Adevěrul, februarie 1902 (Anul 15, nr. 4493-4520)

1902-02-01 / nr. 4493

-1 ✓ Vineri 1 Februarie 1902 ­ Dimitrie Faross a fost însărcinat de primăria noastră de a transcri în registrele stărei civile toate condieile ţi­nute în slovă veche românească de către bisericile şi epitropiile riturilor străine, asupra naşterilor, cununiilor şi morţilor. Aceste registre încep cu anul 1833. —Episcopul Partenie al Dunărei de jos, let. al mitropoliei IMoldovei şi-a exprimat dorinţa să­ î se dea ca locuinţă palatul numit al prinţului Ferdinand, din faţa ca­tedralei în caz cînd va fi numit titular al scaunului mitropolitan. — Pentru Duminică 3 Feb, preţii ora­şului nostru au proectat de a se prezenta în corpore în frunte„cu clerul mitropolitan la noul lot­ al Mitropoliei, spre a fi bine­cuvîntaţi de episcopul Partenie al Dunărei de jos. —Autorităţile urmăresc pe soldatul de­zertor Marcu Leib, dispărut din Doroh­oi după ce a maltratat grav pe covrigarul Matarie Spiridon. —Reprezentanţii puterilor străine din localitate au depus din nou cărţile de vizită la cancelaria mitropolitană ca semn de condoleanţe exprimate noue, lor, mi­tropolitane, pentru doliul bisericesc ce va ţine catredala iaşană. —Parchetul a trimis la penitenciar pe Saxil Haberman, inculpat pentru dare de foc la casele d-nei Eva S­chwarz, din, str. Cruce­ Nr 10. —Geandarmeria rurală a prins pe Ioan Brumă îndrăzneţul pungaş, care a spart lada comunală din Popeşti. A­supra h­oţului s’a găsit suma de 500 lei.—Riga. Serviciul de zi D. Vasile Lambru, licenţiat din Bu­cureşti, portărel la trib. Tutova, in lo­cul decedatului Sf. E. Irimescu. D. Const. Sachelarie, licenţiat în drept din Iaşi, portărel la trib. Dorohoiu, in locul d-lui Pompiliu Găvănescu, demi­sionat. D. George Marinescu, fost portărel, portărel la trib. Romanati, în locul d-luî Dimitrie Antofi, demisionat. D. Const. I. lonescu, licenţiat in drept din Bucureşti, actual portărel la Pra­hova, în aceeaşi calitate la trib. R.­Să­­rat, în locul d-luî Const. Gaftangioglu. D. Dim. Grigorescu, doctor în drept din Liege, fost ajutor de judecător, por­tărel la tribunalul Prahova, în locul d-luî C. I. lonescu, permutat. D. George Chiropol actual copist la parchetul curţei de apel din Bucureşti, ajutor de grefă la secţiunea I a tribu­nalului Ilfov, in locul d-lui Dimitrie Ştefănescu trecut la alt post. D. Eugeniu Totoescu actual copist la tribunalul Botosani, ajutor de grefă la acelasi tribunal, in locul d-lui George I. Lazariu permutat. D. Emanoil I. Dumitrescu actual co­­pist-archivar la judecătoria ocolului II Ploești, ajutor de grefă la trib. Brăila, în locul d-lui Aurel Manolescu, demi­sionat. D. Gr. Gălcescu actual copist la trib. Gorj, ajutor de grefă la același tribu­nal, în locul d-luî Ştefan Popescu, de­misionat. D. loan N. Anghelescu fost ajutor de grefă, ajutor de grefă la trib. R.­Sărat, în locul d-luî I. Anastasescu, demisionat. Vre-o 3.400 de meseriaşi au o­­cupat astăzi înainte de deschiderea şedinţei Camerei trotuarele din str. Bibescu-Vodă, în faţa dealului mi­­tropoliei, aşteptînd sosirea deputaţi­lor şi cerîndu-le în cor: legea mese­riaşilor.­­ D. Emil Costinescu, raportor ge­neral al budgetului pe 1902—1903, fiind bolnav, n’a putut lua parte la şedinţa de azi a Camerei. In lipsa d-sale raportul a fost ci­tit de d. deputat Stânculeanu, secre­tar in biuroul Camere!. Astăzi s’a distribuit la Cameră raportul asupra proectului de budget al căilor ferate, docurilor şi serviciu­lui maritim pe 1902—1903. Azi, cu ocazia discuţiune! budge­tului, s’a Împărţit deputaţilor o bro­şură anonimă, purtînd ca titlu „Pen­tru corpurile legiuitoare“ şi ca sub­titlu „Farsa jucată comisiei bud­getare din anul 1900 de inginerii O. F. precum şi aceea jucată co­misiei budgetare din­ anul 1901—1902. E o critică violentă făcută la a­­dresa corpului ingineresc al C. F. care e denunţat ca o asociaţie de exploatare a slujbelor. Vom reveni asupra acestei bro­şuri. Iată numele oratorilor înscrişi pentru a lua parte la discuţia budgetului. D-nii M. Orleanu, Matac, Diamandi, Suculescu Stere, Gr. Procopie şi N. N. Ionescu Brăila. Tratatul adaugă apoi că nici una din părţi, facă consimţămîntul celei­l­alte dr. Conon-Ar­ămescu, Donici şi Nicodem să facă propagandă electorală pentru Munteanu, arhimandrit de scaun, împre­ partidul său. D. Lahovary a declarat că nu va putea'"î7cbeeT‘InteTegeri‘sp^îe •*** cu tot clerul mitropolitan. După le­ nu e reprezentant al țârei ci numai al rii alte nuterî în detrimentul intereselor *u*gbie si servit o panahida pentru re-­aceiei miCî Dart zi, care’și zice partid cu ane puteri, in detrimenuu întereseu» „auzarea fericitului întru m­emono Iosif­ ’ sus indicate, mitropolit al Moldovei. Tratatul anglo-japonez, incheeat pe _ D-' ~ ‘ ” 5 ani, a intrat de îndată în vigoare Tratatul anglo-japonez Londra, 30 Ianuarie. — Marchizul Lamsdowne, ministrul afacerilor străi­ne, a adresat lui sir Claude Macdo­nald, ministru al Angliei la Tokio, o depeşă prin care i se spune că guvernul englez încheind tratatul cu Japonia este convins că acest tratat nu conţine nici o dispoziţie cu ca­racter agresiv şi nici nu ameninţă starea actuală de lucruri sau inte­resele celor-lalte puteri. Tolstoi grav bolnav Yalta, 30 Ianuarie.—Tolstoi este bolnav de pleurită. Starea sa este îngrijitoare. Francisc Ferdinand în Itasia Petersburg, 30 Ianuarie. — După dorinţa ţarului, archiducele Fran­cisc Ferdinand şi-a prelungit şe­derea aci­mină azi la orele 3 după amiază pentru a lua parte la deju­nul familiei imperiale. Petrecerea moștenitorului tronului Austro-Ungariei aci a avut un carac­ter de mare cordialitate. Locotenenta mitropolitană Episcopul Parthenie al Dunărei de Jos locotenent mitropolitan, a orînduit să se servească în catedrală, în fie­care zi cîte o panahidă pentru odihna repauzatuluî mitropolit losif Naniescu. Aceste pana­­hide vor ţine 40 de zile, în care timp s’a prescris şi doliul prin toate bisericele din eparhia mitropolitană. In a noua zi a doliului se va servi o panahidă mai pompoasă de către episco­pul Partenia şi archiereii Conon dr. Ară, mascul şi Narcis Creţulescu, de la mo­nastirea Neamţ, împreună cu archiman­dritul Nicodem Munteanu şi ierodiaconii şi diaconii clerului mitropolitan. Pentru această zi se vor invita şi mai mulţi preoţi din oraş. La 2 Februarie „Intîmpinarea Domnu­lui“ fiind hramul sf. Mitropolit se va ofi­cia un serviciu divin în catedrală, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor civile, militare şi corpului consular. La 3 Februarie se va face serviciul re­ligios pentru pomenirea şi odihna citito­rilor catedralei. Se zice că marele colegiu electoral va fi convocat pentru zilele de 11 şi 15 Fe­bruarie, ultimele 2 zile din actuala seziu­­ne parlamentară. In prima zi se va procede la alegerea mitropolitului Moldovei, iar in şedinţa a doua se vor alege titularii la scaunele vacante de episcopî. Cavoul mitropolitului Iosif Naniescu, este aproape gata zidit. Piatra de marmoră cu inscripţia asupra naşterei, vieţeî şi repauzărei fostului mi­tropolit se va aşeza în zidul despre miază-zi a catedralei in dreptul altaru­lui. Alăturea de inscripţie se va aşeza banca, pe care mitropolitul Moldovei Iosif se odihnea, în urma deselor plimbări ce făcea în curtea catedralei. In jurul cavouului se va face o barieră de lanţuri de fer masiv. * Duminică 3 Februarie, episcopul Par­témié va pleca la București, Riga Telegramele Adevărului Serviciul de noapte Tratatul anglo-ja­­ponez Londra, 30 Ianuarie.— Foreign-Office­­publică textul tratatului anglo-japonez semnat la 30 Ianuarie st. n. 1902. Iată in trăsuri generale clausele acesui tratat: Cele două guverne doritoare de a menţine statu-quo şi pacea generală în Extremul Orient, precum şi indepen­denţa şi integritatea Chinei şi a Coreei, au căzut de acord in această privinţă şi pentru a lua măsuri în consecinţă,, spre a apăra interesele lor reciproce, în cas cînd acestea ar fi ameninţate de către vre-o putere oare­care sau prin isbucnirea de turburărî în China şi în Coreea , in cas cînd, din această cauză, una din părţile contractante ar fi gsilită să întervie pentru a proteja pe supuşii săi, in cas cînd una din aceste părţi ar fi angajată într’un razboiu cu vre-o pu­tere oare care, cea-i’altă va păstra o strictă neutralitate, silpedu-se de a îm­­pedica amestecul celor-l’alte puteri în războiu­; în cas cînd o altă putere s’ar amesteca în războiu contra acestui aliat, cel-l’alt aliat va interveni și va combate alături cu dînsul. Tratatul anglo-japo­nez Londra, 30 Ianuarie.—Prin trata­tul anglo-japonez se mai spune că părţile contractante urmăresc numai interesele lor, neinfluenţate de in­­tenţiunî agresive, cari ar fi condiţio­nate de interesele Angliei în pri- . „ . . _ . „ vîrţa Chinei, sau de ale Japonie! ***?f%*£* in privinţa Coreei. „ World* crede a şti Afacerea Zichy Budapesta, 30 Ianuarie. — In^ şe­dinţa de mîine a parlamentului se va discuta chestiunea contelui Zichy. Se prevede o şedinţă furtunoasă. Depeșile noastre particulare c­erile tratatului anglo-japo CRVOYA Incendiul din Ciuperceni. — Furt. — Ameninţa­re.—So­ţ, ba­rba­r.—T­ea trai e 30 Ianuarie.— In comuna Ciuperceni. Vechi a isbucnit astă-noapte un incendiu la conacul de la viile statului. Focul a luat naştere de la o cameră in care locuiau servitorii, şi a distrus conacul precum şi magazia pentru vi­nuri şi grajdul. Pînă In momentul cînd autorităţile din Ciuperceni comunică despre incendiu, flăcările n’au putut fi potolite, cu toate stăruinţe depuse. Tot ce s’a reuşit a se face a fost ca focul să poată fi izolat, spre a nu se întinde prin împrejurimi. — Astă-noapte, servitorul Ioniţă Con­stantin a furat de la patronul său Naie Netcu, din str. 13 Septembrie, mai multe obiecte de valoare. Hoţul servitor a şi dispărut, înainte ca autorităţile să-i fi dat de urme.­­* Ioniţă* Viişoreanu, care se certase la circiumă cu vecinul săfi I, Tărăbuţă, era să fie tăiat de către acest din ur­mă cu cuţitul. El a fost salvat însă la timp de către nişte consumatori, cari au alergat in grabă în ajutorul săfi. — Gelos cum e din fire, d. Stan Popescu din str. Amărăzeî a încercat astă noapte să-şi ucidă soţia, pentru motivul că ar fi văzut-o stind de vorbă cu un bărbat. Pentru a îndeplini acest criminal scop bărbatul soţ a închis pe femee într-o cameră şi a început să o tortureze. Sergentul de stradă Petre Rădulescu, auzind cele ce se petreceau, a dat însă alarma printre vecini, şi aceştia au­ sal­vat pe soţie din minun­e bărbatului să fi furios. — De Duminica viitoare, stagiunea teatrală a acestui an va fi închisă. Pină atuci insă, stăruitorul comitet al Teatrului naţional a hotărit să mai dea încă o reprezentaţie aleasă, cu frumoasa piesă «Crima şi Pedeapsă» a lui Dostoevschi. Ideia aceasta face onoare comitetului şi cunoscută fiind valoarea neintrecută a piesei, se speră că toţi craiovenii se vor grăbi a încuraja reuşita. — In curind trupa de operetă a d-luî Al. P. Marinescu—care se află acum la Caracal—va sosi in localitate, spre a da cîte­ va reprezentaţii. Publicul aşteaptă cu nerăbdare o ase­menea trupă. Spintei I­aşi Actual de deces al mitropolitului Iosif Credem interesant a da ultimul act o­­ficial în care este vorba de repauzatul mi­tropolit al Moldovei. II dăm în extenzo: Registrul stărei civile pentru morţi Cauza decesului: marazin senil. Din anul una mie nouă­­sute doi, ziua două­zeci şi opt, ora 9 dim. Act de moarte al înalt preasfin­ţiei sale Domnului Domn Iosif Naniescu, arhiepis­cop şi mitropolit Moldovei şi Sucevei şi exarh al Pla­iurilor, în etate de opt­zeci şi doi ani, necăsătorit, fiu al răposatului preot Ana­nia şi preotesei Teodosia domiciliat în palatul mi­tropolitan, din str. Şte­fan cel Mare, mort alacă­­eri 26 ianuarie ora 9 şi 40 minute dim. Martori au fost: părintele econom Constantin Ştuber, de 61 ani, directorul cancelariei sf. Mitropolit, domicilat în desp. IV şi Gavril Muzi­cescu, profesor, de 54 ani, domiciliat în despărţirea I-a. Aceşti martori ne-au declarat că voinţa repon­zatului a fost de­ a fi în­­mormîntat în curtea sf. Mitropolit din acest oraş, şi au subscris acest act după ce li s’a cetit împre­una cu noi şi cu doctorul Cristea Buicli, medic şef şi verificator de morţi al acestei comune, dornic, în despărţirea lV-a care a constatat cazul de moarte. Martoripdmîf. Stiubeî Qavnl Muzicescu Ofiţer stărei civile: C. Boniţă, Penescu primar Medic verificator : C. Buicli 30 Ianuarie.—Azi sf. Vasile Grigore şi loan, s’a oficiat un serviciu divin­ de către noul lot­ mitropolitan, episcopul Partenie, al Dunărei de jos, înconjurat de arhiereii. No. 65 D. i. p. s. s. D. Iosif Naniescu arhiepiscop și mi­tropolit Moldo­vei și Sucevei, exarh­ al Plaiuri­lor# Decorat­­cu cru­cea a ordinului Steaua Romîniei şi marea Coroana Romînă.­ ­. Alianţa anglo-japo­­neză Yokohama, 30 Ianuarie.—­­Preşe­dintele consiliului a comuni­cat parlamentului încheerea tratatului anglo-japonez, de­­clarînd că alianţa este ofer­­ivă şi defensivă. New-York, 30 Ianuarie.—Ziarul că neg­o-ne« s'au făcut cu ştirea şi con­simţimîntul Statelor-Unite. Peking, 30 Ianuarie. — „Agenţia Reuter“ este informată că tra­tatul anglo-japonez a fost o adevărată surpriză pentru diplomaţia din Peking, care consideră încheerea acestui tratat ca o împotrivire la tra­tatul ruiso-chinez în privinţa Manciuriei. Călătoria lui Francisc Ferdinand Petresburg, 30 Ianuarie.—Archiducele Francisc Ferdinand a plecat azi după amiază. O companie a dat onorurile militare. Despărţirea a fost foarte cordială. Camera grecească Atena, 30 Ianuarie.— Camera depu­taţilor. Preşedintele dă citire unei­­de­­peşi a miniştrilor Cretan), prin care pro­testă cu energie în contra afirmaţiunei deputatului Levidis, care ar fi susţinut că principele George este contra unicei insule­ cu Grecia. Miniştri cretani asi­gură, din contră, că principele lucrează la realizarea aspiraţiunilor cretenilor. Depeşa a provocat apoi o vie discu­ţiune. Ion ISăshovul spano­­american Berlin, 30 Ianuarie. *­ Pentru a ex­plica atitudinea Germaniei in privinţa amestecului Puterilor în conflictul spa­­no-american, din primăvara anului 1898, «Reichsanzeiger» publică depeşa amba­sadorului german din Washington, din care reiese că ambasadorul englez a lu­at iniţiativa unei note colective a re­­presentanţilor puterilor din Washing­ton, prin care declarau că amestecul armat al Statelor­ Unite in Cuba este nejustificat. Împăratul Wilhelm a pus pe marginea acelei depeșe, următoarea apostilă: «Sunt contra acestui demers». Corpurile Leptioare SENATUL Urmarea şedinţei de la 30 Ia­nuarie 1902 Recensămîntul proprietăţeî imo­biliare Se intră in ordinea zilei şi se ia in discuţie proectul de lege pentru ami­­narea recensămîntului proprietăţilor imobiliare. Discursul d-lui general Lahovary D. gen. Lahovary spune că legea a­­ceasta are înainte de toate un caracter fiscal de­oare­ce se cere un nou sacri­ficii­ cetățenilor şi li se cere ceva ilegal. Căci a cere prelungirea actualei stări de lucruri încă pentru un an pentru ca apoi abia să se facă o scădere foarte problematică, este a cere contribuabili­lor un nou sacrificiu. Spune că d. Carp a propus un pro­­ect identic dar oamerile conservatoare și-au respins proectele sale financiare. Spune că d-sa a făcut parte din cabi­netul Carp ca delegat al partidului conservator. Cit timp am sperat într’o înțelegere am rămas in minister, cînd am văzut că înţelegerea nu se poate ra’am reîntors la matca de unde am fost delegat. Eu reprezint aci partidul conservator şi principiile acestuia sunt opuse unor principii fiscale ca acelea ce se propun prin proectul de faţă. Arată că impozitul funciar a crescut mereu, şi chiriile în acest timp au scăzut cu cel puţin jumătate. A cere un impozit atit de nedrept încă pe timp de un an este o adevărată spoli­fiune. El e şi în con­tradicţie cu legea fundamentală care permite să se perceapă numai 5 la sută de la un venit care trebuie stabilit din 5 in 5 ani. Spune că facerea recen­sământului s’a fixat pentru data de la 15 Octombrie la 15 Noembrie, a­­dică in timpul în care cad alegerile comunale ale anului viitor. Acest re­censământ va fi un mijloc de presiune electorală in contra căruia mă ridic. A­­vem bătăuşi cari ne cer viaţa, vor veni­­ cum să ne ceară punga. Cereţi un im­pozit nedrept şi cînd va veni momentul de a face recensămîntul Ie veţi cere şi sacrificiul prestigiului moral. De aceea în numele proprietarilor protestez con­tra proectului de lege. Răspunsul d-lui P. Gradişteanu D. Petre Gradişteanu spune ca prin discursul său d. Lavovary a vroit numai Tot . 3 Ik­ conservator. D. Lahovary a protestat în numele tuturor ''proprietarilor. Cine i-a dat acest mandat ? Proprietary — a zis d-sa—îşi vor aduce aminte ele această lege. Dar cine a făcut pentru prima data această amînare ? Partidul con­servator pur. Şi atunci proectul n’avea nici o supapă de siguranţă, astăzi pro­ectul are. D. Lahovary spune că era numai de control în guvern, cînd după Constituţie erai solidar cu dinsul odată ce făceai parte dintr’insul. Noi lăsăm azi fie­căruia libertatea de a se adresa comisiunilor şi a cere reduceri cînd imobilele sau părţi de imobile le sînt neinchiriate. Termenul proectului este bun, pentru că dacă s’ar fi admis a­cela pe care altă-dată conservatorii l’au ales adică luna Decembrie, ar fi încă un an perdut pentru proprietari. Şi dacă coincide termenul recensămân­tului cu cel al alegerilor, de ce vă te­meţi că va influenţa aceasta asupra a­legătorilor ? D-voastră aveţi alegători înscrişi în registre şi dacă e vorba să se creadă vorbele dv. apoi alegerile le veţi face şi veţi avea dv. deci la înde­mână mijlocul de presiune. Cel mai fan­tastic sistem financiar a fost al dv. Pro­ectul este uşurător şi nu e făcut cu in­­tenţiune de politician!. Discursul d-luî general Manu D. gen. Manu: Dacă d.Gradişteanu, alesul liberalilor din Ialomiţa, vorbeşte in numele ţăreî întregi, tot aşa d. gen. Lahovary, alesul conservatorilor de Co­­vurluî, poate vorbi în numele ţăreî în­tregi. Tot aşa şi eu deşi alesul conser­vatorilor şi a unor liberali din Teleor­man, voi vorbi în numele ţarei întregi. Legea noastră nu era mai puţin favo­rabilă proprietarilor de­cit aceasta libe­rală. Apoi legea noastră privea primul an al unui period nou, pe cînd aceasta liberală priveşte al doilea an al aceluia» period. Pricep că pentru economii d. ministru de finanţe vroeşte să mai amine recensămîntul, dar nu aici văd eu partea cea mai rea. S’a hotărît ca recensămintele să se facă la un an ce se termină cu 0 sail cu 5. D. Anton Carp face o observaţie. D. gen. Manu. Citiţi legea d-le gu­vernator al Bănceî Naţionale. Mă miră că dv. viitor perceptor al statului n’aţi făcut’o cu atenţiune. Vrem ca proectul să fie modificat aşa fel in cît şi in vii­torul period rolurile să înceapă cu 5. Legea are şi o tendinţă politică, fiind­că şi fiscul are dreptul de a modifica ro­lurile. După legea generală toată lumea e supusă recensământului pe cînd după proectul de față e supus recensământu­lui numai acela care place fiscului. Aceasta mă îndreptățește să cred că proectul e chemat să vie in ajutorul guvernului cu ocazia alegerilor comu­nale. Citează un caz pentru a dovedi ce şicane se fac. Legea are un caracter politic, de şicană şi de aceea nu o voi vota. Dacă însă ministrul acceptă un amendament prin care agenţii şicanatorî să fie pedepsiţi, atunci voi­ vota pentru lege. Răspunsul d-luî Matei Corbescu D. Matei Corbescu protestează con­tra aserţiunea că recensămintul ar servi pentru presiuni electorale. Recunoaşte că situaţiunea proprietarilor e grea şi deci trebuia să li se dea o satisfacţie. Acum insă nu se putea face recensă­mântul fiind­că ar fi trebuit să se re­voluţioneze Budgetul. Legea depusă a­­duce un echilibru între trebuinţele statu­lui şi drepturile proprietarului. De aceea s’a admis ca proprietarii să poată cere o reducere, dar s’a admis ca şi statul să poată urca— acolo unde se cuvine— o fontieră urcată. Căci sint mulţi mari proprietari rurali cari abuzind de si­­tuaţiunea lor, reuşesc să fie trecuţi cu cote mai mici in rolurile de impo­zite. Să cercetăm acuzările aduse de d-nii generali Lahovary şi Manu. Prima ipoteză: guvernul ar fi bând cu contri­buabilii. Se poate aceasta ? Se poate ca guvernul să facă o breşă în budget şi să provoace un dezechilibru în el ? Ipo­teza doua : guvernul ar vexa pe ale­gători. Atunci ce prestigiu moral ar mai avea d-sa ? Acuzările sînt deci nefon­date. Cuvîntarea d-lui Anton Carp D. Anton Carp rectifică afirmaţiunile d-lui general Mânu privitoare la anii in cari se fac recensămintele şi arată că d. general Manu era în eroare şi nu d-sa. Discuţia ridicată de senatorii conserva­tori nu e o discuţie financiară, ci o dis­cuţie electorală. Conservatorii au uitat că liberalii au echilibrat budgetul şi a­­­iura vor să-şi creeze partizani. Din cauza neputinţei de a pricepe sfaturile date de liberali şi din cauza incapacităţei lor, conservatorii au căzut (Aplauze).* Discursul d-luî Dim. Sturdza D. Dim. A. Sturdza. Pe cînd in in­timiri se anunţă de conservatori căde­rea guvernului, azi ni se dă asigurarea că vom rămânea la putere pină la toam­nă. Face deosebire între limbagiul calm al d-luî general Manu şi acela violent al d-lui general Lahovari, care a vorbit de spoli­fiune. Constată că în partidul conservator există încă o mică demago­gie care poate lua proporţii mai mari Vorbeşte de deosebirea,dintre modul de procedeu al conservatorilor şi al libera­lilor. De la 1899 ţara se află într’o grea situaţiune financiară. Arată cum s’au petrecut schimbările de guvern de la 1889 încoace. Tot-d’a­una conservatorii au­ venit prin zgomot şi dezordine la guvern,­ iar liberalii în mod pacinic. Am spus d-lui Carp că noi liberalii vom da tot concursul nos­tru acelui guvern care va face 20 mili­oane economii. Noi n’am acuzat de spoli­­aţiune, ci am spus conservatorilor : fa­­ceţi-vă datoria şi noi vă vom da tot concursul. Şi cine voeşte astăzi să vor­bească contra noastră ? aceia cari în doi ani de zile, în cari cerul era contra ţăreî noastre, aui soldat budgetele cu 62 milioane lei deficit. Aţi adus acel budget, din fantezia unui mizerabil, cari umfla veniturile cu 30 milioane. D-voastră cari aţi venit cu 10 impozite nouî, ne faceţi nouă imputări? Credeţi că se va lua* lumea după d-voastră cari aţi risipit averea ţăreî da două ori? D-voastră vorbiţi contra noastră şi voiţi să ne împiedicaţi ca să punem rinduiaîă în finanţele ţăreî? N’am dreptul să vă spun că s­înte’ţi de­magogi de prima clasă? Căci n’am auzit încă în parlament pe un om de greu­tatea d-lui Lahovary, ca să vorbească de spoli­fiune. înţeleg ca să se cri­tice legea cum a făcut d. general Manu cu care mă voiu explica, dar a­­cum trebuie să fac să reiasă marea deo­sebire morală ce există între noi şi conservatori. Spune că toţi membri unui cabinet sunt solidar responsabili cum zice ţăranul, unul pentru toţi şi toţi pentru unul sau cum zice neamţul: Mitgefangen, mitgehangen. (Cu cine te-ai p­prins, te-am şi sp­ozurat). Dar tot ce zic conservatorii e făcut ca să asmute limea. De toate firele se apucă pentru a o face. Să vedem de ce se asmuţă lumea ? Arată cum au­ venit la 1899 conser­vatorii la putere. Au cruţat să rezolve chestiunile pendinte şi n’au putut. Am venit noi fiind­că ei n’au putut să facă nimic. Am venit fără a exercita cea mai mică presiune şi după ce eî — pe cînd ţara se afla în condiţiunile cele mai grave—se certau intre dinşii, am venit noi şi am dres finanţele ţăreî, aşa că azi rentele pe cari nimeni nu le mai cumpăra s’au urcat ca în vremurile cele mai bune. Expune situaţiunea financia­ră şi spune că nu e acţiune bună ceea ce fac conservatorii. Ţara aceasta zmul­­să din minun­e demagogilor s’a ridicat cu ajutorul lui D-zeu şi cred că D-zeu­ nu va lăsa ca ea să recadă în miiuiie demagogilor. Ne-am scumpit şi la cîte­va sute de mii de franci cînd n’am făcut recensâ­­mintul, căci o mie de lei sînt astăzi cu­ altă dată o sută de mii. Dar a maî fost şi un motiv practic care ne-a făcut să aminăm recensămîntul, anume dificul­tăţile financiare... In schimb am prevă­zut însă ca comisiunile de recensămînt să sporească sau să scadă impozitele Rectifică afirmaţiunea d-luî gen. Manu spunînd că recensămîntul se face în anul cu 0 sau 5, perceperea însă se face în anul următor. Trece la intenţia politică şi spune că in astă privinţă conservatorii au­ priori­tatea. Noi nu vroim să le facem proces de intenţiuni, nici nu permitem să ni se facă nouă. Vorbeşte de cazul d-nei Ghica, soţia defunctului general Ghica şi spune că bine se face proprietarilor cari trăiesc în străinătate că li se per­cepe un impozit mai mare. Noi n’am uzat nici odată de presiuni şi ar trebui ca toţi să nu uzăm nici odată de aseme­nea mijloace. Dacă legea aceasta era vrednică de a fi combătută in aşa mod cum a făcut’o d. gen. Lahovary, apoi trebuia s’o facă atunci cînd era ministru in cabinetul Carp, căci legea este cu mici deosebiri textual ca aceea pe care o propusese d Petre Carp. Dovedeşte acestea citind ambele legi. Se vede deci că nu e în discuţie nici o lege de spoli­fiune, nici politică, nici odioasă. Rog deci să o vo­taţi fără modificare. Se închide discuţia. Legea se ia în consideraţie şi la art. 1 cere cuvîntul d. general Manu care­ sus­­ţine punctul său de vedere cu privire la fixarea termenelor de recensămînt şi arată că d-sa cere ca recensămîntul să se facă cu un an înainte de anii cu 0 şi 5 pentru ca cu aceasta să se înceapă roturile. Cere modificarea primului ar­ticol în acest sens. D. Dim. A. Sturdza susține ca arti­colul să se voteze nemodificat. Art. 1 se votează. De asemenea și celel­alte articole. Legea in total se votează cu 58 vo­turi, fiind contra 2. Scăderea impozitului pe imobilele neînchiriate D. Sturdza cere să se mai voteze azi legea scăderei funcierei asupra imobi­lelor rămase neinchiriate şi convenţiu­­nea pescăriilor cu Serbia. Convenţiunea pescăriilor cu Serbia se votează după ce la întrebarea ge D. Lahovary dacă Serbia are o lege a pe­scăriilor care să se aplice în susul Por­ţilor de fier, d. Ion I. Brătianu răspunde afirmativ. Se citeşte raportul legei pentru scă­derea impozitului pe imobilele râmase neinchiriate. Discursul d-lui generel Lavovary D. gen. Lahovary spune că d. Stur’” »dza a crezut bine să critice activitatea financiară a conservatorilor. Intr’un par­lament în care are majoritatea ii vine uşor d-lui Sturdza să facă istorie ine­xactă. D. Sturdza are scurtă memoria,­­căci conservatorii au găsit o situaţiune financiară dezastruoasă, lăsată lor de liberali. Bancherii din Berlin s’au m­i­rat atunci de activitatea liberalilor cari au cheltuit bani pe cari nici nu-i îm­prumutaseră încă. Primul budget apli­cat de conservatori era acela al d-lui Pallade, care cu două luni înainte de căderea de la putere a descris situaţi­unea financiară in lumina cea mai roză. Cind aşa este, cînd noi am­ trebuit să reparăm greşelile liberalilor prin nouî impozite ii convine d-lui Sturdza să vie să ne acuze! Şi azi d-sa ne reproşează fiind­că fa­cem critică unor legi nouî, că nu lăsăm să se facă însănătoşirea finanţelor. D, prim-ministru are mintea cam’scurtă— retrag cuvîntul dacă ar fi rău interpre­tat— voia să zic numai că o aducere aminte limitată, cînd vorbeşte de li­nişte, căci luni de zile, in fie­care săr­bătoare şi Duminecă la 1894—95, con­servatorii au trebuit să scoată armata în strade pentru a împiedeca manifes­­taţiunile violente ale liberalilor. Aceasta este demagogie. Demagogie s-a făcut cu ocazia întrunire­ din curtea maiorului Fănuţa, întrunire anti-constituţională, dar nu noi facem demagogie. Arată că liberalii au cheltuit un milion fonduri secrete fără a avea măcar credit. Pe an cheltuiau 600.000 lei cu fonduri secrete. E uşor să ştergi creditele de la echipa­ment şi să vii pe urmă să ceri credite extraordinare pentru a acoperi lucruri de prima necesitate. Liberalii au plătit cu bonuri de tezaur batistele, conser­vele de carne şi bumbacul hidrofil pen­tru armată, asta este risipă! Venind la lege spune că ea are în­tr’adevăr un conţinut drept, dar a­rticolele 2 şi 3 restring­­cele acordate în articol­­ul 1. Era inutil să se dărîme princi­piul legei din art. 1 prin art. 2 şi 3. Cere ca ministrul să facă o declaraţie care să lumineze textul cam obscur’al articolului 3. D-l ministru in secţie a spus că dacă un proprietar nu închiriază o casă la sf. Gheorghe, »i se admite scă­derea in Iulie şi chiar dacă o închiriază la sf. Dumitru pină la Octombrie se va percepe tot impozitul redus. D. Lahovari propune un alt sistem, anume ca pen­tru a evita ștersăturile în roluri, con­tribuabilul să plătească tot impozitul iar dacă dovedește neînchirierea să i se restitue bani ce*a dat maî mult. Răspunsul d-lui Sturdza D. Dim. A. Sturdza spune că va veni și ziua cînd chestiunea creditelor de rentă se va discuta cu cifre în mină, acum nu i momentul. Dacă partidul li­beral ar fi vinovat de aceste credite mari, apoi asta nu descarcă conservatori de deficitele din budgetele lor. Se va vedea cînd se vă face socoteala defini­tivă cine e mai vinovat în chestia cre­ditelor de bancă. Dar e vorba de bud­gete. Apără budgetele d-luî Pallade cari au dat excedente. Spune că con­servatorii în anul râu au cheltuit cu 10 milioane mai mult de cît cheltuise d. Pallade într’un an bun. Conservatorii vor face deci maî bine să recunoască greşelile lor și să promită că vor evita a le repeta pe viitor. Net dac­ă am cheltuit prea mul­t, ne-am re-, stiins acum, şi ne-aţi­ restrins pe un period de 4 ani dacă vom­ rănâne la pu­tere. Qiad veţi fi făcut şi d-voastră aşa, bunul pină atunci­—la carantină, pînă a­­tunci intraţi şi d-v.­in postul cel mare. Pină atunci nu vă putem spune de cit risipitori Noi am ţinut întruniri, dar dacă d-v aţi scos armata este că v’aţi luptat cu morile de vint. Noi n’am­ dat in a­­semenea ocazii nici cartuşe soldaţilor, căci noi nu vrem să tragem in carne ro­­mînească pentru că nu acesta este rolul armatei. Noi nu batem cu trăgătorile şi putem vorbi de sus de tot cu d-voastră. Apără legea şi cu privire la al. 3 spune că e o favoare care trebue să fie în minun­e ministerului de finanţe. D-nii gen. Manu şi Lahovary pro­testează contra cuvîntuluî favoare. D. Sturdza spune că constatările făcute la Sf. Gheorghe se scad în Iulie şi Octombrie, cele făcute la Sf. Dumitru in Ianuarie şi Aprilie. Prepet aceasta aci după cererea d-lui Lahovary. Legea se ia în consideraţiune. La discuţiunea art. 4 d. general La­­hovary ţine să se fixeze că dacă se con­stată că o casă e neîncheiată la Sf. Gheorghe sau Sf. Dumitru, se face scă­derea pe două trimestre următoare chiar dacă s’ar închiria imobilul la cisttul următor. D. Sturdza confirmă aceasta. Legea se votează cu unanimitate. Se votează tabloul adiţional de patentări întocmit în Martie 1896. Şedinţa se ridică la ora 6 fără 10 minute. Şedinţa de la 31 Ianuarie Şedinţa se deschide la ora 2 şi 20 min. sub preşidenţia d-lui P. Poni, vice­preşedinte. Prezenţi 87 d-nî senatori. Pe banca ministerială d. P. S. Aure­­relian, B. Missir, Ion Brătianu şi G. I. Stoicescu. La ordinea zilei proectul de lege a­­upra­bulcea. CAMERA Şedinţa de la 31 Ianuarie 1902 Şedinţa se deschide la orele 2 fără 10 m, sub preşidenţia d-lui Ferechide. Prezenţi 95 d-ni deputaţi. Pe banca ministerială sunt d-nii mi­niştri D. Sturdza, Const. Stoicescu, Ha­­ret, Ion Brătianu, P. S. Aurelian. Se fac formalităţile obicinuite. La ordinea zilei: discuţiunea generală asupra budgetului. D. Stânculeanu, secretar, dă citire raportului asupra proectului de budget, in locul d-lui Emil Costinescu, raportor general. (Raportul e primit cu aplauze). Discursul d-lui Orleanu Primul orator e d. M. Orleanu. D-sa începe prin a aduce elogii poli­ticei financiare a d-luî Sturdza. Econo­miile realizate nu numai că n’au de­zorganizat serviciile statului, dar s’a văzut că sint încă economii de făcut. Sint însă unele cheltueli extra-ordi­nare, cari trebuesc neapărat să se facă, precum pentru complectarea armamen­tului, terminarea unor linii ferate înce­pute și nesfirșite, și diverse altele, im­perios necesitate. De unde luăm banii? Excedentele pe cari le vom avea nu vor fi suficiente, împrumuturi în stră­inătate nu putem face. Recolta, ori­cît va fi de favorabilă, nu va putea îndrepta atît de uşor situaţia noastră fiinanciară. Ca să avem banii necesari acestor cheltueli extra­ordinare trebue să ne gîndim la un impozit nimerit. Să pu­nem frîu împrumuturilor din străină­tate şi să căutăm a ne scăpa de datorii cîştigînd ast­fel independenţa economică a Romîniei. Aceasta nu se poate realiza de­cît reînfiinţînd o instituţiune de amortisment al datoriilor, iar fondurile acestei instituţiuni să fie alimentate din veniturile extraordinare ale disponibi­lităţilor alienabile ale ţărei. Ședința continuă. ­.­­.. ii.-- INTIMPLARI Din Capitală încercare de sinucidere.­ Aseară pe la orele 10, d. Ştefan Liteanu din str. Ig­­naţiu 28, a anunţat pe comisarul secţiei respective că chiriaşul său Magesi E­­inşefi­ a încercat să se sinucidă, trăgîn­­du-şî un foc de revolver în gură. Comisarul venind la faţa locului, a tri­mis pe sinucigaș la spitalul Filantropia. Cauzele sinucidere­ nu se cunosc. RIM TARA­ ­X URGIU Marţi seară 29 cor. a avut loc în salo­nul flatelului Paris, un bal cu tombolă, în folosul şcoalei. Balul a fost patronat cu o distinsă ama­bilitate de d-na Ana col. Cruţescu. Dansul era foarte animat, rămănînd fie­căruia amintirea unei petreceri bine reuşite. Am asistat­ d-l prefect Ghica, col. Cru­ţescu, căp. Corănescu şi Ursu, lorin An­ghelescu, poliţai Ionescu, familiile Franco, Becher, Cappon, Nissim şi alţi, a căror nume îmi scapă. Am remarcat pe d-nele : col. Ana Cru­­ţescu într’o nostimă toaletă iese cu paete, căp. Corănescu în grenadă, căp. Ursu în negru, Leon Franco in pont-lace, Ad. Fran­co în bleu, Becher în mauve, Jacobsohn în pont-lace, Herzenberg în alb. D-soarele : Koller, dansatoare neobosit, într’o frumoasă toaletă albă, Becher în mouseline ivoir, Nissim în alb, Franco în rose. Intre dansatori: let. Nicorescu, sub. Ict. Cousin, Constandinescu, Vukcovici, Dumi­­trescu, Murgescu, Marinescu,Franco,Capon, Wiegenfeld. Încasările au fost foarte satisfăcătoare. PLOEŞTI Diverse.—Joi 31 cor. va avea loc întru­nirea producătorilor de băuturi spirtoase, pentru alegerea delegaţilor ce vor lua parte la congresul ce se va ţine în ziua de 17 Feb. la Focşani. — Vineri 1 Feb, pe scena teatrului Cooperativa, opera teatrului naţional va cînta „Emani“. Nu ne îndoim că publicul va da tot concursul artiştilor. —Simbătă 2 Feb. tot în sala Coopera­­rativa va avea loc splendidul bal organi­zat de societatea meseriaşilor şi care pro­mite a fi cel mai frumos şi mai bine or­ganizat din toate balurile pe care le-am avut pînă în prezent,—d’Ad­am. Dr. JHl. goldstein SPECIAL in BOALE NERVOASE Elev al D-luî Profesor Marinescu, fost 3V2 oul intern în serviciul D-sale de boale nervoase, crecrului și ale măduvei spinărei. Electricitate, mecano­terapie, hypnotizm Consult, 4—8 p. m. Str. I. C. Br­ătianu 30, (Fost COLTEI71) ,9435-21 Adevarul Epitropia generală Casei spitalelor şi ospiciilor Sf. Spiridon d­in Iaşi Publică s­pre cUnoştinţa generală, cu in­ma de 11/24 Martie 1902, se va ţine licitaţie, în cancelaria acestei Epitropii, prin oferte sigilate, conform art. 71 din legea comptabilităţei generale a Statu­lui, pentru darea în întreprindere a lu­crărilor de instalare a băilor de ape mi­nerale, în parterul hotelului Racoviţa de la Băile „Slănic“ lucrări evaluate la suma de 100.000 Iei. Ofertele se vor depune în ziua licita­ţiei, între orele 2 -4 p. m., însoţite de o garanţie provizorie de 4.000 lei, iar deschiderea ofertelor se va face în acee­iaşi zi, fix la orele 4 p. m. Plata lucrărilor se va face de Epitro­­prie în 12 date semestriale, cu începere de la primirea definitivă şi cu procente de 5 la sută pe an, pînă la complecta achitare. Pentru a fi admişi la licitaţie, concu­renţii vor înainta pînă în ziua de 8/21 Martie, spre cercetare, toate certificatele ce vor fi posedînd şi din care să resulte, că au maî executat, în condiţiuni mul­­ţămitoare, asemenea instalaţiuni. Persoanele care se vor constata ca necompetente, nu vor putea fi admise la licitaţie. Condiţiunile speciale, planurile, caetu­l de sarcine şi devizul, se pot vedea în toate zilele de lucru în cancelaria Epitro­­piei. Condiţiunile generale ale Ministerului Lucrărilor Publice şi dispoziţiunile art. 88­ şi 89 din legea comptabilităţei Statu- Inî, sunt aplicabile aceste­ întreprinderi. Dr. D. T. Stănescu de la facultatea de Medicină din Viena fost mai mulţi ani medic in spitalele din Viena şi Paris Specialist pentru boale şi NERVOASE Consultaţiuni de la 3—5 p. m. 47, STRAMA ACADEMIES, 47 10236—30 Rotaţi Adresa Serviciul special de Vaccinări­­ s-a mutat în Strada I.ucaci­­o. 41 Chemări acasă Telefon sau Poştă. Institutul vaccinogen Statului eliberea-­ ză buletine pentru Şcoli. 10137-104| Eforia Bisericei Kretzulescu PUBLICAŢIE In ziua de Marţi, 5 Febru­arie a. c. la orele 2 p. m. se va ţine licitaţie orală, în lo­calul Primăriei oraşului Plo­eşti, pentru darea în tăere a pădureî şi zăvoaelor de pe moşia Ciorani de sus, comuna Hătcărău­, judeţul Prahova. Amatorii pot vedea condi­ţiunile, la citata Primărie,­­ ziua licitaţiunei. DAU IMEDIAT Cu ipotecă 200,000 cu OV2 la sutft 30,000 şi 8000 cu 12% P® moşii pri­mul şi al doilea rang. Vînd o’ moşie în Dămboviţa şi alte două în Roma­­naţi şi Olt, asigur prin arenda lor 7Va la sută venit netto. Rog profitaţi de avantagioasă ocazie şi notaţî bine adresa. N. RSJMrrBSEsCU CAHPIHA Str. Dionisie 82 Bucureşti. ____ I032T­4 Dr. Eracli Sterian medic al Eforiei Spitalelor Civile Elev al D-lor Profesori D­r S. VhOBU Thnmescu și Specialist în Boale Interne (piept, stomac rinichi) da femei și copil CALEA RAM®VEI \o. 8® Consultații 10—12 și 5—7 _____ 1020T—10 Doctoral VINES­Medic al Sanatoriului Dr. OLCHOWSKI Consult, de B®AI'E I.VER­VE pentru adulţi şi copii de la 6—7 seara 11», CALEA CALARAŞIL®R. 113 ____________ 10116­51 CREME SIMON fără rivală pentru a or­­tej­a, albi şi catifela pelea obrazului şi a minelor. IRVIDFέA şi Săpunul SIMON complectează minunatele e­­fecte ale CREMEI SIMON. A se refuza imitaţiile DE VIN®ARE PRETUTINDENI J. SIMON 59, Faubourg St. Martin, PARIS. Ur. KL U Gr JB) JL, fost şef al serviciului oculist la Spitalul Co­tea şi la Spitalul Militar din Capitala Actual Medic Oculist la Spitalul Caritas S’a mutat şi dă consultaţiunî numai pentru «OALE de OCII, şi URECHI în toate zilele de la 2—4 p. *». No. 3® Strada Sf. loan n®& No. 30 9841—26 ,Viile Brătianu“ B tr. H­ANNICIU De la 1 Februarie a. c. vom scoate în vînzare Vin alb de Drăgăstani în bu­toiaşe de 3 şi 5 decalu­ri cu preţul de 6 lei 50 banî decalitrul. Atragem atenţiunea Onor. Clientele că vinul va fi limpede și va putea fi tras în sticle. Plata se face comptant. La cerere se pot trimite mostre. TELEFON: 10334—3 Cel mai bun Ceai Rusesc 'f al înaltei concesionatei societăți de Ceai Rusesc Karawana din Moscova. De vînzare la toate magasi­nele de colonial® dif, a.

Next