Adevěrul, octombrie 1901 (Anul 14, nr. 4374-4404)
1901-10-01 / nr. 4374
Luni 1 Octombrie 19013 IMPRESIUNI şi PALAVRE [Din coresp.lul Chiţibuş cu cititoarele sale) Orbul naş Intr'o Duminică dimineaţa, după eşirea din biserică, văzui prin punea spitalului unde locuesc o mişcare neobişnuită. După terminarea vizitei matinale, făcută în grabă de doctor infirmierile spitalului îmbrăcate curat în uniforma lor, adică cu şorţuri mari albe ce Ie acoperă de sus pînă jos şi cu bonete pe cap, umblau mai repede ca de obiceiîi; unele, traversînd marea curte a scualului, se duceau la econom spre a lua suplimentele scrise pe foaia de dietă, ş’apoi împreună cu supraveghetoarea să le împartă ■la bolnavi, altele, purtînd sticle mari în braţe, treceau la farmacie spre a lua în ele soluţii antiseptice, sau medicamentele pentru aparat. Vizind toate acestea făcîndu-se cu atlta grabă, crezu că se aşteaptă vreo inspecţie, sau se pregătea sala de operaţie. Intrigată, întrebai pe o infirmieră de ce se grăbesc atîta. Ea îmi răspunse că, bolnavul moş Dumitru—orbul—botează copilul unei femei sărmane, care nu găsise pe nimeni a îndeplini această binefacere—a fi naş.. Moş Dumitru, este unul din cei mai vechi bolnavi ai spitalul, şi, deşi nu vede de loc, dar el face masaj cu o dibăcia şi uşurinţă de nedescris. Pentru aceasta—el căpătă de la unii bolnavi oie un ban, iar de la cei fără da mijloace nimic, aşa că puţinii bani ce a avut Strînşî, i-a cheltuit cu dragoste şi bună voinţă, pentru încreştinarea unui sărman copil— a unui nou născut. Fiind curioasă, să văd şi eu acel rar şi sărac botez, aşteptat în faţa capelei din curtea spitalului. După puţin timp, văzui coborîndu-se pe marea scară de piatră a intrărei principale, pe moş Dumitrul—naşul— dus de mînă de servitoarea salonului. El era îmbrăcat în halatul spitalului, încins peste mijloc cu un şiret şi avînd pe cap scufa albă de bumbac, iar în mînă ţinea un baston, cu care căuta asigurîndu-şî drumul înaintea paşilor ce avea să facă, pe cînd servitoarea li zicea : vezi moşule, încet, aci sînt şespre trepte ! Alături de ei, mergea o altă servitoare re ţinea intr’o mină o tavă, pe care erau aşezate cîte-va rufe simple pentru copil, o rochiţă de stambă ş’o plapomă de caşmir albastru; în ceal’altă mină, ţinea o luminare mică de ceară galbenă, de care era legat un bariş tot albastru şi înconjurată cu un rotogol de hîrtie albă, tăiată cu colţuri de servitoare.— în urma lor, veneau infirmierile, cîţiva bolnavi şi bolnave... invitaţii la botez. In uşa bisericei, aştepta moaşea cu copilul, iar cînd veni moş Dumitru i-1 dete In braţe. Atunci se petrecu o scenă foarte duioasă şi mişcătoare. Bietul orb întinse amîndouă braţele tremurînde, şi oftînd adine strinse copilul la sinul lui aplecă capul în jos căutînd cu ochii lui, stinşi să vadă drăgălaşa fiinţă care plîngea, îl legăna încet ca să tacă, iar pe faţa lui rîzătoare şi roşită de emoţiune, se vedeau curgînd două mari lacrămi, cari se perdea şi în creţurile adinei ale feţei şi bărbiei sale. Cine poate şti, ce a simţit bătrînul orb în momentele cînd a luat acea mică fiinţă în braţe, cînd a oftat atît de adinc, cînd a rîs şi plîns După terminarea botezului, orbul naş— moş Dumitru— s’a dus însoţit de cîteva servitoare la mama copilului, unde i s’a dat drept cinste un pahar de rachiu şi o bucată da piine— tot ce avea sărmana femee-1901 Pantelimon, Septembrie Castelana. MEMENTO — Duminică 30 Septembrie — TEATRUL NAŢIONAL. — Pentru a doua oară Iuliu Cezar, tragedie în 5 acte de Shakespeare. Spectacole Sala Edison (fost Hugo).—Trupa germani de comedii. Sala Mitică Georgescu.—Trupă romina de comedii şi varietăţi. Berăria „Triumful“.—Orchestră. Sala Peleş.— Varietăţi şi orchestră. Generalii comandanţi la diferitele manevre Gen. Carealeţeanu Gen. Brătianu . Gen. Arion Gen. Argetoianu Gen. Macaravici Gen. Comăneanu In cazul de faţă, trebue să se mulţumească cu 170000 obţinuţi de la d. Bădescu şi să întoarcă d-luî Danieleanu suma încasată de la d-sa. Tribunalul de Ilfov a judecat chiar in acest sens, şi a condamnat pe stat să plătească 100190 lei d-nuluî Danieleanu. Atît statul cit şi d. Danieleanu au făcut apel, a cărui judecare a început eri. Falimente Secţia comercială a tribunalului de Ilfov a aminat era judecarea cererilor de declarare în stare de faliment a comercianţilor N. Zaharia, V. Simu, C. Voiculescu, Nae Dumitrescu, B. Falkenflich şi R. C. Zinculescu. Aceiaş secţie a declarat în stare de faliment firma Emil Stork. Em. CURŢI SI TRIBUNALE Procesul Danieleanu cu statul D. avocat Danieleanu a cumpărat prin anul 1870, o moşie a statului anume Măriuţa, pe preţul de 240000 lei, plătibilî in 24 rate. Neachitind la timp o rată, deşi d. Danieleanu plătise mai multe rate, statul i-a scos moşia in vinzare şi a vindut-o chiar cu 170000 lei d-luî Bădescu. In momentul vinzăreî d. Danieleanu plătise, după cum am spus, o bună parte din rate, unspre-zece dacă nu mă înșel. Era deci just, ca statul să întoarcă această sumă plus dobînda, d-luî Danieleanu. Statul a refuzat insă a face aceasta și din această cauză s’a iscat procesul intre d. Danieleanu și statul. In favoarea d-luî Danieleanu există legea din 1868, care spune că dacă se face o vinzare în comptul unei persoane după ce acea persoană plătise o parte din preț, vânzătorul trebue să întoarcă suma primită de la precedentul cumpărător, mulțumindu-se el cu noul preț obținut In ultima vinzare. Felurimi Prinţ cizmar.—Abdurrhaman, decedatul emir al Afganistanului, era un călduros şi statornic partizan al introducerea industriei europene in ţara lui. In privinţa aceasta se citează despre dinsul următorul curios fapt. Abdurrhaman a sfătuit pe un prinţ al casei regale să înveţe cizmăria. Insa ilustrul sau văr nu voia să cadă atît de jos. In zadar emirul ii repeta «că nu e nici o ruşine de a lucra cu iiinile tale», sau că «trebue să fie cineva ignorant ca un afgan» pentru a vedea o decădere în cunoaşterea unui meşteşug. Acest limbagiu era puţin gustat. In fine prinţul sa hotărî şi învăţă cizmăria. Emirul dădu ordin să se aducă din Europa maeştrii şi maşinele necesare. Regatul cizmar învăţă repede meşteşugul şi astăzi industria aceasta e întinsă la Gabul. In memoriile sale, emirul vorbeşte astfel de acest fapt: «Banii anual cheltuiţi altă dată in străinătate pe încălţăminte, harnaşamente şi pielării militare, rămin azi in ţară, ceea ce constitue, după cum se ştie, un mare avantaj». Milionar muncitor. — New-Yorkul se ocupă în modul cel mai viu de tinărul milionar Jeamnes Eads Now, a căruia excentricitate e unică în felul ei. Iată în ce conzistă ea. Tinărul How, moştenitor al unei averi princiare, nu vrea să uzeze de ea pe motiv că n’a ciştigat-o prin munca lui. Condus de acest onorabil scrupul, s’a făcut muncitor cu ziua. How călătoreşte prin sate şi oraşe cerînd de muncă şi intreţinindu-se astfel din sudoarea frunte! "lui. Intru atît se deosebeşte de "un lucrător obicinuit că umblă zilnic cu cămaşa curată. Mai dăunăzi tăea lemne la un ţăran. Tot satul se adunase ca să vadă minunea asta, un milionar tăind lemne cu stînjenul, la particulari, pe parale. Tînnrul Unw umbla îmbrăcat sărăcinărul How umblă îmbrăcat sărăcăcios, intră printre săraci, trăeşte cu ei şi le studiază viaţa. Nu de mult a dăruit 250000 de lei" pentru ajutorarea sărâcimeî din oraşul Saint-Louis. Aşa milionar mai rar ! un superb parc în stil englez, avînd în toate părţile boschete şi tufişuri splendide. La poalele parcului şi ale castelului şerpueşte pârâul Slimnicul, dînd întregului un aspect poetic. Te crezi în împrejurimile unui castel medieval... Turnul castelului, in stil maur, are o platformă deasupra căreia s’a instalat proectorul electric. Moni. O vizită în castelul şi parcul Sihlea De la trimisul nostru Sihlea, 28 Septembrie. Am putut vizita parcul şi castelul Sihlea şi mărturisesc că am rămas fermecat de minunăţiile şi frumuseţile văzute. La intrarea în curtea castelului de ambele părţi ale porţei mari, se află două intrări mici, in zid, pe frontispiciul cărora se vede inscripţia: «Bine aţi venit !» Cinci-şase saloane sunt mobilate cu mobile in stil englez. Sufrageria şi galeriile sunt mobilate în stil veneţian. Regele a ocupat apartamentele de jos, aripa dreaptă, prinţul de Saxa Meiningen, aripa stingă, iar prințul Ferdinand şi princesa Maria apartamentele din etajul de sus. Parcul care înconjoară de jur împrejur castelul, pe o întindere colosală este INFORMATICI!! Guvernul olandez a hotărît o carantină de 10 zile pentru provenienţele din Neapole. Deşi,Olanda a aderatla convenţiunea sanitară din Veneţia, totuşi a hotărît o carantină mai mare de 6 zile, cit prevede această convenţie, pentru provenienţele din Italia. Direcţiunea serviciului sanitar a mărit raza carantinei de 10 zile pentru provenienţele din Samsun (Asia Mică) de la localitatea Cumenos pînă la Elekdji-Kmok. Aceasta deoarece şi guvernul turc a mărit carantina pentru provenienţele din localităţile în chestiune. Luni brigada II de artilerie va începe exerciţiile tirului de războiu sub comanda d-luî general Tell, să nu se ia după intriganţi, alţii din contra afirmafi că d. Ciocanelli ar® dreptate. I). Procopie Demetrescu se ridică atunci şi în mijlocul linişte! ce se făcuse, zise: — V-lor, ei, cînd am luat primariatul am crezut că sînt înconjurat de oameni cu cari să pot lucra în interesul comunei. Văd însă că în jurul meu se ţes pe ascuns Intrigi, zizanil pe chestiuni personale între consilierii Şi se pun piedici activităţei mele. In aşa condiţiuni eu nu pot merge înainte. Plec ! Plec ! să ştiţi! Incidentul CiocanelliSaita D. S.aita, ajutorul de primar, se ridică apoi şi voi să înfiereze pe cei ce voesc cu tot dinadinsul să pue beţe în roate actualei administraţiuni. D. Ciocanelli bătu cu pumnul în masă și strigă : — Tocmai d-ta ți-ai găsit să aduci încriminări, d-le.Saita 9 D-ta care ai făcut comuna să piardă sute de mii de lei 9 D-ta să taci! «Ai acordat autorizaţii de reparaţiune la peste 50 de case supuse retragere!, numai pentru a favoriza pe proprietarii lor ca să aibă dreptul să ceară la expropriere de 10 ori mai mari despăgubiri, in dauna comunei! Tumultul izbucni din nou. D. Safta ceru să se precizeze fapte, intre altele d. Ciocanelli cită casa unui d. Eftimiu din str. Nerva-Traian şi spuse că va face un tablou de toate celelalte case in aceleaşi condiţiunî. In mijlocul zgomotului infernal d. Procopie Demetrescu părăsi sala şi întrunirea se sparse fără a se fi luat nici o rezoluţiune. Este vorba ca ari să se ţie o nouă şedinţă intimă, spre a se preveni un scandal enorm ce ameninţă să izbucnească în şedinţa de Luni a consiliului comunal. Clovis Scandalul de la primărie Am dat la ediţia de erî dimineaţă amănunte cu privire la furtunoasa şedinţă intimă a consilierilor comunali." Aflăm că ziarele oficioase au primit ordin să dezmintă la ediţia de seară cele publicate de noi erî dimineaţă in această privinţă şi să ascundă tot ce s’a petrecut, spunînd că a fost o şedinţă intimă foarte liniştită şi in care s’au discutat chestiuni de ordin superior pentru interesele comunei. Ei bine, darea noastră de seamă de el! dimineaţă a fost încă prea palidă faţă cu cele ce s’at petrecut in această şedinţă intimă, lata aouî amănunte pe cari îe aflăm și a căror exactitate o putem garanta. Cel ce a deschis focul a fost d. E. ■Ciocanelli. D-sa s'a ridicat cel d'întîi și a spus că în consiliul comunal sint mari nemulțumiri in contra primarului, că majoritatea consilierilor dezaprobă modul cum se conduce azî primăria Capitalei, şi că este bine ca toate nemulţumirile să se cunoască, pentru ca d. primar al Capitalei să nu se pomenească in viitoarea şedinţă a consiliului comunal cu surprize cari ar compromite întreaga administraţiune comunală. Nemulţumiri Ciţi-va din cei de faţă confirmară spusele d-luî Ciocanelli şi cerniră ca totul să se dea pe faţă în această şedinţă intimă. Deoarece însă cei mai mulţi consilieri negară că ar fi existind nemulţumiri intre consilieri şi contestară afirmaţiunile d-luî Ciocanelli, taxîndu-ie drept intrigi, se născu un mare tumult. In mijlocul vociferărilor d. Ciocanelli preciză că nemulţumirile provin din muite cauze. Intre altele unii consilieri sunt indignaţi de modul cum se conduce comuna şi de indiferenţa d-luî primar, care nu vrea să asculte pirogerele consilierilor in contra unora din funcţionarii primăriei conservatori cari ar fi trebuit înlocuiţi. D. Ciocanelli, in mijlocul protestărilor unora şi a aprobărilor altora, asigură pe d. primar că majoritatea consiliului comunal ii este ostil. Demisia primarului D. Procopie Demetrescu se ridică atunci, indignat şi enervat, şi începu să strige: — Nu mai staţi ! Nu mai stau ! Eu demisionez şi lăsati-mă în pace ! In urma acestor cuvinte tumultul deveni infernal. Unii acuzau pe d. Ciocanelîi că vrea să facă intrigi în folosul opoziţiei, şi rugau pe d. primar ássam Rudolf Virchow Celebrul savant berlinez care serbează astăzi a optzecea aniversare a naşterei sale, în prezenţa delegaţilor guvernelor şi reprezentanţilor instituţiunilor savante din întreaga lume civilizată. Bucureşti, 29 Septembrie După scăderea de erî, ne transmite America astăzî o urcare de şapte optimi cents lagritt şi trei optimi la porumb, cu o tendinţă fermă pentru ambele articole. La Paris griul şi făina notează cu 15 pînă la 20 centime în scădere. La Berlin griul pe Decembrie notează cu 25 pfenigi, secara cu 50 pfenigi in urcare. In Brăila nici o schimbare in grîne. In schimb ovăzul este ferm şi numeroase transacţiuni s’au încheiat erî; preţul minimum a fost lei 980 maximum iei 1050 vagonul. Tendinţa ovăzului este fermă în urma exportului mare ce se face prin Sulina pentru Franţa şi prin Virciorova pentru Ungaria. In Calafat s’a vîndut in zilele din urmă: 2500 chile de pogoane in greutate de kgr. 70 cu 2 la sută corpuri streine insă jilavu’ cu miros dil lei 42 chila predat schelă; 500 chile gritt in greutate de kgr. 77 ca jum. la sută corpuri streine cu lei 58 chila predat schelă; la obor se plătește: gritt calitatea I cu lei 1.60, calitatea II cu lei 1.40 calitatea, 111 cu lei 1.20 dublu decaltiu. Porumb vechi li s’a vîndut ultimele 1200 chile cu lei 54 chila predat slep. In privința porumbului, ni se comunică că 0 parte din vînzările făcute acolo, s’nu stornat de oare ce fâcindu-se probe porumbul a eşit jilav. De alt-fel este cunoscut că calitatea porumburilor d’acolo este in parte netransportabilă in toamnă. In Giurgiu s’a vîndut 500 kite gritt in greutate de 75 cu lei 51 chila predat şlep. In Călăraşi s’a vîndut 500 chile porum nou cu lei 37 chila predat gara Lehliu. In piaţa noastră se vorbeşte despre o vinzarede 1000 chile porumb nou cu lei 36 chila predat gara Fundulea. Aci timpul se menţine ploios. Pr. Ultime informaţiuni In urma celor petrecute în consfătuirea de Vineri a consilierilor comunali, d. Procopie Demetrescu, primarul Capitalei, îşi va prezenta Luni demisia sa. Cavalerul de Flondor care a fost ales ca deputat al Bucovinei nu este candidatul romînilor. Din contra romînii au înfierat această candidatură şi s'au abţinut de la alegere pentru că nu vroiau să ofere lumea acest unic spectacol de-a opune şi sprijini cu energie, in contra guvernatorului Bourguignon, pe fratele candidatului oficial, pe cavalerul Iancu Flondor. Prin urmare noul ales nu poate fi considerat decit ca reprezentantul lui Bourguignon şi nici de cum al romînilor. Voinţa Naţională se mărgineşte a înregistra pur şi simplu ştirea că d. V. G. Morţun va intenta o acţiune în calomnie ziarului Conservatorul pentru atacurile ce a îndreptat în contra deputatului de Roman. Voinţa însă n’a crezut cu cale, pînă acum, să ia apărarea d-lui V. G. Morţun, asupra căruia s’aţi năpustit de mult ziarele conservatoare. Ne aşteptăm ca Voinţa să ne răspundă că aşteaptă rezultatul procesului ce se va intenta Conservatorului şi apoi va vorbi ! E capabilă Voinţa şi de această mică infamie. Secolul însă se grăbeşte să apere cu căldură pe deputatul de Roman. Medicul penitenciarului Văcăreşti a constatat că tinărul Gr. P. Zâne, deţinut in prevenţie, in afacerea Gorăneanu, sufere de hemoragii abundente, provenite dintr’o debilitare mare a organizmului şi cu probabilitate de o infiltraţie tuberculoasă a vîrfului drept. Medicul a certificat aceasta—şi liberarea pe cauţiune a nenorocitului tînăr Adevesül se impune, credem, căci nu se poate pretinde ca un deţinut in prevenţie să fie lăsat expus morţei în puşcărie. Aflăm că ministerul instrucţiunei va publica prin „Monitor“ o înştiinţare tuturor candidaţilor reuşiţi la examenul de capacitate în sesiunea de Octombrie 1899, şi cari sunt in condiţiile prevăzute de art. 105 şi 106 din legea din 1898, prin care le puna în vedere ca cel mai tirziu pina la 15 Octombrie 1901 să înainteze ministerului toate indicaţiunile şi dovezile necesarii pentru a dovedi că au servit cel puţin 5 ani neîntrerupţi ca suplinitori în invaţămîntu! secundar înainte de 23 Martie 1898, cil indicaţiunea specialităţilor pe cari le-au îndeplinit Aceasta pentru a fi numiţi. Erî s’at făcut noi confruntări la penitenciarul Văcăreşti de către d. judecător de instrucţie I. Th. Fiorescu, între tâlhari de la Chitila. Azi Duminică 30 Septembrie ora 2 p. m. are loc o întrunire publică a meseriaşilor in sala băilor eforiei. Societatea corpului didactic a hotărît deschiderea unei şcoale superioare de adulţi, un fel de academie populară, în localul şcoalei de băeţi general Adrian, care să fie condusă de d. C. I. Pomponuu, directorul acestei şcoale de băeţi şi revizor şcolar. In acelaşi timp, şi deschiderea a două şcoale elementare de adulţi, una în localul şcoalei general Golescu, şi alta in localul şcoalei de băeţi No. 4 din bulevardul Carol. Liga culturală, secţiunea centrală se ocupă cu reînceperea unei noui ere de lucru. Astfel liga va hotărî să ţină o serie de conferinţe în fiecare Simbătă, şi in acest scop va face intervenţiuni pe lingă toţi oamenii de valoare, pentru a ţine conferinţe. Pentru ziua de 8 Noembrie, Sf. Mihail şi Gavrii, liga a hotărît să facă o mare festivitate, după care va organiza o conferinţă la Ateneu. Consiliul profesoral al facultăţei de litere, a recomandat ministerului instrucţiunea pe d. I. Dianu, profesor de limba latină la seminarul din Bucureşti, să fie numit profesor suplinitor la catedra şi literatura latină de la acea facultate. D. dr. Filtsch va ţine in fiecare Mercur,de 7 ori consecutiv,la ora 8 seara, in aula mare a şcoalei reale din str. Luterană No. 10 o serie de conferinţe despre Faust al lui Goethe, in folosul săracilor. Astăzi la ora 2 p. m. va avea loc înmomnîntarea d-nei Angela Lascar. După oficiarea serviciului divis cartejul va pleca de la casa d-lui Vasile Lascar, str. Teilor 65, la cimitirul Şerban-Vodă. Aseară a sosit în Capitală d-na Zoe Sturdză venind de la Constanţa. La ministerul de finanţe a sosit un transport de 539.800 monede de argint cari au fost rebătute la Hamburg. Consiliul de războiu a judecat era procesul soldatului Ilie Gheorghe din reg. 3 Dimboviţa 22, care fiind de sentinelă la pulberăria Lăculeţe, a omorit pe sergentul Ştefan N. Kiran, şeful săfi de post, pentru că nu răspunsese la somaţiune. Consiliul a achitat pe acest inculpat. Distribuţia complectă şi subiectul piesei ce se joacă astăseară la Teatrul Naţional se găsesc la rubrica Curierul Teatrelor din pagina IV. Preţurile vinurilor in timpul din urmă, au fost următoarele: 5 lei de calitrul vinurile vechî, şi 2.503 lei vinurile noi. In Moldova, preţul vinurilor vechi e de 3 lei si 50 bani de calitrul. Ministerul instrucţiunei publice a adresat următoarea circulară direcţiunilor liceelor şi gimnaziilor : In clasa 4-a a acelei şcoale se urmează anul acesta programa veche, după care se face fizica, fără acustică şi optică. Avînd în vedere însă că şcolarii cari se opresc in clasa 4-a ar rămine cu studiul neterminat, iar cei cari trec in clasa 5-a nu pot compta pe el pentru studiile lor ulterioare, tot pentru că este neterminat, subsemnatul vă autoriză să puneţi in vederea profesorului de ştiinţe fizice să-şi restrîngă cursul in clasa 4-a, aşa încit să poată face anul acesta şi acustica şi optica. Intre cestiunile puse la ordinea zilei pentru şedinţa consiliului comunal de Luni sint şi următoarele : Expunerea situaţiei financiare a comunei pe exerciţiile 1900—1901 şi 1901—1902; credite suplimentare şi extraordinare; restituiri de garanţii; Gestiunea alimentarei oraşului cu apă potabilă; gestiunea gărei de la Obor; scutiri şi reduceri de taxe; cedări şi vinzări de terenuri ; exproprieri ; crestii bisericeşti; procese şi transacţii ; alegerea unui al doilea ajutor de primar. S’att ridicat măsurile sanitare in următoarele localităţi în cari att bîntuit epizootii In comuna Dobratineţ (Olt) pentuig hemoglobinurie, in comuna Găneşti (Covurluiu) pentru brîncă infecţioasă la urmături şi in comuna Folteşti (Covurluiu) pentru hemoglobinurie. La 5 octombrie încep examenele la fa- cultatea de ştiinţe din Bucureşti. întrunirea de la Iaşi Aseară la ora 9 şi 15 m., cu acceleratul de Moldova, au plecat la Iaşi d-nii Take Ionescu, general Lahovary, Ioan Lahovary, Coast. Disescu, d-l Istrati şi Scarlat Arion. Numeroşi amici au condus la gară pe fruntaşii conservatori. In gara Ploeşti se va urca în tren şi d. G.Cantacuzino, şeful conservatorilor. D. general Manu n’a putut pleca, fiind oprit de din a părăsi camera. D-sa a încredinţat d-lui Take lonescu o scrisoare pe care o va citi la întrunire. Prin această scrisoare ni se spune că generalul Manu atacă cu vehemenţă pe junimişti. D. Take lonescu va răspunde, prin discursul ce-l va rosti astăzi, la acuzările adversarilor în privinţa politicei takiste. La banchet s’ati anunţat pînă acum aproape 300 de delegaţi, astfel că el va avea loc într’o sală mai spaţioasă decît aceea din casa Neuschotz. Din partea presei conservatoare aţi plecat d. Mandy, reprezentînd ziarul „La Romnanie“ şi Rusul Abrudeanul de la „Conservatorul“. Cu acelaşi tren aţi plecat şi vreo trei deputaţi liberali din Iaşi. Un conservator era foarte vesel de această companie şi spunea tuturor că deputaţii guvernamentali sunt pentru ei o garanţie că trenul nu va deraia ! Inundarea cartierului Teilor — O anchetă — Plângerile locuitorilor In urma plângerilor făcute de mai mulţi locuitori din cartierul «Teilor», că acest cartier în urma ploilor cari ati căzut in ultimele zile, este corn- • plectamente inundat, am crezut nime-;; rit să facem o anchetă la faţa locului, şi să arătăm adevărata stare in care se află cartierul Teilor. Rezultatul anchetei, din cele ce se vor vedea mai la vale, este că locui ■ torii Teilor are dreptul a se plinge, de ■ oarece casele în cari locuesc precum şi străzile se află toate sub apă şi noroiu. Dar să descriem cele ce am văzut. Strada Cimitirului In faţa «Cimitirului Pătrunjel» este o stradă numită a «Cimitirului» Această stradă e complectamente inundată, şi apa e atit de adincă în cît trece chiar de roţile căruţelor. In această stradă —o adevărată băitoagă— s’au resturnat mai multe căruţă, printre cari şi una cu pune. Această stradă cînd nu-i inundată e totuşi impracticabilă căci pămîntul fiind moale, oamenii se afundă pînă peste genunchi în noroiu. De căruţe nici vorbă nu-i să poată trece pe acolo căci se mnămolesc cu totul. Girculaţia cu bardne Faţă cu această stare de lucruri, cindi in spre prăpastie DE I O A N ADAM Rămânem strâns unul lângă altul, adprinşi tr’o îmbrăţişare drăgăstoasă, uHuuLa ne mmşaptea plină ti© miresme, ascunşi de valurile intranerscului «aceritor... Infer'»!« târziu, treziţi dhi beţia îmbrăţişărel', Duduca ar desface din înlănţuiri şi înălţîndu-se in spre faţa mea, mă sărută prelung, murmurând într’o răpire de bucurie: —• Cit sîntem de fericiţi III Umbre triste „Sprijinit în puşcă, statt sub poala unul fag.. Soarele, în sila lui de a ridica lunecuşul cerului, aruncă valuri de strălucire, dogorind lumea cu vîlvâtaele luî aprinse. Văzduhul e un înec de lumină. Peste apa stîmpărată a copacilor, apasă muţenia sdrobrivar« «, pustiului în-Străbătând sfăşiiturile frunzarilor filfîitori îmî scap privirile în văgăună la mănăstire. Din dricul acesta încodrit valea ţi se scobeşte în faţă ca fundul unui căuş dat prin verdeaţă. Ochiul învăpăiat al turlei pândeşte din hîrtop. Mănăstirea înegrită de vreme şi ploi, cu zidurile ei măcinate, pare o namilă brîncită în dosul îmbrăţişării dealurilor păduroase. Privirea ei verde şi înviorată în jocul razelor aprinse, fumează venin sub stuful genilor de codru. Mă gîndesc la pustiirile făcute pe vremuri de către călugării greci. Mi se strînge inimă de durere, cînd mă duc cu mintea la satele răzăşeşti calicite şi aruncate în rîndurile clăcaşilor. Judecăţi nedrepte, răpirile voiniceşti a moşiilor de prin prejur, uciderea mişelească a ţăranilor care se puneau de pricină şi cumpărarea celorlaltî de fire. Minciuna şi urzirile drăceşti, înfăţişarea prefăcută, cucernicia mîrşavă cu care se înbrobodesc în lume!... Bogăţia şi faima lor e ţesută dintr’o pusderie de nenorociri, bunul lor e muiat în Valuri de sudoare şi sînge, bucuria din care se îmbată e muzica îndepărtată a vaetelor ş’a plînsuluî gospodăriilor sfărîmate. Numai nişte suflete fără de lege şi omenie, pot gusta pace într’un cuprins de jălanie şi văduvire.... U’te cum aţi luat pămîntul răzăşilor din Carmina . Era zi de sărbătoare şi ţăranii cisluiaţi în vatra satului. Aşa mai sub sară, văd ei apropiindu-se dinspre zarea mănăstire, o butcă trasă de patru cai puşi buziş — da venea decît să rupă pămîntul. De ţingăneala zurgălăilor se trezise toţi cîinii de pe la case. Trăsura se opreşte pe drept cislă. Egumenul mănăstire!—că el era în butcă— face semn norodului să se apropie. Lumea s’a luat căciulele din cap, i-a sărutat mîna şi pe urmă s’a dat mai la o parte ca să-i audă glăsuirea. El de colo zice cu sfinţenie:—„Oameni buni, mănăstirea are la mînă documente doveditoare că marginea moşiei voastre dinspre Scorţasca e a ei, închinată de dumnealui fostul vornic Stamate“. Satul o ia întîiu aşa ca în şagă. Da călugărul o ţinea una. Atunci Vasile Andone, bătrîn mai priceput, ieşi aşa mai la iveală şi face către părintele „Documente avem şi noi, că doar nu sîntem de pripas aici şi-ncă documente de stăpînire, nu de miluire“... Egumenul se ruşinează, face semn vizitiului să întoarcă şi bodogăneşte din mers:—„Vom sta de vorbă la divan, că aici e prea în larg şi ne ea vîntul zisele“. Andone-I răspunde din urmă :—„Nu ne spăriem, prea sfinte, că şi noi cunoaştem drumul Iaşilor...“ Lucrurile au fost rămas baltă pînă iarna— prinsese lumea a crede de la o vreme c’a vrut călugărul numai să-l încerce, să vadă în ce ape se scaldă. Ţi-ai găsit hoţul, nu dormea, îşi ţesea numai uneltirele la umbră, în răgaz... Prin postul Crăciunului numai s’a pomenit satul cu poftire la divan. Norodul dă purere lui Vasile Andone, ca să poarte el judecata, că nu erau să umble cu toţii pe drumuri. In trei ani ati fost trei soroace de-a rîndul şi la cîte trele nu s’a dat hotărîre lămurită, tot se amînatt lucrurile de azi pe mâine. Omul romînilor se ţinea tare, tare ca şi dreptatea. Umblat’att ei să-l îmbete şi să-i iea hîrtiile, att căutat să-l momească cu parale şi cu făgădueli, da el nu se da, nu s’a vîndut, că era creştin de-a luî Dumnezeu, om de omenie. Nici o dată nu pleca la termen pe acelaş drum, că grecii îi puneaţi în cale plătiţi ca să-l răpite. Nu ştia nici nevasta, nici satul cînd era să plece la înfăţişare, că el n’avea credinţă în nimeni, banu-i ochiul dracului şi pentru bani te gîtue şi copilul tăt. Nu mînca de la nimeni şi nu bea decît de prin izvoare. Pînă se întorcea acasă, el nu închidea ochii, îndreptările şi le ţinea în sîn, la piele. In zilele de proces, cînd se ducea egumenul cu călugării lui la divan, îl găsea acolo la uşă, hodinindu-se pe pietrele scărilor, strajă neadormită.—„Nu te dai Vasile, nu—hai?—zicea părintele—„Nu mă dati, pentru că nu se dă dreptatea, prea-sfinte“,— răspundea moşneagul cu îndrăsneală. Da tot l’aţi îngenunchiat, că era legiuire străină în ţară şi se lupta un bădăran, c’o mănăstire sprijinită de case sfinte !... La înfăţişarea din urmă el a lăsat, după poruncă, hrisoavele în mîna boerilor din divan, să le cerceteze. Dînşii iară documentele răzăşilor şi le amestecă prin hîrtiile lor. La urmă zice unu rîzînd:—Tu, măi române, trebue să fii stricat, în loc de îndreptări, ne-aduci aici nişte ţidule de tain“. Şi-n locul hrisoavelor i-a întins nişte petecuţe rupte şi afumate. Cînd să spue că el le-a dat alt fel de hîrtiî, boerii att pus de l’a scos afară cu arnăuţii.— Atunci s’a sărit el din minţi. Trebue să fi rătăcit mult aşa năuc, pînă a ajuns într’un tîrziu de noapte ’n sat. Cînd dormeatt oamenii mai neîntorşi, s’aud clopotele de la biserică trăgînd ca de îngropare, da cică plîngeati aşa de cu jale şi tînguios, de rupea inima în romîn. S’a sculat satul în păr. Era ca de o mirare, că noaptea nu se trage clopotul nici boerilor, şi nu se dumerea nimenea de ce sunati aşa de cu tristeţă, deji par’căar fi fost îndemnate de-o mină năsdrăvană. S’att luat care cum a apucat, cîte un suman între numere s’att pornit în spre biserică. Luna era plină şi cerul o apă de senin. S’att strîns mulţime de norod în jurul clopotniţei. Cînd colo ce să le vadă ochii, Moş Vasile zdrenţuit şi-n- glodat, cu capul gol, spărieat, la chip cu ochii I îngroziţi, trăgea clopotele de să le dărîme. Cum , îl bătea luna din faţă cică chipul lui rătăcit se albise de-ai fi crezut c’a eşit din mormînt. *. Romînii pricep că nu-i lucru curat şi-l întreabă cu binele :—„De ce tragi clopotele a îngropare ?* El nu slăbea din îndemnat și răspunde ostenit, cu tăinuire: .A murit dreptatea“... (Va urma) i I