Adevěrul, iulie 1901 (Anul 14, nr. 4282-4312)
1901-07-01 / nr. 4282
ECONOMICE Comerţul Angliei Ziarele londoneze spun că statisticeleministerului de comerţ nu sunt de natură a încuraja pe englezi. In iunie 1901 exporturile au scăzut cu mai bine de 60 milioane lei in raport cu anul 1900. Concurenţa americană e cea mai teribilă. Trustul oţelului a produs metalurgiştilor englezi o pierdere de mai bine de 100 de milioane lei, in şase Indi. Tariful vamal în Filipine Un proect de tarif vamal a fost elaborat la Washington pentru Filipine şi va fi promulgat in August. El va produce 15 milioane dolari, venit suficient pentru a face faţă administraţiei archipelagului. El va proteja industriile Filipinelor contră concurenţei industriilor rivale ale oceanului indian şi ale oceanului pacific. In fine ar avea ca rezultat reducerea considerabilă a importaţilor tuturor statelor altele decit Statele Unite şi Spania. Tariful va fi aplicat după două luni de la data aplicării sale. _ null___--------------------------------- IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) O pagină Pe drumul siguratec rătăcesc... şi merg... merg departe iară nici un scop. Acum de-abia se mai aude murmurul îndepărtat al oraşului care este o confuziune de sunete pierdute.... ...InboaC natura pînă la pasiune, de aceea în nenumărate ori m’am găsit îa aceeaşi situaţie. Iacă m’aşi cerceta de aproape, nu ştiu ce aşi putea să spun, să admir mai mult în natură, de oare ce ea, este un complex da fericire pentru mine. Pe nesimţite mă fură, mă absoarbe, mă face să rătăcesc ceasuri întregi, pe cărările nesîrşite fără să ştiu unde merg. Din depărtări mă reîntorc trist... Locurile iubite sapă o brazdă adincă dome lancolio în sunetul meu, şi atunci mă uit cu durere în urmă, pe cînd sgomotul oraşului se aude din ce în ce mai tare. Cita deosebire între oraş şi ţară ! Ce disproporţie între împletitura vieţei dintr’un loc şi altul. Aci mii şi mii de vieţi se zdrobesc încătuşate de nevoile ei. Se sbuciumă fiecare sub greutatea infinit de mare a luptei pentru viaţă. Valuri de oameni alunecă, se asvîrli în prăpastia existenţei care înghite şi înmormîntează pentru totdeauna miile de vieţi. Dincolo , spre acelaşi sfirşit, merge fiecare, mai încet, cu un orizont de nevoi mai restrîns, mai inconştient de ziua de mîine. Natura este iubită acolo, ca ceva obicinuit, dar niciodată nu a produs în omul de ţară uimirea sufletească a orăşanuluî rătăcit în mijlocul ei. Mie, desfăşurarea nenumăratelor peisage îmi renduc anii copilăriei mele, par’că îîsimt şi trăesc din ce în ce noi vii, şi de-odată abrobiţi aşi vrea să nu mă mai reîntorc în acest haos de sbuciumări zadarnice. Dar acolo unde nu o durere, nu poate fi fenicie Unde ta stăpîneşte inconştientul, nu poţi deosebi binele de rău. De aceea poate singurul avantaj care ţi-1 procură oraşul este redinăria senzaţiilor, pe care le poţi percepe în anumite ocaziunî. Acum cînd privesc în jur de mine, văd orizontul larg, larg, pînă unde privindu-1 mintea oboseşte... Ce infim de mic rm e corpul în spaţiu, ce mare e concepţia omenescă ! ce vast e orizontul minteî in raport cu el! „ . . . lntr'o clipită străbat cu gindul depărtări, pe care ochiul abia le ajunge, sau de foc. lntr’o clipită sufletul are putinţa să-şi găsească o notă comună lui, şi sa fie mulţumit. . E curios, că natura numai, posedă pmna la cel mai mare grad, acea putere fascinătoare care te duce la melancolie. Dar pentru aceasta trebue o fire sensibilă, drebue ca vn nie-oare din noi să găsesca coarde care să vibreze la cea mai uşoară atingere. De aceea poet o firea ea e mai impresionabilă, şi prin urmare acel care e numai senzaţie. El suferă în mijlocul naturei sau e fericit, ca şi cînd ar fi o comunicare de gînituri între el şi natură. Orice mişcare, orice schimbare, stat isvorul a mii de senisaţii, cari se individualizează şi frămintă pînă la pasiune. . . . .. O ! natura e refugiul cel mai fericit celor ce împovăraţi de nevoile vieţii vor o clipă de repaos şi linişte sufletească. 27 Iunie 1901. Nicols Administraţia revistei de familie Moda ilustrată in dorinţi ei de a aduce cit mai multe servicii abonatelor sale, a instituit o serie de Premii cari se trag la sorţi îa fiecare lună. Faci parte la ciştigarea acestor premii prin tragere la sorţi, abonamentele viabile în momentul tragere!. Pe luna Iulie premiul constă intr’un frumos bolero de postav negru dublat a mătase şi care se află expus la vitrina magazinului din calea Victoriei Fin de Siecle, de unde e şi furnizat. Mărfurile acestui magazin venind din străinătate, premiul bolero nu lasă nimic de dorit nici ca croială, nici în calitate, lumea care vede ruina totală ce avem mai scump şi noi macedo-romînii. După ce s’au făcut suprimări cu toptanul, după ce s’au închis atitea şcoli deschise cu trudă şi suferinţă, după ce institutorii lăsaţi sint plătiţi cu 30 de lei lunar, a mai trebuit să destituiască şi pe revizorul nostru, pe tinărul acela care se sacrifică pe el pentru cauză. Procedeul este scandalos, neomenos, ridicol. A destitui pe cinava care nu s’a făcut vinovat întru nimic, nici măcar vinovat de lese-sturdzism, insamilă că guvernul nu ştie ce vrea, nu ştie cum să-şi satisfacă pofta de răsbunare în contra noastră — a macedonenilor. Dar, un lucru să rămâe ştiut: Dacă nu le convenim, de ce ne chinuesc aşa, de ce nu dă lovitura de graţie cestiunii întregi, ci menţin o quasi aparenţă de şcoli miserabile! Ar fi mai logic şi mai patriotic să suprimi întregul budget din Macedonia decît să laşi pe strade corpul didactic inăbuit în lupte şi suferinţe. Cei in drept, insă, departe de a proceda cum e interesul nostru, găsesc, din contră, o deosebită plăcere în faptul de a ne pedepsi cu multă răutate. Ca o ruşine ce va sta martoră in viitor pentru noi rominii, ţara mamă ne vinde grecilor, ne vinde Patriarchieî, ne vinde archiereilor, şi cind cineva are curajul de a se ridica în contra acestu lese-romanism, in contra acestei procedări arbitrare şi nepatriotice e lovit la mir. Dovadă simpaticul revisorNuşi Tulliu despre care s’a zis că resvrăteşte lumea, pe tema cestiunei macedo-romine. II cunoaştem pe d. Nuşi Tuliu de proape. Este cel mai bine intenţionat in actele d-sale patriotice, este cel mai real şi mai desinteresat om ce poate fi, şi deci chiar cind ar resvrăti lumea neadevărat de altfel—ar rezvrăti-o pentru binele ei, pentru binele românismului vindut, trădat. Noi de aci ne-am săturat de mizeriile ce ni se creează de fraţii noştri. Nu ne-au obosit luptele cu adversarii, nu ne-au descurajat închisorile şi cheltuelile, nimic nu ne abate, dar ne culcă la pămint indiferenţa guvernului, ne acoperă de ruşine fapta lui de tristă memorie pentru neamul romînesc. Grecii de aici ne-o spun îa gura mare că România ne părăseşte, că cestiunea noastră e stinsă, că nimic nu putem spera în viitor. Ii credem pe cuvînt, ştiind bine ce e capabil să facă d. Sturdza. Dar nu putera sta un moment la indoialî că presa rominească care a fost totd’auna ecoul adevăratului strigăt de durere, va tăcea, nu putem crede, că oamenii de bine ne vor părăsi, nu ne aşteptăm ca ţara intreagă să sufere a fi sacrificaţi. Cit despre noi ne vom face datoria şi destituirea valorosului şi energicului revizor Nu şi Tullin, departe de anespecia — căci acesta este scopul — ne oţeleşte din contră, ne face să ne strîngem rîndurile, să ne constituim întri falanză nebiruită. Ne destituesc ! E bine, ne luăm angajamentul solemn că vom şti să răspundem lovitură la lovitură. Nu prin presări, prin intimidări ne vor înăbuşi sentimentul datoriei cei rău intenţionaţi ; nu prin manopere vor jertfi un neam intreg acei cari invtai umbra lui Brătianu şi vor săpădin de crocodil, cind terenul le neinteligentă.* da apăl Din toată lumea O dramă în Italia.— Din Roma se In Italia e o lege sfintă de veasene cinstea surorei sale. In micul port Aragola de lingă^" pole trăia"o văduvă cu fiica ei ’ £ spre-zece ani Anica și fiul spre-zece ani, Rafaele,.^ e in dragoste pe vasul «Mana l^ors ia oraș, după Rafaele^știa cge pUş£ărie. El opri cu un tinărI£f Ke mai intilai cu iuce făcuse. *pe acesta ti hotărî să re- P° forea. k'îpă citeva săptămînî, întorcindu-se u’vasul dintr’o călătorie, află de la mama sa că sora sa a părăsit casa și trăește cu amantul eî într’un sat vecin. Rafaele se inarmă cu un revolver și plecă la sora sa, pe care o găsi în pragul casei cu amantul ei. Acesta fugi, dar Rafaele descarcă un foc asupra surorei sale, care fu numai rănită în spate, iar el iși descarcă un glonte în cap și muri pe loc. Un avocat asasin. —Tot din Roma vine știrea despre asasinarea unei tinere fete de către avocatul Alfano, fapt care preocupă acum Capitala Italiei. De doi ani Alfano trăia cu fata pe care începu s’o iubească serios și pe care o păzea cu o gelozie....italiană. Intr’o zi fata voi să fugă de la el, aceasta și din cauza mizeriei în care trăia fi. Alfano insă se luă după dinsa și sub poarta palatului Scaramella-Maneți o culcă cu un glonte la pămint. După aceasta se lăsă a fi arestat. orst 11 st „ .uGri-Concerte Teatre-P'— - 1 iulie a. c., va avea Ioc _Dp,“‘ »Vila regală“ o mare servn ^-‘penească, dată de societatea „ unitatea“ a edforilor din Capitală. — V . , , . năzească • a fi o petrecere din cele mai fracuri ca frateie trebue - p Inoaae și ea promite a fi mult viztată. Intrarea 50 bani de persoană. Un tribunal suspectat curtea de casație, în urma cererei d-lui Toma Taciu, a strămutat procesul lui Niculae Rădulescu, inculpat pentru delictul de brancrută fruduloasă, care avea să se judece de secţia IlI-a tribunalului de Ilfov, pe motiv de suspiciune legitimă. Fiind vorba de o bănuială că un tribunal nu va judeca în mod conştiincios, şi văzind că această bănuială este confirmată şi de înalta curte de casaţie, prin hotărirea ei de a se strămuta procesul la tribunalul de Prahova, am crezut nimerit să dăm oarecare detalii în această privinţă. Falimentul Rădulescu Neculae Rădulescu, comersant de băuturi spirtoase in str. Covaci, încetînd de a mai face faţă plăţilor, s’a făcut cerere de declarare in stare de faliment. La 9 Decembrie 1898 s’a făcut cererea şi la 11 Decembrie a fost declarat în stare de faliment de secţia comercială a tribunalului de Ilfov. Din primele cercetări făcute, s-a constatat că Rădulescu era culpabil de delictul de bancrută simplă. Dat in judecată corecţională pentru acest delict, secţia IlI-a a tribunalului Ilfov, presidată de d. Paraschivescu, achită pe Rădulescu pentru delictul de bancrută simplă, motivînd achitarea astfel: un comerciant care vinde cu centima şi-şi găteşte singur mlncarea, nu poate fi condamnat pentru că nu şi-a ţinut registre. In zadar a protestat de avocat al partei civile şi a cerut tribunalului să ia în consideraţie bilanţul şi să vadă că d. Rădulescu nu este un comersant mic, deoarece are un pasiv de 156.000 lei. Curtea de Apel secţia II-a a reparat întru citva eroarea tribunalului admitind apelul părţei civile şi al procurorului, şi a condamnat pe Prădulescu la 20 de zile închisoare corecţională, prin sentinţa eî din 12 Iunie 1900. O nouă fază a afacereî Afacerea nu s’a isprăvit aci, căci d. Toma Ţaciu a făcut o cerere către pro- Glasul românilor din Macedonia Ne destituesc ! Sub acest titlu primim de la un dascăl român din Macedonia următoarea scrisoare cu rugăminte de a o publica : Corița, 20 Iunie 1901 O furtunoasă indignare a cuprins inimile tuturor rominilor de bine aflind despre destituirea celui mai iubit tinăr luptător pentru cauza macedo-romină. Vestea despre destituirea d-lui Nuşi Tuliu, ce ni s’a comunicat de la Bitolia cu atita pompă şi ostentaţie, departe de a speria pe oamenii noş’tri a agitat din contră spiritele, a indignat pe toată curorul general, cerind să se cerceteze dosarul vechei afaceri, unde se va vedea că Rădulescu a comis fraude şi deci să fie urmărit pentru bancrută frauduloasă. O nouă instrucţie D. procuror general în urma cerere făcută a recomandat afacerea d-lui judecător de instrucţie Voinescu. Acesta in cercetarea dosarului, din ascultarea şi confruntarea lui Rădulescu cu difeite persoane, constată că în adevăr, el comis o serie de fraude, şi a sustras suma de aproape 100.000 lei. A ordonat deci arestarea definitivă a inculpatului şi totodată a dat o ordonanţă de urmărire, in care. a motivat toateimne. umWff frauțlu __ 1 S *utif,£!?CU“ I * Nl 1 I Rădulescu bancrutăsul pentru casă să fie tribunalu-Fatalitatea deliciulu&;l)a epaaizîtt tot Ia"secția III a lui de Ilfov, secție care achitase pe Rădulescu, cu citva timp înainte. Ceva mai mult, Rădulescu fiind testat, a cerut tribunalului de Ilfov, secţia III, la care a fost repartizat procesul săli, să fie liberat pe cauţiune şi cest tribunal a dat termen de urgenţă contra obiceiului în asemenea materie, doua zi de la data cererei, cind a admis cererea lui Rădulescu pe simpla garanţie de 1000 de lei. Motivele de suspiciune Aceste împrejurări foarte ciudate, au determinat pe d. T. Taciu să ceară strămutarea in chestiune. Motivele supuse înaltei Curţi de Casaţie au fost următoarele : 1) achitarea lui Rădulescu înainte de modificarea legeî civic prevede d« altmintrerea, numai cazul cind registrele nu sint ţinute în perfectă regulă. 2) achitarea lui Rădulescu de către secţia III a tribunalului, achitare motivată pe o teorie greşită. 3) împrejurarea că tribunalul a stabilit in mod greşit faptul că Rădulescu era comerciant mic şi a nesocotit bilanţul, asupra căruia s’a atras cuvenita atenţiune. Ior acest caz, tribunalul e acum pus in măsură de a se contrazice sau a se dezice in constatarea faptului dominant, şi anume că Neculae Rădulescu a exercitat un comerţ mare. 6) Neconsiderarea cererilor făcute de partea civilă in instanță asupra faptelor cari acum ii sunt puse in sarcină. 5) împrejurarea că tribunalul a sorocit termen pentru liberarea pe cauțiune a inculpatului, a doua zi de la data cererei. 6) Minima cauţiune admisă de tribunal pentru liberarea sa din arestul preventiv. Aceste motive de supiciune legitimă, ale d-lui Taciu, au fost foarte legitime, aşa că înalta Curte de casaţie secţia II, n’a stat un moment la îndoială şi a strămutat judecarea procesului la tribunalul de Prahova, la secţia II In chestia bacalaureatului Am arătat intr’unul din numerele precedente ale ziarului «Adevărul», spiritul de nedreptate ce predomină la ultima dispoziţiune luată de d. Ilaret, reînfiinţarea — in parte — a vechiulu examen de bacalaureat, precum şi tristele urmări ce ar avea un asemenea examen pentru noua serie de absolvenţi a 7 clase de liceu. Mă voiu încerca complecta neajunsurile ce ar a dur cest examen pentru profesorii natori. predomină Se ştie că în ţara noastăa tirul şi nepotizmul cu ocazie, veşni- Ei bine, şi cu ace ,m V0l. Inceta cut nepotizm şi Aăr. Domnul deputat N să-și arăte co n aita persoană însemnati senat de trecere pe la minister, nată, saim fiu, sau vre-o rudă, care e cârca la examenul de admitere, înstă va alerga pe la minister, la proesori, și va scoate de păr pe protejatul lui și din acest examen, poate chiar să fie mut la examinare. Şi iată că se face o altă nedreptate pentru absolvenţii concurenţi, şi iată că se fac şi multe neplăceri profesorilor examinatori. Dar răul nu e nici nedreptatea făcută concurenţilor, nici neplăcerea făcută profesorului, răul este chiar in acest obiceiu. In adevăr in loc ca să căutăm să stirpim aceste două plăgi, batirul şi nepotismul, cu atit îl facem să prindă rădăcini mai adinei dind de lucru generaţiilor viitoare să-l stirpească. Zilele trecute am intilnit pe un absolvent al unui liceu, care rămăsese să repete clasa 7, fiind căzut la un obiect şi’i întrebai: — Bine domnule, dar cu examenul de admitere la Universitate ce faci? ai oare timp să prepari şi pentru corigentă şi pentru acest examne ?— Je m’em fiche, raon cher, ce crezi, am putut face ca să mi se admită examenul de corigentă, şi n’o să am destulă protecţie să trec şi acest examen ? Tinărul e nepotul a vre-o 2 deputaţi. Şi cînd te gîndeşti că astfel de nulităţi vor fi puse miine că să conducă destinele acestei ţări, iţi dă multe de indat. Dar nu e numai atît, este şi o descurajare pentru concurentul conştiincios care toată vacanţa a preparat, şi care după ce se presintă la examen, din care cari cauze cade, şi vede o nulitate reuşind avind protecţie bună. Acesta este răul cel mai mare care bîntue societatea noastră. Prin hatir a promovat clasele primare şi secundare, prin hatir s’a strecurat prin Universitate, şi graţie hatirului va ocupa o funcţie retribuită gras. Şi pe mîinile unor astfel de indivizi se vor da destinele ţarei aceste. Aşadar, oamenii noştri marcanţi să caute să facă mai puţină politică, şi să vadă mai bine de neajunsurile de cari suferă ţara, să caute ca deviza «din hatir in hatir», să dispară din obiceiurile țarei noastre. Oodmil a-L'ami- MEMENTO Grădina Mitică Georgescu.— In fiecare seară trupa de comedii Niculescu- Buzăil. Grădina Edison.—In fiecare seară reprezentaţiile trupei germane de comedii şi operete. Varietăţi. Terasa Frascati.—Concerto serale. Grădina Triumf. — Orchestra Rubinstein. Grădina Oppler. — Orchestra militară. Bufetul de la Şosea. — Muzica militară. Hugo de la Şosea.—Orhestră. 3 J^ad^imineala INFORMATIVEI li se comunică că Miercurea trecută au fost expulzaţi din ţară prin Constanţa un număr însemnat de indivizi, cea mai mare parte supuşi turci. Asupra acestor expulzări de supuşi turci cari, după cît am aflat, continuă în fiecare zi, vom reveni cu oarecare amănunte. D. Em. Porumbaru, fost ministru, a plecat astăzî la Sinaia. D. Dimitrie Sturdza, preşedintele consiliului, pleacă Mercuri la Carlsbad. D-sa va lipsi o lună din ţară. Avizul consiliului sanitar care impune carantina de 10 zile la Sulina pentru vasele din Constantinopol, prevede şi oprirea importului obiectelor enumerate la titlul IV al convenţiei sanitare internaţionale de la Veneţia, cum şi a fructelor, legumelor şi conservelor din vilaetul Constantinopolului. Regele a semnat decretul prin care d. Tudor Rădulescu este numit consilier la Curtea de compaiii, iar d. C. D. Anghel este numit director general al vămilor in locul d-lui Rădulescu. D. Tudor Rădulescu lasă la ministerul de finanţe amintiri plăcute şi simpatii cîştigate prin perfecta sa corectitudine Sl r.mabilitats. In ceea ce priveşte numirea d-lui C. D. Anghel, ea a făcut cea mai bună impresiune. Ambii numiţi îşi vor lua posturile in primire pe ziua de 1 Iulie. Erd. G. D. Palade, ministrul de finanţe, a fost primit în audienţă de concediu de către rege, la castelul Peleş. D. Palade a plecat la Carlsbad pentru 40 de zile, luînd cu d-sa un vraf de dosare şi notiţe, în vederea studierea unui însemnat proect de lege pe care d. ministru de finanţe îl va depune pe biroul corpurilor legiuitoare în sesiunea de toamnă. Eri a fost primit în audienţă de către rege, la castelul Peleş, căpitanul Riza-Bey, noul ataşat militar al Turciei la legaţiunea din Bucureşti. In timpul săptămîneî trecute au fost 82 de cazuri de ciumă şi 32 de decese la Alexandria (Egipt), Zagazi şi Suez. Curtea de Casaţie va ţine 3 şedinţe în luna Iulie şi 4 in luna August. Regulamentul brutărbf01', votat de consiliul comunal al Capdaiei* a fost aprobat de minit torul de interne. S’a acordat un concediu de 30 de zile tuturor ofițeri^ ?levî aî școalei speed* ele arlilerie.», gemu. ge p- ca probabilă înaintarea la grajul e general a d-lui colonel A. Pavi , fost șef al statului major al corpull IV de armată. Eri s’a făcut cu mare solemnitate inaugurarea liniei de tramvai de la cimitirul Sf. Vineri la Bucureşti.Noi, proprietatea d-lui N. Basilescu. La orele 10 dimineaţa, în prezenţa reprezentanţilor presei şi a unui mare număr de proprietari din partea locului, s-a oficiat sfeştania de către arhiereul Valerian, împreună cu diaconul Busuioc. După sfirşirea sfeştaniei s’a dat drumul primului vagon, apoi invitaţii, un mare număr, au vizitat parcul d-lui N. Basilescu care a oferit celor prezenţi o gustare Toată ziua vagoanele de tramvai au adus la Bucureştii Nouî mii de oameni cari au venit să respire puţin aer şi să petreacă citeva ore la restaurantele şi lăptăriile de acolo. Drumul pînă la Bucureştii-Nouî este făcut şi noul tramvai promite să dea seara şi în zilele de sărbătoare animaţiune localităţei. Astă-seară, d. Take Ionescu va sosi in Capitală, venind de la Sinaia. D. G. Gr. Cantacuzico va sosi in Capitală venind de la moşia sa, miine seară. Biurourile primăriei Capitalei se vor redeschide Luni d. a. la orele 2. Primarul Capitalei, d. Procopie Dumitrescu, a plecat ori la Constanţa. D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, a vizitat ori staţiunea balneară Sărata Monteoru şi a luat dejunul împreună cu mai mulţi amici la d. deputat d-l Anghelescu, proprietarul stabilimentului balnear. Seara d. Brătianu s-a întors în Capitală. D. Melhamet comisarul guvernului turc la Sofia, a părăsit Capitala cu trenul de Vîreiorova de 5,55 m. seara însoţit de secretarul săli. Am publicat ori o telegramă din Galaţi prin care corespondentul nostru din localitate ne anunţă că Curtea de apel a pronunţat o decisiune in virtutea căreia se ridică dreptul de a purta decoraţii unui anume Cornea, in realitate e vorba de Cordea, fostul inspector al pescăriilor statului. Greşala a provenit din cauza unei erori de transmisiune din partea telegrafului. Toţi ofiţerii corpului III de armată, al cărui comandant a fost generalul Candiano-Popescu, au primit ordin să poarte doliu pină la numirea unui nou comandant. Societatea generală a cicliştilor din România va face Duminică 1 Iulie a. c. o escursiune la Ţigăneşti, klm. 34. Plecarea va fi la ora 8 dim. de la staţiunea Cafeneaua Episcopiei sub conducerea d-lui M. P. Moisescu. Pe ziua de 1 Iunie d. Tătăranu, secretar general al ministerului de justiţie, plecind in concediu, locul d-sale va fi ţinut de d. Aurel Năcescu. Ministerul de interne a aprobat a se face mai multe modificări în budgetul zecimilor judeţului Farna şi in budgetul ordinar al comunei Botoşani. S-a aprobat legea prin care rezultatele exploatărei căilor ferate, a docurilor şi a navigaţiunei maritimele lunile Iauna ______* ------------ - rie, Februarie şi Martie 19lOOO, se vor de recunoştinţă pentn interesul ce mitrece de ordine", împreună cu rezulta- nistrul de interne atmlat totdaunatele ce se vor constata la închiderea a funcţionarilor comerciali,nului 1900-1901, în budgetul general Domnul ministru a punit comisiunea al statului pe acelaş exerciţiu, cu deosebită amabilUafi şi a bine voit a se întreţine mai mult timp cu mein-O toiegi’amu din Podul-Iloaei anunţă tipnîisiuncî, că d. C' Botez, şeful secţiune! de jan- această ocazie.Iurelian a arădarmî Podul-Iloaeî, a pus mina pe o importanţa lege! repausului dumibandă de ţigani, compusă din 9 barujcai gj cum in streinătate ea se resbaţi, 6 femei şi 15 copii. Spectă cu mare exictitate. A arătat terogator ce apar regret,e!6 d-Salecă maî există încă atat ca sinteţi ia parnţiî cari să nu aprecieze foloasele acelei legi. D. Aurelian a sfătuit pe funcţionarii în urma unui riguros interogator ce li s-a luaţi ţiganii au deci din Costai,U Osmoce. Unii dintre ţigani, se zice că au declarat că pină acum citeva luni au făcut parte din celebra bandă a lui Lache şi Bănică Stanciu, care în timpul din urmă a îngrozit Muntenia. Ei au fost aduşi eri la Iaşi şi înaintaţi parchetului. D-nii membrii ai tribunalului Brăila întrunindu-se, au convenit, de comun acord, ca secţiunea vacanţei mari din anul curent a acelui tribunal să fie compusă în modul următor: De la 1 pină la 31 Iulie, d. N. Bădescu-Roşiori, judecător; de la 1 pină la 15 August, d. X. Andronescu, judecător; de la 16 pînă la 31 August, d. G. V. Buzdugan, preşedinte, secţia II , de la 1 pină la 31 Iulie, d. I. G. Ionescu, supleant; de la 1 pînă la 31 August, d. Mircea Căpitănescu, supleant. D. Al. A. Bădărăfi, fost primar al Iaşului şi deputat, a părăsit ţara ducindu-se "la Reichenhall. La 6 iulie se va ţine la ministerul de finanţe concurs pentru ocuparea mai multor locuri de impiegaţi auxiliari in direcţiunea comptabilităţeî generale a statului. Duminca şi Luni, membrii societăţeî naturaliştilor din Rominia vor face o escursiune zoologică şi botanică in regiunea Căldăruşani din nordul judeţului Ilfov. Această regiune după studiile anterioare făcute de membrii specialişti ai societăţei, prezintă o deosebită importanţă din punctul de vedere faunistic şi floristic, aşa că escursiunea de acum va fi făcută pentru continuarea studiilor deja începute. D. G. Nicoleanu, şeful serviciului agriculturei din ministerul de domenii, va introduce mai multe noi metode pentru exploatarea fermelor statului, asigurind astfel un venit de 300.000 lei anual cel puţin ministerului domeniilor. După cum am mai spus, cea mai mare parte din podgoriile din ţară, sint bîntuita de mana care a reapărut anul acesta. Din această cauză, se prevede o mare urcare la preţul vinurilor. Secţia 2-a a tribunalului Ilfov, a confirmat alaltaeri mandatele de depunere pentru cei doi ţigani Lache şi Costache Băbeanu, capi ai bandei de ţigani din Ulisa, arestaţi in judeţul Teleorman zilele trecute. Ambii ţigani au mărturisit membrilor tribunalului in toate detaliile, faptele ce li se impută. Emigrarea evreilor Emigrarea evreilor a început să ia proporţiuni mari, de astă-dată fiind insă ordonată şi organizată sistematic. Eri au plecat din ţară peste 150 de emigranţi — cea mai mare parte din oraşele Bucureşti, Iaşi şi Botoşani—ducindu-se spre America. Miine de asemenea citeva grupuri de evrei vor părăsi ţara prin mai multe puncte. Aproape toţi emigranţii pleacă pe socoteala societăţei «Ica» din Londra. Eri, peste 500 de meseriaşi evrei s’au întrunit prin diverse cafenele spre a semna nişte petiţiuni către d. Auerbach, reprezentantul acesteisocietăţi, care se află în Iaşi. Evreii din Iaşi s’au adunat şi ei al’altă-erî la societatea B’nei Brith, în număr de peste 1000, cerind să fie înscrişi pentru emigrare. Pentru mai bună ordine s’au distribuit nişte bilete, in virtutea cărora fiecare să poată pătrunde in întrunire. D. Auerbach a venit intre ei spre a asculta motivele de căruia dintre cei adunați, emigrare ale fie- Greva din comuna Motăţei Toate ziarele au înregistrat ştirea despre greva ţăranilor din comuna Motăţei, jud. Dolj. Suntem astăzi in poziţiune de a arăta aci adevăratele cauze ale acestei greve, iată faptele : Sătenii din această comună aveau o învoială cu arendaşul moşiei de a secera mai multe pogoane ale acestuia. Cum insă pogoanele au fost măsurate prea mari, sătenii au refuzat să se lucreze. Arendaşul a reclamat prefectului. Acesta a delegat pe d. căpitan Danilă, revizor comunal, care sosi la primărie, unde se aflau adunaţi peste 1000 de locuitori. Aci d. căpitan Dănilă Ie ţinu un limbagiu milităresc, invitîndu-î să se apuce de lucru. Sătenii au răspuns că nu pot lucra, deoarece pogoanele sunt prea mari. Atunci căpitanul Dănilă le zice să nu lucreze pogoanele. Ţăranii ii răspunseră printr’un «Să trăiţi!» entuziast şi au plecat, căci aşa ie-a spus căpitanul. Arendaşul chemă atunci pe căpitan spunîndu’i că nu cunoaşte actele de învoială şi’l rugă ca să intervie să silească pe ţărani de a lucra. Dar a fost prea tirzm, căci ţăranii nu au voit să mai ţie seamă de nimic. Atunci sosi prefectul, dar nici dinsul n’a putut convinge pe ţărani. fA doua zi veni primul procuror şi d. maior Ipceanu, din jandarmi. Aceştia, după ce parlamentară trei zile cu sătenii, au reuşit în fine să-i convingă şi mai cedînd ei, mai cedînd arendaşul din invoeli s’a potolit greva sătenilor, graţie d-lui prim-procuror Isvoranu și d-lul Ipceanu cari au știut cum să vorbească sătenilor. Funcţionarii comerciali la d. Aurelian — Ministrul de interne şi repausul duminical — Eri, Sf. Petre şi Pavel, o cormisiune din partea societăţii funcţionarilor comerciali secţia centrală, compusă din d-nii Romulus Popescu, Gr. Martineanu, G. Petrescu, E. Balamace şi M. Axente, s-a prezentat la d. P. S. Aurelian, ministru de interne şi preşedinte de onoare al societăţei lor, cu o adresă de felicitare din partea societăţii, drept omagiu comercial! să intrebiinţere cit se poate de înțelepţeşte puţinii repaos pe care li’l acordă legea. Aşi de exemplu, pe lingă şcoala de adili ce S’a înfiinţat la noi, funcţionari comerciali pâ’sî formeze biblioteci ş săli de lectură, unde să-şî poată îmbogăţi mintea cu cunoştinţe noi, in cifre de repaus, etc. In sfirşit ministrul de interne a mulţumit comisiunea, isigurind-o ca va da’ in tot-d’auna line voitorul ţijui concurs, ca şi pini »«m, pentru lotizarea scopurilor frumoase ale societăţei şi pentru propăşirea funcţionarilor comerciali. Gratuit şi util e premiul revistei «Moda Ilustrată», premiu care constă intr’un frumos bolero de a cărui eleganţă se poate orî cine convinge, acest vestmint fiind expus la vitrina magazinului Fin de Siecle (Calea‘rot’iei) de unde e şi furnizat. Mărfurile acestu! magazin sunt din cele mă! elegante—căci vin din Berlin— și alegerea noastră va satisface desigur ebonatele sus numite reviste. Grindina fenomenalii Asupra grindine! Inomenale care a căzut zilele trecute fupra mai multor comune din ţară,şi drpre care am anunţat într’unul din" numerele noastre trecute, maî aflăm urătoarele amănunte: Grindina a căzut în ziua de 21 Iunie pe la orele 5 eura. Gintărite in comun Frăţileşti bucăţile de grindină au avut 100 pină la 140 grame greutate.Cintărite deprimarul comunei Buci, au tras 350— 400 fl'amprientate. In comuna Frăţileşti grindina a omorît numai păsări,"a "ditrus o grădină de zarzavat şi a stricat 35 hectare fasole şi 100 hectare orz ai locuitorilor. In comuna Ograd, unde căderea grindine! a durat cu zece minute, distrus aproape cu dismişire fierul de pe învelişul caselor şi geamurile din bătaea vîntului (Nord-Est); a omorit oîngişte, diferite alte păsări; a rănit ciţiva locuitori. Recoltele n’au fot atinse. Grindina a căzut din senin,fără ploae. In comuna Bucu grindina a fost însoţită de ploae toniţială şi era de mărimea oului de piscă. A omorit dominzî, păsări, (gişti raţe, găini) a rănit uşor cîţiva locuitor, a spart tabla de la învelişul tuturo caselor, a stricat o parte din recolta de fasole. Grindina a fost rară. Paguba suferită a fost de 30.000 lei. Locuitor au scăpat refugiindu-se prin casi şi pe la adăposturi. Prinderea unei bande de tîlhari din voi. Ialomiţa Urmărirea vestiuluî bandit Anton.— Prinderea lui ,Balanjă şi Costache Dumitru.— Primarii şi sub-prefecţiî compliî ai bandiţilor.— Crima din com. Smîrdan.— Spargerea din com. Eliza-Stoeneşti O fioroasă bârnă de tilhari care jefuia şi comitea cele mai oribile crime in judeţul Ialomiţa a fost în sfirşit prinsă. Capul acestei bande era banditul Anton, şi cel d’intii urmărit cu multă siguranţă, a fost tot acesta. Iată citeva amănune asupra prindere! fioroşilor bandit!: D. G. Dumitrescu, şeful jandarmeriei din Urziceni, împreună cu jandarmii Marin Stan, Dumitru Ioan şi Popa Vlad, deghizaţi in haine de muncitori bulgari, au plecat poate pentru a suta oară in căutarea lui Anton la începutul luneî acesteia. In pădurea Groasa in apropiere de «Fundul Crăsan!» cei trei deghizaţi au văzut pe Anton şi pe mai mulţi dintre tovarăşii lui, stind intr’un tufiş şi fumînd. De aci tîlhariî treceau la "un pod de vase de pe riul Ialomiţa, şi prin ajutorul unei bărci ajungeaţi în comuna Malu. Jandarmii şi cu căpitanul lor, s’au ascuns atunci un podu de vase, şi în noaptea următoare au pus mina pe un tovarăş din bandă, pe Costache Dumitru, care a fost transportat la postul de jandarmi din Urzicenî. Şeful jandarmilor s’a angajat atunci muncitor cu ziua la un vecin al lui Petre Pascu din comuna Butoiu, care era gazda lui Anton, pentru a-l putea urmări. Luind informaţiuni asupra locului unde se află Anton şi asupra intinerariuluî pe care îl avea din zori de zi şi pină noaptea,— îşi pregăti in ziua de 17 iunie pe jandarmii săi, şi pe la orele 4 din noapte a călcat locuinţa amantei lui Anton. El se afla ascuns sub pat. Jandarmii au deschis ferestrele, au întins carabinele inspre sub-patul unde credeau că e ascuns banditul, şi au poruncit femeei lui Petre Pascu Moise care i- era și concubină atunci cind nu putea trece la nevasta și la copiii săi din comuna Malu, — să ridice scoarța care cădea peste pat pină jos. Femeea a ezitat, dar în cele din urmă temindu-se de furia jandarmilor, s’a executat. De sub pat se zoreau picioarele banditului. Jandarmii i-au poruncit să arunce armele, să nu facă nici o mişcare, dacă vrea să scape cu viaţa. Banditul a aruncat atunci un revolver muntenegrean calibru 12, o puşcă şi un cuţit lung. După acestea a fost legat şi dus la postul din Urziceni. Un alt bandit care a fost arestat, mai e şi Nicolae Andreiu zis şi Faianţă din comuna Fierbinţi jud. Ilfov, condamnat de tribunalul Ilfov pentru furt de cal. Bandiţii aceştia, inspăimltătorii judeţului Ialomiţa, erau ocrotiţi de primari şi subprefecţi, cărora le dadeau bune subvenţiuni lunare. In acelaşi timp, cu bandiţii au mai fost arestaţi: Cristache Ionescu, fost primar al comunei Malu, Matincă Costache Scarlat, frate cu banditul Anton, actual notar al comunei Malu, etc., peste 20 de inşî. Gazdele bandiţilor de asemeni arestate, au fost puse in libertate de parchetul din Călăraşî.* Aceştia au omorit în anul 1896 pe preotul Luca Georgescu din comuna Smîrdan pentru a-l jefui, în complicitate cu circiumarul Tache G. Constantinescu, cumnat cu preotul. Parte din autorii acestui omor au fost prinşi şi condamnaţi de tribunalul din Buzău, iar parte au scăpat. Intre aceşti din urmă a fost şi capul de bandiţi Anton. Altă dată au spart prăvălia d-lui Ghiţă Schwartzman, cîrciumarul comunei Eliza-Stoeneşti, furîndu-i Întreg avutul, apoi au furat toţi caii şi poştalionul lui Gheorghe Nicolae Spoială, din comuna Fierbinţi, acel judeţ, etc. »*P. Adevărul ... ) In chestiunea carantinei Am relevat faptul că un deputat englez care e şi armator a interpelat în camera comunelor cerind intervenţia pe lîngă guvernul român ca să nu se mai perceapă nişte aşa zise „drepturi sanitare“ cîte 14 livre Sterlinge de fiecare vas ce e ţinut în carantină. Faptul fiind absolut inexact, d-nii fraţi Draculis, agenţi maritimi, au învederat aceasta d-lui Hain prin foaia „Fairplan“ şi atunci d-sa răspunzînd nu mai face caz de aşa zisele „drepturi sanitare“, ci de faptul că un vapor englez - şimut zace zile în carantină. Faptul ţinerea în carantină se explică perfect prin aceea că vasul nu s’a conformat regulei prescrise de a lua la Dardanele doi gardieni sanitari cari să indice că vasul n'a comunicat Ion Constantinopole și decî vasul englez ca orî-care altul a trebuit să respecte legile și măsurile luate de guvernul Romîniei. Ceea ce însă interesează mai mult prestigiul relaţiilor noastre maritime, este falsa aserţiune a percepere aşa ziselor drepturi sanitare“.Materialul de dezinfecţiune e dat gratis de guvernul nostru, cu toate acestea agentul d-lui Hain a trecut în compt 135 lei, iar alţi 75 lei i-a trecut ca „uşurinţe sanitare“ adecă bacşişuri, voind să arate că cu 75 de lei se poate suprima carantina pusă de România. Faptul acesta este o .»n——».v.—-rguvernul ar trebui să ia măsuri ca îa această chestie calomniile să fie spulberate şi calomniatorii înfieraţi. Pentru edificarea şi a d-lui Hain şi a publicului, iată spesele a două vapoare aflate în carantină în acelaş timp cu vaporii „Trevellard“ de care vorbeşte d. Hain : Vaporul „Amphitritis“ , pentru 2 gardieni sanitari 6 zile a 5 lei 50 lei, barca agentului la radă lei 30; pentru aducerea gardienilor pe bord 10 lei; in total 100 lei. Vaporul „Tuskar“ a d-lor Farrar Groves & Comp. din Londra : 2 gardieni 5 zile a 5 lei fac 50 lei plus două bărci de 2 ori la radă 59 lei ; in total 100 lei. C. Ediţia de seară^ Ultime informaţiuni La direcţiunea generală a serviciului sanitar nu s’a mai primit nici o nouă ştire cu privire la mersul ciumei în Constantinopol. Azi la orele 5 p. m., va avea Ioc la ministerul de interne un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui D. Sturdza. Este probabil ca d. dr. Babeş nu va mai pleca la Constantinopol pentru a studia caracterul ciumei. Aceasta pentru că nu a mai sosit la serviciul sanitar nici o ştire despre vreun nou caz. Dl. Stipescu, profesor la gimnaziul Şincai din Capitală, a fost numit director al sanatoriului din Predeal, în locul d-lui Ilaria Rosetti demisionat. D. Gaton Lecca, prefect al judeţului Bacău, a obţinut azi un concediu de 25 zile. Examenele pentru obţinerea diplomei de capacitate s’au terminat la toate, şcoalele normale din ţară. Nouiî absolvenţi vor fi treptat numiţi in invătămintul primar urban si rural, după vacanţele ce se vor face. Epitropia generală a ospiciilor casei Sf. Spiridon din Iaşi a recomandat pe d. inginer silvic Teodor Răşcanu ca inspector general silvic al acelei instituţiuni. Miine se va face la penitenciarul de minori de la Mislea împărţirea premiilor la arestanţii cari s’au distins prin muncă şi bună purtare. D. Bontaş, revizor şcolar de Tutova, a fost numit profesor la şcoala normală de învăţători şi institutori din Birlad. Expresul Orient, ale cărui curse fuseseră suspendate din cauza ciumei de la Constantinopol, a început sâ circule iarăşi de eri. Vineri. D. Fradide, avocat, a fost „,,rv,u al serviciului contencios in administraţia aşezămintelor Sf. Spiridon din Iaşi Se caută un depozitar ziar*~pentru Curtea de Argeş. A se adresa la administraţia acestui ziar, D-nii Bildirescu, prefectul judeţului Teleorman, general Catargi, prefectul judeţului Fîlciu şi Caton Lecca, prefectul judeţuluî Bacau, au sosit azi in Capitală. Ofiţerii şcoalei militare din Dealul Spirei au oferit aseară un banchet în onoarea d-luî colonel Aslan, comandantul şcoalei,şi a d-lui colonel Cica! Universul de emi a publicat un lung capitol fantezist despre pretinşa eliberare a lui Al. Gandiano, spuneat ca el a venit la biserica Sf. Gheorghe în dimineaţa inmormintărei răposatului general Gandiano-Popescu şi a prins doua ore la cadavrul tatălui său. D. Dianu, directorul general al închisorilor, şi d. Cavaroc, directorul penitenciarului Văcăreşti, cu cari sm vorbit astăzi, ne-au declarat că ştirea Universului este absolut falsă "şi tot ce a relatat ziarul d-luî Cazzavillan este invenţiune de suspină jos. A 86 vedea In pag. IV-a Bursa cerealelor, efectelor, şi deplasările. Comitetul pentru organizarea congresului corpului didactic din Capitală a invitat pe, d-nii miniştri, pe prefectul Capitalei şi "pe prefectul judeţului Ilfov să asiste îa acest congres, D. dr. St. Minovici şi d-nii farmacişti Petra şi Bălăcescu din Capitală au prezintat azi d-luî dr. Petrini Galaţi, directorul general al serviciului sanitar, un memoriu relativ la supra taxele medicamentelor prin care cer scăderea preţurilor unor medicamente al căror preţ este scăzut in comerţ, precum şi urcarea preţului altor medicamente cari in comerţ se vind mai scump. Memoriul cuprinde şi o listă de pesta 400 medicamente ale căror taxe nu sunt prevăzute în regulament. ▲ i 2-n