Adevěrul, noiembrie 1901 (Anul 14, nr. 4405-4434)

1901-11-01 / nr. 4405

J­ut 1 Noembrie 1901 care voiajorii comerciali sunt convocaţi pentru ziua de 4 Noembrie la o întru­nire ce va avea loc in sala Edison. La această întrunire se vor pune bazele nouii societăţi. In toate ţările Europei voiajorii co­merciali sint constituiţi in societate, ceia ce-i fa­ce sa se­ poată bucura de multe avantagii. Este bine că s’au gîndit şi la noi să se organizeze odată spre, a’şi apăra prestigiul şi interesele. Tunurile neobicînuit de grele pen­tru acest vapor se toarnă acum în uzi­nele Obrukov din Rusia. Garnitura va consta din 4 tunuri de 34 centimetri, 12 de 16 centimetri şi 20 de 10 centimetri şi din 20 tunuri cu tir repede Hotschkiss de 47 mm. ca­libru intr’o baterie laterală. Fie­care din aceste tunuri va fi su­pus înainte de montare unui minuţios examen şi se va căuta ca vaporul cînd va trage focuri să poată fi cit mai de­parte de linia inamică. Construcţiunea vaporului Retvizan este cea mai puternică ce s’a făcut vre-o odată la America pentru străi­nătate.­­Primim cu plăcere spre publicare de la d-nii ofiţeri ştiri privitoare la această rubrică. De asemenea şi in­­formaţiuni asupra evenimentelor pe­trecute în garnizoane, ca marşuri, inspecţiuni, conferinţe etc. IMPRESIUNI şi PALAVRE (T),« coresp. lui Chiţibuş cu cititoarde solei Cărturăreasă — O bucurie!.. Vei avea o bucurie aşa da mare, aşa de mare, îmi zicea ea, şi în vorbirea ei amestecată cu vorbe ungu­reşti, vroia să mă facă să pricep cît de mare îmi va fi bucuria. Neputînd găsi cuvinte îndestulătoara ea ridică ochii la cer şi înălţindu-se în vîrful picioarelor, respiră adînc, lărgindu-şi pieptul. Uite aşa, adaugă dînsa. O privesc cu un zîmbet de neîncredere căci în adevăr ce legătură poate să fie intre bucurie şi mine ?.. Sybita mea cu este o vrăjitoare dar ochii ei au înfăţişarea ochilor unei nebune. E o simplă bucătăreasă şi de multe ori i s’au ars fripturile căci se pierdea în căutarea problemei de a şti ce-i va aduce Soarta. De multe ori o curprindea­n şi ea ca să mă împace îmi propunea să-mi dea şi mie cu cărţile. Intr'o seară de adînc plictis şi ca să-mi gonesc gînduriie negre, am chemat-o să-mi ghicească norocul. r — O să ai o bucurie mare, şi ai să faci multe drumuri, îmi repeta ea mereu de cît­e ori întindea cărţile­— O bucurie ! Cum aşi voi s’o am una aşa cum o înţeleg eu desăvîrşită, co­­vîrşitoare, ca inima-mi să sa ridice în piept şi în acest moment să mă simt pă­trunsă de ceva dumnezeesc. Privirea caută cerul, braţele se string pe piept ca şi cum ai voi să îmbrăţişezi această fericire. Eşti uşor, pasul devine o atingere, zîm­­betul îţi vine pe buze şi ochii strălu­cesc. Ai voi pare­ că să săruţi pe toată lumea, simţindu-ta dator către toţi de această fericire. Toţi îţi sînt prieteni pe care ’i iubeşti, şi pe cari îi găseşti buni. Viaţa pare o idila şi ta miri cum­ odată ţî-a trecut prin gînd să o părăseşti brusc ! Eşti transportat!­.. Dar s’ar zice că am bucuria mea pe cînd eu mă întreb în ce ar putea ea onsta? Sybila mea, dacă voeştî să mă faci să crez în da ul tău don ghici, n’ar fi tre­buit să-mi spui că mă aşteaptă o bucu­rie, de oare­ce cînd credinţa în aşa ceva este zdruncinată, chiar de a veni bucuria, aşi sta la îndoială şi a’şî trece înainte. Cînd mi se vorbeşte de fericire eu mă gîndesc tot-dea­una la o istorioară. O mamă revezindu-şi copiul după o lungă absenţă, cade leşinată în braţele lui şi moare fără să-şi via în simţire o singură clipă . I s’a sfărâmat inima într’un tic-tac nebun şi în braţele acestui fiu iubit care se întoarce, îşi dă «uitarea. Cît de mare a fost bucuria acesteî femei, în­cît n’a putut să-î suporte intenzitatea! Eu însî ce bucurie­ aşi mai putea avea? Trec în revistă toate probabilităţile şi la toate clatin capul căci pentru a avea o bucurie aşa de mare ar trebui să se în­­tîmple imposibilul—şi de­ vremea minu­nilor a trecut! Dacă bucuria mă lasă neîncrezătoare mă simt îngrijorată de drumurile pe cari am să le mai fac. Iarăşi luptă dar, iarăşi luptă dacă nu pentru viaţa mate­rială, dar aceea a distrucţiunea cu vitali­tatea omului. E în om o sevă care îi a­­leargă prin vine şi îl sileşte la fie­care că­dere să se ridice şi să lupte înainte. Du­rerea te doboară, nervii se zgîrcesc, moartea se a­ropie, d­r corpul îşi dis­pută dreptul la viaţă, triumfă şi totul de­vine înfloritor în ciuda suferinţei morale. E teribil în viaţă să pari aceea­ ce nu eşti şi această soartă desigur îmi este rezervată. Voiţi trebui deci să merg înainte—şi cîn­d voi­ fi obosită şi sătulă de sufe­rinţă, să merg mereu înainte, mereu să-î aud glasul călăului care se numeşte viaţa şi sâ-î simt biciul său sfîşietor! Ariana. Cărţi şi reviste Revista din Paris L’art decoraţii (rue de Petits Champs) are în numărul său pe­­cembrie următorul sumar inte­resant :­­Wallgren, par Albert Thomas, (16 ilus­trations).—­Un restaurant allemand a Pa­ris par G. M. Jacques, (8 ilustrations .— La Medaillie française contemporaine (suite) par Charles Saunier, (38 ilustrations). — Un artiste barcelonais : Baraon Pichot, par Raymond Bouyer, (5 ilustrations).— Chronique, expositions, livres nouveaux. Abonamentul pentru România 24 lei anual. Carmen Sylva, ’Séréidé, traducţiune de G­eorges Man­­y. O broşură format spe­cial de 55 de pag. Colecţiunea „Eglantine“. Un leu exemplarul.* Traducătorul oferă 50 la sută din drepturile sale pentru să­racii Capitalei. MILITARE Cel mai rapid vas de războiu.— Revista English Mechanik spune că cel mai rapid vas de războiţi va fi un cuirasat care se construeşte acum in America pentru Rusia. Constructorii sunt convinşi că Retvizan—aşa-i zice noului colos—va întrece chira repeziciu­nea cerută. motivele de casare susţinute atit d­n partea civilă, cit şi de condamn»*’. Sentinţa. După o deliberare de o jumătate de oră, d. preşedinte Mandrea pronunţă res­pingerea recursului. La auzirea sentinţei d. Dobrescu-Ar­geş a izbucnit in plins şi a trecut a­­proape un sfert de oră pînă să-şî revină in fire. In urmă a fost luat de sora și prietenii lui și scos pe brațe afară. Publicul din sală a fost adine impre­sionat. Em. CURŢI SI TRIBUNALE Recursul Dobrescu- Argeş D. Dobrescu-Argeş fiind dat în jude­cată pentru delictul că cu bună ştiinţă ar fi scomptat o poliţă falsificată, a fost condamnat de Curtea de apel secţia II din Bucureşti la 3 luni închisoare co­­recţională. D-na Elena Ionescu care a luat asu­­pră-şi falsul incriminat a fost condam­nată la o lună închisoare. Contra acestei sentinţe atit condam­naţii cit şi partea civilă d. Niculescu, fotograf, au făcut recurs. Eri s’a prezentat înaintea secţiunei a II a Curţei de casaţie acest interesant recurs. Curtea era prezidată de d. Mandrea. Fotoliul procurorului general a fost ocupat de d. procuror general St. Stă­­tescu. Partea civilă, d. Niculescu, fotograf, a fost reprezentată prin d. avocat Vlă­­descu-Olt. Recurentul Dobrescu-Argeş a fost a­­părat de d-nii avocaţi Em. Porumbaru­, Al. Djuvara, Take Ionescu, C. Cernescu şi D. Comşa. Recurenta Elena lonescu a fost apă­rată de d. avocat Take Policrat. Dezvoltarea motivelor D. Vlădescu-Olt din partea părţeî ci­vile face mai intim istoricul afacere­ şi des­voltă apoi două motive prin cari arată că rău­ a judecat Curtea de apel cînd a respins cererea de despăgubiri civile a clientului d-sale d. Niculescu, care a plătit suma de 5000 lei valoarea poliţei cu pricina. D. C. Cernescu răspunde d-lui Vlă­­descu-Olt, şi-î combate motivele de ca­sare. In urmă d. preşedinte dă cuvintul a­­părătorilor d-luî Dobrescu-Argeş. D. Comşa începe cel d’intâi desvol­­tarea motivelor de recurs depuse în favoarea casărei sentinţei Cartei­ de apel. D-sa dezvoltă motivul «omisiune e­­senţială din partea Curţei de apel» care nu constată intenţia frauduloasă a con­damnatului. D. Em. Porumbaru­ a dezvoltat cu mult foc şi cu multă inzistenţă moti­vele : «exces de putere şi decizie nemo­tivată din partea Curţei de apel». D-sa arată cum Curtea de apel, nu ţine seamă de dovezile aduse in ins­tanţă de către Dobrescu, prin care do­vedeşte in mod cert că in momentul cînd s’a comis delictul, Dobrescu se alia la Iaşi la un congres, şi aceiaşi Curte primeşte drept bun un act al poliţiei care certifică că în preziua co­miterea delictului, d. Dobrescu a sosit cu trenul in Capitală. D. Porumbaru­ se revoltă contra pro­cedeului prin care se primeşte drept bun un act nelegalizat şi de o atit de puţină dovadă, căci ştim cu ce uşurinţă se con­semnă numele pasagerilor sosiţi în Ca­pitală. Dacă am admite procedeul Curţei de apel, ar fi să consimţim la violarea tu­­turor articolelor din procedura crimi­nală. D. Cernescu dezvoltă din alt punct de vedere motivul «exces de putere din partea Curţei de apel». D. Al. Djuvara şi Take lonescu, dez­voltă ambii aceleaşi motive «lipsa ele­mentului esenţial care să dovedească delictul şi lipsa prejudiţiului rezultat din pretinsul delict». I­. Take lonescu relativ la actul poliţiei Capitalei, face cite­va reflexii spunind că «dacă spionagiul e tolerat el nu poate fi avuabil» şi se miră cum poliţia noa­stră colecţionează documente ca... so­sirea d-lui Dobrescu-Argeş, fost depu­tat, in gara Bucureşti! Ştiu, spune d. Take Ionescu, că la poarta mea şi a colegilor mei stau a­­gentî şi spionează cine intră şi cine ese. Mai ştii­ că aceşti agenţi fac rapoarte despre toate persoanele ce vin, dar sunt ele date certe ? Cite erori, cite confuzii nu se fac! După ce avocaţii d-lui Dobrescu-Ar­geş au­ dezvoltat toate motivele de ca­sare a sentinţei Curţei de apel, se dă cuvîntul d lui Take Policrat care dez­voltă motivele de casare, în ceea­ ce pri­veşte sentinţa pronunţată asupra d-nei Elena Ionescu. D. procuror Stătescu combate toate Felurimi Groaznicul Incendiu din Phila­delphia.— Ni se scrie din Filadelphia: Vinerî 25 Octombrie ora 10,30 a. m. un incendiu­ a izbucnit în marele magazin de mobile Huntz, Wilkinson, et Co., care a luat proporţiuni atit de mari în­cit un întreg quartier a fost distrus. Pompierii tuturor secţiunilor s’au gră­bit a veni in ajutorul incendiaţilor, to­tul insă fu în zadar, căci după un ceas de la declararea incendiului tot Macket s’a prefăcut intr’o ruină complectă. Pagubele se urcă la 25 milioana de lei. 25 oameni și-au­ găsit moartea în flăcări. Pompierii au desvaluit mult cu­raj și lucrau din răsputeri la salvarea celor cari se aflau­ în clădirile cuprinse de flăcări. O femeia s’a aruncat din e­­tajul al 8-lea.—Columbian. Transportarea unei case. — Ni se scrie din Geneva. In satul Burgenslok (Elveţia) un atelier a transportat la o distanţă de 150 metri, casa lui, lin e­­dificiu­ de lemn in 3 etaje. Casa a fost înconjurată de un fel de schele foarte solide, după aceea ridicată şi pusă pe nişte cilindre, cari o aduseră fără nici o sguduitură la noul loc. Acest hotel are vre-o 200 de paturi. Nimic nu s’a mişcat în casă in timpul acestei călă­torii. Mesele şi scaunele din restaurant rămăseseră la locul lor, nu s’au scos nici tablourile de pe pereţi, nici feres­trele, totul a fost transportat fără nici o pagubă. In locul acestei case se clă­deşte acum un alt hotel. Automobilul color săraci.—Aşa se zice acum la Paris velocipeduluî pus in mişcare cu petrol, motocicluluî. A­­cesta nu costă de cit 500, cel mult 600 de lei, adică tot atita cit e preţul unei biciclete mai bune. Cit acest mo­tor de petrol poţi foarte lesne face 20 km. pe oră şi petrolul i eftin şi se gă­seşte plină şi în satele cele mai depărtate. O oră de călătorie cu moto­­ciclul cu petrol costă cel mult două centime. Un ministru biciclist.— Vizitatorii faimosului Ilyde­ Park din Londra văd mai in fie­care dimineaţă la ora nouă un domn bătrin care dirijează încet şi cu atenţiune un triciclu prin aleele parcului. Sportsmanul acesta este lor­dul Salisbury care caută recreaţiune pe velociped­in timpul cînd nu se­ ocupă de politică. La ora 9 şi jumătate mi­nistrul se duce la Foreign-office unde se coboară de pe triciclu cu aceeaşi a­­tenfiune cu care s’a urcat şi cu care a mers pe el. Un vinovat achitat.— înaintea ju­raţilor din Nagy Canisza (Ungaria) a fost tradus ţăranul Iosef Toot acuzat de hoţie. In 1894 el a furat ţăranului Borosz, in casa căruia pătrunsese noap­tea mascat şi înarmat, o sumă mai mare de bani. El trecu la secta naza­­rinenilor şi mărturisi lui Borosz lucrul, ii restitui suma furată, se denunţă singur autorităţea şi înaintea juraţilor mărturisi : Sunt credincios lui Grist după credinţa nazarineană. In decursul lec­ture! evangheliei am­ recunoscut ma­rele meu păcat şi sint dator să măr­turisesc păcatul uitat şi să-l ispăşesc pe cît e cu putinţă. Am vindut tot ce am avut pentru a’l despăgubi pe Bo­rosz şi’l voi îngriji la bătrineţe. Sint păcătos, vrei să’mî curăţ sufletul de noroiul păcatului şi cer pedeapsa dreaptă căci Dumnezeu­ se bucură de păcătoşii pocăiţi. Juraţii l’au achitat, amintin­­du’şi se vede şi ei, de cuvîntul evan­gheliei : «Nu judecaţi ca să nu fiţi ju­decaţi». Unolator ca sportsman.— Prenumitul romancier rus contele Tolstoi se bucură de o sănătate foarte robustă şi de o mare putere fiizică şi datoreşte aceste calităţi vieţei sale foarte regulate şi exerciţiilor sportive. Profesorul Lom­­broso care a fost acum de curînd oas­petele lui Tolstoi, povesteşte că contele juca în toate dimineţele două ore Lwan- Tennis cu fiicele sale, că se urca apoi pe cal şi pornea la balta din a­­propiere unde rugase pe oaspetele sau ca să-l aştepte. Contele se desbrăcă la mal şi rugă pe Lombroso ca să facă a­­celaş lucru spre a încerca amindoi o partidă de înot. Lombroso ca bun îno­tător credea că va putea uşor birui pe partenerul său, dar după un sfert de oră văzu că Tolstoi îi este superior. Tolstoi nu era de loc obosit şi pentru a dovedi aceasta, el, ajuns la mal, ri­dică pe savantul italian de subsuori cu o uşurinţă uimitoare. De altmintrelea se ştie că contele Tolstoi e vegetarian și că deci nu mănincă de foc carne. MEMENTO — Mercuri 31 Octombrie — TEATRUL NAŢIONAL. — Opera : Deschiderea stagiunei cu Aida, operă în 4 acte de G. Verdi. Spectacole Sala Mitică Georgescu : In fie­care seară trupa română de comedii, sub di­recţia d-lui Niculescu-Buzău. Cafee Edison. Orchestra W. Strauss. Berăria Triumf: Orchestră. Coloseul Oppler : Muzică militară. Berăria liotei de France: Or­chestra națională, sub conducerea violo­nistului Cercel. Ediţia de dimineaţă INFORMATIUNI Unii speculatori asupra acţiunilor Bail­ed Naţionale au răspindit zgomotul că dacă subscriitorii la noile acţiuni emise de Bancă nu-şi vor face vărsămintele lor chiar in ziua fixată prin publicările Băncei, vor fi supuşi la amenda de 10 la sută, prevăzută prin publicări. Luind informaţiuni autorizate, un ziar liberal e în poziţiune a afirma că Banca n'a aplicat pină acum această clauză la nici un subscriitor. Consiliul de miniştri care s’a ţi­nut aseară la ministerul de interne sub prezidenţia, d-lui Dimitrie Stur­­dza nu s’a ocupat cu nici o lucrare de ordin parlamentar sau adminis­traţii. S'a discutat numai despre consfă­tuirea majorităţilor de la 3 Noem­­brie. S’a hotărît să se invite la acea­stă consfătuire toţi deputaţii şi senato­rii liberali, fără nici o restricţiune. S’a stabilit de asemenea şi ordinea discursurilor ce se vor ţine. In şedinţa de aseară consiliul sa­nitar superior a ratificat măsurile luate de către guvern pentru pro­venienţele din Odesa unde s’au ivit 4 cazuri de ciumă. S’a mai discutat asupra cererei serviciului maritim român de a se stabili condiţiunile în cari se poate face cursa între Constanţa şi Con­­stantinopol cu un vapor român, cursă pe care serviciul maritim voeşte s’o înfiinţeze în curînd. De asemenea consiliul sanitar a Kásáé Adeveriri CEREALE Bucureşti, 30 Octombrie 1901. Porumbul în New-York se urcă me­reu, şi notează astăzi un nou avans de un cents per bushels ; cotaţiunea ac­tuală a porumbului disponibil este 67 şi şapte optimi cents per bushels­. Preţul griului notează astăzi în New­­York neschimbat; dacă consultăm cota­­ţiunea actuală a griului disponibil la New-York o găsim de asemenea— 83% cents—destul de urcată. Tendinţa fermă şi urcarea porumbu­lui în America se ştie că se datoreşte recoltei rele de porumb acolo. Tendinţa susţinută şi urcarea actuală a griului în America se datoreşte mic­şora­rea stocurilor visibile de griji şi încărcărilor mai reduse pentru Europa. Continentul european orientindu-se după cel american exprimă de aseme­nea o tendinţă generală fermă şi cu preţurile in urcare pe toate pieţele. Ur­care mai însemnată de ziua de astă­zi notăm ovăzul în Budapesta cu 14 heller la 60 de kilograme. Tonul tendinţei pieţelor noastre este vădit din ce in ce mai ferm. Ne aflăm in plină campanie de activitate pentru toate felurile de cereale. Intre diferitele transacţiuni încheiate pe ziua de orî în Brăila notăm : Crin în greutate de kgr. 70 cu le­i 1000 piuă lei 1125 vagonul, in greutate de kgr. 71—73 cu lei 1200—12*65 va­gonul, în greutate de kgr. 74.600 cu 3 la sută corpuri streine a lei 9.15 hec­tolitrul predat magazie, în greutate de kgr. 70 cu Iei 9.45 hectolitrul predat magazie. Secară în greutate de kgr. 65 cu lei 900 vagonul in greutate de kgr. 73 dil lei 10.20 suta de kilograme predatdoc. Bordo. Orz in greutate de kgr. 56 cu lei 902 vagonul, în greutate de kgr. 48—59 cu lei 5.40 hectolitrul predat slep. Ovăz in greutate de kgr. 40—42 cu lei 1150 vagonul. Porumb vechiu in greutate de kgr. 75—76 cu lei 1090—1100 vagonul in greutate de kgr. 76 cu lei 8,70 hect. slep. Porumb nou în greutate de kgr. 71 cu lei 875 vagonul. în greutate de kgr. 73—74 cu lei 925—940 vagonul. S’a încheiat un contract de 1400 hec­tolitre în greutate de kgr. 77 cu lei 7,75 hectolitrul predat șlep Brăila în lunile Aprilie Mai 1902. Fasole cu lei 1225 pînă Iei 1380 va­gonul dleagă cu lei 1600 vagonul. * In piaţa noastră s’a vindut astăzi 800 chile porumb obicinuit cu lei 38 chila predare promptă gara Mogoşoaia. Pr. luat cunoştinţă de relaţiunea dată de primărie cu privire la modul cum se d­istribue apa în Capitală. In urmă s’au rezolvat mai multe acte medico-legale, autorizări de far­macişti, de liberă practică a medi­cinei, etc. D. Iulian Birsan, licenţiat în drept, a fost numit suprefect la Babadag, in locul vacant. S’a aprobat modificarea budgetului casei de pensiuni a funcţionarilor jude­ţului Covurlui­. Au fost numiţi d-nii Chirilă Stănescu comisar în oraşul Brăila şi Iordan Mi­­hăescu comisar in oraşul Buzău. Comisiunea judecătorească din Iaşi, a judecat trei zile consecutive procesele directorilor de şcoli din Iaşi, pe Const. Ţincu de la şcoala «Michail Cogălni­­ceanu», l’a condamnat la excluderea pe un an, pentru delapidări şi falsuri, pe Thiron de la şcoala «Principele Fer­dinand», l’a condamnat la cenzura cu reţinere de salar pe 15 zile pentru ne­­regularităţi în administraţia economiilor şcolare, şi pe Gh. Teodoru de la şcoala de băeţi din T.-Frumos, l-a condamnat la o amendă pe 10 zile asupra lefei. Pe d-na Flex, directoarea şcoalei de fete din T.-Frumos, a achitat-o. Acuzările în aceste procese au fost susţinute de d. Halija, inspectorul invă­­ţămintuluî primar. In Piteşti se va înfiinţa o şcoală in­ferioară de meserii cu începere de la 1 Septembrie viitor. Pînă atunci, primăria din localitate va căuta să construiască localul nece­sar acestei şcoli. Primăria din Dorohoiu­ a cerut mi­nisterului de instrucţiune, un plan tipic pentru construirea unui local al şcoalei de meserii care se va înfiinţa la 1 Septem­brie viitor in acest oraş. Şcoala primară de fete din com. Dăr­­măneşti jud. Bacăui, va purta pe viitor numele binefăcătoarei Ştirbey. Ivindu-se mai multe cazuri de pojar şi cite­va de oreillon printre elevii şcoalei No. 1 din Dorohoî, s’a dispus sus­pendarea cursurilor, dezinfectarea şcoaleî şi izolarea elevilor bolnavi. Ministerul instrucţiune!­a trimes şcoa­lelor elementare de agricultură înfiin­ţate acum de curînd la Braniştea (Co­­vurluî), Drâghicenî-Licenî (Romanaţî), Poiana (Dolj), Belinţi (Iaşi), Lehliu-Să­­punari (Ialomiţa), Strehaia (Mehedinţi) şi Nucet (Dîmboviţa), pluguri sistemul cel mai practic. Eri s'a judecat de către Curtea de ca­saţie recursul d­lui Dobrescu Argeş. Dezbaterile şi deciziunea le publicăm la rubrica Curţi şi Tribunale din pagina a doua. Un caz excepţional de constituţie fi­zică a fost constatat la autopsia făcută de către institutul medico-legal cada­vrului nefericitului student D. Con­­stantinescu din şoseaua Filantropiei, care s-a sinucis cu un glonte de re­volver. Autopsia a constatat că glontele a străbătut toracele şi a pătruns ventri­­cula stingă a mnimei, apoi a atins vir­­ful plămînuluî sting şi s’a oprit lingă coloana vertebrală. Totuşi sinucisul a mai putut trăi trei zile, ceea­ ce se in­­timplă foarte rar. Institutul medico-legal a trimes mu­zeului d-rului Babeş, pluminul, trachea arteră şi laringele nefericitului Con­­stantinescu, spre a fi studiate şi con­servate ca piese anatomice. La examenul de limba elină pentru anul 1 al facultăţeî de litere, cursul d-lui profesor Burileanu, s’au­ înscris anul acesta 100 de candidaţi din cari 40 au­ fost respinşi. Majoritatea candidaţilor căzuţi fiind studente, acestea au intervenit pe lingă d. Burileanu ca să li acorde un nou examen, ceea­ ce d-sa a admis, dar cu condiţiunea ca di­rector al universităţei să nu se opună. Aseară s'a întrunit la spitalul Colţea comitetul asociaţiunei pentru profilaxia şi tratamentul gratuit al tuberculoşilor sub preşedinţia d­lui prof. d­r Petrini­ Galaţî. Examenele de licenţă în drept, de­şi s’au isprăvit înscrierile încă de la 2­5 Octombrie, vor începe tirziu şi nu se vor sfirşi de­cit pe la 20 Decembrie. Din această cauză mulţi studenţi care voesc să plece la Paris spre a da doc­toratul sunt siliţi să piarză un an, de­oare­ce nu vor putea înainta uni­­versităţei din Paris diploma de licenţă până la 15 Noembrie, cum prevede re­gulamentul acelei universităţi. Uniunea studenţilor universitari, îşi va instala sediul în două din camerele apartamentului ocupat de Liga cultu­rală, puse la dispoziţiune de d. Sava­ Şamănescu, preşedintele Ligei, secţia Bucureşti. Astă-seară, d. Iancovici fost prefect, va ţine o conferinţă la clubul conser­vator, vorbind «despre diferenţele de doctrină dintre partidele noastre litice». D. Pumniceanu, judecător de pace la Piteşti, va fi numit judecător de instruc­ţie pe lingă acelaşi tribunal. In cursul săptămînei trecute au fost în oraşul Iaşi două cazuri nou­ de fe­bră tifoidă şi 59 de pojar. D. inspector sanitar dr. Oncescu va pleca azi la Babadag spre a face in­specţia spitalelor din localitate. D. inspector sanitar dr. Mihail s-a întors din inspecţia pe care a făcut-o la Botoşani. Vicontele Vatanobe, ministrul de fi­nanţe al Japoniei, va sosi în Bucureşti in cursul săptăminei viitoare. O femee abilă poate transforma apartamentul, rufăria şi toaletele sale cu puţină cheltuială şi după gus­tul modei citind şi avînd săptăminal revista de familie Moda Ilustrată. Sfaturile practice şi de gospodărie ale acestei gazete sunt de asemeni foarte utile, precum şi variaţia ma­teriei literare care nu lasă nimic de dorit. Numărul Modei costă săptăminal numai 20 de bani şi se poate ciştiga şi un frumos premiu. In cursul lunei Septembrie c. s’au născut în Capitală 338 băeţi şi 298 fete, adică în total 636 copii din cari 468 ortodoxî, 49 alţi creştini şi 119 mozaici. În acelaşi interval au murit 250 per­soane de sex masculin şi 196 de sex femenin, adică un total de 446 per­soane, dintre cari 363 ortodoxi, 36 alţi creştini, 45 mozaici, 1 m­ahometan şi unul de altă religie. Boalele de cari au murit au­ fost ma­i mult tuberculoza (oftica) 60, pneumo­nie (junghiu) 45, gastro-ententă 53, febra tifoidă 14, angina 15, etc. S-au sinucis 3 şi 8 morţi din acci­dente. Primim următoarele cu rugăminte de a se publica : Domnule director, In­imundul şi muribundul ziar „Apăra­rea Naţională“ de erî a apărut un articol plin da insanităţi şi inoxantitmlinî la a­­dresa studenţilor evrei de la spitalul Col­­ţea. In pretinsul articol, scris într’un stil care arată gradul de cultură şi de vred­nicie sufletească al autorilor, se spune, între altele, că subsemnaţii am fi „înjurat“ pe onor. De an al facultăţei noastre, în­­tr’o şedinţă ţinută la şoc. medicală a studenţilor evrei. In interesul adevărului, vă rugăm, d-le director, să daţi cea mai categorică dez­minţire acestui sfruntat neadevăr, care a indignat pe toţi colegii noştri. Onor. nostru Decan se bucură de stima şi iubirea unanimă a studenţilor evrei— asta pentru spiritul de equitate ce a a­­rătat întot­deauna faţă de aceştia. In ce se atinge de nedemnele delaţiuni ce se referă la ceî­l’alţi studenţi numiţi în pomenitul articol, ele sunt dezminţite de toţi camarazii noştri romnî, indignaţi, ca şi noi, de lipsa de curu­nt a unor în­cepători cari numai de medicină nu se o­­cupă. Primiţi, vă rugăm, d-le director, asigura­rea deosebitei noastre consideraţiuni. I.eo& Grill, lancu M. Bizanicer Student­ în anul al il­ de medicină Bucureşti, 30 Oct. 1901. Toţi studenţii facultăţeî de ştiinţe cari pînă eri, 30 Octombrie, n’au pre­zentat recipisele dovedind că au plătit taxele universitare şi cari nu şi-au­ pro­curat cărţile de student, vor fi şterşi din cataloage dacă in supratermenul de 3 zile incepind de azi nu se vor conforma regulamentului universitar. In numărul de ere al ziarului «La Roumanie» la rubrica informaţiunilor, se spune cu privire la banchetul ingi­nerilor silvici, că d. ministru al dome­niilor B. Missir nu a luat parte la a­­cest banchet, de­şi a fost invitat. Con­siliul de organizare însă, ne roagă să arătăm că d. ministru Missir nu a fost invitat la acest banchet ; şi pentru sim­plul motiv că banchetul avind un carac­ter intim fiind dat între camarazi şi pen­tru un camarad, ca cesliune de conve­nienţă, s’a găsit că invitarea personală a d-lui ministru intr'o aşa circumstanţă nu ar fi fost tocmai bine venită. Deci, rău­ a fost informat confratele nostru, cind a afirmat cele da mai sus. Membrii corpului silvic insă cari au participat la banchet, au votat o tele­gramă de felicitare şi gratitudine, care s’a şi expediat d-lui ministru Missir. La viitoarea şedinţă a societățeî lite­rare «Ma­tei Basarab», de Strabătă, a. C., cunoscutul profesor de desemn Vic­torian Georgescu va ţine o interesantă conferinţă asupra «Vieţei şi operilor pic­torului G. M. Tătarescu», şi asupra pic­turei religioase la romiui. Mai multe case de comerţ din Austria şi Germania, au­ propus ministerului de domenii să le dea autorizaţia de a dis­truge animalele stricătoare ca lupi, vulpi, precum şi păsările răpitoare ca ereţe, etc. din pădurile statului, întrebuinţind otrăvirea şi cursele, oferindu-se în ace­laşi timp de a trimite agenţii lor spe­ciali pentru a aplica şi supraveghea mij-Mi­msul cu 6 lei preţul abonamentului pe o jumătate de an la revista unică în ţară „Moda Ilu­strată“ se poate cîştiga prin tragere la sorţ lugară obiecte­­le 40 şi 60 lei. Premiul gratuit pe luna octombrie constă într’un frumos boleron de postav fin negru, cu revere de ghipiură, dublat de tafta şi admirabil confecţionat. Ahonat-viî ! Abonaţi-vă ! Ministerul de domenii are intenţiunea de a înfiinţa pentru acest scop, un ser­vicii­ special, compus din pădurari şi brigadieri silvici, cărora li se vor da in­strucţiuni speciale. In oraşul Brăila au fost de la 17 la 23 Octombrie 6 cazuri nouî de febră tifoidă. Sub-schiru­rgul Păun Iosifescu a fost numit în postul de agent sanitar la co­munele Baia, Fintina Mare şi Şasea din jud. Suceava. Elî şi-a fi susţinut cu succes teza de licenţă în ştiinţele politice de Stat d-nii M. Kastenbaum, Stănculeanu şi Osias. Sesiunea ordinară a consiliului jude­­­ţului Dolj a fost prelungită cu 15 zile. Consiliul general al jud. Vilcea, ter­­minind lucrările, şi-a Închis seziunea ordinară. In urma re­para­ţi­un­ii radicale făcute bisericei Parochiei Olteni, Duminică 4­­ Noembrie, ora 8 jum. dimineaţa, se va face sfinţirea bisericei de către vicarul sf. Mitropolit, archiereul Nifon Ploe­­Şteanu. Sfinţitei bisericei va precede Sîm­­bătă 3 Noembrie ora 3 p. m., facerea obişnuitei vecernii. În urma intervenţiei comitetului a­­sociaţiei generale a studenţilor univer­sitari români, s-a obţinut pentru d-nii studenţi, membrii ai asociaţiei, o redu­cere de 50 la sută la operă. Biletele cu preţ redus se pot lua ca şi pentru dramă, prezentind la casă bo­nul liberat de asociaţie. Revizoratul şcolar din judeţul Ilfov, circumscriptia 1, s’a mutat in strada Pă­­traşcu-Vodă No. 16 (Sf. Gh­eorghe). Eri d. judecător de instrucţie Ila­­mangiu s’a ocupat tot cu afacerea Lenş- Slătineanu. Au fost din nou confruntaţi d. Lenş- Slătineanu cu Al. Weintraub şi Jean A­­vramescu. Faţa cu succesele obţinute de servi­ciul exploatăreî pescăriilor statului în regie, de la secţiunile a V-a şi a VI-a a pescăriilor statului, ministerul de do­menii a hotărît de a întrebuinţa ace­laşi sistem de exploatare cu începere de­ la 1 Ianuarie şi 1 Aprilie 1903, pen­tru lacul de pe domeniile Brăilei, şi pentru lacul Brateş. In acest caz, veniturile pescăriilor sta­tului vor fi aproximativ de la 1.300.000 lei, la 2 milioane jumătate lei. Luni se va judeca apelul făcut ja de primul procuror in contra sentinţei tri­bunalului, care a achitat pe Zâne, Co­­răneanu şi Bozianca. Accidente de tren Singura prevedere serioasă contra con­secinţelor fatale ale acestor accidente este asigurarea călătorilor prin tiketele de asigurare ce se vând în casele de bi­lete ale căilor ferate române. Un tiket costă 20 bani şi asigură : lei 5000 în caz de moarte, lei 500­0 în caz de invaliditate permanentă. LsI 2.50 îndam­nizare zilnică. pp- IniBiormifin­area Ini !­• Constanti­siescu Erî la orele 4 p. m. s’a făcut înmor­­mîntarea nefericitului student D. Con­­stantinescu din şoseaua Filantropiei, care din cauza relaţ­iunilor pe cari le-a avut cu d-na P., s’a sinucis cu un glonte de revolver, în ziaa de sf. Dumitru, după ce şi-a serbat onomastica. De­oare­ce nefericitul Constantinescu a fost funcţionar la oficiul stăreî civile, toţi colegii săi funcţionari au luat parte la inmormintare în frunte cu d. M. D. Ionescu, ofiţerul stăreî civile. In şoseaua Filantropiei No. 42 la lo­cuinţa sinucisului, d. Virjoghie, funcţio­nar la oficiul stăreî civile, a ţinut un mişcător discurs arătind frumoasele ca­lităţi ale nefericitului student, care a­­vea inainte-i un viitor strălucit şi a murit in floarea vîrsteî. La cimitirul sf. Vineri d. I. Nicolai­, fost coleg al lui Dumitru Constanti­­nescu, a rostit de asemenea un discurs care a atras lacrimi numeroasei asis­tențe. Baingfaişi» dic la socie­­tatea „Tiparul44 Societatea „Tiparul“.—50.000 de iei pă­­paţi.— Cumpărarea tipografiei Wie­gand.—Protestul moştenitorilor Pen­­covici — Agitaţia printre acţionari.— Nae Dumitrescu la parchet. O mare agitaţie domneşte­­printre ac­ţionarii societăţei Tiparul în capul că­reia după cum se știe este faimosul domn Nae Dumitrescu. FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL* VOCEA SINGELUI DE GEON­GES HONET PARTEA A DOUA 42 Dar nu mă intimidez cu uşurință. Și rugăciunile lui nu î m­ pricinuiau nici o tulburare. Rămîneam indife­rentă. Vocea lu! care se ruga şi promitea nu ajungea pînă la inima mea... — Așa­dar inima ta aparţinea unui altuia ? — Probabil ! Ajunseseră pe terasă, dinaintea castelului. Tînăra fată ţinînd coşu­­leţu umplut mnimosa şi trandafiri, arătă o fereastră de la primul^ etaj și zi­se : — Uite pe mama care ne prive­ște... Te previn că o să-i povestesc totul. — Și eu mâ duc să vorbesc cu tatăl meu. Ei se separară surîzători şi radio?!. Pierre traversă vestibulul, privi pe Bella care urca scara graţioasă şi uşoară. Cînd o pierdu din vedere, intră în salon şi fără să bată des­chise uşa cabinetului lui Dartigues. Un om era așezat la biurcă, scriind. La zgomotul făcut se întoarse și cu plictiseală Pierre recunoscu pe Claude Brun. Aceasta respinse hîrtiile ce erau dinaintea lui, întoarse uşor fotoliul pe care era aşezat şi se găsi ast­fel faţă în faţă cu Pierre. El il privi cu o atenţie ciudată, părînd că vrea să citească impresiunile lui pe figură. Apoi îi arătă un scaun lîngă cămin, unde focul, pe această dimineață de primă­vară, era aprins. — Căutați pe tatăl vostru, zise el. Nu o să-l vedeți înainte de de­jun. A fost obligat să se ducă pînă la gară. O să se ducă fără îndoială la Paris în cîte­va zile. — Singur ? Nu, cu toată familia. D-na de Mail- Iane dorește să inaugureze frumosul tel din alei­a Hoche... Ea vrea să arate floarea orașului, firei sale. La aceste cuvinte Pierre se roși. I se părea că Claude zîmbea cu un aer batjocoritor. Bella într’un cadru somptuos al vieții ce’l prepara maică-sa, nu’și va schimba h­otărîrea? Ea nu era da­cît prea dispusă a iubi luxul şi a dori strălucirea. Ea o mărturisise cu naivitate lui Pierre. Şi contra acestei frivolităţi native lupta numai simplul şi candidul ei amor. Nu ar putea fi din nou prinsă de gustul somptuozităţilor princiare despre care făcuse amicului său, a­­tît de bine­voitor, un tablou înfru­musețat ? Bella recucerită de exis­tența flușturatică și zgomotoasă a mondenelor n’ar fi fost pierdută pen­tru el ? Se gîndi că dacă Claude Brun­o privea cu acea mutră surîzătoare, era pentru că el împărtăşea această sigu­ranță că atmosfera nâlusitoare a Parisului, ar otrăvi această slăbuță floare de dragoste născută în sufle­tul Bellei. — Aţi vorbit cu d-ra Hernan­dez, reluă Claude, nu v’a anunțat dînsa acest voiaj ? — Nu. — Ah ! Poate că vorbești lucruri așa interesante că ea l’ori fi ui­tat.... Sail poate maică-sa o fi uitat s’o previe. Dar important e că ea plea­că .. Pierre își întări inima și decis a provoca o explicațiune, întrebă cu o voce aspră: —­ Important pentru cine ? — Claude Brun nici nu clipi. Își îndoi spinarea, întinse brațele, în­chise ochii ca o pisică când vrea să toarcă și răspunse : — Pentru ea, pentru Bella, pen­tru d-ra Hermandez.... Căci numai interesul ei mă preocupă. Restul mă interesează puțin pe mine. — O știu. Privirea lui Claude, trecu între pleoapele sale, viu și pătrunzător ca o săgeată. ■— Ah ! Ți-a spus-o dînsa ? — Acum o minută. — Pa cînd alegeați trandafir! îm­preună ? Asta probează o mare în­credere... — Sînteţî mirat ? — Nu, sînt gelos. Se măsurară în tăcere. Unul dez­­voltîndu-s! cu mîndrie înalta şi ro­busta statură, cellalt pîecîndu-şi capul cărunţit cu o vicleană umi­linţă. Ah ! Ai multe avantaje, tinere. Şi mă întreb dacă n’aş face bine să dispar, în loc să încerc să lupt cu d-ta. Căci noi ne disputăm ace­aşi femeie şi vai! eu şanse atît de diferite... Ale d-tale sînt mari ale mele mediocre. Şi dacă n’aş fi sigur că interesul Belle­ cere ca să stărui, aş fi părăsit partida. Dar nu cred, pentru fericirea ei, că trebue să se mărite cu d-ta... Na ! Sînt convins că nu va fi fericită cu d-ta. Vezî cît mi-e de mare sinceritatea. El ridea din nou, cu aerul lui vi­clean și crud. — Și pentru ce n’ar fi fericită ? întrebă Pierre. Ah! Ah ! Vrei să’ți explic a­­facerea d-tale, să’ți semnalez defec­tele, să’ți arăt slăbiciunile ? Sunt pus oare să’ţi dau lecţii ? El privea pe Pierre vorbind ast­fel, şi figura lui exprimă o dispre­ţuitoare răutate. — Dacă voiţi să fiţi lămurit asu­pra punctului acesta, mult mai bine ca prin mine însumi, duceţi-vă şi consultaţi pe profesorul Appol. — Domnule, la ce serveşte nu­mele profesorului Appel în discuţie noastră ? -- Ah ! Ia multe lucruri tinere ! Ia multe ! Acesta e un erudit analist, un fiziolog eminent. Toate misterele naturei umane II sunt cunoscute. El explică fără dificultate mişcă­rile fiinţei noastre. El va demonstra, prin A plus B, că fata vitregă a lui Dartigues nu poate deveni nora d-nei Anpeî... Te îndoeşti câtuşi de puţin ? Hai? El o să-ţi confirme această aserţie. O să ţi-o probeze. Du-te şi consultă pe profesorul Appel... — Vă scutesc de a-mi da sfaturi. Voi şti ce va trebui să rezolv, fără să întrebuinţez părerea d-tale. — Nu trebue să dispreţuieşti a­­jutorul nimănuia. Fie­care are mica sa valoare rela­tivă. Şi cutare, pe care’l conside­răm drept foarte puţin lucru, devine în unele împrejurări arbitrul soartei noastre. Dacă m­i-aţî da un consiliu bun vă asigur ca nu l’aş dispreţul... Mi-ar părea cu atât mai preţios, cu cât mi-ar veni de la d-ta. Dar d-ta nu poţi nimic pentru mine, pe când eu pot muri pentru d-ta. Ei! sunt ignorat de d-ta complec­­tamente. De unde vin, cine sunt, a­­tâtea mistere pentru curiozitatea d-tale. Pe când eu te cunosc, de la ziua naştereî şi pânâ in minută actual. Citesc în existenţa d-tale ca într’o carte, pătrunz in gîndirea d-tale şi descoper tot ceea ce trebuie să a­­tragă consecinţe. Crede-mă tinere, e o mare nenorocire pentru toată lumea, că ai intrat în această ca­să.. — E casa tatălui mei! ! întrerupse Pierre. — Tocmai, pentru că e casa ta­tălui d-tale, nu trebuia să intri la ea. Aduci discordia, suferinți ruși­nea. — Rușinea ! Pentru cine ? — O să vezi, dacă ie ai încăpăţîna. Și dacă nu pleci fără să întorci ca­pul, nimic nu o să poată înlătura nenorocirea pe care o veți fi arun­cat la toți cari trăesc aici. Pierre izbucni intr’un râs care suna fals și cu un gest de dis­preț. — E uşor de înțeles stratagema d-tale. Dar d-ta mă judeci mai pros­­tut de­cât nu sunt. Iți închipui că mă sperii cu aerele d-tale misteri­oase și cu vorbele d-tale obscure?.. La alții! Tu urma.

Next