Adevěrul, septembrie 1901 (Anul 14, nr. 4344-4373)
1901-09-01 / nr. 4344
Simbată 1 Septembrie 1601 comune şi agenţii să-şi dea deci osteneala de a convinge de veritatea acestor vederi şi pe cercurile macedo-bulgare competente». Mitterand decorat împăratul Austriei a acordat cu ocazia expoziţiei din Paris mai multe decoraţii unor francezi ale cărora nume ajung abia acum la cunoştinţa publică. Printre cei decoraţi se află şi ministrul de comerţ Millerand, socialistul înfocat, care a primit marea cruce a ordinului Coroana de fer. ecatouice Interview cu Miquel Un ziarist german a avut cu Miquel citeva zile înaintea morței sale, un interesant interview privitor la tariful vamal german. Atunci Miquel ii acordase răspuns la toate întrebările rugindu-l numai să aștepte cu publicarea pină cind tratativele * cu străinătatea, cari sint acum în curs, vor fi terminate. Ziaristul a crezut că după moartea intervievatuluî poate să "publice măcar o parte din declaraţunile lui. Din aceste declaraţiuni cu atît mai interesante cu cît cel ce le-a făcut a fost in poziţiune de a fi bine informat, extragem cele ce urmează. Miquel credea că tariful vamal elaborat de guvernul german, poate servi de bază pentru tratatele comerciale. Germania importează cu un miliard mai mult decit exportează, ea e deci un debuşeu important şi are dreptul să ceară oarecaii favoruri şi să impună anumite condiţiuni. Continuînd, Miquel a afirmat că crede că tratate comerciale se vor încheia neapărat, pentru că Germania nu e destul de industrială spre a putea arunca agricultura peste bord, nu e insă nici stat destul de agricol, pentru ca să se poată lipsi de tratate comerciale. Rusia nu va începe războiul vamal, fiindcă n’ar avea în acest caz unde să-şi desfacă griul. In tot cazul Miquel era partizan al tarifelor asupra grinelor şi credea numai că guvernul german va putea incheia tratate comerciale menţinindu-le. Viitorul va arăta dacă a avut dreptate. Tariful autonom austriac Din Viena se anunţă că premierul ungar Szeli a avut o convorbire cu ce austriac de Koerber, cu privire la reluarea discuţiuneî ambelor guverne asupra tarifului vamal autonom. S’a convenit ca proiectul elaborat de guvernul austriac să servească de bază dezbaterilor. Guvernul ungar îşi va exprima dorinţele în decursul acestor dezbateri. Proiectul austriac l-a precedat pe cel german, totuşi el nu va fi schimbat, deoarece guvernul austriac a prevăzut din capul locului o urcare a tarifelor industriale şi o mică urcare a celor agricole. Guvernul comun nu are intenţiunea de a încheia cu Germania un tratat prin care să îşi asigure tarifele naţiunei celei mai favorisate, ci speră că se va putea încheia un tratat pe baza unui tarif care să convină ambilor contractanţi. Luxemburg, Mexico, Noua-Zelanda, Olanda, India olandezi, Norvegia, Austria, Portugalia, Rominia, Rusia, Serbia, Spania, Turcia, Ungaria, Statele Unite. Congresul filateliştilor.—La Beim s’a ţinut zilele acestea congresul al treisprezecelea al filateliştilor (colecţionarilor de mărci germani. După ce preşedintele dr. Lux a salutat pe filatelişti, a ţinut o conferinţă locotenentul Maus- Lichtenthal despre Peşta în China. Conferenţiarul s-a ocupat de mărcile chinezeşti şi a ilustrat spusele sale prezentind congresiştilor o colecţiune complectă de asemenea mărci. S’a hotărît scoaterea unui ziar cu ştiri confidenţiale pentru membrii asociaţiuneî filateliste. MacKinley ca familist.—Preşedintele Statelor-Unite este cunoscut ca model de familist. Ca militar curagios, el a ajuns pînă la gradul de maior, ’şî-a cîştigat dragostea soţiei sale, o fiică a bogatului Saxton din Ohio. Tatăl la început n’a vroit să auză de un ginere sărac, dacă mai tirzifi persistenţa îndrăgostiţilor ’i-a mişcat şi a le-a dat binecuvintarea sa. Pe cind in cursul săptămînei preşedintele se ocupa cu afacerile de stat, Dumineca o dedica exclusiv vieţei de familie şi religioase, înainte de amiazi mergea la biserică. Apoi se preumbla în parc, iar restul timpului, îl petrecea în compania soţiei sale şi a fratelui său Abnei. Din nefericire d-na Ida MacKinley sufere de o boală cronică, pe care o suportă cu o adevărată resemnare. Cu tine Mac-Kinley la soţia sa se poate vedea din faptul că pentru a se bucura de societatea ei, n’a mers de cind e preşedinte seara la teatru. In schimb se dau la el din cinciin cinci serate muzicale, o artă pentru care d-na Mac-Kinley aremultă dragoste. Încolo MacKinley, care muncește toată ziua încordat, deoarece are de rezolvat zilnic, in afară de alte afaceri, peste o mie de scrisori, evită petrecerile sgomotoase. iMPRESIUNI şi PALAVRE (!)in coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale Furtună Sărmanul! Cit n’ar fi vrut el să înveţe carte ! Să se îndoape de ştiinţă, să aibă cunoştinţe vaste, nu să fie incult cum este. Cu patru clase primare, el fu dat la «stăpîn». Inteligent, îşi cîştigă simpatia tuturor superiorilor săi şi in ciţîva ani ajunse amploiat cu oareşi care vază. Are o scriere frumoasă, lucru care de asemenea ii ajută foarte muit la cîştigarea situaţiei ce ocupă, situaţie natural mică, căci cine în lume e mulţumit de poziţia sa! El insă are «dreptul» să murmure:’ Activ, întreprinzător, îl doare că n’a putut înainta în şcoala superioară, înaltă, clasică, să urmeze la facultăţi, să dovedească tuturor că croiala sa "nu e pentru alîncezi intr’un birou al Bucureştiuluî ci el poate mai mult, sint intr’insul aptitudini mai mari de cit i se cere in postul ce ocupă dar.... n’are carte, e incult. Cind a părăsit clasa IV-a primară, a părăsit-o ca un leneş, nu-i plăcea cartea, abia un an doi in urmă a ciştigat iubirea către ea, dar era prea tirzifi ! Mamei sale, văduvă săracă, nu-î fu cu putinţa a-1 ţine la şcoală. Şi aşa se îngroapă într’insul un talent poate. Cind vede pe vre-un fericit posesor al vre-unei diplome, simte cum lacrimi îi văd; nu doar că-1 invidiază că va putea ocupa cu diploma o situaţiune materială strălucită , ciţi n’au murit in mizerie cu diploma în buzunar! Dar îl preocupă giidul de poziţia culturală, intelectuală, ce ocupă un diplomat faţă cu dinsul. Şi o furtună se naşte în sufletul său, ar vrea să protesteze, să ridice pumnii, dar către cine ? Cine e de vină de neşansa lui ? Cine l’a împiedicat sa-şî urmeze impulsul inimei,de a studia ? N’a vrut să studieze pentru alţii, pentru dorul litografiei diplomei, ci’pentru dinsul; el să cunoască profund temele ştiinţei, să nu fie străin de orice chestie s’ar pune. Apoi literatura cit de mult ii place să citească produse bune; el simte, simte mult, ar vrea să scrie, de frică, e incult ! Mereu se loveşte de această stincă de granit răsărită din mizerie. Mizeria e aceea ce l-a împiedicat să meargă la şcoală să se cultive. Furtuna din sufletul său se acentuiază des, se manifestă din ce în ce mai tare, dar trebue, sărmanul, să o înăbuşe in sine, in neputinţă de a-şi ajuta. Hyppolita MEMENTO Grădina Mitică Georgescu.— In fie-care seară trupa de comedii Niculescu- Buzăki. Grădina Edison.—In fie-care seară reprezentaţiile trupei germane de comedii şi operete. Varietăţi. Terasa Frascati.—Concerte serale. Grădina Triumf.— Orchestra Rubinstein. Grădina Oppler. — Orchestra militară. Bufetul de la Şosea. — Muzica militară. Hugo de la Şosea.— Orhestră. ------- - Felurimi Jubileul Iul Virchow.— In curînd cunoscutul savant Rudolf Virchow va serba a 80-a aniversare a naşterei sale Consiliul comunal al Berlinului a votat drept omagiu pentru Virchow suma de o sută de mii de mărci care se va adăuga la Fundaţiunea Virchow. Această fundaţiune care a fost creată cu ocazia aniversarei a 60-a a savantului, a fost destinată chiar de el cercetărilor ştiinţifice în domeniul celulei şi al patologiei. Virchow a ajutat din această fundaţiune la multe cercetări şi a regretat numai că n’a avut sume mai mari la dispoziţie. Pentru a aduna o sumă cit mai mare si am constituit, conform cu faima internaţională, comitete în următoarele ţări: Egipt, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, India Britanică, Bulgaria, Canada, Chile, Danemarca, Franţa, Grecia, Ang.1^ ItaRoma, Italia, Liedurile* germane, în care avea să se producă în primele ei concerte de voce ere se aştepta şi cu o deosebită nerăbdare, cunoscute fiind calităţile ei extraordinare. Ceea ce făcea superioritatea d-rei Dogaru era tocmai acest ansamblu de talente cu puteri fermecătoare, ceea ce este mai mult decît rar. Era o muziciană în puterea cuvîntului, şi ca simţire şi ca technică, şi tocmai aceasta a fost care a atras atenţiunea tuturor artiştilor. Pentru dînsa era un mare viitor deschis, şi în scurt timp era să devină o fată a ţarei. Pe lingă toate aceste calităţi divine, natura o mai înzestrase şi cu o frumuseţă remarcabilă. Fotografia ce o reproducem este de cîţiva ani în urmă, ca copilă încă, neputînd dispune de una mai recentă. D-ra Dogaru şi sub raportul cultural era o fiinţă superioară , inteligentă, cultă şi de o modestie rară. Oricine a cunoscut’o a rămas cu cele mai plăcute impresiunî despre dînsa. Moartea ei a produs o conternaţiune generală şi o plîng toţi cei ce au cunoscut’o D-ra Natalia Dogar S’a născut în oraşul Piatra.N, în anul 1877, Ianuarie 28. In anul 1881 a trecut cu părinţii săi la Iaşi, unde cu primii ani de studii a început şi studiile muzicale. De mică copilă încă s’a remar- cat printr’o dispoziţie şi sensibilitate muzicală deosebită. In primul an, la examenul de piano, delegatul ministerului regretatul Scheletti, a notat in catalogul ei, la rubrica observaţiunilor , mult talent. După vreo trei ani de preparaţiuni in şcolile particulare, a trecut la conservator, unde sub conducerea eminentei profesoare d-ra Aspasia Sion şi-a urmat cursurile de piano, cu un deosebit succes, obţinînd în fiecare an premiul II cu cunună. Cu numirea d-luî Gabrielescu ca profesor de canto la conservatorul din Iaşi d-ra Dogaru s’a înscris şi la canto. Şi aici aceleaşi succese. Ea se distingea prin o voce dulce, dumnezeiască, cum se exprima profesorul ei—mînuită cu justeţă şi o simţire profundă. In acest timp, d-ra Dogaru urma şi cursurile universitare şi ocupaţiunile multiple adueîndu-i un surmenagiu, şi-a concentrat toată activitatea în studiul muzicei. După terminarea conservatorului din Iaşi, ca laureată, a trecut în Bucureşti pentru studii de perfecţionare. Aci a făcut studii de piano cu diferiţi artişti de valoare, şi de canto cu eminenta artistă şi profesoară d-na Carlotta Leria, ruda sa, căci d-ra Dogaru era nepoata d-lui V. A. Urechiă. In scurt timp s’au remarcat superioarele ei calităţi şi o îmbrăţişare caldă şi plină de interes, nu întîrzie a i se deschide în toate cercurile muzicale. In anul 1898- 99, cu venirea conservatorilor la putere d-ra Dogaru obţinu un mic ajutor de la ministerul cultelor şi de la primăria din Iaşi, şi s’a dus la Paris unde urmă cursul de piano cu un celebru artist d. Philippe iar de canto, studiul ei de predilecţie, cu cea mai celebră artistă profesoară d-na Rosine’ laborge. In scurt timp ea devine cea mai favorită elevă a profesorilor ei. D-na Laborde a făcut pentru dînsa ceea ce nu făcuse pentru ,nimeni, deşi se angajase numai pentru 2 lecţii pe săptămînă, ea se ocupa cu dînsa în fiecare zi, şi prevăzîndu-i o carieră strălucită î-a spus că-şî poate alege ce voeşte, fie cantatrice pe scenă, fie ca concertistă fie ca profesoară. In acest scop îi şi recomandase ui număr de lecţiuni sub controlul ei pe care avea să le urmeze în anul următor. Din nenorocire însă lucrurile s’au schimbat. O schimbare politică schimbă tot magiul, oamenii noştri politici vin cu toate pasiunile în înaltele scaune pe cari le ocupă. Intrarea d-lui dr. Istrati în ministerul instrucţiunei a fost o lovitură de graţie. Dintr’o pornire pătimaşă faţă cu familia Dogaru, a tăiat micul ajutor ce se da d-rei Dogaru, deşi avea recomandaţiuni speciale din partea ambilor profesori de la Paris. După aceasta survenind şi starea de criză financiară şi schimbarea de regim, speranţele pentru un nori ajutor am căzut cu totul. D-şoara Dogaru nu s’a descurajat, ea rămase în Bucureşti unde şi-a urmat cu stăruinţă studiile, în cercul artiştilor celor mai de valoare, bucurindu-se de sprijinul lor cel mai călduros. Calităţile ei superioare i-au înlesnit introducerea la palat pe lîngă regină, în faţa căreia a ajuns a se produce atît ca acompaniatoare cit şi ca executantă. Regina, adine mişcată de felul execuţiuneî, a îmbrăţişat-o şi a invitat-o a se duce cît de des la palat, pentru a-l ciuta. In acelaş timp s-a recomandat să se ocupe şi cu transpoziţia, de care va avea absolută nevoie în cariera ei muzicală. In luna trecută, Iulie, d-ra Dogaru s’a produs ca pianistă în concertul d-nei Leria, la Sinaia. In acest concert de elită s’a relevat ca pianistă distinsă, şi cu toate că era primul ei debut, a avut un succes colosal. Pentru anul viitor era hotarîtă a se duce la Berlin—desigur sub o altă protecțiune—unde urma să se ocupe în mod special cu un repertoriu crafiic ales. MILITARE 30 August la regim. 4 Ilfov No. 21.—La regimentul 21 de infanterie aniversarea luărei Griviței s’a serbat cum se serbează toate aniversările naţionale la acest regiment, printr’o conferinţă ţinută de unul dintre d-nii ofiţeri, înaintea celor l’alfi ofiţeri şi a intregei trupe. Aceste conferinţe sunt încă o inovaţie a valorosului comandant al acestui regiment, d. colonel Alex. Iliotu, şi ele cuprind pe lingă o parte istorică, atît de necesară soldaţilor cari nu cunosc istoria patriei, şi una înalt moralizatoare, cu care se înalţă patriotismul şi se explică trebuinţa de a ne jertfi pentru ţară, cind interesele ei vor cere. Cine e convins de rolul covirşitor de important pe care 11 are patriotizmul conştient atit in disciplina armatelor cît şi In cîştigarea bătăliilor, acela va recunoaşte însemnătatea acestor conferinţe, rostite mai intot-d’auna într’un limbaj însufleţit şi cit se poate de popular. In faţa d-lui It.-colonel Paleologu, ajutorul şefului de corp, a ofiţerilor şi a trupei stricse într’un larg careţi pe cîmpul Cotroceni, d. sub-locotenent Todirescu a ţinut o splendidă cuvintare. Cu verva unui desăvirşit orator, într’un limbaj colorat cu măreţe imagini, conferenţiarul a reuşit să redea toată grandiozitatea acestei zile, udă de singe, dar încununată de lauri şi hotăritoare pentru viitorul neamului nostru. Nu putem rezuma aci această admirabilă cuvintare, dar nu ne putem opri de a semnala impresia profundă produsă de ea asupra celor de faţă şi nu deosebi asupra soldaţilor. Eurusiazmul era general şi cind într’o frumoasă invocaţie conferenţiarul termină, tunete de urale spintecară văzduhul. D. It.-colonel Paleologu strînse călduros mina tinăruluî sub-locotenent, exprimindu-şî dorinţa ca de la soldat pină la general, toată armata să fie însufleţită de sentimentele înalt patriotice de care s’a arătat însufleţit conferenţiarul. La sfirşit d. sub-locotenent semnalează că pentru regimentul 21 ziua de 30 August mai are şi altă importanţă : ea e ziua onomastică a d-lui colonel Anghelescu, comandantul brigăzei, şi a d-lui colonel Iliotu, comandantul regimentului. Amindorora regimentul 21 le datoreşte recunoştinţă şi le trimete toate urările de fericire. La această frumoasă atenţiune, atit ofiţerii cit şi soldaţii răspund cu un călduros ura ! In definitiv o frumoasă aniversare! Dorim ca şi celeilalte corpuri de trupă să obicinuiască a serba in acelaş chip datele importante aie istoriei noastre: ar fi uri progres pe calea educaţiei patriotice a armatei noastre. [Primim cu plăcere spre publicare de la d-nii ofiţeri ştiri privitoare la această rubrică. De asemenea şi informaţiuni asupra evenimentelor petrecute in garnizoane, marşuri,nspecţii, conferinţe, etc). CEREALE Bucureşti, 30 August In pieţele americane griul notează cu jum. cents porumbul cu s/8 cents in scădere. Tendinţa generală a continentului pe ziua de astăzi este calmă. In Brăila preţurile iarăşi am scăzut, s’a vindrit: griji în greutate de kgr. 68500 cu 20 la sută corpuri streine a lei 10.50 suta de kilograme predat vagon; în greutate de kgr. 71 cu lei 1100 vagonul, in greutate de kgr. 74 cu lei 1125/1150 vagonul; în greutate de kgr. 76,oa cu lei 9.15 hectolitrul predat slep, în greutate de kgr. 78 cu lei 1250 vagonul. Secară în greutate de kgr. 67 cu lei 875 vagonul, orz in greutate de kgr. 57/61 cu lei 910/930 vagonul, ovăz în greutate de kgr. 40 cu lei 950 vagonul, în greutate de kgr. 45 cu lei 10.25 suta de kilograme predat magazie. In București s’a vindut: griji, 200 chile în greutate de klg. 74 jum. cu lei 60 chila predat la moară, 200 chile in greutate de kgr. 74 cu lei 54 chila gara Titu, 100 chile prima calitate pentru săminţă cu lei 78 chila predat de la o moşie din Ilfov la o moşie din Ialomiţa ; 15 vagoane porumb nori cu lei 650 vagonul predat in lunile Octombrie Noembrie la gara Gherganî; un vagon săminţă de in cu lei 3100, gara de Nord. _____ Pr' BSBS levii pregătiţi în particular pentru şcoala comercială cari la examenele din iunie am rămas corigenţi, să fie admişi a trec examenele de corigenţă la şcoalele de comerciale de gradul I şi al II-lea, deoarece sunt prea puţini la număr, pentru a le putea constitui comisiuni particulare. D-ra Elvira Zamfirescu profesoară de limba franceză la internatul secundar de fete din Bucureşti, a obţiut un concedii de un an pînă la 18 Septembrie 1902. Comisiunile pentru elevii pregătiţi In particular, nu s’ami putut alcătui nici eri, din cauză că ministrul încă nu a rezolvat nici chestiunea corigentelor. Pm d-nul Tătăranu, secretar general al ministerului de justiţie, a inspectat împreună cu d. Nedelcu lucrările pentru amenajarea palatului de justiţie in vederea solemnităţei inaugurărei noulu an judecătoresc, care va avea loc miine D-na Gorăneanu a depus pentru eliberarea soţului ei drept cauţiune un imobil în valoare de 20.000 lei. Din ordinul ministerului de război şi se vor expedia pe la reşedinţele de corpuri de armată din ţară cantităţi de pulbere şi cartuşe. Alaltăieri s-a expediat din Galaţi la Tulcea o cantitate de 10.000 kgr. pulbere, destinată fabricarei de cartuşe pentru divizia activă din Dobrogea. Epidemia de scarlatina care bintuia in oraşul Dorohoii, a fost stinsă in urma măsurilor luate. Dri tribunalul de Ilfov secţia vacanţelor a reconfirmat, între alte mandate de arestare, pe acelea ale bandei de la Cernica sub şefia bandiţilor Lache şi Băbeanu. La 3 Septembrie se va judeca de către Curtea cu juri de Ilfov procesul crimei de la Băneasa Anul viitor se va construi la Constanţa un arest preventiv conform planului-tip depus încă de acum 3 ani. Această construcţiune nu s’a făcut pină acum din cauză că fondul care fusese afectat pentru dînsa — ca şi acela pentru construirea palatului administrativ din Constanţa—a fost deturnat de la destinaţia lui, fiind împărţit ţăranilor lipsiţi de porumb. La direcţiunea generală a penitenciarelor se studiază un proect pentru a se da o mai mare impulsiune industriei mobilierului casnic şi ieftin in închisori. Aceasta pentru a se împiedeca introducerea din ţările vecine a diverse obiecte cari se pot prea bine lucra în inchisorile noastre, cum sunt de pildă lăzile de Braşov, scobitorile, etc. De asemenea se va da o mai mare impulsiune lucrărilor de artă, ca pictura, sculptura, etc., incurajîndu-se deţinuţii cari se vor distinge in aceste ramuri. La penitenciarul de minori de la Mislea sunt gata toate lucrările şi preparativele necesare pentru a se începe anul viitor agricultura de către deţinuţii minori. Biserica de la acest penitenciar a fost instalată şi picturile terminate. Frumoasa timpii a acestei biserici este o operă de sculptură demnă de admirat, lucrată de deţinuţi din închisorile noastre. Această timplă a fost expusă la expoziţia din Paris unde a fost medaliată. In curînd biserica va fi tirnosită. La Asociaţia generală studenţească s’a început a se distribui cărţile de membru congresist, pentru congresul de la C.Lung. Toţi d-nii studenţi cari vor lua parte la congresul studenţesc din C.Lung sunt convocaţi pentru astăzi 31 August ora 8 p. m. la localul asociaţiei studenţeşti, spre a li se face oarecari comunicări in privinţa congresului. D. Dimitrie Sturdza, preşedintele consiliului, şi-a făcut ori dimineaţa apariţia, la ora aperitivului, la Kosman. Nu glumim. Primul-ministru, care nul cunoaste aceste localuri, a fost silit sa intre la Bodega pentru a vedea pe un profesor universitar din Berlin care-si lua acolo aperitivul. Intrarea d-lui Sturdza la Kosman a fost eri obiectul celor mai animate convorbiri. Doctorul Clement s-a reîntors din străinătate şi şi-a reluat funcţiunile. p. Ediţia de dimineaţă INFOILMATITIHI D. Adolf Wagner, profesor de finanţe la universitatea din Berlin, a vizitat alaltăieri Capitala, iar ori dimineaţă a plecat spre Constanţa, de unde va lua drumul spre Caucaz. Distinsul oaspe a fost primit în vizită de d. Dimitrie Sturdza, preşedintele consiliului, cu care s’a întreţinut mai mult timp. La plecarea sa din Bucureşti, d. C. I. Baicoianu, secretarul general al ministerului de domenii, a condus pe ilustrul profesor german la gară, şi a oferit cu această ocaziune un buchet de flori d-nei Wagner. O telegramă ne anunţă că prinţul Ferdinand al României a sosit ori la 7.50 m. la Budapesta şi după o oră a plecat la Dolnji Miholac, pentru a asista la manevre. Ministerul instrucţiune! a primit demisiunea d-luî B. Iorgulescu, diretorul liceului Hasdem din Buzăui, pe ziua de 1 Septembrie. Cu direcţiunea liceului a fost însărcinat de profesor Const. Leonescu. Ministerul instrucțiunei a decis ca e- lasisia ne dă satisfacţie ? •» De la corespondentul nostru din Galaţi am primit următoarea senzaţională telegramă: Galaţi, 30 August. — O persoană care a sosit chiar astăzi din Odesa a adus o ştire care a produs aci cea mai vie senzaţie. Guvernul rus recunoscind de dreaptă plingerea Romîniei privitoare la trecerea neaşteptată a torpiloarelor ruseşti pe dinaintea Ţiglinei, a hotărât să dea satisfacţie României. Căpitanii comandanţi ai torpiloarelor, cari după cum spune guvernul rus, dintr'un exces de zel şi din propria lor iniţiativă au făcut incursiunea pe Dunăre, vor fi pedepsiţi Căpitanii declară că au vroit să încerce navigabilitatea braţului Chilia şi că au profitat numai de ocazie pentru a merge pînă la Ţiglina De altmintrelea se afirmă acum in mod hotărlt că torpiloarele cari au trecut prin faţa Ţiglinei făceau parte din escadra marelui duce Alexandru Mihailovici.—Coresp. ♦ N’avem însă posibilitatea de a controla exactitatea știre! de mai sus. Ni se pare numai puţin probabil câ comandanţii unor torpiloare ce făceau parte dintr’oj escadră pusă sub comanda unui mare duce şi a doui vice-amirali am putut să facă o incursiune pe Dunăre şi o călătorie destul de lungă din „propria lor iniţiativă“. Dr.STERIEN.WIMI IZ. Pellkangasae.—No. 1O, Viena Consultaţiuni cu celebrităţile medicale şi cu pecialiştii de la facultatea de medicină din Viena 1.946-104 ___ Adeverii! Descoperirea unei înfiorătoare crime la Ploeşti Niculai Const. Talpă Lată Torentul de lumină Am arătat in numărul de eri, că d. judecător de instrucţie Florescu de la tribunalul Ilfov a descoperit în totul crima, cu toate amănuntele ei, atit de fioroase şi de interesante in acelaşi timp. Dar această descoperire se datoreşte in bună parte şi lui Petrică şi scrisoare! Iul. In adevăr, pe cind d. judecător de instrucţie Florescu se pregătea să plece in străinătate în virtutea unui concediu de o lună, primi o scrisoare din Ploeşti iscălită Petrică Dumitru, care începea cu cuvintele: «Nu plecaţi in concediui, d-le judecător». Acest Petrică Dumitru scria d-luî Florescu : «Soarta a voit ca tot dv. să descoperiţi şi crima asta. Vream să vorbesc de stringerea de git a lui Nae Arnăucheanu şi a băiatului Dumitru Dancu. In noaptea crimei, acum un an şi jumătate, mă plimbam pe la 10 ceasuri, pe un frig grozav, prin obor, cind văzui sărind din curtea lui Arnăucheanu în stradă un om care se repezi spre mitie, şi mă întrebă cum mă numesc, şi dacă cumva ii cunosc. Em speriat spusei: da, şi el scoase atunci un revolver şi un pumnal, îmi făcu semnul cruce pe piept, şi imi zise: de astea vei muri dacă vei scoate o vorbă la cineva despre ceea ce ai văzut. Omoritorul nu este altul decit omul acesta, pe care vi-l voiţi spune dacă mă veţi chema la Bucureşti». Acest Petrică Dumitru era lucrător la brutăria lui Gogu Zamfirescu din Ploeşti. D. judecător Florescu găsi că scrisoarea merită oarecare atenţiune, şi hotărî să cheme imediat pe acest Petrică Dumitru, ca să vază cu ce fel de om are de-a face, şi pe urmă să hotărască dacă trebue sari nu să se ocupe de afacere. Denunţătorul autor al crimei D. judecător Florescu trimise atunci in taină la Ploeşti un jandarm, care so poftească pe Petrică Dumitru la cabinetul d-sala din Bucureşti, şi în adevăr jandarmul sosi cu Petrică a doua zi! D. judecător Florescu cum il văzu intrind pe uşa cabinetului săli, se uită la dinsul cu atenţiune, pentru a’l examina. Petrică vazindu-se cercetat de la prima vedere, îngălbeni pe loc, i se încleştară fălcile in așa hal, in cit abia de mai putea vorbi. —Șezi Petrică, ce mai faci?.. Dar Petrică începu îndată să întrebe pe d. judecător dacă sari cumva are niscai bănuelî asupra sa, deoarece dinsul e om cinstit, nu e hoţ. Această teamă şi aceste vorbe, deşteptară imediat bănueiî d-lui judecător, că ăsta ar putea fi dintre criminali. Petrică crezi tu că eri sint om bun şi că ştim să citesc in sufletele oamenilor ? — Da, d-te judecător, fiindcă de asta am venit şi eri la dv. Atunci puce-te numai de cit în genunchi, fiindcă şi tu ai luat parte la această crimă ! Pe Petrică îl podidiseră sudorile, cari îi alunecaţi in mari broboane pe faţă, şi abia perceptibil zise : Dar eri sint denunţător, d-le judecător! — Tu nu ai dormit, ai suferit în timpul de un an jumătate, și aceasta te-a împins spre mine ! «Slab, cu fruntea brobonatâ, Petrică rămase locului impetrit, iar d-1 judecător Florescu continuă : — Ai noroc că nu l-ai strîns de git, căci altmintrelea ar fi putrezit in ocnă. Petrică se uită în ochii judecătorului și ii zisesperiat : Adevărat ! Bine ai ghicit... Judecătorul ii arătă atunci scrisoarea aşa de fără socoteală redactată, şi zise: Ce crezi tu, mă, că dacă cineva e de dintr’o curte sărind pe uluci, s’ar putea să te oprească aşa cum spui tu, şi să te întrebe dacă il cunoşti ? Tu nu vezi că n’ai brodit-o, şi că tu ştii lucrurile cu totul din altă parte ? —Mi-am pus capul in gura leului, fu răspunsul lui, şi începu după aceea să spună că a participat şi el la faptă, dar că acela care l’a îndemnat şi care a făcut planul e Costache Rădulescu, un fel de rudă a lui, care se ocupă cu tăerea de porci, şi care e proprietar la Ploeşti în mahalaua Budului. Mărturisirile lui Petrică Petrică acum par’că răsufla; el spuse că de un an jumătate de cinci s’a comis crima nu mai avea nici somn, nici odihnă. —Costache Rădulescu m’a dus la crimă, zise el, şi tot eri l’am denunţat. După ce a omorit oamenii mî-a dat trei franci şi mie, in loc de 3000 după cum îmi spuse mai înainte. Acum el dă bani cu dobindă, iar ori cind i-am cerut bani, m’a ameninţat cu cuţitul ! Fiind luat de scurt, el mărturisi in cele din urmă că mai avusese tie tovarăşi pe Nicolai Constantin zis şi Talpă Latăr, şi pe Gheorghe Dumitrescu, ţiganu. Petrică se rugă însă pentru Gheorghe Dumitrescu, zicind ca el a stat afară şi că n’a făcut omor. Toţi criminalii fură atunci puşi in urmărire. Criminalul Costache Rădulescu Se dădură ordine la Ploeşti pentru aducerea lui Niculai Talpă Lată şi a lui Gheorghe Dumitrescu ţiganu, fără să se spună insă pentru ce sunt arestaţi. Cu aducerea lui Costache Rădulescu însă fu însărcinat aghiotantul jandarmilor din Ploeşti Enescu. Cind a doua zi Costache Rădulescu fu adus la cabinetul d-luî judecător Florescu, el era pierdut, şi ochii îi rătăceau speriaţi, îşi reciştigă visă calmul şi se arătă de "o şiretenie nemaipomenită. El asculta cu nepăsare şi făcea chiar glume. Tocmai pe la orele 2 din noapte fiind confhinţat cu Petrică, Cavtaerie Dumitrescu se văzu nevoit să mărturisească crima, fără să dea insă vreun amănunt. Fiind întrebat din ce trăeşte, el spuse că e om sărac şi că a lăsat acasă nevasta fără mălai. In acest timp, Gheorghe Dumitrescu ţiganu nu fusese prins, iar Niculai Talpă Lată se afla închis in penitenciarul din Ploeşti, pentru un furt de cai. D. Florescu plecă atunci la Ploeşti, pentru a face o percheziţie la domiciliul lui Costache Rădulescu. Aci luă cu d-sa pe d. Petre Carpeteanu distinsul jude-instructor al parchetului de Prahova, care în dragostea de a conlucra cu d. Florescu la această mare descoperire, se puse la dispoziţia d-sale, împreună cu d. procuror Veneri. Pe o ploaie torenţială merseră in mahalaua Bradului, unde secrestrară totul şi arestară pe nevasta lui Dumitrescu. Femeia Lisaveta declară celor trei magistraţi ca îşi aduce perfect aminte de noaptea crimei, cind soţul ei veni acasă cu bani mulţi, pe cari îi are intr’o cutie cu fundul secret. De cind a comis crima, Costache Rădulescu, zise femeia lui, umblă numai beat, n’are somn şi oftează într’una. A doua zi făcură percheziţia. Cutia secretă fu găsită; într’insa eram 565 lei şi un catastiv in cari eram scrise, datorii de 500 lei prin mahala. A treia zi, femeia fu transportată la Bucureşti, şi aci fu confruntată cu soţul ei. El văzîndu-se trădat şi de şefia lui, începu să povestească totul. Cine sînt cei trei bulgari ? Costache Dumitrescu mărturisi că cunoaştea de 20 ani pe Arnăucheanu şi că ii cunoştea toate apucăturile lui. Arătă apoi cum cunoscuse pe Petrică Dumitru, ruda sa, şi cum l-a hotărlt să sfirşească cu sărăcia, şi să-l omoare pe Arnăucheanu, zicindu-i că mai are el doi ai lui: pe Niculai Talpă Lată şi pe Gheorghe Dumitrescu ţiganu care-i dista circiumă cintînd din cuţit ca din naibi sari din flaut. In ziua comitereî crimei se întilnesc oile şi 4 la cafeneaua lui Jean Michailopol, şi de aci am plecat la orele 2 d. a. la Arnăucheanu ca să mănînce şi să observe locul. Pină seara, ei am umblat doi cite doi, şi prin diferite circiume, ca să prindă caragiri. La orele 8 seara merseră la Arnăucheanu, ca să vază după povaţa lui Costache Dumitrescu cine se culcă la el acasă. Cind intrară de astă-dată, Niculai Talpă Lată rămase afară, şi ceil’alţî cerură o odae ca să petreacă şi să mănince. In circiumă eram: Moise Georgescu, Arnăucheanu şi Mitică băiatul. In odaie unde petreceam, o odae de culcare, cei trei inşi am fost văzuţi de Moise şi de martorul Cristoveleanu, cari am declarat că li s’a părut că eram bulgari. Niculae Talpă Lată intră mai in urmă in odae. Moise se duse la teatru, iar ei după ce se văzură singuri plecară la orele 9. Săvîrșirea crimei Arnăucheanu închise pravălia peste jumătate ceas. Intre orele 9 jum.—10, Costache Rădulescu ii conduse pe cei trei criminali pe din dosul prăvăliei, spre poarta prăvăliei lui Arnăucheanu care dădea în obor. Aci Costache Rădulescu se urcă pe gard şi sări în curte. In poartă atirna lacătul care era deschis, cheile fuseseră uitate in lacăt. El deschise poarta numai de cit şi ii introduse în curte pe tovarăşii lui. Într’o odae se vedea lumină. Se apropiară, şi Costache Dumitrescu bătu la uşa unde se vedea lumina. Arnăucheanu le deschise, şi ei intrară înăuntru. Arnăucheanu plecă in prăvălie să aducă vin. In acest timp Costache Rădulescu se repezi asupra lui, il trinti jos şi îl sugrumă cu miinile, pe urmă îl legă cu un şervet şi îl strînse cu toată puterea, ca nu cumva Arnăucheanu să mai mişte. Arnăucheanu a luptat disperat, dar la urma urmelor a fost răpus. Niculae Talpă Lată avusese timpul acum să-l apuce şi pe băiatul care venea cu vin din becii, să-l ducă în odaia unde făcuseră chef şi să-l sugrume ca pe un pui de găină. Băiatul era îmbrăcat şi cu căciula în cap, gata de a merge să ia cheia din lacătul de la poartă de din dos. Costache Dumitrescu scoase cheile de la casa de bani din buzunarul lui Arnăucheanu şi deschise casa de unde luă un pachet cu hirtii şi două pumni cu argint. Costache însă tăgădueşte că ar fi luat şi un pachet cu hirtii. Niculae Talpă Lată strigă acum lui Gheorghe Dumitrescu ţiganu şi Petrică cari veniseră de afară, ca sâ scoată «cercurile din laba» lui Arnăucheanu, dar aceştia de spaimă nu mai avură curagiul cind priviră la figura hidoasă a victimei. Niculae Talpă Lată se alese cu un ceas de aur pe care il luase din miinile lui Costache şi cu 50 Iei, iar Petrică cu 3 Iei, rămînînd ca a doiua zi să se facă mpărţeala banilor. împărţeala pradei Nimic nu luară din casa de fier care era plină cu giuvaeruri şi ceasornice scumpe, temindu-se că aceste obiecte î-ar putea da de gol. Pachetul de hirtii a rămas însă la Costache Dumitrescu, căci ei nu s’am mai întilnit de teamă ca să nu fie descoperiţi, în mijlocul fierbere! în care se afla poliţia. Niculai Talpă Lată Acum citva timp, Niculai Talpă Lată, care îşi face osînda la Ploeşti, fu adus in Bucureşti. Acesta cînd văzu că şi Costache Dumitrescu a spus totul, nu mai ascunse nimic şi mărturisi la fel ca şi tovarăşii lui fapta. Nevasta sa fu şi dînsa arestată şi povesti tot ce ştia de la bărbatul sări despre această crimă, şi cum venise in noaptea crimei acasă cu 50 Iei. Instrucţia terminată D. judecător Florescu a terminat instrucţia acestei mari şi senzaţionale descoperiri şi peste cîteva zile îşî va da ordonanţa. Succesul obţinut de d-sa a produs o adevărată senzaţie atît la Ploeşti, cit şi în Capitală. Modul cum a condus instrucţia a atras abilului judecător numai laude și felicitări. Marin Petrică Dumitru Costache Rădulescu Gheorghe Dumitrescu ţiganu Drama din str. Uranus Reconfirmarea mandatelor Eri după amiază tribunalul secţia vacanţelor a citat spre a compare în faţa sa pe acuzaţii Zâne, Gorăneanu şi Nelly Bozianu, trebuind să se decidăasupra reconfirmărei mandatelor lor de arestare. Am asistat la această şedinţă mama şi sora lui Zâne, precum şi d-na Gorăneanu. După o scurtă deliberare, tribunalul a reconfirmat mandatele de depunere ale acuzaţilor, care ar ca avocat pe d. Iancu Brătescu. Reconfirmarea mandatelor de depunere este o simplă formalitate pe care tribunalul o face la fiecare 15 zile pentru acuzaţii arestaţi preventiv şi in contra cărora nu s’a dat încă ordonanţa definitivă. Aspectul acuzaţilor Nefericiţii eroi ai dramei care a zguduit atît de puternic opinia publică aveam o înfăţişare lamentabilă. Cu faţa lividă, slăbită de suferinţe fizice şi morale, Zane se uita la sora şi la mama sa. In privire îi se citeau durerea şi căinţa amară pentru uşurinţa pe care a comis-o şi care a abătut nenorocirea asupra familiei sale, iar pe dinsul l’a adus intr’o stare de plîns. Din cind în cind, plimbindu-şî privirea de la baioneta lucitoare a sentinelei care-l păzea, la figura nefericitei sale mame—cu ochii roșii de prins și cu părul albit de durere — Zâne își ștergea cite o lacrimă ce-i curgea udîndu-i obrazul. Gorăneanu, palid, zdrobit, cu privirea! Stinsă, stetea drept, fără să facă nici o mișcare, neindrâznind să ridice ochi spre soţia sa şi uitindu-se ţintă in jos. Soţia lui Gorăneanu se afla într’o enervare extremă, făcînd mişcări şi gesturi cari trădări iritarea ei şi desperarea de a’şi vedea bărbatul in halul acesta. Numai Bozianca părea cu desăvirşire nimicită. Faţa ei, cu obrajii intraţi înăuntru lăsînd ca nasul prea aquilin să o desfigureze complectamente, iţi inspira groaza. Privirea ei rătăcea’ dezolată prin public, cerşind par’că milă şi indurare,—o inimă care să compătimească abandonul in care ea se află in această situaţiune îngrozitoare. Scene mişcătoare In momentul cind preşedintele comunică reconfirmarea mandatelor de depunere, s’am produs scene cari am mişcat adine pe cei de faţă. Mama şi sora lui Zâne am leşinat, în timp ce sentinelele, cu baionetele la arme, conduceau pe acuzaţi spre duba ce avea să-i readucă la Văcăreşti. Cind fură deşteptate din leşin, bietele femei începură să-şi plingă cu hohote soarta lor şi a nefericitului lor fiun şi frate. Ar trebui accelerată judecarea acestei afaceri, ca să înceteze asemenea scene jalnice. * Cinci acuzaţii treceam prin coridor urmaţi de sentinele şi priviţi de numeroşii curioşi, o a doua scenă nu mai puţin mişcătoare se produse. Bozianca se repezi deodată spre d. Iancu Brătescu, care se afla şi d-sa in coridor, şi căzindu-i în genunchi ii zise cu lacrămile în ochi: — D-le Brătescu, te rog apără-mă şi pe mine. Sunt singură pe lume, n’am rude, n’am pe nimeni care să se intereseze de mine, n’am de cit pe cei doui copii cari sint muritori de foame ! Te rog ! te rog ! D. Brătescu, emoţionat de această scenă, încurajă pe Bozianca, promiţînd s’o apere şi asigurînd-o ca copiii ei nu vor muri de foame. Sentinela însă nu îngădui această parlamentare și, zmulgind cu forţa pe Bozianca de lingă d. Brătescu, o sili să ia drumul spre duba ce aştepta in curtea din mijloc a palatului de jristitie. C. Statistica recoltelor de vară Serviciul statisticei generale din ministerul de domenii a terminat lucrările privitoare la evaluaţiunea recoltelor de vară din întreaga ţară : griji, secară, orz, ovăz, rapiţă şi in. Tablourile cari conţin datele producţiuneî acestor plante, precum şi mijlocia greutăţeî hectolitrului de grimi vor apare pînă la sfirşitul acestei săptămîni în Monitorul Oficial. Toate aceste date am fost culese de către autorităţile comunale din ţară, după instrucţiunile serviciului statisticei generale. Producţiunea totală a griului este de 25 jum. milioane hectolitri, cu mijlocia de 15.60 hl. la hectar. Greutatea mijlocie a griului, după probele făcute la v