Adevěrul, ianuarie 1902 (Anul 15, nr. 4467-4492)

1902-01-05 / nr. 4467

Simbăta 6 ianuarie 1902 La iiBJLA. ! 1L» KFA. A ! puteți admira frumoasa fakamie ce gratuit oferă Moda Ilustrată abo­natelor sale. De la acest elegant magazin e chiar furnizat frumosul obiect. Ediţia de seară Ultime information! Se spune că d. P. P. Carp are de ghid să scoată o revistă politică, în care să se discute înaltele chestiuni şi teorii politice, dar care totuşi să fie scrisă în mod popular, aşa fel ca sa aibă influenţă asupra maselor. La marea întrunire publică care o va ţine în Capitală la Ianuarie partidul conservator, asistat şi delegaţi din provincie. Ori după prînz s’a întrunit comi­tetul executiv al junimiştilor sub preşedenţia d-lui Carp. Şeful junimiştilor face­­toate sfor­ţările pentru a împedeca desagrega­­rea noului partid conservator. La redeschiderea Camere, se vor declara vacante două colegii. D-nii Gr. Grădişteanu, deputat de Ilfov şi Vladimir Ghiţescu, deputat de Suceava, pentru motive ştiute de toată lumea, şi-au trimes deja de­misiile lor preşedintelui Camerei. Telegrama asupra inaugurărei clu­bului conservator din Iaşi, expediată de corespondentul nostru aseară, la ora 12.25 m. noaptea ne-a fost tran­smisă abea azi dimineaţă la ora 9.35 m., fără a ni se semnala că a fost vre­o întrerupere de comuni­caţie. De cînd oare o telegramă de la Iaşi la Bucureşti face zece ore? Expoziţia G­rigorescu de la Ate­neu are un succes colosal. In trei zile maestrul a vîndut tablouri pen­­tru suma de 36 mii lei. Amatorii să se grăbească; foarte curînd, după toate probabilităţile, nu va mai fi nimic de cumpărat. La palatul regal se vor da in iarna aceasta trei serate dansante. Prima e probabil, că va avea loc la 9 a. c.* La palatul de la Cotroceni prin­­cipii moştenitori vor da patru serate dansante, la care nu vor fi invitaţi de preferinţă, de­cît tinerimea, dom­nişoarele şi tinerii elitei Capitalei. Pe ziua de 15 ianuarie se va face o mişcare în magistratură. Astă­zi regele a lucrat cu d-nii P. S. Aurelian, ministru de interne, şi Const. Stoicescu, ministru ad-interim al instrucţiunei publice. Consulii generali ai Romîniei din Stockolm şi Stettin, au înaintat prin ministerul afacerilor streine rapoarte anu­ale asupra mersului ţărilor lor, din punctul de vedere economic­ şi cultura! Duminică 6 Ianuarie meseriaşii ro­mini se vor întruni in sala Construc­torilor spre a se consfătui asupra ma­nifestaţiuneî pe care o vor face la re­deschiderea parlamentului. Principesa Maria a cerut d-luî primar al Capitalei să-i prezinte un tablou de numele tuturor foştilor primari ai Ca­pitalei cari au­ fiice. Aceasta pentru a alege dintre ele cite­va domnişoare de onoare. Iată mişcarea corespondenţei telegra­fice la oficiul teleagrafic central în ziua 14­4­1 1902, 1901 1902 Interne prezentate 1447 1609 » » C. V. T. 700 821 » sosite 8231 8347 » „ C. V. T. 3863 4206 » transitate 16852 16642 Externe presentate 151 162 » sosite 390 533 » transitate 2800 3114 Stat presentat 10­5 » sosite 197 214 Total . . 34641 35653, adecă cu 1012 telegrame în plus pe a­­cest an. După sărbători, cercul internaţional al exploatatorilor de petrol, va începe a se organiza şi a ţine regulat confe­rinţe în localul său­ la care vor fi invi­taţi toţi­­membrii cercului. Duminică 6 ianuarie proprietarii de case din Capitală vor ţine o a doua mare întrunire in sala Dacia. D. căpitan Marmara a fost însărcinat să facă planurile pentru noua delimitare a frontierei romîno-bulgare. Miine la ora 3 se va întruni la pri­măria Capitalei, comisiunea pentru pla­nurile de alinieri. Comisiunea se compune din d-nii con­­silieri Ciocapeli, Matac, Gr. Alexandrescu și Th. Niculescu. D. P. S. Aurelian, ministru de inter­ne, a făcut un prooect de lege pentru reunirea într’o singură comună a co­munelor Gostenii Mari, Costenii de Jos, Sălcioara, Ghiorghiasa, Smara şi Cîineni din jud. R.-Sărat şi pentru de­sfiinţarea comune! Dragii din acelaşi judeţ. In urma însă a unei neînţelegeri ivită intre locuitorii celei din urm­ă comune, prefectul judeţului a cerut menţinerea acestei comune. La recepţia diplomatică ce a avut loc aseară la Keazim Bey, ministrul pleni­potenţiar al Turciei, au luat parte d-nii miniştri D. Sturdza, P. S. Aurelian, Const. Stoicescu şi Missir, cu d-nele, d. Luca Ionescu, secretar general al ministerului de interne, d. prim-procu­­ror San Marin, d. Al. Pădleanu, precum şi miniştri Rusiei, Greciei, Belgiei, în total 20 de persoane. Recepţia, precedată de un prinz, a ţinut de la orele 7 şi luna, pînă la li şi jumătate seara. D. dr. Gilcă, medicul staliuneî balne­are Lacul­ Sârat, a înaintat ca raport d-luî ministru al domeniilor, asupra îmbunătăţirilor cari urmează a se a­­duce acestei staţiuni balneare odată cu darea ei în exploatare. Se ştie că in ziua de 20 Ianuarie se va ţine licitaţie la ministerul de do­menii pentru această staţiune balneară. D. Safta primul ajutor de primar al Capitalei, împreună cu d. inginer Davi­­descu directorul serviciului technic al primăriei Capitalei, au­ făcut o vizită a­­laltă­eri companiei de gaz din Capitală, pentru a observa noile contoare pentru instalaţiunile de gaz, şi pentru a vedea ce fel de cărbuni întrebuinţează compa­nia la încălzitul cuptoarelor, fiind că deşi consiliul comunal impusese la taxe aceşti cărbuni, totuşi compania nu a plă­tit nici o taxă. S’a­­constatat că compa­nia întrebuinţează acum şi la încălzitul cuptoarelor acelaşi cărbune, care se în­trebuinţează şi pentru prepararea gazu­lui de­­iluminat, aceasta pentru ca să scutească taxele pe care ar fi trebuit să le plătească comunei. Guvernul bulgar a oprit cu începere de la 1 ianuarie importul de oiţe ame­ricane in Bulgaria. Săptămina viitoare va avea loc o vî­­nătoare organizată de ministerul dome­niilor în pădurile Brăneşti şi Cernica din judeţul Ilfov. La această vînătoare va lua parte şi prinţul Ferdinand. D. colonel Averescu, sub şef de stat­­major, se va înapoia la 25 Ianuarie in Capitală, venind din Germania, unde a făcut recepţiunea armamentului co­mandat de ministerul nostru de raz botit. Primăria Capitalei a adresat tuturor consilierilor comunali, funcţionarilor su­periori ai primăriei şi cetăţenilor frun­taşi ai oraşului, invitaţiuni prin cari îi oagă să asiste la serbarea zilei de Bo­boteaza. Aflăm cu plăcere că d-rul Al. Slăti­neanu, membru corespondent al societ. de Anatomie din Paris, s’a întors în Capitală şi în curînd işi va continua la institutul­ nostru de medicină experi­mentată lucrările începute la institutul Pasteur din Paris. D-sa va face aceste lucrări în calitate de asistent al d-ruluî Cantacuzino, savantul nostru bacte­riolog, al cărui nume, o spunem cu re­gret, este m­ai cunoscut în lumea occi­dentală de­cit la noi. Serviciul technic de la primăria Capi­talei a întocmit o interesantă statistică din care reiese că întinderea străzilor Capitalei e de 430 kilometri, iar supra­faţa ei e de 6 milioane metri pătraţi. Din această suprafaţă 9000 metri sunt pavaţi cu lemn, 2000 cu asfalt, 10.000 cu basalt, 435.000 cu piatră cubică, 1 milion şi jumătate curj piatră de g­rin, 800.000* cu granit, şi 650.000 ne pa­vate. In ziua de 5 ianuarie se vor întruni d-nii consilieri comunali Matak, Cioca­­nelli, Elefterie lonescu, Ioachimovici şi Th. Niculescu, spre a da curs citor­va planuri de alinieri urgente. Eri a nins aproape în toată ţara. La munte a nins cu viscol. Cea mai coborită temperatură a fost de nins 15 grade in judeţul Neamţu, iar cea mai ridicată plus 4 grade la Sti­­haia din jud. Mehedinţi. Marea Neagră a fost agitată. Înfiorătoarea drama din laicie Orăşelul Balcic din Bulgaria a fost zilele astea teatrul unei grozave drame familiare— care cu tot aparatul banal al ei—are darul de a covîrși sufletele de repulsiune și de înfiorare. Zilele acestea, avînd ocaziunea să convorbesc cu d. Arsenieff sub­ prefectul plășii Balcic, l’am rugat să bine voiască de a-mi da oare-care desluşiri în această chestiune. D-sa cu deosebită amabilitate, mi-a povestit cele ce urmează: Familia Carnasuff Familia Carnasuff face parte din elita oraşului Varna, şi în ultimul timp se etrăsese in Balcic. D na Carnasuff, o femeie in ultima frumuseţe, primea adese­ori şi cu o de­osebită plăcere şi cu oare­carî atenţiuni pe un domn, cu care sfîrşise prin a in­tra în relaţiunî nepermise. D-şoara Aloi Carnasuff Plictisit la urma urmei de «matroana» începe să curteze pe tinăra d-şoara Car­­nasu­ff Aici, care sfirşeşte prin a cădea în cursă. Peste cîte­va luni, o posiţiune intere­santă pentru cunoscuţi, plicticoasă pentru berbantul domn, dar îngrozitoare pentru sentimentala domnişoară cauzează drama ce urmează. D-şoara Aici, se gândeşte la o sumă de expediente, dar pe nici unul nu-l poate pune în practică. Blama şi fica criminale Ne­avind ce face, într’o sforţare de revoltă psihică, spune totul mamei sale care răm­ine perplexă la auzul te­ribilei veşti. De­ocam­data tinărul e primit cu ră­ceală, intimităţii ii urmează ceremonia­lul şi nu peste puţin dispare din Balcic. Tinara d-şeară Aici, în complicitate cu mama sa plănuesc distrucţiunea cu ori­ce preţ a copilului. Mam­a şi fica pornesc la Varna, copilul avînd deja 4—5 zile. Bătrinul Carnasuff, care nu ştia nimic, şi nici nu bănuia cele ce se petreceau în juru-i se ocupa cu afacerile moşiei de lingă Balcic. Consumarea primei In ziua de 23 Dec. pe cînd acceleratul de Şumla, golit de pasagerii ce-i adusese in Varna, i se făcea inspecţiunea cuve­nită ; personalul de control obicinuit găseşte într’un compartiment de cl. II, un pachet, strîns de trei părţi cu cure­le galbene. De­o­camdată s’a crezut că e bagajul uitat al vre unui pasager şi s’a pus imediat la bagaj, ca la prima reclama­­ţiune să şi fie înmînat celui în drept. Trec cîte­va zile şi nici o reclama­­ţie. Parchetul începe să devie suspect, mai cu seamă din cauza mirosului ce răspîndea în sală. In sfirşit se desface şi o privelişte o­ribilă se presintă ochilor amploiaţilor de serviciu. Copilul tăiat în bucăţi a aprobat ca manual didactic pentru învăţământul primar şi secundar «harta României cu ţările vecine», în urma unui raport al d-lui profesor N. Iorga. Pe viitor nu se vor mai considera ca motiv de scutire din armată infirmităţile următoare : Conjunctivita, afară de cazurile grave, hernia şi hemorăizii, căderea rectului, calculi, tumori vezicale, leziunile pros­tatei, crisocela, vancocela, drocelul va­­ricel, degete palmate, sioractilia, şi un­ghiile incarnate. Femeea Ioana Buricea din comuna Piria jud. Mehedinţi a născut în ajunul anului nou 3 fetiţe de­odată, cari toate sînt sănătoase. Fuga criminalelor Pînă să se pue mina pe un fir con­ducător al acestei afaceri, ambele cri­minale, au rău­şi­t să dispară. Autorităţile au emis 3 mandate de arestare. Nu s’a putut da de urma lor. Se cre­de că ele au intrat în Romînia pe la Kuciuk-Cainardji-Regep­cuius, şi că au luat primul tren pentru străinătate. Vă voiu ţine in curent. Er mii. pe 20 vor «P3MÎWSKUE» Un copil tăiat în bucăţi şi plin de singe închegat era tot coprinsul suspec­tului parchet. De­ocamdată s’a anunţat parchetul care şi începu a doua zi de Crăciun cu perchiziţia şi tot­odată şi cu cuvenitele investigaţii Picioruşele de jos erau fixate in Consiliul permanent al instrucţiunei două tuburi de cauciuc, iar corpul cu aprobat ca manual didactic pentru o parte din gît erau înfășurate într’un prosop de șters, înodat la doua capete, ceea ce îndritue să se bănuiască că crima s’a comis prin strangulare, apoi s’a tăiat membrele inferioare și trun­chiul de la omoplate. Inaugurarea clubului conservator din Iaşi —prin fir teleg. de la corespond. nostru— Iaşi, 4 ianuarie ora 12 noaptea.— La ora 10 seara d. general Manu, despre a cărui sosire şi primire aci v’am telegra­­fiat ori, a deschis, ca preşedinte, şedinţa inaugurală a noului local al clubului conservator de aci din casele baroanei de Neuschotz. D. Al. Bădărău­, luînd cuvintul, vor­beşte despre importanţa organizăreî clu­burilor şi arată că de­ 30 de ani parti­dul conservator trăeşte sub forma con­stituţională. D-sa aminteşte intrarea colectivă a radicalilor în partidul conservator. Deşi atunci s’a crezut că radicalii vor form­a tot o colectivitate aparte in partid, to­tuşi toţi cei cari au rămas sint devotaţi şi partidul e de-asemenea convins d­e sincera contopire a radicalilor, rămînînd fără succes politica acelora dintre radi­caii cari au părăsit partidul. Junimiștii au fost nesinceri cînd au făcut fuziunea. Aceasta a dovedit-o car­telul rușinos ce au făcut apoi imediat cu liberalii. D. Bădărău aduce omagii președinte­lui clubului conservator esan, * d. Gr. Kogălniceanu, care a luptat* atîta pen­tru ridicarea lui morală. De­şi d. Kogălniceanu era entusiaz­­mat pentru fuziunea cu junimiştii, tot d-sa a dus cel dintîi şi lupta contra car­­teliştilor. Preşedintele Gr. Kogălniceanu mulţu­meşte azistenţei pentru frumoasa adu­nare şi vorbeşte foarte emoţionat amin­tind succesul alegerea gener­alului Manu la Iaşi. Propune conferinţe, întruniri dese ale membrilor clubului în noul local. D. general Manu e primit cu ovaţiuni entuziaste şi vorbeşte amintind dragos­tea sa pentru oraşul Iaşi, unde s’a dat semnalul tuturor chestiilor politice de ordin gereral. Spune că clubul ieşan e cel mai bine organizat din ţară şi­ pro­pune agitaţiune pe tema chestiei Olimpi­celor şi îndreptarea recensământului imo­bilelor. D-sa proclamă apoi ales comitetul clu­­bului, compus din d-nii Gr. Kogălni­ceanu preşedinte, Vlădoianu, vice-pre­şedinte, Cananan, secretar, Chirilă, ca­sier și un comitet de 28 de membrii. La finelele adunăreî— ora 12 noap­tea— s’a servit șampanie. Riga. Telegramele Adevărului Serviciul de noapte Prinţ g­erman la Triest Triest, 3 Ianuarie.—Corveta—şcoală germană «Charlotte», avînd pe bord pe principele Adalbert de Prusia, a so­sit azi dimineaţă. Conspiraţie în Turcia Constantinopol, 3 Ianuarie.—Pro­curorul general pe lîngă Curtea de apel a dat un mandat de arestare contra luî Damad Mahmud Paşa, care este acuzat de conspiraţie. Preşedintele Senatului fran­­cez Paris, 3 Ianuarie.— Senatul.—D. Fal­beres a fost reales preşedinte cu 190 voturi din 242 votanţi. Din Camera franceză Paris, 3 Ianuarie.— Preşedintele a­­dunării d. Deschanel fâcînd bilanţul ac­tivităţii Camerei spune că trebuesc fă­cute sforţări pentru a contribui la edu­­caţiunea politică a noilor generaţiunî cărora să li se probeze nevoea de a se menţine intacte instituţiunile libere ale ţării’ şi pe cari să le’ îmbunătăţească necurmat. Sinuciderea din str. Hagianot D-ra Olga Pătroşeanu de fel din Iaşi, trăia de cit­va timp în Capitală, ocli­­pindu-se cu croitoria. In ultimul timp, tinăra fata o ducea greu de­oare­ce cu mare greutate îşi putea ciştiga exis­tenţa. Aseară, după o zi întreagă de surescitare nervoasă, s’a hotărît să-şi­­pună capăt zilelor. A luat ast­fel cărbuni de mangal, a făcut un foc în mijlocul casei, şi s’a culcat. Peste noapte, a fost asfixiată, şi di­mineaţa vecinii cari nu o mai văzuseră eşind din casă ca de obiceiu au bătut la uşă, şi neobţinind nici un rezultat au forţat uşa. Înăuntru tinăra fată dormea întinsă pe pat, somnul cel de veci. Pe o masă s’au găsit două scrisori deschise: una către parchet in care spune s’a sinucis de bună voe, şi alta către fa­tele sau, în care ii spune că ne mai puţind rezista mizeriei, şi-a pus capăt zilelor. Cadavrul nefericitei fete a fost trans­portat la morgă pentru a i se face au­topsia. In întreaga stradă, această sinucidere, a produs o adincă impresiune : toţi com­pătimeai­ pe nefericita sinucigaşă. O altă încercare de sinucidere Azi dimineaţă la orele 10, o femeie care purta în braţe un copil de 7 e luni, s’a aruncat înaintea tramvaiului elctric pe bulevardul Academiei, în faţa uni­­versităţei pentru a s­e omorî. Conductorul, prinzând însă de veste, a oprit tramvaiul din fugă,­ şi a evitat ast­fel o nenorocire. Sergentul a transportat-o imediat la secţia 7-a. Aci a declarat că se numește Cristina Drăghicescu. Copilul purta un bilet, pe care mama sa declara că se sinucide din cauză că stăpînul sau d. Adolf Pu­­cherman unde servise ca doică, o con­­cediase fără a-i achita salariul. Femeia e de fel din Pașcani. ECOURI B Biuroul central al casei Alfred Löven­bach et C-uia furnizori de cols, cărbuni și antracit, s'a mutat din str. Sfinții Voe­­vozî No. 5 în calea Victoriei No. 16 în legătură telefonică cu centrala NI. III Spioni ruşi Viena, 4 Ianuarie.— In ultimele două­­ săptămînî a fost arestat deja al treilea spion rus la graniţa austro-rusă. Acţiunea raacedo-bul­­gară Constantinopol 4 Ianuarie—Poarta urmăreşte de aproape mişcarea în­cepută de supremul comitet macedo­nean în proviinciile bulgare. Propaganda se face acum și prin publicarea de ziare. La Tatar—Bazargik apare ziarul Emigracya, iar la Kazarflik ziarul Iscran și ambele pledează pentru re­publica macedoneană. Acest republicanism e propagat mai mult pentru a se ciştiga simpatia o­­piniei publice franceze pentru cauza comitetului macedonean. Pacea în Transvaal Londra, 4 ianuarie. — Lordul Rose­bery cerind pacea în Africa de Sud, marchizul Salisbury a răspuns că ni­meni nu a venit din partea burilor cu propuneri de pace. Depeşile noastre particulare Furtuna din Viena Viena, 3 Ianuarie.— O furtună îngrozitoare s'a dezlănţuit asupra o­­raşului. Sînt 80 de răniţi. Acoperişuri, coşuri cad îuplînd stradele de dărîmături. In unele cartiere panica a fost grozavă. Noaptea a fost cutremur. I-­ogodna Ţareviciuluî Viena, 3 Ianuarie.—O telegramă din Berlin anunţă că ziarul Berliner Tageblatt apărut astăzi afirmă că principele Nikita al Muntenegrului n’a influenţat intru nimic politica Rusiei în Balcani. Vizita sa la Petersburg este legată cu totul de un alt eve­niment. Ea a avut de scop logodirea fiicei prinţului Nikita cu mo­ştenitorul tronului rusesc. Urmărirea iezuiţilor Paris, 3 ianuarie —Printre iezuiţii daţi judecăţei se află şi Dulac, con­fesorul generalului Boisdeffre, fost ministru de războifl. Dulac a fost chemat în judecată pentru că devenind abate a continuat propaganda sa iezuitică. D­N­ ŢARA FOCŞANI Teatru.­Pentru seara de 3 Ianuarie se anunţă o drăguţă reprezentaţie de teatru, în beneficiul simpaticilor artişti Marietta şi Angelo Bisichi, în sala berăriei Azuga. In program figurează pe lîngă dansurile naţionale executate de beneficienţî şi ciîte­­va bucăţi muzicale clasice executate de­­ excelenţii mandolinişti, fraţii Maffioretti. Se va petrece de minune. Bal.— In seara de 5 cor- societatea d-relor Israelite, organizează o mare se­rată artistică—muzicală şi dansantă în sala Ciurea şi în scop filantropia. Se vor executa la piano, bucăţi­­clasice de către domnişoarele Wagshai, Sommer, acompaniate de d. Sommer la vioară ; d-ra Didina Grünberg va cînta din gură; d ra Sophia Grunberg va declama La Icoană de Vlahuţă; d. Y. va executa cîte­va experienţe de prestidigitaţie, etc. După ora 12 se va dansa.—Moni. D-ra Raschelte Brüll I)-l Isidor Brüll LOGODIŢI Foesaaî Botoşani In locul ori­cărei alte invitaţiuni Serviciul de zi Furtuna din Viena Viena, 3 Ianuarie. — O furtună vio­lentă s’a deslănţuit asupra oraşului pri­cinuind numeroase accidente. Sunt mulţi răniţi, din cari unii in mod grav. Parlamentul englez Londra, 3 Ianuarie.— Sesiunea parla­mentului a fost deschisă în mod solemn, în presenţa regelui şi a reginei, a mem­brilor familiei regale şi a ambasadorilor Franţei, Germaniei şi Austro-Ungariei. Mesagiul, citit de Rege, relevă că vo­iajul principelui de Galle, în coloniile engleze a contribuit la consolidarea şi mai mult a legăturilor de stimă şi re­alitate reciprocă. Vorbind de relaţiunile Angliei cu cele­l­alte puteri, mesagiul constată că ele sunt amicale. Regele exprimă părerea sa de rău că războiul din Africa de Sud nu este încă sfirşit, şi aduce elogii sentimentelor de u­­manitate ale soldaţilor englezi faţă de inamic. Exprimă de asemenea speranţa că conferinţa de la Bruxelles asupra fa­­bricaţiuneî zahărului, va ajunge la hotă­­rirea de a se părăsi sistemul primelor. Mesagiul anunţă apoi diferite proecte de legi. A fost cu deosebire aplaudat pasagiu­l din Mesagiu în privinţa umanităţii sol­daţilor englezi din Africa de Sud. Camera lorzilor şi pacea Londra 3 Ianuarie.—Camera lorzilor a luat cunoştinţă şi a aprobat o adresă a Lordului Salisbury prin care declară că respinge cu energie ideea de a oferi pacea inamicului bătut. Cînd acest ina­mic va cere el însuşi pacea, va fi timp de a vedea sub ce­ condiţiuni pacea poate fi propusă. Guvernul insă nu pri­meşte o supunere condiţională. Municipalitatea Londrei a decis de a remite o adresă d-luî Chamberlain, în semn de recunoştinţă pentru serviciile aduse patriei. Tariful german Berlin, 3 Ianuarie.— Camera deputa­ţilor.—D. de Buelow a declarat că gu­vernul este hotărît a nu scădea tariful vamal minimal propus, dar va primi ori­ce propuneri, cari nu vor părea exa­gerate. Depeşile noastre particulare m *dev#ru Furtuna din Viena Viena, 4 Ianuarie. — După o ul­timă dare de seamă furtuna ce s’a deslănţuit aci a rănit 120 de per­soane. Cabinetul sirb Belgrad, 4 Ianuarie.—Ministrul de finanţe Popowitz va demisiona. D. Vuici va lua finanţele. Contra tarifului vamal ^“Berlin, 4 Ianuarie.— Deputaţii social­­democraţi duc o straşnică campanie de obstrucţie în comisiunea Reichstagului în Contra proecturii tarifului vamal. Biuron recalculator Se aduce la cunoştinţa generală că în Sala Ade­vărului s’a înfiinţat un Biuron Recalculator şi de Reclamaţiune pentru transporturile cari se expediază şi se primesc pe Căi ferata şi Apă. Acest Biurou pus sub conducerea unor vechi funcţionari, foşti la C. F. E. atît în servi­ciul exterior de Exploatare cît şi la Biuroul de Reclamaţiuni, are menirea de a recalcula ori­ce taxă percepută de staţiuni şi de a reclama pentru ori­ce ne­ajuns adus trans­porturilor în mersul lor pînă la ridicarea din magaziile C. F. R. sau Docuri. Biuroul Recalculator avînd angajaţi un număr de advocaţi se mai ocupă cu Procese de tot felul, fără ca cei în cauză să chel­tuiască cu voiagii, hoteluri, etc. Deci pentru binele tuturor; ori­ce Reclamaţiuni chiar cele nesatisfăcute de C. F. R. şi toate scrisorile de trăsură ce se vor ridica da la staţiuni, să se trimită direct Sălii „Ada­­verului“, spre studiere, recalculare şi resol­­varea. Pentru ori­ce informaţiuni trebue a se trimite 1 leui în timbre necesare la fran­­carea corespondenţei. ______________ Mănuşi lemn AU BON 600T BUCUREŞTI INAUGURAREA Vînzârilor de Reclamă Vinzarea va începe de Miercuri 9 Jan. pînă Sîmbătă 12 Jan. Comandele se primesc de acum şi se execută începînd de Mercuri 9 ianuarie. După această dată nu se vor men­ține aceste preturi. Mănuși pentru Domne Chevraau­ superior,“““,S3” Chevreau extra *tS!!.325 Chevreau negru­tă cu 3 nasturi...3 Síiéit® culori 10 nasturi...........",........^ Suede culori g^ntsSr.^475 Hante louveante L’AISLE mănușă ce se poate spăla pentru Domne în culori — albe— gris perle şi negre , nasturi.........6fr Mănuşi pentru Bărbaţi Le GAULOIS mănuşă de castor englezesc, alb pentru Oficeri....3*’ Le DRAGON mănuşă tăbăcită, bou ton corne, calitate garantată, perechea... 395 LE TURKESTAN mănuşă extra, pantru mânat...........................476 Toate mănușile sunt GARANTA­TE și se REPRIMESC dacă se RUP încercîndu-le. G. Apostoleanu — 36 Calea Viofcsmeí 36 — Am primit de Sf. Sărbători un mare transport de Obiecte pentru Cadouri, Jucării, Cărucioare pentru copii, Porcelanuri, Sti­clării, Lămpi, Albume, Nese­­sete, bastoane, Oglinzi, Statu­ete, Arginerie de China, Bron­­zerie, Articole de piele lină, Parfumerii etc. Frecerile reduse ale fabiricelor Doctorul VIRES Medic al Sanatoriului Dr. OI A. HOWAKI Consult, de FOAI­E INTERNE pentru adulţi ş­i copii de la 6—7 seara 1­3. CALEA CALARASILOI n1 113 __________________________10116­15 Ori­ce fel de Ceasornice şi Bi­jouterie vinde mai eftin ca ori­care NORBERT SALTER Bucureşti. No. 3 Calea Rahovei No. 2 (sub Hotel Central) CUMPĂR şi plătesc preţuri cele mai bune pentru Bijouterie veche de aur cu pietre de valoare. Atelier pentru comenzi şi reparaţiun de Ceasornice şi Giuvaericale. 10024-15 MgMttqq..gimaamăMmwaaaMaaii&Mawi awtsss*»TM •-•■-»v D­r. George C. Fischer Fost medic al orasului Sinaia BOALE DE OCHI SI URECHI 16. Strada­ Colţei, 16 Consultaţiunî de la 8—9 a. m. și de la 2—5 p. m.__________________________ SE CĂUTA spre cumpărare, păduri de stejar secular. Proprietarii vor tri­­mite oferte­lor pe adresa Ni­cole la Administr. ziarului. 10210­5 Notați Adresa Serviciul special de Vaccinări s’a, mutat în Strada i.ucaci­­o 41 Chemări acasă Telefon sau Poştă. Institutul vaccinogen Statului eliberea­ză buletine pentru Şcoli. 10137-1041 Societatea Creditului Funciar Urban din Bucureşti CONVOCARE Intrunirea d-lor membri aî Societăţeî Cre­ditului şi adunarea Generală pentru opera­ţiunile anului 1901, s’a fixat a se ţine în ziua de 3/10 Martie 1902. Domnii împrumutaţi în ceea cei privesc şi d-nii detentorî de scrisuri funciare urbana pentru alegerea comitetului d-lor sunt rugaţi a se întruni în arătata zi în localul Socie­­tăţei Strada Doamnei 15 la orele 1 p. m. La ordinea zilei vor fi următoarele ches­tiuni: 1) . Darea de seamă şi comptul operaţiu­nilor anului 1901. 2) . Descărcarea Consiliului de Acţie de gestiunea sa pe anul exprimat. 3) . Notarea budgetului de venituri şi chel­­tueli pe anul 1902. 4) . Alegerea a Doi Domni membri la Consiliu pentru locurile care la 31 Decem­brie 1902 revin vacante prin expirarea man­datelor d-lor Gh. Meitani și D. Teodorascu. 5) . Consultarea adunăreî generale asupra oportunitățeî eorovocăreî unei adunări gene­rale extraordinare, care constituită în con­­dițiunile cerute de art. 133 din statute să aibă a delibera și decide asupra propuneri­lor făcute pe un număr pre­care de Societari. După art. 49 și 51 din statute dreptul de vot în adunarea generală se poate exercita de cei în­ drept în persoană sau prin împu­ternicirea dată altui membru cu drept de vot;—minorii pot fi reprezentați prin tutorii lor; persoanele supuse utieî curatele pri­­vatorii lor; femeile printr'un procurate sale de comerţ printr’unul din Societăţile în general printr’ia­brii lor’ învestit cu procura ^ După acelaşi art. D-nii socTetar notifice drepturile lor, cu cinci ţin înainte de adunare, iar prer 8 zile înainte. Conform acestei pj Direcţiunea Creditului va libera misiune la adunarea generală !?­­le de lucru pînă la 25 Februarie 1902 ora 5 p. m. Societarilor prezenta iu persoană, ia proctu, în ziua de 22 Februarie­­7 oră. Domnii Societari şi D-nii p spre a fi admişi trebue a se coce acestor dispoziţiuni. 3®ârefc Cascarine Leprince pilulă recom­ar,itată «le so­mităţile medicale regulezi Sto­macul şi vindecă constipaţia obişnuită Suverană la femei în timpul însărcinărilor şi al alăptărilor Nu ocazionează nici colici, nici diaree. — In principalele farmacii si drogherii. TELEGRAMA URGENTA! 10.000 Iţei Premiu­m oferă­ aceluia care va dovedi că VINDEM alte qu­alităţî de Şoşoni Galeşi Ruseşti 'C.nETEPByprb.v Exposiţia »sin Paris 1900 : «RIAAR­­*»I* Anunţăm pe Onor. Public că sunt cel mai mare contractant In acest articol şi învingem ori­ce concurenţă din ţară. Expediem şi în provincie imediat la cerere embalagiu franco. Ca deosebită stimă IXIE DIMITRESCU, Str. Carol I Mo. 72 Marele Magfăstit «LA BALON“ CASA GR. CAPSA Mare Cofetărie, Fabrică de Ciocolată Furnisorul Curţilor Regale al Romîniei şi Serbiei 48, Oaiea Victoriei şi Str. Mamă. No. 1 Vedere pe Squarul Sărindar şi Boulevardu­l Efisab"? Lasă de o foarte veche reputaţie europeană şi dirigeatâ proprietarul însuşi. Exposiţiunea «lin Paris 1900 : »««AM* PRix şi 3 MERAI.it BE AUR. Contiserie fine, Patiserie, Îngheţată, Comestibile, Restaurant şi­ bu­cătărie francesă renumită. Vinurî datînd din 1852, asortate cu toate mărcile streine şi indigene, toate felurile de Liquerum­, Gosnac, Rom, Ceai etc. etc. CT'io o d­ata CAF*SSA Gea maî bună şi cea mai citind Tablete supravanilate sî «le sănătate de la : 1 fr. 25.— 2 fr.— 2 fr. 50. 1/4 Kilogram Bonboane bine asortate 10 fr. Kilogr. Cacao de sănătate în praf şi supravanilate Bonboane de Ciocolată cele maî fine din lume, Croquette, Pastile, Cigarete etc. etc. Embalagiu­ şi porto pentru provincie franco.­e cialitâţi pentru Botezuri, Logodne, Nunţi, Cadouri elegante, Comenzi de bucătărie, Bufeturi, Spireurî, Banchete, Dejunuri, Dineuri şi Soupeuri pentru oraş şi provincie cu şi fără serviciu. Hotel ^A Fiestnoi auţ mW*, intrarea strada noua No­­i ’ Hotel de primul rang. Restaurant şi bucătărie francesă. Camere bogat mobilate de la 3 fr. — Apartamente conforta,­ pentru familii.— Aranjamente cu pensiune. — Salon de co sumaţie şi lectură. — Salon pentru Dame Monopolul Casei, Champagne t. J arceaux recunoscut cel maî bun din lume. De trei ori pe septămărtă sosesc S RESTAURANTUL și SALOA remin deschise noaptea pentru S« In toate zilele sosesc Trufandale Telefon No. 280. Centrala I. O­Din toate Bent­­iileele Cunoscute şi Recenta renumita şi inimitabila Pastă de Dimţl­a Doctor din Bibacourt sproaps de 1’ e incontestabil cea maî bună, cea maî igienică e singura suverană pentru îngrijirea gureî, pe.. . ., A cu efect miraculos, durabil şi persisten. Albeşte dinţii şi îi conservă, întăreşte gingiile, purifică respiraţia,, Cine o încearcă odată, o adoptă pentru­­ SANATATE Gn tota Criza şi mai ales (Un canz, nu e botez, nu e logodnă, nu e mintă, nu e banchet, nu e serbare, nu fără faimoasa şi neîntrecuta şampanie Veuve Bluet Fits et Cie. Sein cea mai bună şi cea mai apreciată din lume, cu reputaţie universal stabilită Şampania Uite See Bilet (Nectarul Nectarelor) preferată de aristocraţia din toate ţările Şampania zisă Tisane de Ch­­r.pspe Spéclaie Esnet (Regina. TizMftor), adoptată de toate clasele societățeî De vînzare la principalii băcani, cofetari, restauratori si hotelieri Cereți în tot­dea­una marc» Minet— Feriti­ru de Străstituiri SPIRIT VXSIOARE 9935 - 25 Cm Talpa Rublă din renumitele fabrici St Petersburg cu marca triunghiu și T.P.A.P.M Cu Talpa nu­b­la din renumitele fabrici St. Petersburg cu marca triunghiul­ui Riga

Next