Adevěrul, noiembrie 1901 (Anul 14, nr. 4405-4434)
1901-11-01 / nr. 4405
Jut 1 Noembrie 1901 care voiajorii comerciali sunt convocaţi pentru ziua de 4 Noembrie la o întrunire ce va avea loc in sala Edison. La această întrunire se vor pune bazele nouii societăţi. In toate ţările Europei voiajorii comerciali sint constituiţi in societate, ceia ce-i face sa se poată bucura de multe avantagii. Este bine că s’au gîndit şi la noi să se organizeze odată spre, a’şi apăra prestigiul şi interesele. Tunurile neobicînuit de grele pentru acest vapor se toarnă acum în uzinele Obrukov din Rusia. Garnitura va consta din 4 tunuri de 34 centimetri, 12 de 16 centimetri şi 20 de 10 centimetri şi din 20 tunuri cu tir repede Hotschkiss de 47 mm. calibru intr’o baterie laterală. Fiecare din aceste tunuri va fi supus înainte de montare unui minuţios examen şi se va căuta ca vaporul cînd va trage focuri să poată fi cit mai departe de linia inamică. Construcţiunea vaporului Retvizan este cea mai puternică ce s’a făcut vre-o odată la America pentru străinătate.Primim cu plăcere spre publicare de la d-nii ofiţeri ştiri privitoare la această rubrică. De asemenea şi informaţiuni asupra evenimentelor petrecute în garnizoane, ca marşuri, inspecţiuni, conferinţe etc. IMPRESIUNI şi PALAVRE (T),« coresp. lui Chiţibuş cu cititoarde solei Cărturăreasă — O bucurie!.. Vei avea o bucurie aşa da mare, aşa de mare, îmi zicea ea, şi în vorbirea ei amestecată cu vorbe ungureşti, vroia să mă facă să pricep cît de mare îmi va fi bucuria. Neputînd găsi cuvinte îndestulătoara ea ridică ochii la cer şi înălţindu-se în vîrful picioarelor, respiră adînc, lărgindu-şi pieptul. Uite aşa, adaugă dînsa. O privesc cu un zîmbet de neîncredere căci în adevăr ce legătură poate să fie intre bucurie şi mine ?.. Sybita mea cu este o vrăjitoare dar ochii ei au înfăţişarea ochilor unei nebune. E o simplă bucătăreasă şi de multe ori i s’au ars fripturile căci se pierdea în căutarea problemei de a şti ce-i va aduce Soarta. De multe ori o curprindean şi ea ca să mă împace îmi propunea să-mi dea şi mie cu cărţile. Intr'o seară de adînc plictis şi ca să-mi gonesc gînduriie negre, am chemat-o să-mi ghicească norocul. r — O să ai o bucurie mare, şi ai să faci multe drumuri, îmi repeta ea mereu de cîte ori întindea cărţile— O bucurie ! Cum aşi voi s’o am una aşa cum o înţeleg eu desăvîrşită, covîrşitoare, ca inima-mi să sa ridice în piept şi în acest moment să mă simt pătrunsă de ceva dumnezeesc. Privirea caută cerul, braţele se string pe piept ca şi cum ai voi să îmbrăţişezi această fericire. Eşti uşor, pasul devine o atingere, zîmbetul îţi vine pe buze şi ochii strălucesc. Ai voi pare că să săruţi pe toată lumea, simţindu-ta dator către toţi de această fericire. Toţi îţi sînt prieteni pe care ’i iubeşti, şi pe cari îi găseşti buni. Viaţa pare o idila şi ta miri cum odată ţî-a trecut prin gînd să o părăseşti brusc ! Eşti transportat!.. Dar s’ar zice că am bucuria mea pe cînd eu mă întreb în ce ar putea ea onsta? Sybila mea, dacă voeştî să mă faci să crez în da ul tău don ghici, n’ar fi trebuit să-mi spui că mă aşteaptă o bucurie, de oarece cînd credinţa în aşa ceva este zdruncinată, chiar de a veni bucuria, aşi sta la îndoială şi a’şî trece înainte. Cînd mi se vorbeşte de fericire eu mă gîndesc tot-deauna la o istorioară. O mamă revezindu-şi copiul după o lungă absenţă, cade leşinată în braţele lui şi moare fără să-şi via în simţire o singură clipă . I s’a sfărâmat inima într’un tic-tac nebun şi în braţele acestui fiu iubit care se întoarce, îşi dă «uitarea. Cît de mare a fost bucuria acesteî femei, încît n’a putut să-î suporte intenzitatea! Eu însî ce bucurie aşi mai putea avea? Trec în revistă toate probabilităţile şi la toate clatin capul căci pentru a avea o bucurie aşa de mare ar trebui să se întîmple imposibilul—şi de vremea minunilor a trecut! Dacă bucuria mă lasă neîncrezătoare mă simt îngrijorată de drumurile pe cari am să le mai fac. Iarăşi luptă dar, iarăşi luptă dacă nu pentru viaţa materială, dar aceea a distrucţiunea cu vitalitatea omului. E în om o sevă care îi aleargă prin vine şi îl sileşte la fiecare cădere să se ridice şi să lupte înainte. Durerea te doboară, nervii se zgîrcesc, moartea se aropie, dr corpul îşi dispută dreptul la viaţă, triumfă şi totul devine înfloritor în ciuda suferinţei morale. E teribil în viaţă să pari aceea ce nu eşti şi această soartă desigur îmi este rezervată. Voiţi trebui deci să merg înainte—şi cînd voi fi obosită şi sătulă de suferinţă, să merg mereu înainte, mereu să-î aud glasul călăului care se numeşte viaţa şi sâ-î simt biciul său sfîşietor! Ariana. Cărţi şi reviste Revista din Paris L’art decoraţii (rue de Petits Champs) are în numărul său pecembrie următorul sumar interesant :Wallgren, par Albert Thomas, (16 ilustrations).—Un restaurant allemand a Paris par G. M. Jacques, (8 ilustrations .— La Medaillie française contemporaine (suite) par Charles Saunier, (38 ilustrations). — Un artiste barcelonais : Baraon Pichot, par Raymond Bouyer, (5 ilustrations).— Chronique, expositions, livres nouveaux. Abonamentul pentru România 24 lei anual. Carmen Sylva, ’Séréidé, traducţiune de Georges Many. O broşură format special de 55 de pag. Colecţiunea „Eglantine“. Un leu exemplarul.* Traducătorul oferă 50 la sută din drepturile sale pentru săracii Capitalei. MILITARE Cel mai rapid vas de războiu.— Revista English Mechanik spune că cel mai rapid vas de războiţi va fi un cuirasat care se construeşte acum in America pentru Rusia. Constructorii sunt convinşi că Retvizan—aşa-i zice noului colos—va întrece chira repeziciunea cerută. motivele de casare susţinute atit dn partea civilă, cit şi de condamn»*’. Sentinţa. După o deliberare de o jumătate de oră, d. preşedinte Mandrea pronunţă respingerea recursului. La auzirea sentinţei d. Dobrescu-Argeş a izbucnit in plins şi a trecut aproape un sfert de oră pînă să-şî revină in fire. In urmă a fost luat de sora și prietenii lui și scos pe brațe afară. Publicul din sală a fost adine impresionat. Em. CURŢI SI TRIBUNALE Recursul Dobrescu- Argeş D. Dobrescu-Argeş fiind dat în judecată pentru delictul că cu bună ştiinţă ar fi scomptat o poliţă falsificată, a fost condamnat de Curtea de apel secţia II din Bucureşti la 3 luni închisoare corecţională. D-na Elena Ionescu care a luat asupră-şi falsul incriminat a fost condamnată la o lună închisoare. Contra acestei sentinţe atit condamnaţii cit şi partea civilă d. Niculescu, fotograf, au făcut recurs. Eri s’a prezentat înaintea secţiunei a II a Curţei de casaţie acest interesant recurs. Curtea era prezidată de d. Mandrea. Fotoliul procurorului general a fost ocupat de d. procuror general St. Stătescu. Partea civilă, d. Niculescu, fotograf, a fost reprezentată prin d. avocat Vlădescu-Olt. Recurentul Dobrescu-Argeş a fost apărat de d-nii avocaţi Em. Porumbaru, Al. Djuvara, Take Ionescu, C. Cernescu şi D. Comşa. Recurenta Elena lonescu a fost apărată de d. avocat Take Policrat. Dezvoltarea motivelor D. Vlădescu-Olt din partea părţeî civile face mai intim istoricul afacere şi desvoltă apoi două motive prin cari arată că rău a judecat Curtea de apel cînd a respins cererea de despăgubiri civile a clientului d-sale d. Niculescu, care a plătit suma de 5000 lei valoarea poliţei cu pricina. D. C. Cernescu răspunde d-lui Vlădescu-Olt, şi-î combate motivele de casare. In urmă d. preşedinte dă cuvintul apărătorilor d-luî Dobrescu-Argeş. D. Comşa începe cel d’intâi desvoltarea motivelor de recurs depuse în favoarea casărei sentinţei Cartei de apel. D-sa dezvoltă motivul «omisiune esenţială din partea Curţei de apel» care nu constată intenţia frauduloasă a condamnatului. D. Em. Porumbaru a dezvoltat cu mult foc şi cu multă inzistenţă motivele : «exces de putere şi decizie nemotivată din partea Curţei de apel». D-sa arată cum Curtea de apel, nu ţine seamă de dovezile aduse in instanţă de către Dobrescu, prin care dovedeşte in mod cert că in momentul cînd s’a comis delictul, Dobrescu se alia la Iaşi la un congres, şi aceiaşi Curte primeşte drept bun un act al poliţiei care certifică că în preziua comiterea delictului, d. Dobrescu a sosit cu trenul in Capitală. D. Porumbaru se revoltă contra procedeului prin care se primeşte drept bun un act nelegalizat şi de o atit de puţină dovadă, căci ştim cu ce uşurinţă se consemnă numele pasagerilor sosiţi în Capitală. Dacă am admite procedeul Curţei de apel, ar fi să consimţim la violarea tuturor articolelor din procedura criminală. D. Cernescu dezvoltă din alt punct de vedere motivul «exces de putere din partea Curţei de apel». D. Al. Djuvara şi Take lonescu, dezvoltă ambii aceleaşi motive «lipsa elementului esenţial care să dovedească delictul şi lipsa prejudiţiului rezultat din pretinsul delict». I. Take lonescu relativ la actul poliţiei Capitalei, face citeva reflexii spunind că «dacă spionagiul e tolerat el nu poate fi avuabil» şi se miră cum poliţia noastră colecţionează documente ca... sosirea d-lui Dobrescu-Argeş, fost deputat, in gara Bucureşti! Ştiu, spune d. Take Ionescu, că la poarta mea şi a colegilor mei stau agentî şi spionează cine intră şi cine ese. Mai ştii că aceşti agenţi fac rapoarte despre toate persoanele ce vin, dar sunt ele date certe ? Cite erori, cite confuzii nu se fac! După ce avocaţii d-lui Dobrescu-Argeş au dezvoltat toate motivele de casare a sentinţei Curţei de apel, se dă cuvîntul d lui Take Policrat care dezvoltă motivele de casare, în ceea ce priveşte sentinţa pronunţată asupra d-nei Elena Ionescu. D. procuror Stătescu combate toate Felurimi Groaznicul Incendiu din Philadelphia.— Ni se scrie din Filadelphia: Vinerî 25 Octombrie ora 10,30 a. m. un incendiu a izbucnit în marele magazin de mobile Huntz, Wilkinson, et Co., care a luat proporţiuni atit de mari încit un întreg quartier a fost distrus. Pompierii tuturor secţiunilor s’au grăbit a veni in ajutorul incendiaţilor, totul insă fu în zadar, căci după un ceas de la declararea incendiului tot Macket s’a prefăcut intr’o ruină complectă. Pagubele se urcă la 25 milioana de lei. 25 oameni și-au găsit moartea în flăcări. Pompierii au desvaluit mult curaj și lucrau din răsputeri la salvarea celor cari se aflau în clădirile cuprinse de flăcări. O femeia s’a aruncat din etajul al 8-lea.—Columbian. Transportarea unei case. — Ni se scrie din Geneva. In satul Burgenslok (Elveţia) un atelier a transportat la o distanţă de 150 metri, casa lui, lin edificiu de lemn in 3 etaje. Casa a fost înconjurată de un fel de schele foarte solide, după aceea ridicată şi pusă pe nişte cilindre, cari o aduseră fără nici o sguduitură la noul loc. Acest hotel are vre-o 200 de paturi. Nimic nu s’a mişcat în casă in timpul acestei călătorii. Mesele şi scaunele din restaurant rămăseseră la locul lor, nu s’au scos nici tablourile de pe pereţi, nici ferestrele, totul a fost transportat fără nici o pagubă. In locul acestei case se clădeşte acum un alt hotel. Automobilul color săraci.—Aşa se zice acum la Paris velocipeduluî pus in mişcare cu petrol, motocicluluî. Acesta nu costă de cit 500, cel mult 600 de lei, adică tot atita cit e preţul unei biciclete mai bune. Cit acest motor de petrol poţi foarte lesne face 20 km. pe oră şi petrolul i eftin şi se găseşte plină şi în satele cele mai depărtate. O oră de călătorie cu motociclul cu petrol costă cel mult două centime. Un ministru biciclist.— Vizitatorii faimosului Ilyde Park din Londra văd mai in fiecare dimineaţă la ora nouă un domn bătrin care dirijează încet şi cu atenţiune un triciclu prin aleele parcului. Sportsmanul acesta este lordul Salisbury care caută recreaţiune pe velocipedin timpul cînd nu se ocupă de politică. La ora 9 şi jumătate ministrul se duce la Foreign-office unde se coboară de pe triciclu cu aceeaşi atenfiune cu care s’a urcat şi cu care a mers pe el. Un vinovat achitat.— înaintea juraţilor din Nagy Canisza (Ungaria) a fost tradus ţăranul Iosef Toot acuzat de hoţie. In 1894 el a furat ţăranului Borosz, in casa căruia pătrunsese noaptea mascat şi înarmat, o sumă mai mare de bani. El trecu la secta nazarinenilor şi mărturisi lui Borosz lucrul, ii restitui suma furată, se denunţă singur autorităţea şi înaintea juraţilor mărturisi : Sunt credincios lui Grist după credinţa nazarineană. In decursul lecture! evangheliei am recunoscut marele meu păcat şi sint dator să mărturisesc păcatul uitat şi să-l ispăşesc pe cît e cu putinţă. Am vindut tot ce am avut pentru a’l despăgubi pe Borosz şi’l voi îngriji la bătrineţe. Sint păcătos, vrei să’mî curăţ sufletul de noroiul păcatului şi cer pedeapsa dreaptă căci Dumnezeu se bucură de păcătoşii pocăiţi. Juraţii l’au achitat, amintindu’şi se vede şi ei, de cuvîntul evangheliei : «Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi». Unolator ca sportsman.— Prenumitul romancier rus contele Tolstoi se bucură de o sănătate foarte robustă şi de o mare putere fiizică şi datoreşte aceste calităţi vieţei sale foarte regulate şi exerciţiilor sportive. Profesorul Lombroso care a fost acum de curînd oaspetele lui Tolstoi, povesteşte că contele juca în toate dimineţele două ore Lwan- Tennis cu fiicele sale, că se urca apoi pe cal şi pornea la balta din apropiere unde rugase pe oaspetele sau ca să-l aştepte. Contele se desbrăcă la mal şi rugă pe Lombroso ca să facă acelaş lucru spre a încerca amindoi o partidă de înot. Lombroso ca bun înotător credea că va putea uşor birui pe partenerul său, dar după un sfert de oră văzu că Tolstoi îi este superior. Tolstoi nu era de loc obosit şi pentru a dovedi aceasta, el, ajuns la mal, ridică pe savantul italian de subsuori cu o uşurinţă uimitoare. De altmintrelea se ştie că contele Tolstoi e vegetarian și că deci nu mănincă de foc carne. MEMENTO — Mercuri 31 Octombrie — TEATRUL NAŢIONAL. — Opera : Deschiderea stagiunei cu Aida, operă în 4 acte de G. Verdi. Spectacole Sala Mitică Georgescu : In fiecare seară trupa română de comedii, sub direcţia d-lui Niculescu-Buzău. Cafee Edison. Orchestra W. Strauss. Berăria Triumf: Orchestră. Coloseul Oppler : Muzică militară. Berăria liotei de France: Orchestra națională, sub conducerea violonistului Cercel. Ediţia de dimineaţă INFORMATIUNI Unii speculatori asupra acţiunilor Bailed Naţionale au răspindit zgomotul că dacă subscriitorii la noile acţiuni emise de Bancă nu-şi vor face vărsămintele lor chiar in ziua fixată prin publicările Băncei, vor fi supuşi la amenda de 10 la sută, prevăzută prin publicări. Luind informaţiuni autorizate, un ziar liberal e în poziţiune a afirma că Banca n'a aplicat pină acum această clauză la nici un subscriitor. Consiliul de miniştri care s’a ţinut aseară la ministerul de interne sub prezidenţia, d-lui Dimitrie Sturdza nu s’a ocupat cu nici o lucrare de ordin parlamentar sau administraţii. S'a discutat numai despre consfătuirea majorităţilor de la 3 Noembrie. S’a hotărît să se invite la această consfătuire toţi deputaţii şi senatorii liberali, fără nici o restricţiune. S’a stabilit de asemenea şi ordinea discursurilor ce se vor ţine. In şedinţa de aseară consiliul sanitar superior a ratificat măsurile luate de către guvern pentru provenienţele din Odesa unde s’au ivit 4 cazuri de ciumă. S’a mai discutat asupra cererei serviciului maritim român de a se stabili condiţiunile în cari se poate face cursa între Constanţa şi Constantinopol cu un vapor român, cursă pe care serviciul maritim voeşte s’o înfiinţeze în curînd. De asemenea consiliul sanitar a Kásáé Adeveriri CEREALE Bucureşti, 30 Octombrie 1901. Porumbul în New-York se urcă mereu, şi notează astăzi un nou avans de un cents per bushels ; cotaţiunea actuală a porumbului disponibil este 67 şi şapte optimi cents per bushels. Preţul griului notează astăzi în NewYork neschimbat; dacă consultăm cotaţiunea actuală a griului disponibil la New-York o găsim de asemenea— 83% cents—destul de urcată. Tendinţa fermă şi urcarea porumbului în America se ştie că se datoreşte recoltei rele de porumb acolo. Tendinţa susţinută şi urcarea actuală a griului în America se datoreşte micşorarea stocurilor visibile de griji şi încărcărilor mai reduse pentru Europa. Continentul european orientindu-se după cel american exprimă de asemenea o tendinţă generală fermă şi cu preţurile in urcare pe toate pieţele. Urcare mai însemnată de ziua de astăzi notăm ovăzul în Budapesta cu 14 heller la 60 de kilograme. Tonul tendinţei pieţelor noastre este vădit din ce in ce mai ferm. Ne aflăm in plină campanie de activitate pentru toate felurile de cereale. Intre diferitele transacţiuni încheiate pe ziua de orî în Brăila notăm : Crin în greutate de kgr. 70 cu lei 1000 piuă lei 1125 vagonul, in greutate de kgr. 71—73 cu lei 1200—12*65 vagonul, în greutate de kgr. 74.600 cu 3 la sută corpuri streine a lei 9.15 hectolitrul predat magazie, în greutate de kgr. 70 cu Iei 9.45 hectolitrul predat magazie. Secară în greutate de kgr. 65 cu lei 900 vagonul in greutate de kgr. 73 dil lei 10.20 suta de kilograme predatdoc. Bordo. Orz in greutate de kgr. 56 cu lei 902 vagonul, în greutate de kgr. 48—59 cu lei 5.40 hectolitrul predat slep. Ovăz in greutate de kgr. 40—42 cu lei 1150 vagonul. Porumb vechiu in greutate de kgr. 75—76 cu lei 1090—1100 vagonul in greutate de kgr. 76 cu lei 8,70 hect. slep. Porumb nou în greutate de kgr. 71 cu lei 875 vagonul. în greutate de kgr. 73—74 cu lei 925—940 vagonul. S’a încheiat un contract de 1400 hectolitre în greutate de kgr. 77 cu lei 7,75 hectolitrul predat șlep Brăila în lunile Aprilie Mai 1902. Fasole cu lei 1225 pînă Iei 1380 vagonul dleagă cu lei 1600 vagonul. * In piaţa noastră s’a vindut astăzi 800 chile porumb obicinuit cu lei 38 chila predare promptă gara Mogoşoaia. Pr. luat cunoştinţă de relaţiunea dată de primărie cu privire la modul cum se distribue apa în Capitală. In urmă s’au rezolvat mai multe acte medico-legale, autorizări de farmacişti, de liberă practică a medicinei, etc. D. Iulian Birsan, licenţiat în drept, a fost numit suprefect la Babadag, in locul vacant. S’a aprobat modificarea budgetului casei de pensiuni a funcţionarilor judeţului Covurlui. Au fost numiţi d-nii Chirilă Stănescu comisar în oraşul Brăila şi Iordan Mihăescu comisar in oraşul Buzău. Comisiunea judecătorească din Iaşi, a judecat trei zile consecutive procesele directorilor de şcoli din Iaşi, pe Const. Ţincu de la şcoala «Michail Cogălniceanu», l’a condamnat la excluderea pe un an, pentru delapidări şi falsuri, pe Thiron de la şcoala «Principele Ferdinand», l’a condamnat la cenzura cu reţinere de salar pe 15 zile pentru neregularităţi în administraţia economiilor şcolare, şi pe Gh. Teodoru de la şcoala de băeţi din T.-Frumos, l-a condamnat la o amendă pe 10 zile asupra lefei. Pe d-na Flex, directoarea şcoalei de fete din T.-Frumos, a achitat-o. Acuzările în aceste procese au fost susţinute de d. Halija, inspectorul invăţămintuluî primar. In Piteşti se va înfiinţa o şcoală inferioară de meserii cu începere de la 1 Septembrie viitor. Pînă atunci, primăria din localitate va căuta să construiască localul necesar acestei şcoli. Primăria din Dorohoiu a cerut ministerului de instrucţiune, un plan tipic pentru construirea unui local al şcoalei de meserii care se va înfiinţa la 1 Septembrie viitor in acest oraş. Şcoala primară de fete din com. Dărmăneşti jud. Bacăui, va purta pe viitor numele binefăcătoarei Ştirbey. Ivindu-se mai multe cazuri de pojar şi citeva de oreillon printre elevii şcoalei No. 1 din Dorohoî, s’a dispus suspendarea cursurilor, dezinfectarea şcoaleî şi izolarea elevilor bolnavi. Ministerul instrucţiune!a trimes şcoalelor elementare de agricultură înfiinţate acum de curînd la Braniştea (Covurluî), Drâghicenî-Licenî (Romanaţî), Poiana (Dolj), Belinţi (Iaşi), Lehliu-Săpunari (Ialomiţa), Strehaia (Mehedinţi) şi Nucet (Dîmboviţa), pluguri sistemul cel mai practic. Eri s'a judecat de către Curtea de casaţie recursul dlui Dobrescu Argeş. Dezbaterile şi deciziunea le publicăm la rubrica Curţi şi Tribunale din pagina a doua. Un caz excepţional de constituţie fizică a fost constatat la autopsia făcută de către institutul medico-legal cadavrului nefericitului student D. Constantinescu din şoseaua Filantropiei, care s-a sinucis cu un glonte de revolver. Autopsia a constatat că glontele a străbătut toracele şi a pătruns ventricula stingă a mnimei, apoi a atins virful plămînuluî sting şi s’a oprit lingă coloana vertebrală. Totuşi sinucisul a mai putut trăi trei zile, ceea ce se intimplă foarte rar. Institutul medico-legal a trimes muzeului d-rului Babeş, pluminul, trachea arteră şi laringele nefericitului Constantinescu, spre a fi studiate şi conservate ca piese anatomice. La examenul de limba elină pentru anul 1 al facultăţeî de litere, cursul d-lui profesor Burileanu, s’au înscris anul acesta 100 de candidaţi din cari 40 au fost respinşi. Majoritatea candidaţilor căzuţi fiind studente, acestea au intervenit pe lingă d. Burileanu ca să li acorde un nou examen, ceea ce d-sa a admis, dar cu condiţiunea ca director al universităţei să nu se opună. Aseară s'a întrunit la spitalul Colţea comitetul asociaţiunei pentru profilaxia şi tratamentul gratuit al tuberculoşilor sub preşedinţia dlui prof. dr Petrini Galaţî. Examenele de licenţă în drept, deşi s’au isprăvit înscrierile încă de la 25 Octombrie, vor începe tirziu şi nu se vor sfirşi decit pe la 20 Decembrie. Din această cauză mulţi studenţi care voesc să plece la Paris spre a da doctoratul sunt siliţi să piarză un an, deoarece nu vor putea înainta universităţei din Paris diploma de licenţă până la 15 Noembrie, cum prevede regulamentul acelei universităţi. Uniunea studenţilor universitari, îşi va instala sediul în două din camerele apartamentului ocupat de Liga culturală, puse la dispoziţiune de d. Sava Şamănescu, preşedintele Ligei, secţia Bucureşti. Astă-seară, d. Iancovici fost prefect, va ţine o conferinţă la clubul conservator, vorbind «despre diferenţele de doctrină dintre partidele noastre litice». D. Pumniceanu, judecător de pace la Piteşti, va fi numit judecător de instrucţie pe lingă acelaşi tribunal. In cursul săptămînei trecute au fost în oraşul Iaşi două cazuri nou de febră tifoidă şi 59 de pojar. D. inspector sanitar dr. Oncescu va pleca azi la Babadag spre a face inspecţia spitalelor din localitate. D. inspector sanitar dr. Mihail s-a întors din inspecţia pe care a făcut-o la Botoşani. Vicontele Vatanobe, ministrul de finanţe al Japoniei, va sosi în Bucureşti in cursul săptăminei viitoare. O femee abilă poate transforma apartamentul, rufăria şi toaletele sale cu puţină cheltuială şi după gustul modei citind şi avînd săptăminal revista de familie Moda Ilustrată. Sfaturile practice şi de gospodărie ale acestei gazete sunt de asemeni foarte utile, precum şi variaţia materiei literare care nu lasă nimic de dorit. Numărul Modei costă săptăminal numai 20 de bani şi se poate ciştiga şi un frumos premiu. In cursul lunei Septembrie c. s’au născut în Capitală 338 băeţi şi 298 fete, adică în total 636 copii din cari 468 ortodoxî, 49 alţi creştini şi 119 mozaici. În acelaşi interval au murit 250 persoane de sex masculin şi 196 de sex femenin, adică un total de 446 persoane, dintre cari 363 ortodoxi, 36 alţi creştini, 45 mozaici, 1 mahometan şi unul de altă religie. Boalele de cari au murit au fost mai mult tuberculoza (oftica) 60, pneumonie (junghiu) 45, gastro-ententă 53, febra tifoidă 14, angina 15, etc. S-au sinucis 3 şi 8 morţi din accidente. Primim următoarele cu rugăminte de a se publica : Domnule director, Inimundul şi muribundul ziar „Apărarea Naţională“ de erî a apărut un articol plin da insanităţi şi inoxantitmlinî la adresa studenţilor evrei de la spitalul Colţea. In pretinsul articol, scris într’un stil care arată gradul de cultură şi de vrednicie sufletească al autorilor, se spune, între altele, că subsemnaţii am fi „înjurat“ pe onor. De an al facultăţei noastre, într’o şedinţă ţinută la şoc. medicală a studenţilor evrei. In interesul adevărului, vă rugăm, d-le director, să daţi cea mai categorică dezminţire acestui sfruntat neadevăr, care a indignat pe toţi colegii noştri. Onor. nostru Decan se bucură de stima şi iubirea unanimă a studenţilor evrei— asta pentru spiritul de equitate ce a arătat întotdeauna faţă de aceştia. In ce se atinge de nedemnele delaţiuni ce se referă la ceîl’alţi studenţi numiţi în pomenitul articol, ele sunt dezminţite de toţi camarazii noştri romnî, indignaţi, ca şi noi, de lipsa de curunt a unor începători cari numai de medicină nu se ocupă. Primiţi, vă rugăm, d-le director, asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni. I.eo& Grill, lancu M. Bizanicer Student în anul al il de medicină Bucureşti, 30 Oct. 1901. Toţi studenţii facultăţeî de ştiinţe cari pînă eri, 30 Octombrie, n’au prezentat recipisele dovedind că au plătit taxele universitare şi cari nu şi-au procurat cărţile de student, vor fi şterşi din cataloage dacă in supratermenul de 3 zile incepind de azi nu se vor conforma regulamentului universitar. In numărul de ere al ziarului «La Roumanie» la rubrica informaţiunilor, se spune cu privire la banchetul inginerilor silvici, că d. ministru al domeniilor B. Missir nu a luat parte la acest banchet, deşi a fost invitat. Consiliul de organizare însă, ne roagă să arătăm că d. ministru Missir nu a fost invitat la acest banchet ; şi pentru simplul motiv că banchetul avind un caracter intim fiind dat între camarazi şi pentru un camarad, ca cesliune de convenienţă, s’a găsit că invitarea personală a d-lui ministru intr'o aşa circumstanţă nu ar fi fost tocmai bine venită. Deci, rău a fost informat confratele nostru, cind a afirmat cele da mai sus. Membrii corpului silvic insă cari au participat la banchet, au votat o telegramă de felicitare şi gratitudine, care s’a şi expediat d-lui ministru Missir. La viitoarea şedinţă a societățeî literare «Matei Basarab», de Strabătă, a. C., cunoscutul profesor de desemn Victorian Georgescu va ţine o interesantă conferinţă asupra «Vieţei şi operilor pictorului G. M. Tătarescu», şi asupra picturei religioase la romiui. Mai multe case de comerţ din Austria şi Germania, au propus ministerului de domenii să le dea autorizaţia de a distruge animalele stricătoare ca lupi, vulpi, precum şi păsările răpitoare ca ereţe, etc. din pădurile statului, întrebuinţind otrăvirea şi cursele, oferindu-se în acelaşi timp de a trimite agenţii lor speciali pentru a aplica şi supraveghea mij-Mimsul cu 6 lei preţul abonamentului pe o jumătate de an la revista unică în ţară „Moda Ilustrată“ se poate cîştiga prin tragere la sorţ lugară obiectele 40 şi 60 lei. Premiul gratuit pe luna octombrie constă într’un frumos boleron de postav fin negru, cu revere de ghipiură, dublat de tafta şi admirabil confecţionat. Ahonat-viî ! Abonaţi-vă ! Ministerul de domenii are intenţiunea de a înfiinţa pentru acest scop, un servicii special, compus din pădurari şi brigadieri silvici, cărora li se vor da instrucţiuni speciale. In oraşul Brăila au fost de la 17 la 23 Octombrie 6 cazuri nouî de febră tifoidă. Sub-schirurgul Păun Iosifescu a fost numit în postul de agent sanitar la comunele Baia, Fintina Mare şi Şasea din jud. Suceava. Elî şi-a fi susţinut cu succes teza de licenţă în ştiinţele politice de Stat d-nii M. Kastenbaum, Stănculeanu şi Osias. Sesiunea ordinară a consiliului judeţului Dolj a fost prelungită cu 15 zile. Consiliul general al jud. Vilcea, terminind lucrările, şi-a Închis seziunea ordinară. In urma reparaţiunii radicale făcute bisericei Parochiei Olteni, Duminică 4 Noembrie, ora 8 jum. dimineaţa, se va face sfinţirea bisericei de către vicarul sf. Mitropolit, archiereul Nifon PloeŞteanu. Sfinţitei bisericei va precede Sîmbătă 3 Noembrie ora 3 p. m., facerea obişnuitei vecernii. În urma intervenţiei comitetului asociaţiei generale a studenţilor universitari români, s-a obţinut pentru d-nii studenţi, membrii ai asociaţiei, o reducere de 50 la sută la operă. Biletele cu preţ redus se pot lua ca şi pentru dramă, prezentind la casă bonul liberat de asociaţie. Revizoratul şcolar din judeţul Ilfov, circumscriptia 1, s’a mutat in strada Pătraşcu-Vodă No. 16 (Sf. Gheorghe). Eri d. judecător de instrucţie Ilamangiu s’a ocupat tot cu afacerea Lenş- Slătineanu. Au fost din nou confruntaţi d. Lenş- Slătineanu cu Al. Weintraub şi Jean Avramescu. Faţa cu succesele obţinute de serviciul exploatăreî pescăriilor statului în regie, de la secţiunile a V-a şi a VI-a a pescăriilor statului, ministerul de domenii a hotărît de a întrebuinţa acelaşi sistem de exploatare cu începere de la 1 Ianuarie şi 1 Aprilie 1903, pentru lacul de pe domeniile Brăilei, şi pentru lacul Brateş. In acest caz, veniturile pescăriilor statului vor fi aproximativ de la 1.300.000 lei, la 2 milioane jumătate lei. Luni se va judeca apelul făcut ja de primul procuror in contra sentinţei tribunalului, care a achitat pe Zâne, Corăneanu şi Bozianca. Accidente de tren Singura prevedere serioasă contra consecinţelor fatale ale acestor accidente este asigurarea călătorilor prin tiketele de asigurare ce se vând în casele de bilete ale căilor ferate române. Un tiket costă 20 bani şi asigură : lei 5000 în caz de moarte, lei 5000 în caz de invaliditate permanentă. LsI 2.50 îndamnizare zilnică. pp- IniBiormifinarea Ini !• Constantisiescu Erî la orele 4 p. m. s’a făcut înmormîntarea nefericitului student D. Constantinescu din şoseaua Filantropiei, care din cauza relaţiunilor pe cari le-a avut cu d-na P., s’a sinucis cu un glonte de revolver, în ziaa de sf. Dumitru, după ce şi-a serbat onomastica. Deoarece nefericitul Constantinescu a fost funcţionar la oficiul stăreî civile, toţi colegii săi funcţionari au luat parte la inmormintare în frunte cu d. M. D. Ionescu, ofiţerul stăreî civile. In şoseaua Filantropiei No. 42 la locuinţa sinucisului, d. Virjoghie, funcţionar la oficiul stăreî civile, a ţinut un mişcător discurs arătind frumoasele calităţi ale nefericitului student, care avea inainte-i un viitor strălucit şi a murit in floarea vîrsteî. La cimitirul sf. Vineri d. I. Nicolai, fost coleg al lui Dumitru Constantinescu, a rostit de asemenea un discurs care a atras lacrimi numeroasei asistențe. Baingfaişi» dic la societatea „Tiparul44 Societatea „Tiparul“.—50.000 de iei păpaţi.— Cumpărarea tipografiei Wiegand.—Protestul moştenitorilor Pencovici — Agitaţia printre acţionari.— Nae Dumitrescu la parchet. O mare agitaţie domneşteprintre acţionarii societăţei Tiparul în capul căreia după cum se știe este faimosul domn Nae Dumitrescu. FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL* VOCEA SINGELUI DE GEONGES HONET PARTEA A DOUA 42 Dar nu mă intimidez cu uşurință. Și rugăciunile lui nu î m pricinuiau nici o tulburare. Rămîneam indiferentă. Vocea lu! care se ruga şi promitea nu ajungea pînă la inima mea... — Așadar inima ta aparţinea unui altuia ? — Probabil ! Ajunseseră pe terasă, dinaintea castelului. Tînăra fată ţinînd coşuleţu umplut mnimosa şi trandafiri, arătă o fereastră de la primul^ etaj și zise : — Uite pe mama care ne privește... Te previn că o să-i povestesc totul. — Și eu mâ duc să vorbesc cu tatăl meu. Ei se separară surîzători şi radio?!. Pierre traversă vestibulul, privi pe Bella care urca scara graţioasă şi uşoară. Cînd o pierdu din vedere, intră în salon şi fără să bată deschise uşa cabinetului lui Dartigues. Un om era așezat la biurcă, scriind. La zgomotul făcut se întoarse și cu plictiseală Pierre recunoscu pe Claude Brun. Aceasta respinse hîrtiile ce erau dinaintea lui, întoarse uşor fotoliul pe care era aşezat şi se găsi astfel faţă în faţă cu Pierre. El il privi cu o atenţie ciudată, părînd că vrea să citească impresiunile lui pe figură. Apoi îi arătă un scaun lîngă cămin, unde focul, pe această dimineață de primăvară, era aprins. — Căutați pe tatăl vostru, zise el. Nu o să-l vedeți înainte de dejun. A fost obligat să se ducă pînă la gară. O să se ducă fără îndoială la Paris în cîteva zile. — Singur ? Nu, cu toată familia. D-na de Mail- Iane dorește să inaugureze frumosul tel din aleia Hoche... Ea vrea să arate floarea orașului, firei sale. La aceste cuvinte Pierre se roși. I se părea că Claude zîmbea cu un aer batjocoritor. Bella într’un cadru somptuos al vieții ce’l prepara maică-sa, nu’și va schimba hotărîrea? Ea nu era dacît prea dispusă a iubi luxul şi a dori strălucirea. Ea o mărturisise cu naivitate lui Pierre. Şi contra acestei frivolităţi native lupta numai simplul şi candidul ei amor. Nu ar putea fi din nou prinsă de gustul somptuozităţilor princiare despre care făcuse amicului său, atît de binevoitor, un tablou înfrumusețat ? Bella recucerită de existența flușturatică și zgomotoasă a mondenelor n’ar fi fost pierdută pentru el ? Se gîndi că dacă Claude Bruno privea cu acea mutră surîzătoare, era pentru că el împărtăşea această siguranță că atmosfera nâlusitoare a Parisului, ar otrăvi această slăbuță floare de dragoste născută în sufletul Bellei. — Aţi vorbit cu d-ra Hernandez, reluă Claude, nu v’a anunțat dînsa acest voiaj ? — Nu. — Ah ! Poate că vorbești lucruri așa interesante că ea l’ori fi uitat.... Sail poate maică-sa o fi uitat s’o previe. Dar important e că ea pleacă .. Pierre își întări inima și decis a provoca o explicațiune, întrebă cu o voce aspră: — Important pentru cine ? — Claude Brun nici nu clipi. Își îndoi spinarea, întinse brațele, închise ochii ca o pisică când vrea să toarcă și răspunse : — Pentru ea, pentru Bella, pentru d-ra Hermandez.... Căci numai interesul ei mă preocupă. Restul mă interesează puțin pe mine. — O știu. Privirea lui Claude, trecu între pleoapele sale, viu și pătrunzător ca o săgeată. ■— Ah ! Ți-a spus-o dînsa ? — Acum o minută. — Pa cînd alegeați trandafir! împreună ? Asta probează o mare încredere... — Sînteţî mirat ? — Nu, sînt gelos. Se măsurară în tăcere. Unul dezvoltîndu-s! cu mîndrie înalta şi robusta statură, cellalt pîecîndu-şi capul cărunţit cu o vicleană umilinţă. Ah ! Ai multe avantaje, tinere. Şi mă întreb dacă n’aş face bine să dispar, în loc să încerc să lupt cu d-ta. Căci noi ne disputăm aceaşi femeie şi vai! eu şanse atît de diferite... Ale d-tale sînt mari ale mele mediocre. Şi dacă n’aş fi sigur că interesul Belle cere ca să stărui, aş fi părăsit partida. Dar nu cred, pentru fericirea ei, că trebue să se mărite cu d-ta... Na ! Sînt convins că nu va fi fericită cu d-ta. Vezî cît mi-e de mare sinceritatea. El ridea din nou, cu aerul lui viclean și crud. — Și pentru ce n’ar fi fericită ? întrebă Pierre. Ah! Ah ! Vrei să’ți explic afacerea d-tale, să’ți semnalez defectele, să’ți arăt slăbiciunile ? Sunt pus oare să’ţi dau lecţii ? El privea pe Pierre vorbind astfel, şi figura lui exprimă o dispreţuitoare răutate. — Dacă voiţi să fiţi lămurit asupra punctului acesta, mult mai bine ca prin mine însumi, duceţi-vă şi consultaţi pe profesorul Appol. — Domnule, la ce serveşte numele profesorului Appel în discuţie noastră ? -- Ah ! Ia multe lucruri tinere ! Ia multe ! Acesta e un erudit analist, un fiziolog eminent. Toate misterele naturei umane II sunt cunoscute. El explică fără dificultate mişcările fiinţei noastre. El va demonstra, prin A plus B, că fata vitregă a lui Dartigues nu poate deveni nora d-nei Anpeî... Te îndoeşti câtuşi de puţin ? Hai? El o să-ţi confirme această aserţie. O să ţi-o probeze. Du-te şi consultă pe profesorul Appel... — Vă scutesc de a-mi da sfaturi. Voi şti ce va trebui să rezolv, fără să întrebuinţez părerea d-tale. — Nu trebue să dispreţuieşti ajutorul nimănuia. Fiecare are mica sa valoare relativă. Şi cutare, pe care’l considerăm drept foarte puţin lucru, devine în unele împrejurări arbitrul soartei noastre. Dacă mi-aţî da un consiliu bun vă asigur ca nu l’aş dispreţul... Mi-ar părea cu atât mai preţios, cu cât mi-ar veni de la d-ta. Dar d-ta nu poţi nimic pentru mine, pe când eu pot muri pentru d-ta. Ei! sunt ignorat de d-ta complectamente. De unde vin, cine sunt, atâtea mistere pentru curiozitatea d-tale. Pe când eu te cunosc, de la ziua naştereî şi pânâ in minută actual. Citesc în existenţa d-tale ca într’o carte, pătrunz in gîndirea d-tale şi descoper tot ceea ce trebuie să atragă consecinţe. Crede-mă tinere, e o mare nenorocire pentru toată lumea, că ai intrat în această casă.. — E casa tatălui mei! ! întrerupse Pierre. — Tocmai, pentru că e casa tatălui d-tale, nu trebuia să intri la ea. Aduci discordia, suferinți rușinea. — Rușinea ! Pentru cine ? — O să vezi, dacă ie ai încăpăţîna. Și dacă nu pleci fără să întorci capul, nimic nu o să poată înlătura nenorocirea pe care o veți fi aruncat la toți cari trăesc aici. Pierre izbucni intr’un râs care suna fals și cu un gest de dispreț. — E uşor de înțeles stratagema d-tale. Dar d-ta mă judeci mai prostut decât nu sunt. Iți închipui că mă sperii cu aerele d-tale misterioase și cu vorbele d-tale obscure?.. La alții! Tu urma.