Adevěrul, iulie 1901 (Anul 14, nr. 4282-4312)

1901-07-01 / nr. 4282

ECONOMICE Comerţul Angliei Ziar­ele londoneze spun că statisticele­­ministerului de comerţ nu sunt de na­tură a încuraja pe englezi. In iunie 1901 exporturile au­­ scăzut cu mai bine de 60 milioane lei in ra­port cu anul 1900. Concurenţa ameri­cană e cea mai teribilă. Trustul oţelului a produs metalurgi­­ştilor englezi o pierdere de mai bine de 100 de milioane lei, in şase Indi. Tariful vamal în Filipine Un proect de tarif vamal a fost ela­borat la Washington pentru Filipine şi va fi promulgat in August. El va produce 15 milioane dolari, ve­nit suficient pentru a face faţă admi­nistraţiei archipelagului. El va proteja industriile Filipinelor contră­ concurenţei industriilor rivale ale oceanului indian şi ale oceanului pacific. In fine ar avea ca rezultat reducerea considerabilă a importaţilor tuturor statelor altele de­cit Statele­ Unite şi Spania. Tariful va fi aplicat după două luni de la data aplicării sale. _ nu­­­l­l___---------------------------------­ IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) O pagină Pe drumul siguratec rătăcesc... şi merg... merg departe iară nici un scop. Acum de-abia se mai aude murmurul îndepărtat al oraşului care este o confuziune de su­nete pierdute.... ...InboaC natura pînă la pasiune, de aceea în nenumărate ori m­’am găsit îa aceeaşi situaţie. I­acă m’aşi cerceta de aproape, nu ştiu ce aşi putea să spun, să admir mai mult în natură, de oare­ ce ea, este un complex da fericire pentru mine. Pe ne­simţite mă fură, mă absoarbe, mă face să rătăcesc ceasuri întregi, pe cărările ne­­sîrşite fără să ştiu unde merg. Din depărtări mă reîntorc trist... Locu­rile iubite sapă o brazdă adincă dome lancolio în sun­etul meu, şi atunci mă uit cu durere în urmă, pe cînd sgomotul o­raşului se aude din ce în ce mai tare. Cita deosebire între oraş şi ţară ! Ce disproporţie între împletitura vieţei din­tr’un loc şi altul. Aci mii şi mii de vieţi se zdrobesc în­cătuşate de nevoile ei. Se sbuciumă fie­care sub greutatea infinit de mare a lup­tei pentru viaţă. Valuri de oameni alu­necă, se asvîrli în prăpastia existenţei care înghite şi înmormîntează pentru tot­dea­­una miile de vieţi. Dincolo , spre acelaşi sfirşit, merge fie­care, mai încet, cu un orizont de nevoi mai restrîns, mai incon­ştient de ziua de mîine. Natura este iubită acolo, ca ceva obicinuit, dar nici­odată nu a produs în omul de ţară uimirea sufle­tească a orăşanuluî rătăcit în mijlocul ei. Mie, desfăşurarea nenumăratelor peisage îmi ren­duc anii copilăriei mele, par’că îîsim­t şi trăesc din ce în ce noi vii­, şi de-odată ab­robiţi aşi vrea să nu mă mai reîntorc în acest haos de sbuciumări zadarnice. Dar acolo unde nu o durere, nu poate fi fen­icie Unde ta stăpîneşte inconştientul, nu poţi deosebi binele de rău. De aceea poate singurul avantaj care ţi-1 procură oraşul este redinăria senzaţiilor, pe care le poţi percepe în anumite ocaziunî. Acum cînd privesc în jur de mine, văd orizontul larg, larg, pînă unde privindu-1 mintea oboseşte... Ce infim de mic rm­ e corpul în spaţiu, ce mare e concepţia ome­nescă ! ce vast e orizontul minteî in raport cu el! „ .­­ . . lntr'o clipită străbat cu gindul depăr­tări, pe care ochiul abia le ajunge, sau de foc. lntr’o clipită sufletul are putinţa să-şi găsească o notă comună lui, şi sa fie mulţumit. . E curios, că natura numai, posedă pmna la cel mai mare grad, acea putere fasci­­nătoare care te duce la melancolie. Dar pentru aceasta trebue o fire sensibilă, drebue ca vn nie-oare din noi să găsesca coarde care să vibreze la cea mai uşoară atingere. De aceea poet o firea ea e mai impresionabilă, şi prin urmare acel care e numai senzaţie.­­ El suferă în mijlocul naturei sau e fe­ricit, ca şi cînd ar fi o comunicare de gînituri între el şi natură. Ori­ce mişcare, ori­ce schimbare, stat isvorul a mii de sen­­isaţii, cari se individualizează şi­­ frămintă pînă la pasiune. . . . .. O ! natura e refugiul cel mai fericit celor ce împovăraţi de nevoile vieţii vor o clipă de repaos şi linişte sufletească. 27 Iunie 1901. Nicols Administraţia revistei de familie Mod­a ilustrată in dorinţi ei de a aduce cit mai multe servicii abonatelor sale, a in­stituit­ o serie de Premii cari se trag la sorţi îa fie­care lună. Faci parte la ciştigarea acestor premii prin tragere la sorţi, abonamentele vi­­abile în momentul tragere!. Pe luna Iulie premiul constă intr’un frumos bolero de postav negru dublat a mătase şi care se află expus la vi­trina magazinului din calea Victoriei Fin de Siecle, de unde e şi furnizat. Mărfurile acestui magazin venind din străinătate, premiul bolero nu lasă ni­mic de dorit nici ca croială, nici în ca­litate, lumea care vede ruina totală ce avem mai scump şi noi macedo-romînii. După ce s’au făcut suprimări cu toptanul, după ce s’au închis atitea şcoli deschise cu trudă şi suferinţă, după ce institutorii lăsaţi sint plătiţi cu 30 de lei lunar, a mai trebuit să destituiască şi pe revizorul nostru, pe tinărul acela care se sacrifică pe el pentru cauză. Procedeul este scandalos, neomenos, ridicol. A destitui pe cina­va care nu s’a făcut vinovat întru nimic, nici măcar vinovat de lese-sturdzism, insamilă că guvernul nu ştie ce vrea, nu ştie cum să-şi satisfacă pofta de răs­­bunare în contra noastră — a macedo­nenilor. Dar, un lucru să rămâe ştiut: Dacă nu le convenim, de ce ne chinuesc aşa, de ce nu dă lovitura de graţie cestiunii întregi, ci menţin o quasi aparenţă de şcoli miserabile! Ar fi mai logic şi mai patriotic să suprimi întregul budget din Macedonia de­cît să laşi pe strade corpul didactic inăbuit în lupte şi suferinţe. Cei in drept, insă, departe de a pro­ceda cum e interesul nostru, găsesc, din contră, o deosebită plăcere în fap­tul de a ne pedepsi cu multă răutate. Ca o ruşine ce va sta martoră in vi­itor pentru noi rominii, ţara mamă ne vinde grecilor, ne vinde Patriarchieî, ne vinde archiereilor, şi cind cine­va are curajul de a se ridica în contra acestu lese-romanism, in contra acestei proce­dări arbitrare şi nepatriotice e lovit la mir. Dovadă simpaticul revisorNuşi Tulliu despre care s’a zis că resvrăteşte lumea, pe tema cestiunei macedo-romine. II cunoaştem pe d. Nuşi Tuliu de proape. Este cel mai bine intenţionat in actele d-sale patriotice, este cel mai real şi mai desinteresat om ce poate fi, şi deci chiar cind ar resvrăti lumea neadevărat de alt­fel—ar rezvrăti-o pen­tru binele ei, pentru binele românis­­mului vindut, trădat. Noi de aci ne-am săturat de mizeriile ce ni se creează de fraţii noştri. Nu ne-au obosit luptele cu adversarii, nu ne-au descurajat închi­sorile şi cheltuelile, nimic nu ne abate, dar ne culcă la pămint indiferenţa gu­vernului, ne acoperă de ruşine fapta lui de tristă memorie pentru neamul romî­­nesc. Grecii de aici ne-o spun îa gura mare că România ne părăseşte, că ces­­tiunea noastră e stinsă, că nimic nu putem spera în viitor. Ii credem pe cu­vînt, ştiind bine ce e capabil să facă d. Sturdza. Dar nu putera sta un mo­ment la indoialî că presa rominească care a fost tot­d’a­una ecoul adevăra­tului strigăt de durere, va tăcea, nu putem crede, că oamenii de bine ne vor părăsi, nu ne aşteptăm ca ţara in­treagă să sufere a fi sacrificaţi. Cit despre noi ne vom face datoria şi destituirea valorosului şi energicului revizor Nu­ şi Tullin, departe de anespe­cia — căci acesta este scopul — ne o­ţeleşte din contră, ne face să ne strîn­gem­ rîndurile, să ne constituim întri falanză nebiruită. Ne destituesc ! E bine, ne luăm angajamentul solemn că vom şti să răspundem lovitură la lovi­tură. Nu prin presări, prin intimidări ne vor înăbuşi sentimentul datoriei cei rău­ intenţionaţi ; nu prin manopere vo­r jertfi un neam intreg acei cari invtai umbra lui Brătianu şi vor săpă­din de crocodil, cind terenul le neinteligentă.­­* da apăl Din toată lumea O dramă în Italia.— Din Roma se In Italia e o lege sfintă de vea­sene cinstea surorei sale. In micul port Aragola de lingă^" pole trăia"o văduvă cu fiica ei ’ £ spre-zece ani Anica și fiul spre-zece ani, Rafaele,.^ e in dragoste pe vasul «Mana l^ors ia oraș, după Rafaele^știa cge pUş£ărie. El opri cu un tinărI£f Ke mai intilai cu iu­­ce făcuse. *pe acesta ti hotărî să re- P° forea. k'îpă cite­va săptămînî, întorcindu-se u’vasul dintr’o călătorie, află de la mama sa că sora sa a părăsit casa și trăește cu amantul eî într’un sat vecin. Rafaele se inarmă cu un revolver și plecă la sora sa, pe care o găsi în pragul casei cu amantul ei. Acesta fugi, dar Rafaele descarcă un foc asupra surorei sale, care fu­ numai rănită în spate, iar el iși descarcă un glonte în cap și muri pe loc. Un avocat asasin. —Tot din Roma vine știrea despre asasinarea unei tinere fete de către avocatul Alfano, fapt care preocupă acum Capitala Italiei. De doi ani Alfano trăia cu fata pe care începu s’o iubească serios și pe care o păzea cu o gelozie....italiană. Intr’o zi fata voi să fugă de la el, a­­ceasta și din cauza mizeriei în care trăia fi. Alfano insă se luă după dinsa și sub poarta palatului Scaramella-Ma­neți o culcă cu un glonte la pămint. După aceasta se lăsă a fi arestat. o­r­st 11 s­t „ .uGri-Concerte Teatre-P'— - 1 iulie a. c., va avea Ioc _Dp,“‘ »Vila regală“ o mare ser­vn ^-‘penească, dată de societatea „ unitatea“ a ed­forilor din Capitală. — V­­ . , , . năzească • a fi o petrecere din cele mai fra­curi ca frateie trebue - p Inoaae și ea promite a fi mult viztată. Intrarea 50 bani de persoană. Un tribunal suspectat curtea de casație, în urma cererei d-lui Toma Taciu, a strămutat procesul lui Niculae Rădulescu, inculpat pentru delictul de brancrută fruduloasă, care avea să se judece de secţia IlI-a tribu­nalului de Ilfov, pe motiv de suspiciu­ne legitimă. Fiind vorba de o bănuială că un tribunal nu va judeca în mod conşti­incios, şi văzind că această bănuială este confirmată şi de înalta curte de casaţie, prin hotărirea ei de a se stră­muta procesul la tribunalul de Prahova, am crezut nimerit să dăm oare­care de­talii în această privinţă. Falimentul Rădulescu Neculae Rădulescu, comersant de bă­uturi spirtoase in str. Covaci, încetînd de a mai face faţă plăţilor, s’a făcut cerere de declarare in stare de faliment. La 9 Decembrie 1898 s’a făcut cere­rea şi la 11 Decembrie a fost declarat în stare de faliment de secţia comercială a tribunalului de Ilfov. Din primele cercetări făcute, s-a con­statat că Rădulescu era culpabil de de­lictul de bancrută simplă. Dat in judecată corecţională pentru acest delict, secţia IlI-a a tribunalului Ilfov, presidată de d. Paraschivescu, a­­chită pe Rădulescu pentru delictul de bancrută simplă, motivînd achitarea ast­fel: un comerciant care vinde cu centima şi-şi găteşte singur mlnca­­rea, nu poate fi condamnat pentru că nu şi-a ţinut registre. In zadar a protestat de avocat al par­tei civile şi a cerut tribunalului să ia în consideraţie bilanţul şi să vadă că d. Rădulescu nu este un comersant mic, de­oare­ce are un pasiv de 156.000 lei. Curtea de Apel secţia II-a a reparat întru cit­va eroarea tribunalului admi­­tind apelul părţei civile şi al procuroru­lui, şi a condamnat pe Prădulescu la 20 de zile închisoare corecţională, prin sen­tinţa eî din 12 Iunie 1900. O nouă fază a afacereî Afacerea nu s’a isprăvit aci, căci d. Toma Ţaciu a făcut o cerere către pro- Glasul românilor din Macedonia Ne destituesc ! Sub acest titlu primim de la un dascăl român din Macedonia urmă­toarea scrisoare cu rugăminte de a o publica : Corița, 20 Iunie 1901 O furtunoasă indignare a cuprins ini­mile tuturor rominilor de bine aflind despre destituirea celui mai iubit tinăr luptător pentru cauza macedo-romină. Vestea despre destituirea d-lui Nuşi Tu­liu, ce ni s’a comunicat de la Bitolia cu atita pompă şi ostentaţie, departe de a speria pe oamenii noş’tri a agitat din contră spiritele, a indignat pe toată curorul general, cerind să se cerceteze dosarul vechei afaceri, unde se va vedea că Rădulescu a comis fraude şi deci să fie urmărit pentru bancrută fraudu­loasă. O nouă instrucţie D. procuror general în urma cerere­ făcută a recomandat afacerea d-lui ju­­decător de instrucţie Voinescu. Acesta in cercetarea dosarului, din ascultarea şi confruntarea lui Rădulescu cu dife­­ite persoane, constată că în adevăr, el comis o serie de fraude, şi a sustras suma de aproape 100.000 lei. A ordonat deci arestarea definitivă a inculpatului şi tot­odată a dat o ordo­nanţă de urmărire, in care. a motivat toateimne. umWff frauțlu __ 1 S *utif,£!?CU“ I * Nl 1 I Rădulescu bancrută­­sul pentru casă să fie tribunalu-Fatalitatea deliciulu&;l)a epaaizîtt tot Ia"secția III a lui de Ilfov, secție care achitase pe Ră­dulescu, cu cit­va timp înainte. Ceva mai mult, Rădulescu fiind t­­estat, a cerut tribunalului de Ilfov, secţia III, la care a fost repartizat pro­cesul săli, să fie liberat pe cauţiune şi cest tribunal a dat termen de urgenţă contra obiceiului în asemenea materie, doua zi de la data cererei, cind a admis cererea lui Rădulescu pe simpla garanţie de 1000 de lei. Motivele de suspiciune Aceste împrejurări foarte ciudate, au determinat pe d. T. Taciu să ceară strămutarea in chestiune. Motivele supuse înaltei Curţi de Ca­saţie au fost următoarele : 1) achitarea lui Rădulescu înainte de modificarea legeî civic prevede d« alt­mintrerea, numai cazul cind regis­trele nu sint ţinute în perfectă regulă. 2) achitarea lui Rădulescu de către secţia III a tribunalului, achitare moti­vată pe o teorie greşită. 3) împrejurarea că tribunalul a sta­bilit in mod greşit faptul că Rădulescu era comerciant mic şi a nesocotit bi­lanţul, asupra căruia s’a atras cuvenita atenţiune. Ior acest caz, tribunalul e acum pus in măsură de a se contrazice sau a se dezice in constatarea faptului dominant, şi anume că Neculae Rădulescu a exer­citat un comerţ mare. 6) Neconsiderarea cererilor făcute de partea civilă in instanță asupra fapte­lor cari acum ii sunt puse in sarcină. 5) împrejurarea că tribunalul a so­­rocit termen pentru liberarea pe cau­țiune a inculpatului, a doua zi de la data cererei. 6) Minima cauţiune admisă de tri­bunal pentru liberarea sa din arestul preventiv. Aceste motive de supiciune legitimă, ale d-lui Taciu, au fost foarte legi­time, aşa că înalta Curte de casaţie secţia II, n’a stat un moment la îndo­ială şi a strămutat judecarea procesu­lui la tribunalul de Prahova, la secţia II In chestia bacalaureatului Am arătat intr’unul din numerele precedente ale ziarului «Adevărul», spi­ritul de nedreptate ce predomină la ul­tima dispoziţiune luată de d. Ilaret, reînfiinţarea — in parte — a vechiulu examen de bacalaureat, precum şi tris­tele urmări ce ar avea un asemenea examen pentru noua serie de absolvenţi a 7 clase de­ liceu. Mă voiu încerca complecta neajunsurile ce ar a dur cest examen pentru profesorii natori. predomină Se ştie că în ţara noast­ăa tirul şi nepotizmul cu ocazie, veşni- Ei bine, şi cu ace­ ,m V0l. Inceta cut nepotizm şi Aăr. Domnul deputat N să-și arăte co n aita persoană însem­­nati senat de trecere pe la minister, nată, saim fiu, sau vre-o rudă, care e cârca­ la examenul de admitere, în­stă va alerga pe la minister, la pro­­esori, și va scoate de păr pe prote­jatul lui și din acest examen, poate chiar să fie mut la examinare. Şi iată că se face o altă nedreptate pentru absolvenţii concurenţi, şi iată că se fac şi multe neplăceri profesorilor examinatori. Dar răul nu e nici nedrep­tatea făcută concurenţilor, nici neplă­cerea făcută profesorului, răul este chiar in acest obiceiu­. In adevăr in loc ca să căutăm să stirpim aceste două plăgi, batirul şi nepotismul, cu atit îl facem să prindă rădăcini mai adinei dind de lucru generaţiilor viitoare să-l stirpească. Zilele trecute am intilnit pe un ab­solvent al unui liceu, care rămăsese să repete clasa 7, fiind căzut la un obiect şi’i întrebai: — Bine domnule, dar cu examenul de admitere la Universitate ce faci? ai oare timp să prepari şi pentru corigen­tă şi pentru acest examne ?­­— Je m’em fiche, raon cher, ce crezi, am putut face ca să mi se admită exa­menul de corigentă, şi n’o să am des­tulă protecţie să trec şi acest examen ? Tinărul e nepotul a vre-o 2 depu­taţi. Şi cînd te gîndeşti că ast­fel de nu­lităţi vor fi puse miine că să conducă destinele acestei ţări, iţi dă multe de indat. Dar nu e numai atît, este şi o des­curajare pentru concurentul conştiincios care toată vacanţa a preparat, şi care după ce se presintă la examen, din care cari cauze cade, şi vede o nulitate reuşind avind protecţie bună. Acesta este răul cel mai mare care bîntue societatea noastră. Prin hatir a promovat clasele prima­re şi secundare, prin hatir s’a strecu­rat prin Universitate, şi graţie hatirului va ocupa o funcţie retribuită gras. Şi pe mîinile unor ast­fel de indivizi se vor da destinele ţarei aceste. Aşa­dar, oamenii noştri marcanţi să caute să facă mai puţină politică, şi să vadă mai bine de neajunsurile de cari suferă ţara, să caute ca deviza «din ha­tir in hatir», să dispară din obiceiurile țarei noastre. Oodmil­ a-L'ami- MEMENTO Grădina Mitică Georgescu.— In fie­care seară trupa de comedii Niculescu- Buzăil. Grădina Edison.—In fie­care seară reprezentaţiile trupei germane de comedii şi operete. Varietăţi. Terasa Frascati.—Concerto serale. Grădina Triumf. — Orchestra Ru­binstein. Grădina Oppler. — Orchestra mi­litară. Bufetul de la Şosea. — Muzica mi­litară. Hugo de la Şosea.—Orhestră. 3 J^ad^imineala INFORMATIVEI li se comunică că Miercurea tre­cută au fost expulzaţi din ţară prin Constanţa un număr însemnat de indivizi, cea mai mare parte supuşi turci. Asupra acestor expulzări de supuşi turci cari, după cît am aflat, conti­nuă în fie­care zi, vom reveni cu oare­care amănunte. D. Em. Porumbaru­, fost ministru, a plecat astă­zî la Sinaia. D. Dimitrie Sturdza, preşedintele consiliului, pleacă Mercuri la Carls­bad. D-sa va lipsi o lună din ţară. Avizul consiliului sanitar care im­pune carantina de 10 zile la Sulina pentru vasele din Constantinopol, prevede şi oprirea importului obiec­telor enumerate la titlul IV al con­venţiei sanitare internaţionale de la Veneţia, cum şi a fructelor, legume­lor şi conservelor din vilaetul Con­­st­antinopolului. Regele a semnat decretul prin care d. Tudor Rădulescu este numit con­silier la Curtea de compaiii, iar d. C. D. Angh­el este numit director ge­neral al vămilor in locul d-lui Ră­dulescu. D. Tudor Rădulescu lasă la mini­sterul de finanţe amintiri plăcute şi simpatii cîştigate prin perfecta sa co­rectitudine Sl r.mabilitats. In ceea­ ce priveşte numirea d-lui C. D. Anghel, ea a făcut cea mai bună impresiune. Ambii numiţi îşi vor lua posturile in primire pe ziua de 1 Iulie. Er­­d. G. D. Palade, ministrul de finanţe, a fost primit în audienţă de concediu de către rege, la castelul Peleş. D. Palade a plecat la Carlsbad pentru 40 de zile, luînd cu d-sa un vraf de dosare şi notiţe, în vederea studierea unui însemnat proect de lege pe care d. ministru de finanţe îl va depune pe biroul corpurilor legiuitoare în sesiunea de toamnă. Eri a fost primit în audienţă de către rege, la castelul Peleş, căpita­nul Riza-Bey, noul ataşat militar al Turciei la legaţiunea din Bucureşti. In timpul săptămîneî trecute au fost 82 de cazuri de ciumă şi 32 de decese la Alexandria (Egipt), Zagazi şi Suez. Curtea de Casaţie va ţine 3 şedinţe în luna Iulie şi 4 in luna August. Regulamentul brutărbf01', votat de consiliul comunal al Capdaiei* a fost a­probat de minit torul de interne. S’a acordat un concediu de 30 de zile tuturor ofițeri^ ?levî aî școalei speed* ele arlilerie.», gemu. ge p- ca probabilă înaintarea la gra­­jul e general a d-lui colonel A. Pa­­vi , fost șef al statului major al corpu­­ll IV de armată. Eri s’a făcut cu mare solemnitate inaugurarea liniei de tramvai­ de la cimitirul Sf. Vineri la Bucureşti.­Noi, proprietatea d-lui N. Basilescu. La orele 10 dimineaţa, în prezenţa reprezentanţilor presei şi a unui mare număr de proprietari din partea locu­lui, s-a oficiat sfeştania de către arhie­reul Valerian, împreună cu diaconul Busuioc. După sfirşirea sfeştaniei s’a dat drumul primului vagon, apoi invitaţii, un mare număr, au vizitat parcul d-lui N. Basilescu care a oferit celor prezenţi o gustare Toată ziua vagoanele de tramvai­ au adus la Bucureştii Nouî mii de oameni cari au venit să respire puţin aer şi să petreacă cite­va ore la restaurantele şi lăptăriile de acolo. Drumul pînă la Bu­­cureştii-Nouî este făcut şi noul tram­vai­ promite să dea seara şi în zilele de sărbătoare animaţiune localităţei. Astă-seară, d. Take Ionescu va sosi in Capitală, venind de la Sinaia. D. G. Gr. Cantacuzico va sosi in Ca­pitală venind de la moşia sa, miine seară. Biurourile primăriei Capitalei se vor redeschide Luni d. a. la orele 2. Primarul Capitalei, d. Procopie Du­­mitrescu, a plecat ori la Constanţa. D. Ionel Brătianu, ministrul lucră­rilor publice, a vizitat ori staţiunea bal­neară Sărata Monteoru şi a luat deju­nul împreună cu mai mulţi amici la d. deputat d-l Anghelescu, proprietarul stabilimentului balnear. Seara d. Brătianu s-a întors în Ca­pitală. D. Melhamet comisarul guvernului turc la Sofia, a părăsit Capitala cu tre­nul de Vîreiorova de 5,55 m. seara în­soţit de secretarul săli. Am publicat ori o telegramă din Ga­laţi prin care corespondentul nostru din localitate ne anunţă că Curtea de apel a pronunţat o decisiune in virtutea că­reia se ridică dreptul de a purta deco­raţii unui anume­ Cornea, in realitate e vorba de Cordea, fostul inspector al pescăriilor statului. Greşala a provenit din cauza unei erori de transmisiune din partea telegrafului. Toţi ofiţerii corpului III de armată, al cărui comandant a fost generalul Candiano-Popescu, au primit ordin să poarte doliu pină la numirea unui nou comandant. Societatea generală a cicliştilor din România va face Duminică 1 Iulie a. c. o escursiune la Ţigăneşti, klm. 34. Plecarea va fi la ora 8 dim. de la sta­ţiunea Cafeneaua Episcopiei sub con­ducerea d-lui M. P. Moisescu. Pe ziua de 1 Iunie d. Tătăranu, se­cretar general al ministerului de jus­tiţie, plecind in concediu, locul d-sale va fi ţinut de d. Aurel Năcescu. Ministerul de interne a aprobat a se face mai multe modificări în budgetul zecimilor judeţului Farna şi in budge­tul ordinar al comunei Botoşani. S-a aprobat legea prin care rezultatele exploatărei căilor ferate, a docurilor şi a navigaţiunei maritimele lunile Iauna­ ______* ------------ - rie, Februarie şi Martie 19lOOO, se vor de recunoştinţă pentn interesul ce mi­­tre­ce de ordine", împreună cu rezulta- nistrul de interne a­­tmlat tot­dauna­tele ce se vor constata la închiderea a­ funcţionarilor comerciali,­nul­ui 1900-1901, în budgetul general Domnul ministru a pun­it comisiunea al statului pe acelaş exerciţiu, cu deosebită amabilUafi şi a bine voit­­ a se întreţine mai mult timp cu mein-O toiegi’amu din Podul-Iloaei anunţă tipnîisiuncî, că d. C' Botez, şeful secţiune! de jan- această ocazie­­.­­Iurelian a ară­darm­î Podul-Iloaeî, a pus mina pe o importanţa lege! repausului dumi­­bandă de ţigani, compusă din 9 bar­­ujcai gj cum in streinătate ea se res­­baţi, 6 femei şi 15 copii. S­pectă cu mare exictitate. A arătat terogator ce apar regret,e!6 d-Salecă maî există încă atat ca sint­eţi ia parnţiî cari să nu a­­precieze foloasele acelei legi. D. Aurelian a sfătuit pe funcţionarii în urma unui riguros interogator ce li s-a luaţi ţiganii au deci din Costai,U Osmoce. Unii dintre ţigani, se zice că au de­clarat că pină acum cite­va luni au fă­cut parte din celebra bandă a lui La­che şi Bănică Stanciu, care în timpul din urmă a îngrozit Muntenia. Ei au fost aduşi eri la Iaşi şi înaintaţi parchetului. D-nii membrii ai tribunalului Brăila întrunindu-se, au convenit, de comun acord, ca secţiunea vacanţei mari din anul curent a acelui tribunal să fie compusă în modul următor: De la 1 pină la 31 Iulie, d. N. Bă­­descu-Roşiori, judecător; de la 1 pină la 15 August, d. X. Andronescu, jude­cător; de la 16 pînă la 31 August, d. G. V. Buzdugan, preşedinte, secţia II , de la 1 pină la 31 Iulie, d. I. G. Io­­nescu, supleant; de la 1 pînă la 31 Au­gust, d. Mircea Căpitănescu, supleant. D. Al. A. Bădărăfi, fost primar al Ia­şului şi deputat, a părăsit ţara ducin­­du-se "la Reichenhall. La 6 iulie se va ţine la ministerul de finanţe concurs pentru ocuparea mai multor locuri de impiegaţi auxiliari in direcţiunea comptabilităţeî generale a statului. Duminca şi Luni, membrii socie­tă­­ţeî naturalişt­ilor din Rominia vor face o escursiune zoologică şi botanică in regiunea Căldăruşani din nordul jude­ţului Ilfov. Această regiune după studiile ante­rioare făcute de membrii specialişti ai societăţei, prezintă o deosebită impor­tanţă din punctul de vedere faunistic şi floristic, aşa că escursiunea de acum va fi făcută pentru continuarea studi­ilor deja începute. D. G. Nicoleanu, şeful serviciului a­­griculturei din ministerul de domenii, va introduce mai multe noi metode pentru exploatarea fermelor statului, asigurind ast­fel un venit de 300.000 lei anual cel puţin ministerului do­meniilor. După cum am mai spus, cea mai mare parte din podgoriile din ţară, sint bîntuita de mana care a reapărut anul acesta. Din această cauză, se prevede o mare urcare la preţul vinurilor. Secţia 2-a a tribunalului Ilfov, a con­firmat alalta­eri mandatele de depunere pentru cei doi ţigani Lache şi Costache Băbeanu, capi ai bandei de ţigani din Ulisa, arestaţi in judeţul Teleorman zi­lele trecute. Ambii ţigani au mărturisit membri­lor tribunalului in toate detaliile, fap­tele ce li se impută. Emigrarea evreilor Emigrarea evreilor a început să ia proporţiuni mari, de astă-dată fiind insă ordonată şi organizată sistematic. Eri au­ plecat din ţară peste 150 de emigranţi — cea mai mare parte din oraşele Bucureşti, Iaşi şi Botoşani—du­­­cindu-se spre America. Miine de asemenea cite­va grupuri de evrei vor părăsi ţara prin mai multe puncte. Aproape toţi emigranţii pleacă pe socoteala societăţei «Ica» din Lon­dra. Eri, peste 500 de meseriaşi evrei s’au întrunit prin diverse cafenele spre a semna nişte petiţiuni către d. Auerbach, reprezentantul acestei­­societăţi, care se află în Iaşi. Evreii din Iaşi s’au adunat şi ei a­­l’altă-erî la societatea B’nei Brith, în număr de peste 1000, cerind să fie în­scrişi pentru emigrare. Pentru mai bună ordine s’au distri­buit nişte bilete, in virtutea cărora fie­care să poată pătrunde in întrunire. D. Auerbach a venit intre ei spre a asculta motivele de căruia dintre cei adunați, emigrare ale fie- Greva din comuna Motăţei Toate ziarele au înregistrat ştirea despre greva ţăranilor din comuna Mo­­tăţei, jud. Dolj. Suntem­ astăzi in poziţiune de a arăta aci adevăratele cauze ale acestei greve, iată faptele : Sătenii din această comună aveau o învoială cu arendaşul moşiei de a se­cera mai multe pogoane ale acestuia. Cum insă pogoanele au fost măsurate prea mari, sătenii au refuzat să se lu­creze. Arendaşul a reclamat prefectului. Acesta a delegat pe d.­ căpitan Danilă, revizor comunal, care sosi la primărie, unde se aflau adunaţi peste 1000 de locuitori. Aci d.­ căpitan Dănilă Ie ţinu un lim­­bagiu milităresc, invitîndu-î să se apuce de lucru. Sătenii au răspuns că nu pot lucra, de­oare­ce pogoanele sunt prea mari. Atunci căpitanul Dănilă le zice să nu lucreze pogoanele. Ţăranii ii răspunseră printr’un «Să trăiţi!» entuziast şi au plecat, căci aşa ie-a spus căpitanul. Arendaşul chemă atunci pe căpitan spunîndu’i că nu cunoaşte actele de în­voială şi’l rugă ca să intervie să silească pe ţărani de a lucra. Dar a fost prea tirzm, căci ţăranii nu au voit să mai ţie seamă de nimic. Atunci sosi prefectul, dar nici dinsul n’a putut convinge pe ţărani. fA doua zi veni primul procuror şi d. maior Ip­­ceanu, din jandarmi. Aceştia, după ce parlamentară trei zile cu sătenii, au reuşit în fine să-i convingă şi mai ce­­dînd ei, mai cedînd arendaşul din invo­­eli s’a potolit greva sătenilor, graţie d-lui prim-procuror Isvoranu și d-lul Ipceanu cari au știut cum să vorbească sătenilor. Funcţionarii comerciali la d. Aurelian — Ministrul de interne şi repausul duminical — Eri, Sf. Petre şi Pavel, o cormisiune din partea societăţii funcţionarilor co­merciali secţia centrală, compusă din d-nii Romulus Popescu, Gr. Martineanu, G. Petrescu, E. Balamace şi M. Axente, s-a prezentat la d. P. S. Aurelian, mi­nistru de interne şi preşedinte de onoare al societăţei lor, cu o adresă­ de felici­tare din partea societăţii, drept omagiu comercial! să intrebiinţere cit se poate de înțelepţeşte puţinii repaos pe care li’l acordă legea. Aşi de exemplu, pe lingă şcoala de a­dili ce S’a înfiinţat la noi, funcţionari comerciali pâ’sî formeze biblioteci ş săli de lectură, unde să-şî poată îmbogăţi mintea cu cunoştinţe noi, in cifre de repaus, etc. In sfirşit ministrul de interne a mul­ţumit comisiunea, isigurind-o ca va da’ in tot-d’a­una line voitorul ţijui concurs, ca şi pini »«m, pentru lo­tizarea scopurilor frumoase ale societăţei şi pentru propăşirea funcţionarilor co­­merciali. Gratuit şi util e premiul revistei «Moda Ilustrată», premiu care constă intr’un frumos bolero de a cărui ele­ganţă se poate orî­ cine convinge, acest vestm­int fiind expus la vitrina maga­zinului Fin de Siecle (Calea­­‘­rot’iei) de unde e şi furnizat.­­ Mărfurile acestu! magazin sunt din cele mă! elegante—căci vin din Berlin— și alegerea noastră va satisface de­sigur ebonatele sus numite­ reviste. Grindina fenomenalii Asupra grindine! Inomenale care a căzut zilele trecute fupra mai multor comune din ţară,şi drpre care am anun­ţat într’unul din" numerele noastre tre­cute, maî aflăm urătoarele amănunte: Grindina a căzut în ziua de 21 Iunie pe la orele 5 eura. Gintărite in comun Frăţileşti bucă­ţile de grindină au avut 100 pină la 140 grame greutate.Cintărite de­­pri­marul comunei Buci, au tras 350— 400 fl'amp­­rientate. In comuna Frăţileşti grindina a omo­­rît numai păsări,"a "ditrus o grădină de zarzavat şi a stricat 35 hectare fa­sole şi 100 hectare orz ai locuitorilor. In comuna Ograd, unde căderea grindine! a durat cu zece minute, distrus aproape cu dism­­işire fierul de pe învelişul caselor şi geamurile din bătaea vîntului (Nord-Est); a omorit oîn­gişte, diferite alte păsări; a rănit ciţi­va locuitori. Recoltele n’au fot atinse. Grindina a căzut din senin,fără ploae. In comuna Bucu grindina a fost în­soţită de ploae toniţială şi era de mă­rimea oului de piscă. A omorit do­­minzî, păsări, (gişti raţe, găini) a rănit uşor cîţi­va locuitor, a spart tabla de la învelişul tuturo caselor, a stricat o parte din recolta de fasole. Grindina a fost rară. Paguba suferită a fost de 30.000 lei. Locuitor­ au scăpat refu­­giindu-se prin casi şi pe la adăposturi. Prinderea unei bande de tîl­­hari din voi. Ialomiţa Urmărirea vestiuluî bandit Anton.— Prinderea lui ,Balanjă şi Costache Dumitru.— Primarii şi sub-pre­­fecţiî compliî ai bandiţilor.— Crima din com. Smîrdan.— Spargerea din com. E­­liza-Stoeneşti O fioroasă bârnă de tilhari care je­­fuia şi comitea cele mai oribile crime in judeţul Ialomiţa a fost în sfirşit prinsă. Capul acestei bande era bandi­tul Anton, şi cel d’intii urmărit cu multă siguranţă, a fost tot acesta. Iată cite­va amănune asupra prindere! fio­­roşilor bandit!: D. G. Dumitrescu, şeful jandarmeriei din Urziceni, împreună cu jandarmii Marin Stan, Dumitru Ioan şi Popa Vlad, deghizaţi in haine de muncitori bulgari, au plecat poate pentru a suta oară in căutarea lui Anton la începutul luneî acesteia. In pădurea Groasa in apropiere de «Fundul Crăsan!» cei trei deghizaţi au văzut pe Anton şi pe mai mulţi din­tre tovarăşii lui, stind intr’un tufiş şi fumînd. De aci tîlhariî treceau la "un pod de vase de pe riul Ialomiţa, şi prin ajutorul unei bărci ajungeaţi în comuna Malu. Jandarmii şi cu căpitanul lor, s’au ascuns atunci un podu de vase, şi în noaptea următoare au pus mina pe un tovarăş din bandă, pe Costache Dumi­tru, care a fost transportat la postul de jandarmi din Urzicenî. Şeful jandarmilor s’a angajat atunci muncitor cu ziua la un vecin al lui Pe­tre Pascu din comuna Butoiu, care era gazda lui Anton, pentru a-l putea ur­mări. Luind informaţiuni asupra locului unde se află Anton şi asupra intinera­­riuluî pe care îl avea din zori de zi şi pină noaptea,— îşi pregăti in ziua de 17 iunie pe jandarmii săi, şi pe la orele 4 din noapte a călcat locuinţa amantei lui Anton. El se afla ascuns sub pat. Jandarmii au deschis ferestrele, au întins carabinele in­spre sub-patul unde credeau că e ascuns banditul, şi au po­runcit femeei lui Petre Pascu Moise care i- era și concubină atunci cind nu putea trece la nevasta și la copiii săi din comuna Malu, — să ridice scoarța care cădea peste pat pină jos. Femeea a ezitat, dar în cele din urmă temin­­du-se de furia jandarmilor, s’a executat. De sub pat se zoreau picioarele bandi­tului. Jandarmii i-au poruncit să arunce armele, să nu facă nici o mişcare, dacă vrea să scape cu viaţa. Banditul a a­­runcat atunci un revolver muntenegrean calibru 12, o puşcă şi un cuţit lung. După acestea a fost legat şi dus la pos­tul din Urziceni. Un alt bandit care a fost arestat, mai e şi Nicolae Andreiu­ zis şi Faianţă din comuna Fierbinţi jud. Ilfov, condamnat de tribunalul Ilfov pentru furt de cal. Bandiţii aceştia, inspăiml­tătorii jude­ţului Ialomiţa, erau ocrotiţi de primari şi subprefecţi, cărora le dadeau bune subvenţiuni lunare. In acelaşi timp, cu bandiţii au mai fost arestaţi: Cristache Ionescu, fost primar al comunei Malu, Matincă Costache Scarlat, frate cu ban­ditul Anton, actual notar al comunei Malu, etc., peste 20 de inşî. Gazdele bandiţilor de asemeni arestate, au fost puse in libertate de parchetul din Că­­lăraşî.* Aceştia au omorit în anul 1896 pe preotul Luca Georgescu din comuna Smîrdan pentru a-l jefui, în complici­tate cu circiumarul Tache G. Constan­­tinescu, cumnat cu preotul. Parte din autorii acestui omor au fost prinşi şi condamnaţi de tribunalul din Buzău­, iar parte au scăpat. Intre aceşti din urmă a fost şi capul de bandiţi Anton. Altă dată au spart prăvălia d-lui Ghiţă Schwartzman, cîrciumarul comunei Eliza-Stoeneşti, furîndu-i Întreg avutul, apoi au­ furat toţi caii şi poştalionul lui Gheorghe Nicolae Spoială, din co­muna Fierbinţi, acel judeţ, etc.­­ »*P. Adevărul ... ) In chestiunea carantinei Am relevat faptul că un deputat englez care e şi armator a interpelat în camera comunelor cerind intervenţia pe lîngă gu­vernul român ca să nu se mai perceapă nişte aşa zise „drepturi sanitare“ cîte 14 livre Sterlinge de fie­c­are vas ce e ţinut în carantină. Faptul fiind absolut inexact, d-nii fraţi Draculis, agenţi maritimi, au învederat aceasta d-lui Hain prin foaia „Fairplan“ şi atunci d-sa răspunzînd nu mai face caz de aşa zisele „drepturi sa­nitare“, ci de faptul că un vapor englez - şimut zace zile în carantină. Faptul ţinerea în carantină se explică perfect prin aceea că vasul nu s’a con­format regulei prescrise de a lua la Dar­­danele doi gardieni sanitari cari să indice că vasul n'a comunicat Ion Constantino­­pole și decî vasul englez ca orî-care altul a trebuit să respecte legile și măsurile luate de guvernul Romîniei­­. Ceea ce însă interesează mai mult pres­tigiul relaţiilor noastre maritime, este falsa aserţiune a percepere­ aşa ziselor drepturi sanitare“.Materialul de dezinfec­­ţiune e dat gratis de guvernul nostru, cu toate acestea agentul d-lui Hain a trecut în compt 135 lei, iar alţi 75 lei i-a trecut ca „uşurinţe sanitare“ adecă bacşişuri, voind să arate că cu 75 de lei se poate suprima carantina pusă de România. Fap­tul­ acesta este o .»n——».­v.—-r­­guvernul ar trebui să ia măsuri ca îa a­­ceastă chestie calomniile să fie spulbe­rate şi calomniatorii înfieraţi. Pentru edificarea şi a d-lui Hain şi a pu­blicului, iată spesele a două vapoare a­­flate în carantină în acelaş timp cu va­porii „Trevellard“ de care vorbeşte d. Hain : Vaporul „Amphitritis“ , pentru 2 gar­dieni sanitari 6 zile a 5 lei 50 lei, barca agentului la radă lei 30; pentru aducerea gardienilor pe bord 10 lei; in total 100 lei. Vaporul „Tuskar“ a d-lor Farrar Gro­ves & Comp. din Londra : 2 gardieni 5 zile a 5 lei fac 50 lei plus două bărci de 2 ori la radă 59 lei ; in total 100 lei. C. Ediţia de seară^ Ultime informaţiuni La direcţiunea generală a servi­ciului sanitar nu s’a mai primit nici o nouă ştire cu privire la mersul ciumei în Constantinopol. Azi la orele 5 p. m., va avea Ioc la ministerul de interne un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui D. Sturdza. Este probabil ca d. dr. Babeş nu va mai pleca la Constantinopol pentru a studia caracterul ciumei. Aceasta pentru că nu a mai so­sit la serviciul sanitar nici o ştire despre vre­un nou­ caz. D­l. Stipes­cu, profesor la gimnaziul Şincai din Capitală, a fost numit direc­tor al sanatoriului din Predeal, în lo­cul d-lui Ilaria Rosetti demisionat. D. Gaton Lecca, prefect al judeţului Bacău­, a obţinut azi un concediu de 25 zile. Examenele pentru obţinerea diplomei de capacitate s’au terminat la toate­, şcoalele normale din ţară. Nouiî absolvenţi vor fi treptat numiţi in invătămintul primar urban si rural, după vacanţele ce se vor face. Epitropia generală a ospiciilor casei Sf. Spiridon din Iaşi a recomandat pe d. inginer silvic Teodor Răşcanu ca in­spector general silvic al acelei institu­­ţiuni. Miine se va face la penitenciarul de minori de la Mislea împărţirea premii­lor la arestanţii cari s’au distins prin muncă şi bună purtare. D. Bontaş, revizor şcolar de Tu­tova, a fost numit profesor la şcoala normală de învăţători şi institutori din Birlad. Expresul Orient, ale cărui curse fuse­seră suspendate din cauza ciumei de la Constantinopol, a început sâ circule ia­răşi de eri. Vineri. D. Fradide, avocat, a fost „,,rv,u al serviciului contencios in administra­ţia aşezămintelor Sf. Spiridon din Iaşi Se caută un depozitar zi­a­r*~­­pentru Curtea de Argeş. A se adresa la administraţia aces­tui ziar, D-nii Bildirescu, prefectul judeţului Teleorman, general Catargi, prefectul judeţului Fîlciu şi Caton Lecca, pre­fectul judeţuluî Bacau, au sosit azi in Capitală. Ofiţerii şcoalei militare din Dealul Spirei au­ oferit aseară un banchet în onoarea d-luî colonel Aslan, comandantul şcoalei,şi a d-lui colonel Cica! Universul de emi a publicat un lung capitol fantezist despre pretinşa elibe­rare a lui Al. Gandiano, spuneat ca el a venit la biserica Sf. Gheorghe în di­mineaţa inmormintărei răposatului ge­neral Gandiano-Popescu şi a prins doua ore la cadavrul tatălui său­. D. Dianu, directorul general al în­chisorilor, şi d. Cavaroc, directorul pe­nitenciarului Văcăreşti, cu cari sm­ vor­bit astăzi, ne-au declarat că ştirea U­­niversului este absolut falsă "şi tot ce a relatat ziarul d-luî Cazzavillan este invenţiune de sus­pină jos. A 86 vedea In pag. IV-a Bursa cerealelor, efectelor, şi deplasările. Comitetul pentru organizarea con­gresului corpului didactic din Capitală a invitat pe, d-nii miniştri, pe prefectul Capitalei şi "pe prefectul judeţului Ilfov să asiste îa acest congres, D. dr. St. Minovici şi d-nii farma­cişti Petra şi Bălăcescu din Capitală au pr­ezintat azi d-luî dr. Petrini­ Galaţi, directorul general al serviciului sanitar, un memoriu relativ la supra­ taxele me­dicamentelor prin care cer scăderea preţurilor unor medicamente al căror preţ este scăzut in comerţ, precum şi urcarea preţului altor medicamente cari in comerţ se vind mai scump. Memoriul cuprinde şi o listă de pesta 400 medicamente ale căror taxe nu sunt prevăzute în regulament. ▲ i­ 2-n

Next