Adevěrul, februarie 1902 (Anul 15, nr. 4493-4520)
1902-02-01 / nr. 4493
-1 ✓ Vineri 1 Februarie 1902 Dimitrie Faross a fost însărcinat de primăria noastră de a transcri în registrele stărei civile toate condieile ţinute în slovă veche românească de către bisericile şi epitropiile riturilor străine, asupra naşterilor, cununiilor şi morţilor. Aceste registre încep cu anul 1833. —Episcopul Partenie al Dunărei de jos, let. al mitropoliei IMoldovei şi-a exprimat dorinţa să î se dea ca locuinţă palatul numit al prinţului Ferdinand, din faţa catedralei în caz cînd va fi numit titular al scaunului mitropolitan. — Pentru Duminică 3 Feb, preţii oraşului nostru au proectat de a se prezenta în corpore în frunte„cu clerul mitropolitan la noul lot al Mitropoliei, spre a fi binecuvîntaţi de episcopul Partenie al Dunărei de jos. —Autorităţile urmăresc pe soldatul dezertor Marcu Leib, dispărut din Dorohoi după ce a maltratat grav pe covrigarul Matarie Spiridon. —Reprezentanţii puterilor străine din localitate au depus din nou cărţile de vizită la cancelaria mitropolitană ca semn de condoleanţe exprimate noue, lor, mitropolitane, pentru doliul bisericesc ce va ţine catredala iaşană. —Parchetul a trimis la penitenciar pe Saxil Haberman, inculpat pentru dare de foc la casele d-nei Eva Schwarz, din, str. Cruce Nr 10. —Geandarmeria rurală a prins pe Ioan Brumă îndrăzneţul pungaş, care a spart lada comunală din Popeşti. Asupra hoţului s’a găsit suma de 500 lei.—Riga. Serviciul de zi D. Vasile Lambru, licenţiat din Bucureşti, portărel la trib. Tutova, in locul decedatului Sf. E. Irimescu. D. Const. Sachelarie, licenţiat în drept din Iaşi, portărel la trib. Dorohoiu, in locul d-lui Pompiliu Găvănescu, demisionat. D. George Marinescu, fost portărel, portărel la trib. Romanati, în locul d-luî Dimitrie Antofi, demisionat. D. Const. I. lonescu, licenţiat in drept din Bucureşti, actual portărel la Prahova, în aceeaşi calitate la trib. R.Sărat, în locul d-luî Const. Gaftangioglu. D. Dim. Grigorescu, doctor în drept din Liege, fost ajutor de judecător, portărel la tribunalul Prahova, în locul d-luî C. I. lonescu, permutat. D. George Chiropol actual copist la parchetul curţei de apel din Bucureşti, ajutor de grefă la secţiunea I a tribunalului Ilfov, in locul d-lui Dimitrie Ştefănescu trecut la alt post. D. Eugeniu Totoescu actual copist la tribunalul Botosani, ajutor de grefă la acelasi tribunal, in locul d-lui George I. Lazariu permutat. D. Emanoil I. Dumitrescu actual copist-archivar la judecătoria ocolului II Ploești, ajutor de grefă la trib. Brăila, în locul d-lui Aurel Manolescu, demisionat. D. Gr. Gălcescu actual copist la trib. Gorj, ajutor de grefă la același tribunal, în locul d-luî Ştefan Popescu, demisionat. D. loan N. Anghelescu fost ajutor de grefă, ajutor de grefă la trib. R.Sărat, în locul d-luî I. Anastasescu, demisionat. Vre-o 3.400 de meseriaşi au ocupat astăzi înainte de deschiderea şedinţei Camerei trotuarele din str. Bibescu-Vodă, în faţa dealului mitropoliei, aşteptînd sosirea deputaţilor şi cerîndu-le în cor: legea meseriaşilor. D. Emil Costinescu, raportor general al budgetului pe 1902—1903, fiind bolnav, n’a putut lua parte la şedinţa de azi a Camerei. In lipsa d-sale raportul a fost citit de d. deputat Stânculeanu, secretar in biuroul Camere!. Astăzi s’a distribuit la Cameră raportul asupra proectului de budget al căilor ferate, docurilor şi serviciului maritim pe 1902—1903. Azi, cu ocazia discuţiune! budgetului, s’a Împărţit deputaţilor o broşură anonimă, purtînd ca titlu „Pentru corpurile legiuitoare“ şi ca subtitlu „Farsa jucată comisiei budgetare din anul 1900 de inginerii O. F. precum şi aceea jucată comisiei budgetare din anul 1901—1902. E o critică violentă făcută la adresa corpului ingineresc al C. F. care e denunţat ca o asociaţie de exploatare a slujbelor. Vom reveni asupra acestei broşuri. Iată numele oratorilor înscrişi pentru a lua parte la discuţia budgetului. D-nii M. Orleanu, Matac, Diamandi, Suculescu Stere, Gr. Procopie şi N. N. Ionescu Brăila. Tratatul adaugă apoi că nici una din părţi, facă consimţămîntul celeilalte dr. Conon-Arămescu, Donici şi Nicodem să facă propagandă electorală pentru Munteanu, arhimandrit de scaun, împre partidul său. D. Lahovary a declarat că nu va putea'"î7cbeeT‘InteTegeri‘sp^îe •*** cu tot clerul mitropolitan. După le nu e reprezentant al țârei ci numai al rii alte nuterî în detrimentul intereselor *u*gbie si servit o panahida pentru re-aceiei miCî Dart zi, care’și zice partid cu ane puteri, in detrimenuu întereseu» „auzarea fericitului întru memono Iosif ’ sus indicate, mitropolit al Moldovei. Tratatul anglo-japonez, incheeat pe _ D-' ~ ‘ ” 5 ani, a intrat de îndată în vigoare Tratatul anglo-japonez Londra, 30 Ianuarie. — Marchizul Lamsdowne, ministrul afacerilor străine, a adresat lui sir Claude Macdonald, ministru al Angliei la Tokio, o depeşă prin care i se spune că guvernul englez încheind tratatul cu Japonia este convins că acest tratat nu conţine nici o dispoziţie cu caracter agresiv şi nici nu ameninţă starea actuală de lucruri sau interesele celor-lalte puteri. Tolstoi grav bolnav Yalta, 30 Ianuarie.—Tolstoi este bolnav de pleurită. Starea sa este îngrijitoare. Francisc Ferdinand în Itasia Petersburg, 30 Ianuarie. — După dorinţa ţarului, archiducele Francisc Ferdinand şi-a prelungit şederea acimină azi la orele 3 după amiază pentru a lua parte la dejunul familiei imperiale. Petrecerea moștenitorului tronului Austro-Ungariei aci a avut un caracter de mare cordialitate. Locotenenta mitropolitană Episcopul Parthenie al Dunărei de Jos locotenent mitropolitan, a orînduit să se servească în catedrală, în fiecare zi cîte o panahidă pentru odihna repauzatuluî mitropolit losif Naniescu. Aceste panahide vor ţine 40 de zile, în care timp s’a prescris şi doliul prin toate bisericele din eparhia mitropolitană. In a noua zi a doliului se va servi o panahidă mai pompoasă de către episcopul Partenia şi archiereii Conon dr. Ară, mascul şi Narcis Creţulescu, de la monastirea Neamţ, împreună cu archimandritul Nicodem Munteanu şi ierodiaconii şi diaconii clerului mitropolitan. Pentru această zi se vor invita şi mai mulţi preoţi din oraş. La 2 Februarie „Intîmpinarea Domnului“ fiind hramul sf. Mitropolit se va oficia un serviciu divin în catedrală, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor civile, militare şi corpului consular. La 3 Februarie se va face serviciul religios pentru pomenirea şi odihna cititorilor catedralei. Se zice că marele colegiu electoral va fi convocat pentru zilele de 11 şi 15 Februarie, ultimele 2 zile din actuala seziune parlamentară. In prima zi se va procede la alegerea mitropolitului Moldovei, iar in şedinţa a doua se vor alege titularii la scaunele vacante de episcopî. Cavoul mitropolitului Iosif Naniescu, este aproape gata zidit. Piatra de marmoră cu inscripţia asupra naşterei, vieţeî şi repauzărei fostului mitropolit se va aşeza în zidul despre miază-zi a catedralei in dreptul altarului. Alăturea de inscripţie se va aşeza banca, pe care mitropolitul Moldovei Iosif se odihnea, în urma deselor plimbări ce făcea în curtea catedralei. In jurul cavouului se va face o barieră de lanţuri de fer masiv. * Duminică 3 Februarie, episcopul Partémié va pleca la București, Riga Telegramele Adevărului Serviciul de noapte Tratatul anglo-japonez Londra, 30 Ianuarie.— Foreign-Officepublică textul tratatului anglo-japonez semnat la 30 Ianuarie st. n. 1902. Iată in trăsuri generale clausele acesui tratat: Cele două guverne doritoare de a menţine statu-quo şi pacea generală în Extremul Orient, precum şi independenţa şi integritatea Chinei şi a Coreei, au căzut de acord in această privinţă şi pentru a lua măsuri în consecinţă,, spre a apăra interesele lor reciproce, în cas cînd acestea ar fi ameninţate de către vre-o putere oarecare sau prin isbucnirea de turburărî în China şi în Coreea , in cas cînd, din această cauză, una din părţile contractante ar fi gsilită să întervie pentru a proteja pe supuşii săi, in cas cînd una din aceste părţi ar fi angajată într’un razboiu cu vre-o putere oare care, cea-i’altă va păstra o strictă neutralitate, silpedu-se de a împedica amestecul celor-l’alte puteri în războiu; în cas cînd o altă putere s’ar amesteca în războiu contra acestui aliat, cel-l’alt aliat va interveni și va combate alături cu dînsul. Tratatul anglo-japonez Londra, 30 Ianuarie.—Prin tratatul anglo-japonez se mai spune că părţile contractante urmăresc numai interesele lor, neinfluenţate de intenţiunî agresive, cari ar fi condiţionate de interesele Angliei în pri- . „ . . _ . „ vîrţa Chinei, sau de ale Japonie! ***?f%*£* in privinţa Coreei. „ World* crede a şti Afacerea Zichy Budapesta, 30 Ianuarie. — In^ şedinţa de mîine a parlamentului se va discuta chestiunea contelui Zichy. Se prevede o şedinţă furtunoasă. Depeșile noastre particulare cerile tratatului anglo-japo CRVOYA Incendiul din Ciuperceni. — Furt. — Ameninţare.—Soţ, barbar.—Tea trai e 30 Ianuarie.— In comuna Ciuperceni. Vechi a isbucnit astă-noapte un incendiu la conacul de la viile statului. Focul a luat naştere de la o cameră in care locuiau servitorii, şi a distrus conacul precum şi magazia pentru vinuri şi grajdul. Pînă In momentul cînd autorităţile din Ciuperceni comunică despre incendiu, flăcările n’au putut fi potolite, cu toate stăruinţe depuse. Tot ce s’a reuşit a se face a fost ca focul să poată fi izolat, spre a nu se întinde prin împrejurimi. — Astă-noapte, servitorul Ioniţă Constantin a furat de la patronul său Naie Netcu, din str. 13 Septembrie, mai multe obiecte de valoare. Hoţul servitor a şi dispărut, înainte ca autorităţile să-i fi dat de urme.* Ioniţă* Viişoreanu, care se certase la circiumă cu vecinul săfi I, Tărăbuţă, era să fie tăiat de către acest din urmă cu cuţitul. El a fost salvat însă la timp de către nişte consumatori, cari au alergat in grabă în ajutorul săfi. — Gelos cum e din fire, d. Stan Popescu din str. Amărăzeî a încercat astă noapte să-şi ucidă soţia, pentru motivul că ar fi văzut-o stind de vorbă cu un bărbat. Pentru a îndeplini acest criminal scop bărbatul soţ a închis pe femee într-o cameră şi a început să o tortureze. Sergentul de stradă Petre Rădulescu, auzind cele ce se petreceau, a dat însă alarma printre vecini, şi aceştia au salvat pe soţie din minune bărbatului să fi furios. — De Duminica viitoare, stagiunea teatrală a acestui an va fi închisă. Pină atuci insă, stăruitorul comitet al Teatrului naţional a hotărit să mai dea încă o reprezentaţie aleasă, cu frumoasa piesă «Crima şi Pedeapsă» a lui Dostoevschi. Ideia aceasta face onoare comitetului şi cunoscută fiind valoarea neintrecută a piesei, se speră că toţi craiovenii se vor grăbi a încuraja reuşita. — In curind trupa de operetă a d-luî Al. P. Marinescu—care se află acum la Caracal—va sosi in localitate, spre a da cîte va reprezentaţii. Publicul aşteaptă cu nerăbdare o asemenea trupă. Spintei Iaşi Actual de deces al mitropolitului Iosif Credem interesant a da ultimul act oficial în care este vorba de repauzatul mitropolit al Moldovei. II dăm în extenzo: Registrul stărei civile pentru morţi Cauza decesului: marazin senil. Din anul una mie nouăsute doi, ziua douăzeci şi opt, ora 9 dim. Act de moarte al înalt preasfinţiei sale Domnului Domn Iosif Naniescu, arhiepiscop şi mitropolit Moldovei şi Sucevei şi exarh al Plaiurilor, în etate de optzeci şi doi ani, necăsătorit, fiu al răposatului preot Anania şi preotesei Teodosia domiciliat în palatul mitropolitan, din str. Ştefan cel Mare, mort alacăeri 26 ianuarie ora 9 şi 40 minute dim. Martori au fost: părintele econom Constantin Ştuber, de 61 ani, directorul cancelariei sf. Mitropolit, domicilat în desp. IV şi Gavril Muzicescu, profesor, de 54 ani, domiciliat în despărţirea I-a. Aceşti martori ne-au declarat că voinţa reponzatului a fost de a fi înmormîntat în curtea sf. Mitropolit din acest oraş, şi au subscris acest act după ce li s’a cetit împreuna cu noi şi cu doctorul Cristea Buicli, medic şef şi verificator de morţi al acestei comune, dornic, în despărţirea lV-a care a constatat cazul de moarte. Martoripdmîf. Stiubeî Qavnl Muzicescu Ofiţer stărei civile: C. Boniţă, Penescu primar Medic verificator : C. Buicli 30 Ianuarie.—Azi sf. Vasile Grigore şi loan, s’a oficiat un serviciu divin de către noul lot mitropolitan, episcopul Partenie, al Dunărei de jos, înconjurat de arhiereii. No. 65 D. i. p. s. s. D. Iosif Naniescu arhiepiscop și mitropolit Moldovei și Sucevei, exarh al Plaiurilor# Decoratcu crucea a ordinului Steaua Romîniei şi marea Coroana Romînă. . Alianţa anglo-japoneză Yokohama, 30 Ianuarie.—Preşedintele consiliului a comunicat parlamentului încheerea tratatului anglo-japonez, declarînd că alianţa este oferivă şi defensivă. New-York, 30 Ianuarie.—Ziarul că nego-ne« s'au făcut cu ştirea şi consimţimîntul Statelor-Unite. Peking, 30 Ianuarie. — „Agenţia Reuter“ este informată că tratatul anglo-japonez a fost o adevărată surpriză pentru diplomaţia din Peking, care consideră încheerea acestui tratat ca o împotrivire la tratatul ruiso-chinez în privinţa Manciuriei. Călătoria lui Francisc Ferdinand Petresburg, 30 Ianuarie.—Archiducele Francisc Ferdinand a plecat azi după amiază. O companie a dat onorurile militare. Despărţirea a fost foarte cordială. Camera grecească Atena, 30 Ianuarie.— Camera deputaţilor. Preşedintele dă citire uneidepeşi a miniştrilor Cretan), prin care protestă cu energie în contra afirmaţiunei deputatului Levidis, care ar fi susţinut că principele George este contra unicei insule cu Grecia. Miniştri cretani asigură, din contră, că principele lucrează la realizarea aspiraţiunilor cretenilor. Depeşa a provocat apoi o vie discuţiune. Ion ISăshovul spanoamerican Berlin, 30 Ianuarie. * Pentru a explica atitudinea Germaniei in privinţa amestecului Puterilor în conflictul spano-american, din primăvara anului 1898, «Reichsanzeiger» publică depeşa ambasadorului german din Washington, din care reiese că ambasadorul englez a luat iniţiativa unei note colective a representanţilor puterilor din Washington, prin care declarau că amestecul armat al Statelor Unite in Cuba este nejustificat. Împăratul Wilhelm a pus pe marginea acelei depeșe, următoarea apostilă: «Sunt contra acestui demers». Corpurile Leptioare SENATUL Urmarea şedinţei de la 30 Ianuarie 1902 Recensămîntul proprietăţeî imobiliare Se intră in ordinea zilei şi se ia in discuţie proectul de lege pentru aminarea recensămîntului proprietăţilor imobiliare. Discursul d-lui general Lahovary D. gen. Lahovary spune că legea aceasta are înainte de toate un caracter fiscal deoarece se cere un nou sacrificii cetățenilor şi li se cere ceva ilegal. Căci a cere prelungirea actualei stări de lucruri încă pentru un an pentru ca apoi abia să se facă o scădere foarte problematică, este a cere contribuabililor un nou sacrificiu. Spune că d. Carp a propus un proect identic dar oamerile conservatoare și-au respins proectele sale financiare. Spune că d-sa a făcut parte din cabinetul Carp ca delegat al partidului conservator. Cit timp am sperat într’o înțelegere am rămas in minister, cînd am văzut că înţelegerea nu se poate ra’am reîntors la matca de unde am fost delegat. Eu reprezint aci partidul conservator şi principiile acestuia sunt opuse unor principii fiscale ca acelea ce se propun prin proectul de faţă. Arată că impozitul funciar a crescut mereu, şi chiriile în acest timp au scăzut cu cel puţin jumătate. A cere un impozit atit de nedrept încă pe timp de un an este o adevărată spolifiune. El e şi în contradicţie cu legea fundamentală care permite să se perceapă numai 5 la sută de la un venit care trebuie stabilit din 5 in 5 ani. Spune că facerea recensământului s’a fixat pentru data de la 15 Octombrie la 15 Noembrie, adică in timpul în care cad alegerile comunale ale anului viitor. Acest recensământ va fi un mijloc de presiune electorală in contra căruia mă ridic. Avem bătăuşi cari ne cer viaţa, vor veni cum să ne ceară punga. Cereţi un impozit nedrept şi cînd va veni momentul de a face recensămîntul Ie veţi cere şi sacrificiul prestigiului moral. De aceea în numele proprietarilor protestez contra proectului de lege. Răspunsul d-lui P. Gradişteanu D. Petre Gradişteanu spune ca prin discursul său d. Lavovary a vroit numai Tot . 3 Ik conservator. D. Lahovary a protestat în numele tuturor ''proprietarilor. Cine i-a dat acest mandat ? Proprietary — a zis d-sa—îşi vor aduce aminte ele această lege. Dar cine a făcut pentru prima data această amînare ? Partidul conservator pur. Şi atunci proectul n’avea nici o supapă de siguranţă, astăzi proectul are. D. Lahovary spune că era numai de control în guvern, cînd după Constituţie erai solidar cu dinsul odată ce făceai parte dintr’insul. Noi lăsăm azi fiecăruia libertatea de a se adresa comisiunilor şi a cere reduceri cînd imobilele sau părţi de imobile le sînt neinchiriate. Termenul proectului este bun, pentru că dacă s’ar fi admis acela pe care altă-dată conservatorii l’au ales adică luna Decembrie, ar fi încă un an perdut pentru proprietari. Şi dacă coincide termenul recensământului cu cel al alegerilor, de ce vă temeţi că va influenţa aceasta asupra alegătorilor ? D-voastră aveţi alegători înscrişi în registre şi dacă e vorba să se creadă vorbele dv. apoi alegerile le veţi face şi veţi avea dv. deci la îndemână mijlocul de presiune. Cel mai fantastic sistem financiar a fost al dv. Proectul este uşurător şi nu e făcut cu intenţiune de politician!. Discursul d-luî general Manu D. gen. Manu: Dacă d.Gradişteanu, alesul liberalilor din Ialomiţa, vorbeşte in numele ţăreî întregi, tot aşa d. gen. Lahovary, alesul conservatorilor de Covurluî, poate vorbi în numele ţăreî întregi. Tot aşa şi eu deşi alesul conservatorilor şi a unor liberali din Teleorman, voi vorbi în numele ţarei întregi. Legea noastră nu era mai puţin favorabilă proprietarilor decit aceasta liberală. Apoi legea noastră privea primul an al unui period nou, pe cînd aceasta liberală priveşte al doilea an al aceluia» period. Pricep că pentru economii d. ministru de finanţe vroeşte să mai amine recensămîntul, dar nu aici văd eu partea cea mai rea. S’a hotărît ca recensămintele să se facă la un an ce se termină cu 0 sail cu 5. D. Anton Carp face o observaţie. D. gen. Manu. Citiţi legea d-le guvernator al Bănceî Naţionale. Mă miră că dv. viitor perceptor al statului n’aţi făcut’o cu atenţiune. Vrem ca proectul să fie modificat aşa fel in cît şi in viitorul period rolurile să înceapă cu 5. Legea are şi o tendinţă politică, fiindcă şi fiscul are dreptul de a modifica rolurile. După legea generală toată lumea e supusă recensământului pe cînd după proectul de față e supus recensământului numai acela care place fiscului. Aceasta mă îndreptățește să cred că proectul e chemat să vie in ajutorul guvernului cu ocazia alegerilor comunale. Citează un caz pentru a dovedi ce şicane se fac. Legea are un caracter politic, de şicană şi de aceea nu o voi vota. Dacă însă ministrul acceptă un amendament prin care agenţii şicanatorî să fie pedepsiţi, atunci voi vota pentru lege. Răspunsul d-luî Matei Corbescu D. Matei Corbescu protestează contra aserţiunea că recensămintul ar servi pentru presiuni electorale. Recunoaşte că situaţiunea proprietarilor e grea şi deci trebuia să li se dea o satisfacţie. Acum insă nu se putea face recensământul fiindcă ar fi trebuit să se revoluţioneze Budgetul. Legea depusă aduce un echilibru între trebuinţele statului şi drepturile proprietarului. De aceea s’a admis ca proprietarii să poată cere o reducere, dar s’a admis ca şi statul să poată urca— acolo unde se cuvine— o fontieră urcată. Căci sint mulţi mari proprietari rurali cari abuzind de situaţiunea lor, reuşesc să fie trecuţi cu cote mai mici in rolurile de impozite. Să cercetăm acuzările aduse de d-nii generali Lahovary şi Manu. Prima ipoteză: guvernul ar fi bând cu contribuabilii. Se poate aceasta ? Se poate ca guvernul să facă o breşă în budget şi să provoace un dezechilibru în el ? Ipoteza doua : guvernul ar vexa pe alegători. Atunci ce prestigiu moral ar mai avea d-sa ? Acuzările sînt deci nefondate. Cuvîntarea d-lui Anton Carp D. Anton Carp rectifică afirmaţiunile d-lui general Mânu privitoare la anii in cari se fac recensămintele şi arată că d. general Manu era în eroare şi nu d-sa. Discuţia ridicată de senatorii conservatori nu e o discuţie financiară, ci o discuţie electorală. Conservatorii au uitat că liberalii au echilibrat budgetul şi aiura vor să-şi creeze partizani. Din cauza neputinţei de a pricepe sfaturile date de liberali şi din cauza incapacităţei lor, conservatorii au căzut (Aplauze).* Discursul d-luî Dim. Sturdza D. Dim. A. Sturdza. Pe cînd in intimiri se anunţă de conservatori căderea guvernului, azi ni se dă asigurarea că vom rămânea la putere pină la toamnă. Face deosebire între limbagiul calm al d-luî general Manu şi acela violent al d-lui general Lahovari, care a vorbit de spolifiune. Constată că în partidul conservator există încă o mică demagogie care poate lua proporţii mai mari Vorbeşte de deosebirea,dintre modul de procedeu al conservatorilor şi al liberalilor. De la 1899 ţara se află într’o grea situaţiune financiară. Arată cum s’au petrecut schimbările de guvern de la 1889 încoace. Tot-d’auna conservatorii au venit prin zgomot şi dezordine la guvern, iar liberalii în mod pacinic. Am spus d-lui Carp că noi liberalii vom da tot concursul nostru acelui guvern care va face 20 milioane economii. Noi n’am acuzat de spoliaţiune, ci am spus conservatorilor : faceţi-vă datoria şi noi vă vom da tot concursul. Şi cine voeşte astăzi să vorbească contra noastră ? aceia cari în doi ani de zile, în cari cerul era contra ţăreî noastre, aui soldat budgetele cu 62 milioane lei deficit. Aţi adus acel budget, din fantezia unui mizerabil, cari umfla veniturile cu 30 milioane. D-voastră cari aţi venit cu 10 impozite nouî, ne faceţi nouă imputări? Credeţi că se va lua* lumea după d-voastră cari aţi risipit averea ţăreî da două ori? D-voastră vorbiţi contra noastră şi voiţi să ne împiedicaţi ca să punem rinduiaîă în finanţele ţăreî? N’am dreptul să vă spun că sînte’ţi demagogi de prima clasă? Căci n’am auzit încă în parlament pe un om de greutatea d-lui Lahovary, ca să vorbească de spolifiune. înţeleg ca să se critice legea cum a făcut d. general Manu cu care mă voiu explica, dar acum trebuie să fac să reiasă marea deosebire morală ce există între noi şi conservatori. Spune că toţi membri unui cabinet sunt solidar responsabili cum zice ţăranul, unul pentru toţi şi toţi pentru unul sau cum zice neamţul: Mitgefangen, mitgehangen. (Cu cine te-ai pprins, te-am şi spozurat). Dar tot ce zic conservatorii e făcut ca să asmute limea. De toate firele se apucă pentru a o face. Să vedem de ce se asmuţă lumea ? Arată cum au venit la 1899 conservatorii la putere. Au cruţat să rezolve chestiunile pendinte şi n’au putut. Am venit noi fiindcă ei n’au putut să facă nimic. Am venit fără a exercita cea mai mică presiune şi după ce eî — pe cînd ţara se afla în condiţiunile cele mai grave—se certau intre dinşii, am venit noi şi am dres finanţele ţăreî, aşa că azi rentele pe cari nimeni nu le mai cumpăra s’au urcat ca în vremurile cele mai bune. Expune situaţiunea financiară şi spune că nu e acţiune bună ceea ce fac conservatorii. Ţara aceasta zmulsă din minune demagogilor s’a ridicat cu ajutorul lui D-zeu şi cred că D-zeu nu va lăsa ca ea să recadă în miiuiie demagogilor. Ne-am scumpit şi la cîteva sute de mii de franci cînd n’am făcut recensâmintul, căci o mie de lei sînt astăzi cu altă dată o sută de mii. Dar a maî fost şi un motiv practic care ne-a făcut să aminăm recensămîntul, anume dificultăţile financiare... In schimb am prevăzut însă ca comisiunile de recensămînt să sporească sau să scadă impozitele Rectifică afirmaţiunea d-luî gen. Manu spunînd că recensămîntul se face în anul cu 0 sau 5, perceperea însă se face în anul următor. Trece la intenţia politică şi spune că in astă privinţă conservatorii au prioritatea. Noi nu vroim să le facem proces de intenţiuni, nici nu permitem să ni se facă nouă. Vorbeşte de cazul d-nei Ghica, soţia defunctului general Ghica şi spune că bine se face proprietarilor cari trăiesc în străinătate că li se percepe un impozit mai mare. Noi n’am uzat nici odată de presiuni şi ar trebui ca toţi să nu uzăm nici odată de asemenea mijloace. Dacă legea aceasta era vrednică de a fi combătută in aşa mod cum a făcut’o d. gen. Lahovary, apoi trebuia s’o facă atunci cînd era ministru in cabinetul Carp, căci legea este cu mici deosebiri textual ca aceea pe care o propusese d Petre Carp. Dovedeşte acestea citind ambele legi. Se vede deci că nu e în discuţie nici o lege de spolifiune, nici politică, nici odioasă. Rog deci să o votaţi fără modificare. Se închide discuţia. Legea se ia în consideraţie şi la art. 1 cere cuvîntul d. general Manu care susţine punctul său de vedere cu privire la fixarea termenelor de recensămînt şi arată că d-sa cere ca recensămîntul să se facă cu un an înainte de anii cu 0 şi 5 pentru ca cu aceasta să se înceapă roturile. Cere modificarea primului articol în acest sens. D. Dim. A. Sturdza susține ca articolul să se voteze nemodificat. Art. 1 se votează. De asemenea și celelalte articole. Legea in total se votează cu 58 voturi, fiind contra 2. Scăderea impozitului pe imobilele neînchiriate D. Sturdza cere să se mai voteze azi legea scăderei funcierei asupra imobilelor rămase neinchiriate şi convenţiunea pescăriilor cu Serbia. Convenţiunea pescăriilor cu Serbia se votează după ce la întrebarea ge D. Lahovary dacă Serbia are o lege a pescăriilor care să se aplice în susul Porţilor de fier, d. Ion I. Brătianu răspunde afirmativ. Se citeşte raportul legei pentru scăderea impozitului pe imobilele râmase neinchiriate. Discursul d-lui generel Lavovary D. gen. Lahovary spune că d. Stur’” »dza a crezut bine să critice activitatea financiară a conservatorilor. Intr’un parlament în care are majoritatea ii vine uşor d-lui Sturdza să facă istorie inexactă. D. Sturdza are scurtă memoria,căci conservatorii au găsit o situaţiune financiară dezastruoasă, lăsată lor de liberali. Bancherii din Berlin s’au mirat atunci de activitatea liberalilor cari au cheltuit bani pe cari nici nu-i împrumutaseră încă. Primul budget aplicat de conservatori era acela al d-lui Pallade, care cu două luni înainte de căderea de la putere a descris situaţiunea financiară in lumina cea mai roză. Cind aşa este, cînd noi am trebuit să reparăm greşelile liberalilor prin nouî impozite ii convine d-lui Sturdza să vie să ne acuze! Şi azi d-sa ne reproşează fiindcă facem critică unor legi nouî, că nu lăsăm să se facă însănătoşirea finanţelor. D, prim-ministru are mintea cam’scurtă— retrag cuvîntul dacă ar fi rău interpretat— voia să zic numai că o aducere aminte limitată, cînd vorbeşte de linişte, căci luni de zile, in fiecare sărbătoare şi Duminecă la 1894—95, conservatorii au trebuit să scoată armata în strade pentru a împiedeca manifestaţiunile violente ale liberalilor. Aceasta este demagogie. Demagogie s-a făcut cu ocazia întrunire din curtea maiorului Fănuţa, întrunire anti-constituţională, dar nu noi facem demagogie. Arată că liberalii au cheltuit un milion fonduri secrete fără a avea măcar credit. Pe an cheltuiau 600.000 lei cu fonduri secrete. E uşor să ştergi creditele de la echipament şi să vii pe urmă să ceri credite extraordinare pentru a acoperi lucruri de prima necesitate. Liberalii au plătit cu bonuri de tezaur batistele, conservele de carne şi bumbacul hidrofil pentru armată, asta este risipă! Venind la lege spune că ea are într’adevăr un conţinut drept, dar articolele 2 şi 3 restringcele acordate în articolul 1. Era inutil să se dărîme principiul legei din art. 1 prin art. 2 şi 3. Cere ca ministrul să facă o declaraţie care să lumineze textul cam obscur’al articolului 3. D-l ministru in secţie a spus că dacă un proprietar nu închiriază o casă la sf. Gheorghe, »i se admite scăderea in Iulie şi chiar dacă o închiriază la sf. Dumitru pină la Octombrie se va percepe tot impozitul redus. D. Lahovari propune un alt sistem, anume ca pentru a evita ștersăturile în roluri, contribuabilul să plătească tot impozitul iar dacă dovedește neînchirierea să i se restitue bani ce*a dat maî mult. Răspunsul d-lui Sturdza D. Dim. A. Sturdza spune că va veni și ziua cînd chestiunea creditelor de rentă se va discuta cu cifre în mină, acum nu i momentul. Dacă partidul liberal ar fi vinovat de aceste credite mari, apoi asta nu descarcă conservatori de deficitele din budgetele lor. Se va vedea cînd se vă face socoteala definitivă cine e mai vinovat în chestia creditelor de bancă. Dar e vorba de budgete. Apără budgetele d-luî Pallade cari au dat excedente. Spune că conservatorii în anul râu au cheltuit cu 10 milioane mai mult de cît cheltuise d. Pallade într’un an bun. Conservatorii vor face deci maî bine să recunoască greşelile lor și să promită că vor evita a le repeta pe viitor. Net dacă am cheltuit prea mult, ne-am re-, stiins acum, şi ne-aţi restrins pe un period de 4 ani dacă vom rănâne la putere. Qiad veţi fi făcut şi d-voastră aşa, bunul pină atunci—la carantină, pînă atunci intraţi şi d-v.in postul cel mare. Pină atunci nu vă putem spune de cit risipitori Noi am ţinut întruniri, dar dacă d-v aţi scos armata este că v’aţi luptat cu morile de vint. Noi n’am dat in asemenea ocazii nici cartuşe soldaţilor, căci noi nu vrem să tragem in carne romînească pentru că nu acesta este rolul armatei. Noi nu batem cu trăgătorile şi putem vorbi de sus de tot cu d-voastră. Apără legea şi cu privire la al. 3 spune că e o favoare care trebue să fie în minune ministerului de finanţe. D-nii gen. Manu şi Lahovary protestează contra cuvîntuluî favoare. D. Sturdza spune că constatările făcute la Sf. Gheorghe se scad în Iulie şi Octombrie, cele făcute la Sf. Dumitru in Ianuarie şi Aprilie. Prepet aceasta aci după cererea d-lui Lahovary. Legea se ia în consideraţiune. La discuţiunea art. 4 d. general Lahovary ţine să se fixeze că dacă se constată că o casă e neîncheiată la Sf. Gheorghe sau Sf. Dumitru, se face scăderea pe două trimestre următoare chiar dacă s’ar închiria imobilul la cisttul următor. D. Sturdza confirmă aceasta. Legea se votează cu unanimitate. Se votează tabloul adiţional de patentări întocmit în Martie 1896. Şedinţa se ridică la ora 6 fără 10 minute. Şedinţa de la 31 Ianuarie Şedinţa se deschide la ora 2 şi 20 min. sub preşidenţia d-lui P. Poni, vicepreşedinte. Prezenţi 87 d-nî senatori. Pe banca ministerială d. P. S. Aurerelian, B. Missir, Ion Brătianu şi G. I. Stoicescu. La ordinea zilei proectul de lege auprabulcea. CAMERA Şedinţa de la 31 Ianuarie 1902 Şedinţa se deschide la orele 2 fără 10 m, sub preşidenţia d-lui Ferechide. Prezenţi 95 d-ni deputaţi. Pe banca ministerială sunt d-nii miniştri D. Sturdza, Const. Stoicescu, Haret, Ion Brătianu, P. S. Aurelian. Se fac formalităţile obicinuite. La ordinea zilei: discuţiunea generală asupra budgetului. D. Stânculeanu, secretar, dă citire raportului asupra proectului de budget, in locul d-lui Emil Costinescu, raportor general. (Raportul e primit cu aplauze). Discursul d-lui Orleanu Primul orator e d. M. Orleanu. D-sa începe prin a aduce elogii politicei financiare a d-luî Sturdza. Economiile realizate nu numai că n’au dezorganizat serviciile statului, dar s’a văzut că sint încă economii de făcut. Sint însă unele cheltueli extra-ordinare, cari trebuesc neapărat să se facă, precum pentru complectarea armamentului, terminarea unor linii ferate începute și nesfirșite, și diverse altele, imperios necesitate. De unde luăm banii? Excedentele pe cari le vom avea nu vor fi suficiente, împrumuturi în străinătate nu putem face. Recolta, oricît va fi de favorabilă, nu va putea îndrepta atît de uşor situaţia noastră fiinanciară. Ca să avem banii necesari acestor cheltueli extraordinare trebue să ne gîndim la un impozit nimerit. Să punem frîu împrumuturilor din străinătate şi să căutăm a ne scăpa de datorii cîştigînd astfel independenţa economică a Romîniei. Aceasta nu se poate realiza decît reînfiinţînd o instituţiune de amortisment al datoriilor, iar fondurile acestei instituţiuni să fie alimentate din veniturile extraordinare ale disponibilităţilor alienabile ale ţărei. Ședința continuă. ... ii.-- INTIMPLARI Din Capitală încercare de sinucidere. Aseară pe la orele 10, d. Ştefan Liteanu din str. Ignaţiu 28, a anunţat pe comisarul secţiei respective că chiriaşul său Magesi Einşefi a încercat să se sinucidă, trăgîndu-şî un foc de revolver în gură. Comisarul venind la faţa locului, a trimis pe sinucigaș la spitalul Filantropia. Cauzele sinucidere nu se cunosc. RIM TARA X URGIU Marţi seară 29 cor. a avut loc în salonul flatelului Paris, un bal cu tombolă, în folosul şcoalei. Balul a fost patronat cu o distinsă amabilitate de d-na Ana col. Cruţescu. Dansul era foarte animat, rămănînd fiecăruia amintirea unei petreceri bine reuşite. Am asistat d-l prefect Ghica, col. Cruţescu, căp. Corănescu şi Ursu, lorin Anghelescu, poliţai Ionescu, familiile Franco, Becher, Cappon, Nissim şi alţi, a căror nume îmi scapă. Am remarcat pe d-nele : col. Ana Cruţescu într’o nostimă toaletă iese cu paete, căp. Corănescu în grenadă, căp. Ursu în negru, Leon Franco in pont-lace, Ad. Franco în bleu, Becher în mauve, Jacobsohn în pont-lace, Herzenberg în alb. D-soarele : Koller, dansatoare neobosit, într’o frumoasă toaletă albă, Becher în mouseline ivoir, Nissim în alb, Franco în rose. Intre dansatori: let. Nicorescu, sub. Ict. Cousin, Constandinescu, Vukcovici, Dumitrescu, Murgescu, Marinescu,Franco,Capon, Wiegenfeld. Încasările au fost foarte satisfăcătoare. PLOEŞTI Diverse.—Joi 31 cor. va avea loc întrunirea producătorilor de băuturi spirtoase, pentru alegerea delegaţilor ce vor lua parte la congresul ce se va ţine în ziua de 17 Feb. la Focşani. — Vineri 1 Feb, pe scena teatrului Cooperativa, opera teatrului naţional va cînta „Emani“. Nu ne îndoim că publicul va da tot concursul artiştilor. —Simbătă 2 Feb. tot în sala Cooperarativa va avea loc splendidul bal organizat de societatea meseriaşilor şi care promite a fi cel mai frumos şi mai bine organizat din toate balurile pe care le-am avut pînă în prezent,—d’Adam. Dr. JHl. goldstein SPECIAL in BOALE NERVOASE Elev al D-luî Profesor Marinescu, fost 3V2 oul intern în serviciul D-sale de boale nervoase, crecrului și ale măduvei spinărei. Electricitate, mecanoterapie, hypnotizm Consult, 4—8 p. m. Str. I. C. Brătianu 30, (Fost COLTEI71) ,9435-21 Adevarul Epitropia generală Casei spitalelor şi ospiciilor Sf. Spiridon din Iaşi Publică spre cUnoştinţa generală, cu inma de 11/24 Martie 1902, se va ţine licitaţie, în cancelaria acestei Epitropii, prin oferte sigilate, conform art. 71 din legea comptabilităţei generale a Statului, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de instalare a băilor de ape minerale, în parterul hotelului Racoviţa de la Băile „Slănic“ lucrări evaluate la suma de 100.000 Iei. Ofertele se vor depune în ziua licitaţiei, între orele 2 -4 p. m., însoţite de o garanţie provizorie de 4.000 lei, iar deschiderea ofertelor se va face în aceeiaşi zi, fix la orele 4 p. m. Plata lucrărilor se va face de Epitroprie în 12 date semestriale, cu începere de la primirea definitivă şi cu procente de 5 la sută pe an, pînă la complecta achitare. Pentru a fi admişi la licitaţie, concurenţii vor înainta pînă în ziua de 8/21 Martie, spre cercetare, toate certificatele ce vor fi posedînd şi din care să resulte, că au maî executat, în condiţiuni mulţămitoare, asemenea instalaţiuni. Persoanele care se vor constata ca necompetente, nu vor putea fi admise la licitaţie. Condiţiunile speciale, planurile, caetul de sarcine şi devizul, se pot vedea în toate zilele de lucru în cancelaria Epitropiei. Condiţiunile generale ale Ministerului Lucrărilor Publice şi dispoziţiunile art. 88 şi 89 din legea comptabilităţei Statu- Inî, sunt aplicabile aceste întreprinderi. Dr. D. T. Stănescu de la facultatea de Medicină din Viena fost mai mulţi ani medic in spitalele din Viena şi Paris Specialist pentru boale şi NERVOASE Consultaţiuni de la 3—5 p. m. 47, STRAMA ACADEMIES, 47 10236—30 Rotaţi Adresa Serviciul special de Vaccinări s-a mutat în Strada I.ucacio. 41 Chemări acasă Telefon sau Poştă. Institutul vaccinogen Statului eliberea- ză buletine pentru Şcoli. 10137-104| Eforia Bisericei Kretzulescu PUBLICAŢIE In ziua de Marţi, 5 Februarie a. c. la orele 2 p. m. se va ţine licitaţie orală, în localul Primăriei oraşului Ploeşti, pentru darea în tăere a pădureî şi zăvoaelor de pe moşia Ciorani de sus, comuna Hătcărău, judeţul Prahova. Amatorii pot vedea condiţiunile, la citata Primărie, ziua licitaţiunei. DAU IMEDIAT Cu ipotecă 200,000 cu OV2 la sutft 30,000 şi 8000 cu 12% P® moşii primul şi al doilea rang. Vînd o’ moşie în Dămboviţa şi alte două în Romanaţi şi Olt, asigur prin arenda lor 7Va la sută venit netto. Rog profitaţi de avantagioasă ocazie şi notaţî bine adresa. N. RSJMrrBSEsCU CAHPIHA Str. Dionisie 82 Bucureşti. ____ I032T4 Dr. Eracli Sterian medic al Eforiei Spitalelor Civile Elev al D-lor Profesori Dr S. VhOBU Thnmescu și Specialist în Boale Interne (piept, stomac rinichi) da femei și copil CALEA RAM®VEI \o. 8® Consultații 10—12 și 5—7 _____ 1020T—10 Doctoral VINESMedic al Sanatoriului Dr. OLCHOWSKI Consult, de B®AI'E I.VERVE pentru adulţi şi copii de la 6—7 seara 11», CALEA CALARAŞIL®R. 113 ____________ 1011651 CREME SIMON fără rivală pentru a orteja, albi şi catifela pelea obrazului şi a minelor. IRVIDFÎA şi Săpunul SIMON complectează minunatele efecte ale CREMEI SIMON. A se refuza imitaţiile DE VIN®ARE PRETUTINDENI J. SIMON 59, Faubourg St. Martin, PARIS. Ur. KL U Gr JB) JL, fost şef al serviciului oculist la Spitalul Cotea şi la Spitalul Militar din Capitala Actual Medic Oculist la Spitalul Caritas S’a mutat şi dă consultaţiunî numai pentru «OALE de OCII, şi URECHI în toate zilele de la 2—4 p. *». No. 3® Strada Sf. loan n®& No. 30 9841—26 ,Viile Brătianu“ B tr. HANNICIU De la 1 Februarie a. c. vom scoate în vînzare Vin alb de Drăgăstani în butoiaşe de 3 şi 5 decaluri cu preţul de 6 lei 50 banî decalitrul. Atragem atenţiunea Onor. Clientele că vinul va fi limpede și va putea fi tras în sticle. Plata se face comptant. La cerere se pot trimite mostre. TELEFON: 10334—3 Cel mai bun Ceai Rusesc 'f al înaltei concesionatei societăți de Ceai Rusesc Karawana din Moscova. De vînzare la toate magasinele de colonial® dif, a.