Adevěrul, ianuarie 1902 (Anul 15, nr. 4467-4492)
1902-01-14 / nr. 4475
Luni 14 Ianuarie 1902 ta în minister unde sunt vacante două portofoliul'), din cari unul e acela al internelor. D. Daneff și colegii săi par a nu se opune să le facă un loc in minister fie după, fie ca cîteva zile numai înainte de alegerile cari vor fi dirijate, pretind zankowiștii, fără ajutorul altui partid. — D. Constantin Pomianof va fi numit peste puțin timp agent diplomatic la Viena în locul d-luî Sirmadgief. D. Pomianof, macedonean fie origină, doctor în drept, a fost ministru al justiției sub Zancof in 1884 și sub Stambulof in 1893—94. Economice De Moeller, ministrul de comerţ al Germaniei, a pronunţat de curînd la societatea pentru încurajarea industriei, la discurs din care extragem pasagiul următor .„ Spre a obţine tratate de comerţ, trebue de asemeni să avem ceva de oferit. Şi noi nu o putem face căci miinile noastre sunt legate şi nu ne e cu putinţă să facem ceea ce am voi; dacă însă voim să ne asigurăm interesele noastre economice, e neapărat necesar să încheem tratate pe termen îndelungat. «Cum voiţi să cerem ceva unui stat căruia nu-i vom da nimic în schimb? Tarifele vamale au dat naştere la noi unei lupte nemiloase care se va agrava încă. «Dacă nu voim a ne da exact seama despre situaţie, totuşi e nevoe să ajungem la o înţelegere, dacă voim să nu avem pentru mult timp nici o grijă despre viitor. «Drept care să sperăm că acei ce preconizează alte idei vor ţine seama de situaţia politică și economică actuală care e foarte tulbure». IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Liga minciunilor (Urinare fără început şi fără sfîrşit) Amorul e un trădător care te zgîrie, chiar şi cînd cauţi numai a te juca cu el. Eadem Amorul e egoismul pentru doi. A. de la Salle Amorul e un punct care e în viaţă ceea ce este însăşi viaţa în spaţiul timpului, o figură ardentă al cărei atribut e de a schimba tot; şi nebunie sa e de a se crede eternă. D-na Göttin Amorul e o boală care nu voeşte alt medic decit pe sine însuşi. Proporţiii Amorul e o boală care are trei perioade: Dorinţa, posesiunea şi sărutarea. Meilhan Amorul e o boală de care se vindecă cîneva totd’auna cu regret. Rocheperd Amorul e un isvod dat torădat de imaginaţiune, de natură şi Voltaire Dragoste eternă!... Dar asta este o închipuire de romancier bolnav. Chiţibuş Ce li s’abate şi la păsări de vre-o două oii pe an-Eminescu Amorul e architectul Universului. Hesiod Amorul este ocupaţiunea celor perde- Vară. Biogene Amorul, astfel cum există în societate, nai decit schimbul a două fantasii şi contapiii l a două epiderme. Chamfort Amorul este cel mai plăcut episod al romanului vieţei şi, himeniti, nu-i de cit «Spăcelul care stinge flacăra lumînărei, Sofia Arnould Amorul e minciună cu ochi şi cu sprîncene. Aduci pe dracul *) în casă cu lăutari şi nu-l poţi scoate afară cu o sută de vlădici !... Flore» Cărţi şi reviste Revista ilustrată enciclopedică „Gazeta Săteanului“ No. 23 (382), 5 Ianuarie 1902. Anul al XVIII-lea are sumarul următor : Anul Nou, Aer. Sentimentul patriotic S. N. 1902 an nou, „Gazeta Săteanului“ la călţămintele de lemn, Th. Tămăşanu Pilde de la fraţii de peste munţi, Agricola. Prunele uscate în Franţa, n. 1902, dr Urechiă. Pescăriile Romînieî: organizarea lor de d. dr. Antipa, Ichtyophilus. Un nou succes al „Griului roman ameliorat“. Un agronom. Monopolul petrolului, 1. Ce varietăţi de struguri trebue să propagăm pentru Romînia, D. Un cuvînt de anul nou, Polina Conoit». Mihail Kogălniceanu, G. S. Cronica agricolă , 1902. Situațiunea. 1) Dracul, în sens figurat, este femeia. Agricultorii nu trebuc să-şi vînză produsele la întîmplare, după nevoile lor imediate. Onnzile vii de arbori în Decembrie. Noroc că n’am avut toamna insecte stricătoare cerealelor ! O faptă în adevăr patriotică. Sentimentul solidarităţe! la Liga agricolă din Germania. Recompense învăţătorilor preoţilor etc. Distrugerea şoarecilor. O excelentă măsură a... Papei din Roma. Folosul visitărei fermelor din străinătate. Un agronom fruntaş al Germaniei prieten al Romîniei. Zicătoare agricole pentru tot anul, în Franţa. Reducerea pe jumătate a transportului la căile ferate pentru membrii societate acvicultorilor din Franţa, C. C. D. Sfaturi Diverşi. Buletin comercial. Bibliografii. Miscellanea. Duşmanii albinelor. Două mijloace de ucis omizile. Cauzele pleşuviei sau cheliei. Relele vălului. Baluri de gunoi cari nu sufăr de tăciune. Gospodăria în Ungaria. Compil.—Rubrica Săteanului. Fără economie nu-i bună stare. Econom. Ce mânîncă bolnavul. Doctor. — Ilustraţiuni. Manevrele regale din B.Sărat. lnaintea defilării de la 30 Septembrie 1901. Tribuna oficială. Inaugurarea, bustului lui M. Kogălniceanu, în parcul municipal din Galaţi, la 17 octombrie 1893. Doctorul Baron Arnold de Frege-Welissien.—Castelul din mijlocul parcului de la Abmaundorf. Partea glumeaţă. Manualul fochistului aeroteufului (10 figuri) cu explicaţie. A apărut și se află de vânzare la toate librăriile și depozitele de ziare Almanachot Adeveruld PE 1902 PREŢUL 1 LEU p'"r*"v** 'w yyry wvtvtftfwwwwwww* I MILITARE Cazul examenului de maior în armată.— Se vorbeşte că la’ministerul de război şi, se studiază cestiunea modificare! examenului de capacitate pentru gradul de maior. Se zice chiar că modificarea de căpetenie ar consta in aceea ca comisiunele de examinare să fie tot pe arme, dar să fie permanente. Nu putem şti în mod precis modul de a vedea, al acelora ce sunt numiţi a modifica legea, dar este bine să se ştie inconvenientele actualei legi şi nemulţumirea ce ea a stirnit in rindurile oştire. Aşa, in mod general, modul cum se face examinarea căpitanilor de toate armele astăzi, este neegală pentru candidaţi şi aceasta pentru motivul că afară de preşedintele comisiunei care este permanent, ceîlalţi membrii variază în fie care corp de armată— ceea ce face ca in unele corpuri de armată candidaţii mai slabi să reuşească la examen dacă membrii comisiunei sint mai indulgenţi, pe cînd in corpurile de armată unde membrii sint mai severi, candidaţi mai tari, sint expuşi a fi respinşi. Şi deşi unii pot pretinde că membrii comisiunilor urmind a fi schimbaţi in fiecare an, avantagiile şi inconvenientele semnalate pot fi întru citva neutralizate, totuşi punerea pe tabloul de înaintare, facindu-se după recomandaţia şefilor erarhici, de multe ori se va întâmpla ca ofiţerii mai slabi ca instrucţie să ia Înaintea altora mai tari, şi să le treacă înainte cu 2, 3 ori şi 4 ani, ceea ce in ierarhia militară este mult, şi pot zice chiar foarte mult! Dar unde inconvenientul şi nedreptatea poate fi mai flagrantă este pentru armele artileriei şi cavaleriei, unde preşedinţii concisiunilor fiind de drept inspectori generali ai acestor arme, ei nu se mai schimbă de loc, iar membrii comisiunilor fiind ofiţeri din armele pe cari adinşii au a le inspecta în fiecare an, sunt mai mult decit oricare alţii supuşi a intra în vederile acestor preşedinţi permanenţi, căci altfel dacă ar voi să facă acte de independenţă contra acestor preşedinţi, tot pe a lor spinare îşi joacă viitorul. Aci mai mult ca la infanterie nu pot reuşi la examen decit aceia cari sint bine văzuţi de aceşti inspectori, şi în nici un caz unul din acei ce nu sint agreaţi de ei, oricare ar fi bunele intenţiuni ale membrilor comisiunei. Şi aceasta e cu atit mai uşor in artileria şi cavalerie, cu cit candidaţii sint in genere puţini la număr în fiecare an, şi toţi— dar toţi fără excepţie—cunoscuţi de inspectori cari le cunosc şi scrisul. Pentru a se putea pune la adăpost pe viitor, candidaţii tuturor armelor, de inconvenientele ce prezintă comisiunile actuale de examinare, credem că ar fi mult mai drept, a se reveni la vechiul mod de examinare, numindu-se o singură comisiune pentru toate armele avînd acelaş preşedinte— în general— şi ca membrii colonei ori locotenenţi colonei din fiecare armă, iar pentru artilerie şi cavalerie să fie doi membrii din urma candidatului, în locul unuia din ceil’alţî membrii mai noi în grad. Cu modul,acesta imparţialitatea comisiunei va fi mai mare şi candidatul mai sigur de cit este astăzî. Un est», activ. (Primim cu plăcere spre publicare de la d-nii ofiţeri ştiri privitoare la această rubrică. De asemenea şi informaţiuni asupra evenimentelor petrecute la garnizoane, ca marşuri, inspecţiuni, conferinţe etc). ACTUALITATI Mercuri seara începe la Operă o serie de serbări artistice : diva Darclée reapare înaintea noastră, după ce ne-a făcut cîţiva ani să-i ducem dorul. Intrarea triumfală şi-o va face cu Traviata. Darclée e una din gloriile noastre naţionale , născută la Bucureşti, după ce şi-a făcut studiile clasice la Viena, a studiat mai tirziu cîntul la Paris cu cei mai iluştri profesori. A debutat la opera din Paris în „Romeo şi Julietta“ şi de atunci reputaţia ei a mers crescînd, aşa că azi e citată ca o celebritate universală. Da astă dată o vom vedea şi în trei creaţiuni noui: Manon, Mimi din Bohema și Tosca, în care a repurtat triumfuri cu totul extraordinare. Dar de« 2 Spre Atena* ... Se luminase de ziuă, iar pe deasupra apei, o ceafă deasă impediea privirile să poată distinge ceva de jur împrejur. Dar cu cit lumina devenia mai puternică o vedeam dispărînd in depărtare, desvelind în urmă-i aceleași tablouri pe care le văzusem în splendidul Bosfor. Soarele se înălţa de pe o culme ca o lumină de jeratic, intinzind de la Scutari pina la noi o punte aurie de lumină. Razele sale cădeau grămadă pe cite un acoperiş de casă din Pera sau din Stambul, îmbrăcindu-le într’o zăle de văpae aurie. Apusurile și răsăriturile de soare din Constantinopole sunt vestite prin aceste contraste isbitoare pe care le dau ochilor să le vază. Portul îşi luase mişcarea obicinuită, cu diferitele lor mărfuri, zecile de luntri din nou începură să ne înconjoare , aşa că de jur imprejur era ca un mare magazin cu fel de fel de necesităţi de vînzare. La 10 ore se ridică ancora şi pornirăm, făcînd ocol Cornului de aur. Aceeaşi defilare incîntătoare se prezintă vederei in tot parcursul strîmtoreî, pinâ intrarăm in Marea de Marmaraînaintăm spre un orizont nevăzut, pe cînd în lături malurile european şi asiatic se vedea cînd palide, cînd îndestul de dar in apropierea noastră. Insulele principelui. a. se zăresc in depărtare cu conturul lor ascuţit şi neregulat......După un drum de 10 ore intrarăm în Dardanele în dreptul oraşului Galipoli, aşezat pe ma- iul european într’o lungă deschizătură care formează portul. Marea e atit de lină că ne da aparenta plutire! pe un lac. Inoptase; nimic in jur nu se mai putea observa; in uitam sub un cer întunecat, pe cînd liniștea și somnul înlocuia sgomotul de pe bord. • După o noapte întreagă de mers, zori! zilei se arătară în dreptul insulei Lemnos şi cu cit înaintam, cu atit se deschideau înaintea noastră noi vederi. Insula Lesbos, Skiros etc. rind pe rind se arătară vedere din distanţă în distanţă, pietroase şi lipsite cu desăvârşire de vegetaţie. La orizont începuse să se ridice ca o urmă prăfuită conturul neregulat a două ţărmuri, iar în miezul zilei ne apropiarăm de ele. Erau insulei Andros şi Eubea care formează între ele strivitoarea Cornului de Aur, renumită prin faptul că acolo Marea tot-d’eauna e de o nervozitate dusă pină la exces; de aceea am fost prevestiţi că acolo nu s’ar putea întimpla răul de mare. Deşi trecusem marea timp de două zile, nimeni nu-i căpătase fiindcă insă şi Marea Neagră care de obicei, în aceste luni e foarte agitată a fost de un calm exemplar. La mijlocul zilei trecurăm strîmtoarea şi-acum luarăm o direcţie nord-vestică spre golful Aticei, după ce făcurăm un mare ocol insulei Eubea (Negroponte) și a cîtorva mai mici insule care păreau mai mult nişte spărturi de stincă. Era ora patru şi Pireul nu se vedea. Ia depărtare se arăta un bastiment. Toată lumea se mișca cu vioiciune. Zgomotul deveni intens. Unii priveau ca binoclurile să-l poată zări mai bine, deoarece se zicea că grecii ne vor eşi înainte. 1) Vezi Adevărul din 3 Ianuarie 1902. începuse să se distingă din ce în ce mai bine drapelele, iar pe catarg fîlfiia drapelul romineac. Ura.... Ura se auzea de pretutindeni; din curind veni decepţia, căci nu era decit un vapor de comerţ care plecind spre Constantinopole ridicase pavilionul romin ca atenţiune pentru excursioniştii romíni.. Ocolirăm o ultimă insulă şi se zări alt bestiment. Acesta era împodobit cu zeci de drapele romîne şi greceşti. Se apropie el şi un altul se arătă. De departe auzeam muzica militară intonind „Deşteaptă-te romîne», pe bord era un delir de entuziasm, o parte cînta imnul grec iar ceî-laltî strigau: «zito: Elas». Ne apropiarăm pe el o mare de capele. Sute de draperise filfiiau în aer. Din nou alte două vapoare veneau spre noi. In curînd fuserăm înconjuraţi de şease, şi alte 2 de rasboiui trageau salve de tunuri. Entusiazmul era de nedescris: mii de glasuri se amestecau cu zgomotul mărei. «Trăiască Romînia» zita: Elas, sburau din vapor în vapor; muzicele cintau şi peste tot plutea o zi albastră și plină de soare. Parcul, Athena acum se vedeau bine așezate pe niște coline, se întindeau pînă în marginea mărei intr’o panoramă superbă pe care nu o vom uita vreodată. Bastimentul nostru se opri. Unul dintre bastimentele grecești veni cit se putu mai aproape de noi. Comitetul de recepţiune grec, trecu pe bastimentul nostru unde se ţinură discursuri şi se făcură recomandaţiile. Cu toţii înaintarăm in portul Pireu care e aşezat după o mică peninsulă stincoasă. In port o mare de capete îşi înălţau pălăriile; bastimentele din port cu sirenele lor răguşite şuerau de-ţî luau auzul iar din mii de piepturi se înălţa în aer: „Trăiască Rominia“. Noi de pe bord cu lacrimale in ochi, tremurînd de emoţiune priveam acest spectacol unic in analele istoriei şi despre care se va vorbi o dată ca despre ceva fenomenal. Bastimentul ancoră. Toată lumea ne coborîrăm in luntru şi apoi înaintarăm la cheie. După obişnuitele discursuri plecarăm prin mijlocul enormei mulţimi cari baricadase drumul, să mergem la gară, spre a lua trenul pentru Athena. De la ferestre de prin balcoane şi din toate părţile ni se aruncau flori şi eram intîmpinaţi cu bine aţi venit. De-a lungul drumului pînă la Athena a fost o trecere triumfală, in gara Athenei care e subterană am fost întîmpinafi de autorităţi şi de studenţi. Gara e de o simplicitate exemplară. După discursuri, suirăm scările eşind in stradă. Aci Athena revărsase o spuză de oameni. De pretutindeni năvăleau mii şi mii, iar balcoanele, ferestrele, erau înţesate de frumoasele athenience al căror port clasic şi original atit de mult m’a fascinat. Pe străzi care erau splendid împodobite şi luminate înaintarăm pe sub arcuri de triumf pină la Mitropolie, unde mitropolitul şi clerul mitropolitan in frumoasa şi marea catedrală sluji un Te-Deum urîndu-ne bună venire... N. Bosniei Paraschivescu porumb este calmă; pentru orz vinzătorii sint mai declinaţi, iar pentru ovăz tendinţa e ferm dar neactivă. Buda-Pesta notesta pentru grin 5 heler iu scădere, secara 4 heler, ovăz 4 heler, şi porumbul 6 heler tot iu scădere. * In piaţa noastră trataţiunile în grine urmează cu animaţie, insă fără de nici un rezultat, deoarece vinzătorii işî menţin pretenţiunile urcate. Timpul frumos şi geros ;ern noapte gerul a fost foarte tare și există temere că rapița să nu fi suferit deja din cauza gerului, Pr. MEMENITO — Duminică 13 Ianuarie — — TEATRUL NAŢIONAL. — ora 2 p. m. Toma, Necredinciosul, localizare în 3 acte de d. Paul Gusty. ora 8 seara, pentru a 4-a oară : Călătoria Lizeteî de Chivot şi Duru. Muzica de Vasseur. Teatru Lyric . Ultima reprezentaţie a operetei germane: Orfei înnfern de Offenbach. Ateneul Romín. — Expoziţia de pictură Grigorescu. Pasagiul romín. Expoziţia de pictură N. Vermont. Sala Mitică Georgescu.—Cunoscutul artist I. Th. Dumitrescu. Sala Edison.—Baluri mascate de 3 ori pe săptămîna Marţi, Joi şi Duminică. Sala Dacia.—Baluri mascate de trei ori pe săptămînă: Lunea, Mercurea şi Vinerea. Berăria Triumf: Orchestră. Berăra Hotel de France : Orchestra naţională, sub conducerea violonistului Cercel. Bereria Tîrful cu dor.— Orchestra naţională. Sala Peleş .—Teatru de varietăţi. CEREALE Bucureşti 12 Ianuarie Cursurile sosite pe ziua de astăzi ne aduc ştiri mai bune ca eri notînd preţurile grinelor in urcare. La New-York griul notează cu ’/s cents în urcare pe disponibil şi 3/g cents pe termen, porumbul este neschimbat, tendinţa însă e fermă. La Chicago griul notează cu */8 cents in urcare asupra dispoziţiunilor reacţionare iar la porumb cu 10 cents în urcare asupra acoperirilor din partea baisiştilor. La Berlin griul notează în scădere cu 50 pfeningi, secara e neschimbată iar porumbul cu 25 pfeningi în scădere. La Londra tendinţa pentru griu şi INFORMATIi Putem afirma din sursa cea mal autorizată că d. Ferechide nu va mai lua portofoliul internelor. In schimb d. Vasile Lascar, care are asigurat tot concursul tinerime! generoase, va intra In Cabinet și va lua d-sa ministerul de interne. Prin noul budget al ministerului de domenii, s’a hotărît ca să se dea în arendă sau să se vîndă, pepinierele statului: Ciuperceni, Goleşti-Bade, Botoşani şi Urlaţi, din spirit de economie. Pentru complectarea şi mărirea parcului Bibescu, trebuincios oraşului Craiova, d. ministru de razboi, a fost autorizat să presinte camerelor un proect de lege prin care să fie autorizat a ceda primăriei Graiova, terenul intrat pe coasta dreaptă a scursoarei numită Valea Fetei, din spatele cazarmeî de artilerie, depositul de furaje și cazarma călărașilor, în schimbul unui alt teren, ce comuna se autoriză a ceda ministerului de războifi, precum şi construcţiunea in spesele sale a unei împrejmuiri de lemn, care să despartă parcul de terenul rămas administraţiuneî războiluî. Primăria Capitalei a înaintat direcţiune tramvaelor o adresă prin care ii pune în vedere ca pentru înlăturarea deselor acidente să ia următoarele măsuri : 1) Vizitiii să modereze iuțeala la curbe. 2) Să se închidă la toate vagoanele intrările la platforme prin portițe cari să nu se poată deschide de pasageri, exceptind una de la platforma din napol situată în partea exterioară a liniilor. D. Grigore Dianu, directorul general al închisorilor, s-a înapoiat din inspecţia pe care a făcut-o închisorilor din Iaşi, Roman şi Pingăraţi. Astăzi se va ţine la ministerul de interne adunarea generală a societăţei de economie a funcţionarilor acestui minister. Poliţia noastră de la Ungheni a arestat ori pe o d-nă anume Mathilde Vernat care voia să intre in ţară cu un paşaport expirat, eliberat de consulul francez din Iaşi. D-sa pretindea că se reîntoarce dintr’un lung voiaj făcut în Asia. Această d-nă inspirind oare*care bănueli autorităţeî noastre, s’a avizat autorităţile ruseşti din Unghenii Ruşi despre arestarea ei. Pare că poliţia se află în faţa unei nihiliste implicată intr’o afacere politică. In acest caz insă e ştiut că nu se pot face extrădări pentru motive politice. La 14 Ianuarie d. St. Cesianu, mare proprietar, va ţine la societatea marilor agricultori o conferinţă despre organizarea practică a sindicatelor agricole şi a caselor de credit mutual. La 15 ianuarie va avea loc adunarea generală a societăţii şi alegerea comitetului, iar seara un banchet la care va fi invitată şi presa. Iată reducerile pe cari diferite ministere le au făcut in budgetul lor pentru exerciţiul viitor: La ministerul de razboiu s’au făcut reduceri de 600.000 lei, la domenii 67. 000 lei, la finanţe 505.000 lei, la lucrări publice 200.000 lei, la interne 100.000 lei Totalul economiilor realizate in noul budget e de 3.200.000 lei, în care sumă intră şi un milion reducere făcută la căile ferate. In viitoarele şedinţe, consiliul sanitar superior va discuta asupra măsurilor ce sunt de luat contra prostituţiei clandestine, care in ultimul timp a luat un mare avint în Capitală. In şedinţa de aseară a consiliului sanitar superior, s’a discutat asupra raportului medicului şef al Capitalei cu privire la întinderea febrei tifoide din cauza consumare! stridiilor aduse de la Constantinopol. S’a decis ca să se ia probe de stridii puse în vînzare de comercianţi şi să se analizeze la institutul chimic al statului. In caz dacă se vor găsi că conţin microbul tifosului, se va interzice debitarea lor. Din clasa anului 1903 se vor chema sub drapel 22000 tineri, destinaţi unităţilor permanente ale escadroanelor cu schimbul 300 tineri pentru cavalerie cu schimbul, precum şi 500 tineri pentru marina militară. Camera de punere sub acuzare a respins ori cererea de punere in libertate pe cauţiunea d-lui G. Miclescu, fostul director al soc. „Unirea“. Azi se vor face la direcţiunea transuelor experienţe CU «apsist 4« curind inventat şi care adaptat la vagoanele de tramvaie, va impedeca pe viitor orice accident nenorocit. Aparatul funcţionează deja la vagoanele de tramvaie din Zurich. La aceste experienţe vor asista delegaţi ai primăriei şi d. Davidescu, directorul serviciului technic al comunei. Comuna Brăila a fost autorizată să intenteze proces casei Hellios pentru resilierea contractului pentru concesiunea tramvaiului electric din acel oraş şi să ceară daune interese pentru pagubele causate comunei din neîndeplinirea obligaţiunilor luate prin acel contract. Ministerul de razboiu a fost autorizat ca pentru trebuinţele incălţămintelor militare, să comande : Societăţei de furnituri militare predarea a 24.487 garnituri de talpă croită gata pe preţ de 5 lei şi 09 bani garnitura, sau in total lei 124.638 bani 80. Să se cumpere prin bună Învoială de La d. Gr. Alexandrescu 5000 kilograme talpă, pe preţ de 3 lei 80 kgr., sau in total lei 19.000. Astfel se adevereşte ştirea, pe care dintr’un sentiment de patriotism n’am voit s’o dăm cum au dat’o alte ziare, că soldaţii sunt lipsiţi de îmbrăcăminte şi încălţăminte. D. Cristache Gorciu a fos numit archivar la prefectura judeţului Covurluiu. S-a aprobat furnizarea prin bună învoială a unor cantităţi de conserve, cu preţul de 82 bani raţia, şi anume: De la D. Oroveanu 16000 raţii, de la fraţii Staicovici 45000 raţii, de la d. Economii 45000 raţii, de la d-na Buras 15000 raţii. Următoarele posturi de medici veterinari comunali sunt vacante : La Caracal, Dorohoia, Mizil, R.Vâlcea, R. de Vede, T. Măgurele, Iaşi (abator) şi Sulina. Mai sunt vacante locurile de ajutori de veterinari de judeţe de la Urlaţi, Calafat, Ostrov şi trei posturi de veterinari de despărţiri din zona preventivă dinspre Bulgaria. Remaniare Ni s’a adus ori următoarea informaţie : Consiliul inspectorilor technic care s’a întrunit azi la ministerul de lucrări publica a hotărît a doua sa întrunire pentru ziua de 22 ianuarie cînd se crede că va putea lucra cu noul ministru al acestui departament. Am căutat să aflăm rostul acestei informaţiuni şi iată ce putem comunica : La ministerul lucrărilor publice nu mai e mister că în cel maî scurt timp, d. Ionel Brătianu va părăsi acest departament, însuși ministrul nu prea ascunde acest fapt. Nii ceea ce privește succesorul d-sale, se asigură in cercurile amice d-luî Brătianu că la ministerul lucrărilor publice va veni d. Alexandru Djuvara, impus de d. Eugeniu Stătescu. D. Brătianu e dispus a primi de succesor un partizan al d-lui Stătescu, pentru a dovedi acestuia că nici partizanul sau nu se va putea atinge de citadela inginerilor de la C. F. pe care d. Eugeniu Stătescu a atacat’o într’o Întrunire a majorităților parlamentare. *! A it 'fa A et n't ift-A .n. , it--f- f- fa- MOM ILUSTRATA No. 2 apărută astăzi 12 Ianuarie cuprinde pe lingă numeroase ilustrari splendide, şi următorul sumar : Cronica Modei de Laura. Lucrul Manual. Explicarea Gravurelor. Durere ascunsă (urmare). Binele şi răul ce se spune demn femei. Iarna de Jean Moscova. Noutăţi. Sfaturi de Sa- Ba". Reţete practice. Supliment gratuit: Tiparul unui Bolerou Irma croit în mărime naturală. Abonament pe 6 luni Lei Din 1 an „ 10 Administraţia str. Sărindaru Legea portăreilor Suntem în măsură de a complecta armănuntele pe cari le-am dat cu privire la legea de organizaţie a corpurilor portăreilor de pe lingă Curţi şi tribunale, care a fost depusă alaltăeri pe biroul Senatului de către d. Stoicescu, ministrul justiţiei. Portăreii vor avea pe viitor caracterul funcţionarilor publici, fiind asimilaţi cu magistraţii din primul grad al scărei ierarchice. Vor avea leafă fixă şi drept la pensie. Corpul portăreilor va fi compus din două clase de portărei, după importanţa tribunalelor pe lingă care funcţionează aceştia. Tribunalele de Brăila, Govurlui, Dolj, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Prahova, Putna, Vlaşca şi Argeş vor avea portărei de prima clasă , celelalte, portărei de clasa doua. Adevér. rulTVviiiiii im............................. Şeful portăreilor de prima clasă va avea 300 lei pe lună; portăreii de prima clasă 250 lei; şeful portăreilor de clasa 2-a 250 fr. pe lună; portăreii de a doua clasă 200 lei pe lună. Corpurile LegleiST CAMERA Şedinţa de la 12 Ianuarie 1902 Şedinţa se deschide la orele 2 p. ia. sub preşedinţia d lui M. Ferechide. Prezenţi 115 dni deputaţi. Pe banca ministerială: d. Spiru Haret. D. lonescu cere tinerimei din Cameră sâ-î dea ascultare. Anunţă o interpelare întregului guvern, daca legile ce se fac sint In conformitate cu art. 107 şi 171 din Constituţie care prevăd descentralizarea administrativă. Se pune la vot legea case! bisence! în total şi se adoptă cu 81 voturi fiind contra 13. Se recunoaşte calitatea de persoană morală societăţii „Ajutorul“ din Piteşti. Se votează mai multe proecte de lege de interes local. D. Bălănescu interpelează pe ministrul lucrărilor publice cu privire la lucrările din canalul sfintul Gheorghe din portul Giurgiu. întreabă pe d. ministru care e opinia d-sale care pusă in practică să impedice periclitarea basonului portului. D. Ionel I. C. Brătianu spune cfi are cea mai mare dorință de a salva portul Giurgiu. Cînd s’au început lucrările portului Giurgiu, cari au costat aproape 6 milioane lei, cursul Dunărei era altul de cit cel actual. Din cauză că malul opus e străin, nu se pot lua toate măsurile de rigoare. Dunărea are tendinţa de a se strămuta spre Bulgaria. întreţinerea canalului costă aproape cit sunt veniturile portului Giurgiu. Mijloace mai eroice nu se pot întrebuinţa, fiind prea costisitoare şi trebuind să interesăm in acest scop" maluri străine. Propune soluţunea că încărcările şi descărcările pentru portul Giurgiu să se facă in altă parte de cit acum, adică nu în canal. Cind nivelul apei va fi suficient, se vor face operaţiunile în canal cu actualele instalaţiunî; la caz contrar se vor face Intr’un" port mare provizoriu la braţul cel mare al Dunărei. D. Bălănescu se declară satisfăcut. D. Niculae lonescu cere cuvintul. Se cere închiderea discuţiei. D. lonescu vorbeşte contra închiderea discuţiei şi întreabă pe cine consultă d. ministru cînd face asemenea lucrări mari. Discuţia se închide. Se votează indigenatul d-lor Panait Panaş, Periele Antóniade, Ludovic Renzel şi Wilhelm Arendt şi recunoaşterea d-lui Dumitru Radu Chiţu. Şedința se ridică la ora 3 tura. SENATIUL Şedinţa de la 12 Ianuarie 1902 Şedinţa se deschide la orele 3 şi 45 m. sub preşedinţia d-lui M. Sirina." Prezenţi 83 dni senatori. Se fac formalităţile obicinuite. Pe banca ministerială d. ministru Const. Stoicescu. D. d-l Păltineanu spune că in urma cererei ce a făcut, i s’a pus la dispoziţie numai dosarul afacerea Steiner. Roagă să i se pună ladispoziţie şi dosarul dramei din strada Uranus, care a fost tranşată de Curtea de casaţia încă de la 19 Decembrie. Mai roagă să i se pună la dispoziţia dosarul anchetei asupra marfei“lui luia C. Albulescu, funcţionar la căile ferate. De asemenea roagă ca a. ministru al instrucţiunei publice să-î pună la dispoziţie dosarul privitor la nişte examene de capacitate, în vederea unei interpelări noui ce voeşte să facă. D. Const. Stoicescu, ministru al justiţiei cere cuvintul pentru a da unele explicaţiunî. O-sa spune că dosarul afacerei Steiner l-a pus imediat la dispoziţia interpelatorului, deoarece afacerea e de douî ani tranşată de justiţie. Afacerea dramei din strada Uranus era însă „FOIȚA“ ZIARULUI „ADEVERUL“ 39 Cei trei mușchetari DE Alexandra Dumas Cei doi gardiști aduseră pe prizonier înaintea lui. La un semnal comisarului, se depărtară spre a nu auzi ceea ce trebuia să se vorbească. Comisarul, care pînă în acel moment nu ridicase capul, se uită să vadă cu cine are a face. Acest comisar era un om foarte respingător. Avea nasul ascuţit, fruntea galbenă sbîrcită, ochii mici, dar vii şi pătrunzători, înfăţişarea de vulpe. Capul său, peste un gît lung, se legăna întocmai ca acela al unei broaşte ţestoase cînd fugeşte gîtul afară din ţeastă. Începu să întrebe pe d. Bonasio despre numele, pronumele, vîrsta şi profesia sa. Inculpatul răspunse că se numeşte Jacques Michel Bonasio, că e în vîrstă de cincizecişi unul de ani, negustor mamutar retras din comerţ, şi că domiciliază în strada Fosieri No.li. Comisarul atunci, în loc de a-i mai face alte întrebări, îl ţinu un mare discurs, vorbindu-i despre ceea ce se poate întîmpla unui negustor de rînd care se amestecă in lucruri publice. Comunică acestuia puterea şi actele cardinalului,acest ministru incomparabil, acest exemplu al viitorilor miniştri, actele şi puterea lui pe care nimeni nu ar putea să le calce fără a nu fi pedepsit. După această a doua parte a discursului său, aruncîndu-şi privirea sa de şoim asupra nenorocitului Bonasio, îl îndemnă să se gîndească bine la poziţiunea atit de critică în care se afla. Hotărîrea bietului negustor fu luată și săvîrșită: da dracului de o mie de ori minutul în care i-a venit d. Laport în casă să-l dea pe finasa, și tot astfel blestema minutul cînd femeea[ sa, fina d-lui Laport, a fost primitâ 1»curte ca damă care să îngrijască de pînzeturile reginei. Caracterul principal al lui jupîn Bonasio era un egoism peste măsură amestecat cu o iubire de bani scîrboasă, trîndav și fricos ca un iepure. Amorul ce i-a inspirat tînâra sa femee, nu se putea lupta cu aplecările sale. Bonasio reflectă adînc asupra celor ce i se spuneau. — Dar, d-le comisar, zise el plin de umilinţă, crede-mă că cunosc destul de bine şi preţuesc mai mult ca orîcine meritul incomparabil al eminenţei sale de care avem onoarea să fim guvernaţi. — Dacă e aşa ? întrebă comisarul cu un aer de îndoială; dacă e adevărat aceasta, cum se întîmplă ca d-ta să fii la Bastilia ? — Cum sunt, sau mai bine pentru ce sunt, răspunse d. Bonasio, iată ceea ce-mi este peste putinţă ca să vă spun, fpentru că nici eu singur nu ştiu; dar ceea ce pot să vă încredinţez e că nu am greşit nimic cu ştiinţă, mai ales către d. cardinal. —* Negreşit, trebue să fi săvîrşit vre o crimă dacă odată eşti acuzat de înaltă trădare. — De înaltă trădare ! zise Bonasio spăimîntat, de înaltă trădare ! Dar cum se poate ca un biet negustor care urăşte din suflet pe hughenoţi şi care nu poate suferi pe spanioli, să fie acuzat de înaltă trădare ? Gîndiţi-vă bine, d-le, una ca aceasta este peste putinţă. — D-le Bonasio, zise comisarul uitîndu-se la acuzat ca şi cînd ochii săi cei mici aveau puterea de a citi în fundul inimei, d-le Bonasio, ai o soţie? — Da, d-le, răspunse negustorul tremurînd, simţind că aci lucrurile se cam încurcă. Adică am avut una. — Ce ai spus ? ai avut una! ce ai făcut cu dînsa dacă acuma nu mai o ai ? — Mi-au furat-o d-le. — Ți-afi furat-o ? zise comisarul. Ah!... Bonasio simți în această exclamație că lucrurile se încurcă din ce in ce mai rău. — Dar știi cine e răpitorul ? — Mi se pare că-1 cunosc. — Cine este? — Gîndiţi-vă, d-le comisar, că nu indic nimic, ci numai presupun. — Pe cine presupui ? Să vedem, răspunde adevărat, d-le. D. Bonasio se găsea în cea maî mare încurcătură. Nu ştia ce să facă, să tăgăduiască sau să mărturisească totul ? Tăgăduind tot, ar fi putut crede cineva că ştie lucruri mari pe cari le tăinueşte , mărturisind, oricum, arăta o bună-voinţă. Se hotărî dar a mărturisi ceea ce ştia. — Am bănuieli asupra unui om oacheş, prelung la faţă, care pare a fi un mare senior. Acela s’a ţinut în mai multe rînduri după urma noastră, mi se pare, cînd îmi aşteptam soţia de la Luvru pentru a o aduce acasă. Comisarul păru, că simte oarecare mîhnire. — Dar numele său ? zise el. — O! Cit despre numele său, nici eu singur nu-l ştiu, dar dacă l’aşi întîlni vreodată l’aşi recunoaşte imediat, chiar dacă ar fi între o mie de oameni. Fruntea comisarului se cam posomori. — II vei recunoaşte dintr’o mie, zici ? continuă el. — Cred, răspunse Bonasio, care văzuse că iţele s'au încurcat de tot, cred... — Ai spus că-l cunoşti, continuă comisarul, bine dar, este destul pentru azi. Trebue ca înainte de a merge mai departe să înştiinţăm că cunoști pe răpitorul femeei d-tale. — Dar nu am spus că-l cunosc ! strigă Bonasio disperat. Am spus din contră... — Duceți pe prizonierul acesta ! zise comisarul celor doi gardiști. — Unde să-l ducă ? întrebă grefierul. — Într’o temniță. — In care ? — O! Doamne, ori în care ar fi, destul numai ca să fie bine închisă, răspunse comisarul cu o indiferență ce îngrozi de moarte pe nenorocitul Bonasio. — Vai de mine! își zicea el, ce nenorocire pe capul meu! Poate că femeea mea o fi săvîrşit vre’o crimă spăimîntătoare, la care ei cred că am luat şi efi parte și voi fi fi pedepsit împreună cu dînsa : ea o fi spus ceva, o fi mărturisit că mi-a spus mie toate. Femeea e aşa de uşuratecă! Doamne ! Intr’o temniţă ori care va fi ! Iată-mă! o noapte trece numai de cît, şi mîna, poate, spUuurătoaul Dumnezeule ! fie-ţi milă de mine. Fără ca cei de faţă să ia în seamă cîtuşi de puţin ţipetele nenorocitului Bonasio, vaete şi plînsete cu care negreşit că erau deprinşi, cei doi gardişti înhăţară pe arestaut de umeri şi îl luară, pe cînd comisarul scria cu graba cea mai mare o scrisoare pe care grefierul o aştepta. Bonasio n’a închis de loc ochii. Nu că, îl tortura închisoarea, dar nenorocirile erau prea mari. A petrecut întreaga noapte stînd pe pat, tresărind la cel maî mic zgomot; și cînd cele d’intîi raze ale zilei străbăturăîn închisoarea lui, aurora i se păru că e acoperită cu o funestă învestmintare. Auzi deodată sunînd broasca uşei, şi făcu o săritură de spaimă. Credea că vin să ducă la eşafod; dar cînd văzu bine şi limpede, că în locul călăului pe care-l aştepta, erau comisarul şi grefierul din ziua trecută, îi venea să le sară în spinare. (Va urma)