurile de la şosea şi a arestat pe indivizii Constantin George zis şi Dică şi pe Pavel Ştefănescu, zis Spinzuratu, ambii cunoscuţi pungaşi cari au fost găsiţi dormind sub cerul liber. Ministerul instrucţiunea a cumpărat următorilor pictori tablouri de la expoziţia din zilele trecute, de la Ateneu. Pentru pinacoteca din București: D-luî Marinescu un tablou pentru 600 lei, d-luî Al. Paraschivescu 2 tablouri pentru 700 lei, d-lui G. Artachino 2 tablouri pentru 650 lei, d-lui Kunon Login un tablou pentru 500 lei, sculptorului V. Storc o lucrare pentru 500 lei, d-lui Sperlich un tablou pentru 150 lei, 3 tablouri d-luî Voinescu pentru 900 lei, un tablou aflat la d-na Gaprimo al unui mare pictor străin, pentru 1000 lei, și alte 2 tablouri a cite 500 lei. In total deci pentru suma de 6000 lei. Pentru pinacoteca din Iași : d-luî C. Aricescu un tablou pentru 300 lei, d-luî Kimon Loghi unul pentru 300 lei, d-lui Luchian H., 2 tablouri pentru 600 lei, si d lui Vermont un tablou pentru 150 lei. In total deci 2350 lei. Ministerul cultelor a luat măsuri ca bursierii de la internatele liceelor Matei Pasaival din Bucureşti şi Carol I din Craiova care se desfiinţează pe ziua de 1 Iulie să fie repartizaţi la liceul Sf. Sava din Bucureşti şi liceul internat din Iaşi. Prefectura judeţului Covurlui ne trimite următoarea copie de pe raportul acestei prefecturi ,sub,I,p. 3382, adresat d-lui ministru de interne, şi al cultelor şi instrucţiune publice, din 29 Mai 1901. Din iniţiativa noastră şi cu concursul unui comitet de doamne şi domnişoare din societatea gălăţeană, anume instituit, am organizat serbări populare, cari au avut loc la grădina publică a oraşului, în zilele de 13 şi 14 curent, în folosul cantinelor şcolare ale judeţului. Succesul moral şi material al acestor serbări a fost strălucit, producînd un vit total de 12.731 lei 95 bani, care sumă am depus-o la casa de consemnaţiune a servi la înfiinţarea cantinelor şcolare în comunele rurale în anul şcolar viitor. Cu ocaziunea acestor serbări am putut constata cu plăcere că toata clasele societăţei ne-au dat concursul celei eficace în vederea scopului umanitar şi educător ca se urmăreşte cu înfiinţarea cantinelor. Compania de gaz a iluminat gratis grădina în cele 2 seri, compania tramvaiului pe lîngă că a iluminat şi ea cu electricitate diferitele chioşcuri şi pavilioane, dar a donat—pentru cantine—suma de 218 lei la bani, jumătate din produsul liniilor ce dau acces la grădina, publică, iar societatea anonimă de ferestrae cu vapor, ne-a furnizat gratuit lemnăria necesară la facerea chioşcurilor şi pavilioanelor. Nu mai puţin toţi comercianţii şi elita societăţeî au oferit în mod gratuit toate obiectele ce au compus tombola, care pa lîngă că a fost una din divertismentele cele mai plăcute, dar a produs şi cea mai însemnată recată. Comisiunea da judecată de pe lingă ministerul de instrucţiuni, a respins cererea de revizuire a învăţătorului Moise Ionescu. „O picătură de apă vărsată la timp împiedică adesea incendii pe cari o gîrlă Întreagă n’ar fi în stare să lestingă"— zice Lessing în Laocoon. Astfel este şi cu salutara apă de Carabana. Un păhăruţ de perdeaux din această apă ativă şi binefăcătoare, luată pe nemîncate, dimaineaţa, va goni din organism tot ce merită să fiu gonit. Razzia de astă noapte Azî noapte pe la orele 4 poliţia a făcut o razzie in grădina Cişmegiu. Cercetarea a fost condusă de d. inspector poliţienesc Durma care a fost însoţit de d. subcomisar dl. I Emil Zamfirescu, sub-comisarii Grigorescu, Gologan şi Ştefănescu, de la secţia 6 a şi de cîţîva sergenţi şi agenţi poliţieneşti. Timp de mai bine de o oră toate colţurile Gişmegiului începind de la cascada ruinată şi toate tufişurile au fost scotocite de poliţişti cu cea mai mare amănunţime, dar fără nici un rezultat. Credem că aseară nu era momentul pentru o asemenea razzie, căci pungaşii speriaţi de capetele de mort găsite in peşteră şi de măsurile ce au simţit că se vor lua in urma zgomotului făcut in jurul grădinei Cişmegiu si-au ales, desigur, alt culcuş. Ar fi de dorit ca asemenea călcări să se facă în toate locurile cunoscute ca adăposturi de pungaşî şi criminali. Mişcarea ii» rmsagfis«tratară Următoarea mişcare in magistratură s’a făcut de ziua de astăzi: D. G. Scorţescu, judecător la ocolul II Bucureşti, trece în acaeaşî calitate la ocolul Batiştea (Ilfov). D. Emil G. Economu, ajutor la judecătoria ocolului III Bucureşti, este înaintat judecător la ocolul 2 București. D. P. Georgescu Carpatianu, procuror la trib. Ol, este numit judecător de instrucţie la trib. Prahova. D. M. Rădulescu, judecător la ocolul C.Lung, este numit procuror la trib. Olt. D. Radu Popescu, judecător de şedinţă la trib. Muscel, este numit judecător la ocolul C.Lung. D. G. Gr. Andreiovici, judecător de instrucţie la trib. Prahova, este numit judecător de şedinţă la trib. Muscel. D. Ştef. R. Scriban, judecător de şedinţă la trib. Dorohoi, este trecut in aceiaşî calitate la trib. Neamţu, în locul d-luî Oscar State care trece in postul ocupat de d. Scriban. D. Const. Ghenea, fost jude-sindic, este numit judecător la ocolul Buhuşî (Neamț) în locul d-luî E. Sion. D. Al. Teodorescu, judecător la ocolul Heria (Dorohonî) este trecut In aceeași calitate la ocolul Podgoria (Muscel). D. Al. A. Miclescu, judecător la ocolul Săvenî (Dorohoia), in aceeași calitate la ocolul Herța (Dorohoiu). D. Al. G. Petroni, judecător la ocolul Podgoria ("Muscel") in aceeași calitate la ocolul Săvenî (Dorohoia). D. Ernest Niculescu, judecător la ocolul Văleni (Prahova), in aceeași calitate la ocolul Urlaţi in locul d-luî C. M. Oprescu care trece in postul ocupat de d. Niculescu. D. N. Ganea, judecător la ocolul Roman, in locul d-lui Ştefan G. Ciuntu. D. George Valenti, actualul judecător la ocolul II Piteşti, judecător de şedinţă la trib. Argeş, în locul d-luî Ovid Burcă care trece în postul ocupat de d. George Valenti. D. loan D. Stamate, judecător la ocolulJOrobesti, jud. Putna in aceiasi calitate la ocolul Oitefu, jud. Vilcea, in locul d-luî George Alexandrescu, care trece in postul ocupat de d. Stamate. 1. Virgiliu C. Cioflan, ajutor de judecător la judecătoria ocolului VI Bucureşti. D. N. Iconomu, procuror de secţie la trib. Prahova, în locul vacant. D. I. G. Eustaţin, actual supleant la trib. Botoşani, ajutor la judecătoria ocolului Găeşti, jud. Dîmboviţa, în locul d-luî D. I. Diacnescu. D. V. Andreescu, supleant la tribunalul Botoşani. D. G. Al. Popescu, actual supleant la trib. Muscel, in aceeaşi calitate la trib. Dîmboviţa. D. Aurel Archimandrescu, supleant la trib. Muscel. D. Gheorghe N. Gheorghiu, ajutor judecătoria ocolului Birlad, în locul d-lui I. Zaman, care nu s’a prezentat la post. D. George I. Roşeanu, actual ajutor la judecătoria ocolului Vulcan, județul Gorj, în aceeași calitate la judecătoria ocolului C.Lung, in locul d-luî Aurel Rizescu. D. Christache Stamboleanu, ajutor la judecătoria ocolului Vulcan. D. N. Gantili, actual ajutor la judecătoria ocolului 11 Buzău, in aceiaşi calitate la judecătoria ocolului Constanţa in locul d-luî George V. Tătaru. D. M. N. Oromolu, actual supleant la trib. Dîmboviţa, ajutor la judecătoria ocolului 11 Buzâu. D. Alexandru Bahrin, actual secretar archivar la sindicatul trib. Ilfov, secretar la parchetul aceluiasi tribunal in locul d-luî Vasile G. Ursache. Ploile din tară •i Ministerul de domenii a fost încunoştiinţat că în următoarele comuni au mai căzut ploi cu grindin: In comun*» Obîrşeni din jud. Tutova, în ziua de 24 Mai a căzut o ploae torenţială, cu grindină care a durat aproape 4 ore, făcînd ruaî multe surpăturî de pămînt în interiorul comunei. Uhiodina a făcut prea puţine stricăciuni la vii şi semănături. La comuna Zorleni acelaşi judeţ, în ziua de 27 Mai şi, din cauza ploaeî torenţiale, rîul Zorlenî venind mare, a surpat din nou capătul podului de la punctul Sălciei calea Zorlenî-Banca. Apoi podul de fer de peste zisul pîrîu. Intre cantoanele 42-43 bis a fost surpat în partea despre cantonul 42 bis, iar linia a fost ruptă pe o întindere de 20 metri și adîncime de 7 metri. Apa venită dinspre comuna Mutești a mărit cu 15 fălci griu și 5 de orz ale domeniului Corvanei Slobozia Zorlenî de pe bliza Strîmtura cauzînd o pagubă de 7200 lei. Mai multe grădini ce sunt situate în marginea satului pe malul pîrîuluî Zorlenî, în care se aflau legume, au fost stricate. Liga drumului de defers a pus deja în reparaţie. * In ziua de 22 Mai a căzut o ploae torenţială parte cu grindină care a bătut 600 pogoane cu secară de pe moşia Orbeşti Niculeşti, jud. Ialomiţa, din care 300 pogoane ale d-lui Hiotu, proprietarul moşiei, iar 300 ale locuitorilor. Secara este distrusă cu desăvîrşire. * In ziua de 22 a căzut ploae cu piatră în comuna Călăreţi-Şeinoiu, jud. Ilfov, şi a cauzat stricăciuni griului d-lui Mavrodin, proprietarul moşiei. Asemenea în ziua de 25 a mai căzut o ploae cu piatră în comuna Corbeanca distrugând mai multe hectare cu rapiţă și gríu.* In comuna Strîmba, jud. Vlașca, a căzut o ploae cu grindină în ziua de 21 Mai pe maia d-luî Gr. Em. Grădișteanu, cauzîndu i stricăciuni de 25 la sută grîului de pe 175 hectare. It ocolia. In străinătate *• După comunicările oficiale ale biuroului de statistică din Germania se anunţă că la 1 Mai, a. c. semănăturile de grâu, secară, orz, ovăz, fineţe artificiale promiteau o recoltă satisfăcătoare in comparaţie cu aceea a anilor trecuţi. Trebue însă ţinut în seamă că din cauza stricăciunilor cauzate de iarnă, mari întinderi de semănături ar trebui să fie întoarse, fiindcă recoltele erau nimicite. In Aprilie şi Maiu s’au întors peste 4 milion şi jumătate de hectare. Semănăturile de primăvară au fost intirziate. Mai mult încă, după raportul ministerului imperial de agricultură, sunt alte întinderi de pămint cu recoltele nimicite de iarnă şi cari n’au mai fost lucrate din nou. Recolta plantelor furagere a suferit mult in Martie , livezile au nevoe de ploae şi seceta Ie-a făcut mult rău. Mulţi săteni duc lipsă de furagii și asp ciaţiunile agricole examinează ce măsuri trebuesc luate, ca să preîntimpine orice neajunsuri. In Statele Unite recolta griului promite a fi mult superioară celei din anii trecuţi. întrunirea de la clubul conservator Am arătat la ediţia de dimineaţă că aseară s’a ţinut la ‘clubul conservator obicinuita întrunire de Miercuri, in care a vorbit d. Take Ionescu. Şedinţa a fost prezidată de d. G. Gr. Gantacuzino. Cuvintarea d-lui Take Ionescu D. Take Ionescu a spus cîteva cuvinte despre convenţia cu Banca Naţională susţinind ca guvernul caută acum să aducă această cestiune în dezbaterile Camerelor tocmai la toamnă din cauza dificultăţilor pe cari le-a creat guvernului. Despre afacerea Collaro d. Take Ionescu a spus că graţie vigilenţei opoziţiunei justiţia n’a fost îngenunchiată şi guvernul se află acum in cel mai mare impas, negăsind nici o soluţiune. Şcolile din macedonia Oratorul trece apoi la chestiunea şcoa ■ lelor romîneştî din Macedonia arătind munca ce a depus-o d-sa şi regretatul Alexandru Lahovary spre a se da mişcăreî naţionale din Macedonia un impuls puternic. In acest scop conservatorii au destinat prin budget 140.000 lei pe an spre a se subvenţiona şcolile macedonene, sumă pe care au mărit-o încă la 1893. Cu aceşti bani s’a întemeiat o puternică mişcare culturală prin înfiinţare de şcoli secundare in centrele mai mari cum sunt Bitolia, Ianina şi Berat, afară de cele 3 cari deja existau. Apoi se adunase un fond respectabil pentru construiri de biserici, deschiderea unei librării şi tipografii romîneşti. Cum a venit la putere d. Sturdza, în 1895, toată opera conservatoare a fost lăsată în desuetudine, eforiile desfiinţate şi toate slugărniciile cerute de Poartă executate la poruncă. La revenirea conservatorilor 1899, am găsit totul în ruină Am dres, zice d. Tache Ionescu, ce au stricat liberalii, şi ne-am pornit din nou pe organizare, ducînd şcolile la o stare de progres înfloritoare ; am putea zice că în Macedonia am făcut lux, numai pentru a precumpăni şcolilegiceşti, sirbeşti şi bulgăreşti, pe cari le-am lăsat in urmă ca dezvoltare şi organizaţie. Aveam chiar intenţiunea de a înfiinţa o universitate la Constantinopol, dar iar am plecat de la putere. Opera de destrucţiune a d-luî Sturdza a reînceput odată cu venirea liberalilor la crimă. Fondurile au fost tăiate, profesorii împuţinaţi, preoţii aproape desfiinţaţi, şcolile secundare reduse de la 6 la 3. ‘ Faţă de asemenea apucături te prinde dezgustul de a mai munci pentru chestiunea naţională şi mare va fi curajul acelora cari ar reîncepe din nou munca Oratorul a fost aplaudat des şi ascultat cu multă atenţiune de asistenta. INTIMPLARI Din Capitală Furtul de 254,0 lei din str.13 Septembrie.—Locuitorul Niţi Bulumac din comuna Obaia jud. Ilfov, geambaş, a sosit erî în Capitală, şi a descins la circiuma d-luî Radu Stoenescu din str. 13 Septembrie. Noaptea a dormit la un loc cu alţi 4 inşi, şi cu un băiat din prăvălie anume Vasile Niculescu. Acesta la ziuă a furat lui Niţă Bulumai 2510 lei, în 13 hirtii a 20 lei, iar restul argint. In urmă pungaşul a fugit pe fereastra fără să poată fi prins. Accidentul din str. Măgurele.— Latrinarul Stan Badea din str. Măgurelei, trecînd erî noaptea cu căruţa împreună cu mai mulţi tovarăşi, fiind beat, a căzut de pe căruţa pe strada Rinocer, şi a fost călcat peste picioare de roate, rupindu-î piciorul drept. El a fost trimis la spitalul Brîncovenesc, înecatul de la băile populare. — Azî dimineaţă pa la orele 8 un anume Carol Dubocar, supus austriac, de meserie lucrător, s’a dus să se scalde la băile populare din piaţa Bibescu Vodă. Ducîndu-se în panea adîncă şi neştiind să înoate, Carol s'a înnecat. Se zice că innecatul suferea de epilepsie. Florile generalului Algirî— Secţia 6-a a arestat pe individul Isac Muhamet, care a fost prins furînd flori prin grilajul gradinei generalului Algin. Telegramele „Sleverului“ Serviciul de noapte Franz Iosef la Praga Viena, 30 Main. — împăratul Franz Ioseph a plecat azi dimineaţă la Praga. El a fost viu aclamat de o mulţime enormă. D. de Koerber, prim-ministru şi miniştri Rezek şi Härtel au plecat de asemenea la Praga. Din China Peking, 30 Main.—Ministrul Statelor- Unite ar poseda un edict imperial care ordonă incendiarea bibliotecei din oraşul sfint. Edictul ordonă de asemenea distrugerea tuturor arhivelor. In viitoarea şedință a representanților puterilor, ministrul Statelor-Unite va supune propunerea guvernului sau după care chestia indemnitatei să fie supusă tribunalului arbitral din Haga. Majoritatea miniștrilor ar refuza această propunere. Ciuma la Nong-5Cong Hong-Kong, 30 Main.—161 cazuri de ciumă, dintre cari 155 mortale, au fost constatate în cursul săptămîneî trecute. Prizonierii buni Pretoria, 20 Maiu. — Şase prizonieri buni au încercat să fugă, trei au reuşit, cei-l’alţi trei au fost prinşi, dintre cari doui au fost împuşcaţi. Franz-Josef la Praga Praga, 20 Maiu.—împăratul a sosit la orele 6. Primirea a fost entuziastă. Primarul l-a salutat în două limbi. împăratul a răspuns în limba cehă; a sfirşit în limba germană exprimînd mulţumirea sa de a se găsi în regatul mult iubit al Bohemieî şi făcînd urări pantru o viaţă pacinică tuturor locuitorilor superbului oraşe. Condamnarea lui Parfait Havre, 42 Iunie.—Tribunalul corecțional a condamnat la 2 luni închisoare . Ill pa numitul Parfait, care a aruncat cu o portocală, la 25 Main, in contra d-luî Waldeck-Ronseeau. Socialiştii franceas Paris, 30 Main. Mai mulţi deputaţi socialişti au hotărit să formeze un grup independent, pentru că nu vor să fie obligaţi să voteze totdeauna contra cabinetului, după cum o pretind cele două grupuri socialiste actuale. —. D. Weber, socialist, a fost ales preşedinte al consiliului judeţean al Senei, cu 49 voturi contra d-lui Gabi, naţionalist, 40 voturi. Chestia «Figaro» Paris, 30 Main. — D. A. Perivier, director-gerant al ziarului Ugaro, şi d. Prestat administrator, s’au înfăţişat azi înaintea preşedintelui Baudoin care a hotărît ridicarea sigiliilor pentru azi. Numele d-lui Perivier va urma să figureze în capul ziarului pînă la hotărîrea tribunalului de comerț care va avea să se pronunțe la 26 iunie. Depeşile noastre particulare Afacerea «Figaro» Paris, 30 Main. — In ziarul „ Figaro“ directorul Perivier declară că nu va ceda din pretenţiunile sale decît numai în urma unei sentinţe judecătoreşti. Ţarul la Danzig Berlin, 30 Main. — Ţarul va participa anul acesta la marile manevre germane cari vor avea loc in prezenţa împăratului Wilhelm II la Danzig. După manevre ţarul va pleca la Darmstadt, unde va petrece ca de obiceiu cîtva timp. Franz Josef la Praga Viena, 30 Main.—Din Praga se anunţă că majoritatea presei germane şi cehe salută cu entuziasm vizita împăratului Franz Iosef la Praga, exprimîndu-şî speranţa că ea va fi baza unei nouă împrieteniri între cehi şi germani. Manifestaţie barofită Berlin, 30 Main.—Nepotul generalului Dewet a ţinut aci o conferinţă în favoarea burilor. Un public imens a făcut cu această ocazie o manifestaţie burofilă. Adunarea a votat o propunere ca că se trimeată o telegramă parlamentului englez rugîndu-l să intervie pentru încheierea păcei. împrumut bulgar Sofia, 30 Maiu.—Ministrul Sarafoff a plecat la Viena. In privinţa acestei plecări circulă diverse zvonuri, puse în circulaţiune de diferite cercuri politice. Se spune anume că această călătorie e în legătură cu dificultăţile ce exista pentru plata cuponului de Iulie. De altă parte se asigură că guvernul speră să facă un nou împrumut de la Creditul Lyonais. Pentru aceasta guvernul bulgar ar avea concursul guvernului rus și francez. Câreva din Reşiţa Hegecăilor Viena, 30 Mai.—Ministrul dus a ordonat administraţiei ferate să acorde cererile greviştilor din Reşiţa. Triumful greviştilor din Reşiţa a fost telegrafiat tuturor asociaţiunilor de muncitori din Europa şi de pretutindeni sosesc felicitări. Părinţi canibali condamnaţi Berlin, 30 Maiu.— Se anunţă din Marburg că Bartuşa, care şi-a mîncat copila, a fost condamnat la morte prin ştreang, iar nevasta sa la 3 ani închisoare grea. Sentinţa a fost primită pretutindeni cu satisfacţiune. La scoaterea canibalilor din sală spre a fi transportați în închisoare publicul a voit să-i linșeze. Reprezentarea proporţională Belgrad, 30 Main.—La discuţia legei electorale s’a primit in principiu reprezentarea minorităţilor. Realizindu-se această reformă se crede că opoziţia va căpăta 16 locuri in Scupcină. Capitularea lui Botha Londra, 30 Main. Ziarul „Daily Mail“ anunţă că In colonia Capului se aşteaptă capitularea lui Botha. Supunerea generalismului bur ar fi chestiune de citeva zile şi vizita d-neî Botha la Londra n’ar avea alt scop de cit căpătarea unor condiţiuni mai avantagioase. Serviciul de zi Botez al princesei Italiei Cetinge, 31 Mai.— Prinţul Nicolae însoţit de d. Petrovici, prim-ministru, a plecat la Roma pentru a asista la botezul principesei Yolanda. Italia şi tripticea Roma, 31 Mai.— Camera deputaţilor a urmat discuţia bugetului afacerilor străine. D. Barzilai s’a rostit, cu această ocazie, nu contra triplei alianţe, şi a amintit că d. Prinetti s’a declarat, în 1891, contra politicei alianţelor. D. Bonin a apărat tripla alianţă care a asigurat pacea. Şedinţa a fost apoi ridicată. Bachmellew la Atena Atena, 31 Mai.—Circulă zvonul că d. Bachmetiev, agent diplomatic al Rusiei, ar fi fost numit ministru la Atena, în locul d-lui Onu, decedat. Această știre nu e încă confirmată. Canterile spaniole Madrid 31 Mai.—Camera şi Senatul au procedat la alegerea birrourilor lor provizorii. Depeşile noastre particulare Răscoală în Basarabia Viena, 31 Mai.— Revista revoluţionară secretă rusă Iskra povesteşte în ultimu-î număr că în satul Trifoneşti din Basarabia ţăranii s’au răsculat in contra proprietarului moşiilor Frumishki, Sedrevo şi Trifoneşlî, care e tot odată primar (semskinaeialnik). Groaznică mizerie Ţăranii au fost in aşa grad exploataţi în cit şi-au pierdut păminturile şi au făcut şi datorii cu prilejul secerişurilor din ultimii două ani, aşa că proprietarul şi-a unit moşia cu păminturile lor. Pe lingă foametea care bîntuc, proprietarul nu le-a achitat nici un sfert din salariile ce li se cuveneau, aşa că ţăranii mor literalmente de foame. Emigrări Ajunşi la exasperare şi văzind cum mulţi se sfirşesc de foame sub ochii lor, ţăranii s’au decis să emigreze. Proprietarul voind insă să aibă braţe eftine şi abuzind de autoritatea fancţiuneî ce ocupă, a refuzat a le elibera paşapoarte. 600 ţărani per paşapoarte. — Măcel şi sinucideri 600 de ţărani nearmaţi au asediat In linişte purtea proprietarului, cerind numai să li se elibereze paşapoarte. Proprietarul a adus două escadroane de cazaci cari cu o furie nebună s’au aruncat asupra ţăranilor romîni. A fost un adevărat măcel. Ţăranii au fost mutilaţi in chip oribil de sălbatic. Cazacii s’au Întors cu caii stropiţi de sîngele ţăranilor romini, veniţi dezarmaţi să ceară eliberarea paşapoartelor de emigrare. Numeroşi, ţărani urmăriţi, îngroziţi de foame şi schingiuri s'au înecat în pîrîurile din apropiere. Arestaţi. — Franternizirea soldaţilor 14 ţărani consideraţi de capi ai mişcărei au fost arestaţi S’au petrecut scene sflşietoare la arestarea lor. Femeile şi copiii opunlndu-se au fost crunt bătuţi. Se afirmă că ţăranii vor fi deportaţi In Siberia. O parte din soldaţii cari au fost lăsaţi să păzească satele au trecut de milă de partea ţăranilor romini şi şi-au Împărţit plinea cu ei. Unul din soldaţi, avlnd economisiţi 21 de ruble a cumpărat făină şi a tmpărţit-o ţăranilor muritori de foame. Alţi soldaţi au făcut colecte In Împrejurimi. Foamea, disperarea şi teama de urgia administrativă au semănat jalea în țărănimea română din satele Basarabiei. boala lui Gorky Viena, 31 Mai.— tiinta marelui nuvelist rus Gorki, aruncat in temniţă in urma mişcărei liberale, se agravează. Ţărani şi intelectuali fac adevărate pelerinagii la temniţa unde se află închis Gorky Proces contra unei mânăstiri Paris, 31 Mai.—La Nancy se judecă un senzaţional proces in contra unei mănăstiri de călugăriţe, in care orfanele sunt exploatate şi supuse la o sumă de cruzimi şi imoralităţi ne mai auzite. Dezbaterile sunt foarte vii. Populaţia e agitată. Complot contra țarului Viena, 31 Main.—La Varșovia s’au operat noni arestări, de personagii Însemnate, intre oară profesorul Nleviadmomski. Ca motiv al arestărilor se dă descoperirea unui complot In contra țarului. Foamete între buri Londra, 31 Main. — Știri din Iohanesburg arată că o mare foamete decimează pe buri. Numeroase femei și copii mor necontenit. O iradea a sultanului Constantinopol, 31 Maiu.—O iradea a Sultanului ordonă delegaţilor turci să termine repede tratativele convenţiunilor comerciale cu România, Serbia şi Grecia. Milionar asasin Viena, 31 Main.— Din Tiflis soseşte o ştire telegrafică că milionarul Enryk, sosit acolo din Nijni Nowgorod cu amanta sa, care e foasta soţie a marelui scriitor Przybiszewski, a ucis-o din gelozie. Ei veniseră la Tiflis în vilegiatură. ali BUCURESCI HOTEL „UNIREA“ in centrul Orasului No. 5, STRADA COVACI, No. 5 CAMERE şi PATURI cu preţurile cele mai reduse CURĂŢENIA şi SERVICIU!, prompt e cunoscut de toţi cei ce au binevoit să ne visiteze. Nou- -183 'F,t'Th rw Doctorul V. Vineş Medic al Sanatoriului Dr. Olchowslvi Consult, de BOALE INTERNE pentru adulţi şi copii de la iV—v' seara Calea Călăraşilor, 112 Adevg? (fpTlObl l)'UNE)ÉJEOT SE NOS CORSETS EN HUMANIE S'ADRESSER SEULEVVENT 8 [iPSGAhll %VLCSt?QSfi, îl Vous fait celte laille allongée, droite et fiere que la mode préconise et qui a’inspîre des formes du xviu® siéele, le siécle des jolies maniéres et des belles coquetteries. TJne femme corsetée par de Vertus acquiert aussitöt une gräce particuliére, et le couturier n’a plus qu’ä monier son corsage sur ces formes impeccables. >*_. j.r.şocecu Marele Hotel si Café de France — BUCUREŞTI — a trecut sub o nouă administrațiune care pentru a atrage o numeroasă clientelă a redus într’un chip foarte simţitor preţurile atît la odăi cît şi la toate consusnaţiunele şi jocurile «lin cafenea asigurînd în acelaşi timp şi un serviciu care nu va lăsa nimic de dorit. 8943—10 FUUUV. *î^apresentanţîj genepali pentruî^omăniai A.G. CÂHISSY«(C;jjF)Ucur£sti 8751—20 APA MINERALA NATURALA TONI DIGESTIVA, RECONSTITUANTA ANEMIA—DYSPEPSIA—DIABETUL de patru secole isvorul Saint-Leger la Pogues este cd mal univer. opr. de către doctori Cea mai bună dintre apele purgative — ! MMmimiim • 'wr. Fin de Sicele 34, Calea Victoriei, 34 Figarouri de Berlin de la . Uel 3.8.50 Pelerine de Hans Pons de la „ 14.50 Jupoane de mori şi alpaca de la „ 8.ÎS Costume de băeţi de toil de la „ 6.75 Pelerine „ „ „ „ „ 6.75 Rochiţe de tulpan şi pichet de la „ 3.95 Specialitate de Bluse de mătase modele noi de la.................... 8.50 Bluse de Melino brodat ornat cu broderie.......................... 7.50 Bluse de broderie și ajurat. . „ 30.75 Costume de tulpan brodat garnisit cu volansien sau broderie „ 38.50 Bluse de mătase ajur ... * 38.50 n ,, „ Liberty • . „ 39.50 „ „ tafta glace de la. . „ 33.75 n I, epenglé 33.95 Fin de Siéele. ____________33, Calea Victoriei, 33 Doctorul Bacaloglu Vechiu Intern al spitalelor din Paris, Laureat al facultaţeî de medicină Boale interne pentru adulţi şi copţii Consultaţiuni de la 6—7 p. m. No. 30, Strada Lucacu, No. 30 JCold Continental Praterstrasse- J iul Rang Preţuri moderate, ascensoriu f.'fyyyi PRIMĂRIA ORAŞULUI CALARASI 8975—.6 Dr. A. Barasch de la Facuitatea din Paris Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru boalele piele şi siphilis Consult, pentru boale interne de la 2-5 p. m. Cal. Victoriei 93 (colţ cu str. Fîntăne) 8681 98 Dr. KUGRIL fost sef al serviciului oculist la Spitalul Colţea şi la Spitalul Militar din Capitală Actual Medic Oculist la Spitalul Caritas dă consultaţiuni numai pentru BOAIEle OCHI, şi imami in toate zilele de la 2—4 p. m. No. 3, CALEA RAHOVEI, No. 3 8894-26 Grădina Restaurantului Dimitrie Snescu Str. Sf. Ionică 35. (lingă Palatul Regal) Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. noastre clientele şi onor. public că de la 1 Mai am deschis grădina restaurantului nostru unde vom servi onor. visitator, o bucătărie aleasă Română şi franceză precum şi un mare asortiment de vinuri indigene şi străine. O orchestră naţională sub conducerea simpaticului Gheorghiţă Dimen Piteşti va distra in fiecare seară pe onor. visitatori. Serviciu prompt şi bine dirigent Pieturi Convenabile Cu stimă D. Enescu si Ionică Andreescu. 89748 PUBLICATIUNE S’a răspîndit zvonul, că, mara bilcia ce se face pe islazul acesti oraş cu începere de la 29 Augui pînă la 16 Septembrie, în fie car an, s’ar fi desfiinţat. Primăria publică spre cunoştinl generală, că acest bîlcia, nici nu s' desfiinţat nici nu se va desfiinţ el sa va face şi în anul curent c şi în ceilalţi ani. Primar, P. C. Enescu Secretar, C. N. Mini No. 3017. 1SQ1 Maiu 6. 9Q1 Nou şi Practic FAţADE colorate,«veci se obţine numai cu piatră măcinată şi preparată în mod special. Cererile se vor adresa : D-luî architect I. H. SOCOIiESCU Bulevardul Carol, 14 DINŢI Extragerea, Primenirea Punerea D nţilor Artificiali Toate fără durere LA CINCE OUA A ZILEI IN POLICLINICA D-torului BAUBERGER Strada General Fiorescu Ro- 3 Intre Hotel Londra şi grăd. Sf. Gheorghe Preţurile Policlinicei sunt cunoscuta ca cele mai mici. D-rul G. S. Gâlcă Laureat al Facultăţei din Paris Şef de Clinică la „Maternitatea“ fiind numit medic diriginte al Băilor s-a stabilit la LACUL SARAT 9019—3 9078 -4