Adevěrul, martie 1902 (Anul 15, nr. 4521-4551)

1902-03-01 / nr. 4521

viutri I Alartio ívkta. l Ediţia de se­ora c încord­aţi­­Bi Din cursă sferisată aflăm că o compledare sau remultare a cabine­tului nu se va face de­cit în a­­junul lui 10 Main, chid d. Sturdza voeşte să se prezinte cu ministerul complectat înaintea Camerelor, cari vor fi convocate într'o scurtă sesiune extraordinară pentru a serba jubi­leul de 25 de ani de la proclamarea independenţei ţărei. E mai mult ca probabil însă că nu se va numi de­cit un titular la lucrările publice şi că se va alege în­ad­ins un personagiu şters, pen­tru a nu provoca rivalităţi. Mişcarea în magistratură care a fost anunţată că se va face peste cîte­ va zile, s’a amîniat pentru o dată nedeterminată. Plecarea suveranilor la Abazzia s’a fixat definitiv pentru ziua de 25 Martie. Producătorii de petrol din ţară vor ţine în Capitală o întrunire. Dumi­nică 10 Martie, spre a discuta asu­pra congresului petrolifer şi a alege o delegaţie care, în numele produ­cătorilor de petrol din Romînia, să intervină pe lingă guvern ca să nu se contramandeze congresul, ci să se ţină neapărat anul acesta în Ro­­mînia. Producătorii de petrol se vor ofe­ri să subvină ei cu cheltuelile pe care guvernul ar fi în imposibilitate să le acorde şi să facă toate pregă­tirile necesare ţinere! congresului în Capitală. Astăzi regele a lucrat cu d-nul D Sturdza, ministru de războiu, şi cu d. Const. Stoicescu, ministru de ju­stiţie. Eri a nins în foarte multe localităţi din ţară. La Azuga, Sinaia şi Buşteni a fost viscol. Cea mai ridicată temperatură de plus 8 grade a fost la Corabia, iar cea mai coborîtă de minus 7 grade la Piteşti, Costeşti şi Tigveni (Argeş). Marea neagră a fost calmă. Direcţia serviciului sanitar a primit o telegramă de la d. de K­ussi, prim secre­tar al legaţiunei române din Constantino­­pol, prin care­­ anunţă că holera la Meccea şi Medina a luat proporţiuni foarte mari. Mai mulţi comandanţi de regimente din ţară, au înaintat ministerului de război şi rapoarte prin cari propun refor­marea soldaţilor bolnavi în mod grav de boale venerice incurabile, şi cari sunt nefolositori armatei şi umplu în zadar spitalele militare in mai tot timpul cît sunt ţinuţi a îndeplini serviciul militar. Nu se ştie ce soluţiune va da mini­sterul de războiu acestor propuneri, de altfel in interesul armatei. Direcţiunea vămilor din ministerul de finanţe, fiind înştiinţată că s’au făcut noi introduceri de zaharină ln ţară, a înce­put a urmări pe mai mulţi fabricanţi bănuiţi a fi introdus cantităţi de zaharină. Ministrul de finanţe a numit o eo­­anisiune compusă din d­nii Vintilă Bră­­tianu, C. Pictorian şi G. Petraru, pen­tru a se ocupa împreună cu d. ministru la alcătuirea unui regulament pentru punerea în aplicare a lege a pensiilor. D. Burillianu (Dim­trie), licenţiat in drept, este autorizat să lucreze in cali­tate de ataşat supranumerar pe lingă legaţiunea regală din Londra. Tribunalul de Ilfov va judeca azi cererea de liberare pe cauţiune a d-luî Bogdan­ Piteşti. In ziua de 4 Martie se va ţine la ferma Studina licitaţie pentru vi­nzarea de tauri. D. ministru va merge la Studina cu această ocaziune, însoţit de d. Lăcus­­teanu şeful serviciului zootechnie. Ca complectare la publicaţia d-lui Dumitrescu-Bumbeşti şi la articolul nostru asupra Băncilor populare, d-nul Constantin D. Teodorescu, învăţător di­riginte în consuna Galbenu, judeţul R. Sărat, ne scrie că şi d-sa a fundat o bancă populară in această localitate, sub denumirea de «Păstrarea». Luăm act de această comunicare şi cu plăcere vom lua act şi de altele si­milare. D. Teodorescu ne supune şi cite­va observaţii asupra acestor inte­resante instituţii, asupra cărora vom reveni mai pe larg. Ministerul de domenii a trimis o cir­culară şefilor de ocoale silvice din ţară prin care le face cunoscut ca pe viitor să concentreze toată activitatea lor pe terenuri, pentru studierea pădurilor, şi pentru a putea mai cu pricepere să lu­creze la îmbunătăţirea stărei producţi­­unei lemnoase din­ ţară. De asemenea a mai trimis o circulară prin care le atrage atenţiunea ca să facă studii serioase asupra pădurilor de stejar, spre a se ameliora şi înmulţi a­­c­eastă esenţă. La «Monitorul Oficial» de azi a apărut regulamentul cu privire la stabilirea cercurilor culturale la sate. Acest regulament foarte detaliat, pre­vede toate dispoziţiunile şi regulele după cari vor funcţiona cercurile cul­turale la sate, scopul pe care îl au, floloasele pe cari le aduc populaţiunei săteşti şi şcoalelor, etc. Comitetul conservator din Ialomiţa s’a constituit definitiv sub preşedinţia de onoare a generalului Lahovary. In curînd conservatorii din Ialomiţa vor da un banchet în onoarea genera­lului Lahovary la care vor lua parte capeteniile conservatoare din Bucureşti. D. Spiru Haret, ministrul instrucţiu­­nei, a hotărît a pleca miine seara’ la Galaţi, iar nu Simbătă, în vederea in­­stalăreî episcopului Dunărei de jos, şi a participat­­ la inaugurarea şcoalei normale de institutori din acel oraş. Astăzi 28 Februarie la orele 18 p. m. are loc, în mod intim, vernisagiul ex­poziţiei Tinerimea artistică in sala Ate­­nculu­î romín. Miine 1 Martie ora 11 a. m. se va face deschiderea oficială a aceleiaşi ex­poziţii în prezenţa principesei moşteni­toare Mana, participantă şi patroană a acestei expoziţii, D. Dim. Sturdza, care tittual­­mente e la Constanţa, va pleca pol­­miiie la Berlin, pentru a tatona pulsul financiar în vederea conver­siunea împrumutului de 175 mi­lioane. Interimatul preşidenţiei consiliului de miniştri va fi ţinut de d. P. S. Aurelian. Din cauza abundenţei de materie, foi­letonul «­Cei trei muşchetari» n'a putut încape in numărul acesta. O. B Missir, ministrul domeniilor, împreună cu d. Alimănişteanu directo­rul serviciului industriei şi cometenului au plecat azi dimineaţă la Cîmpina, pentru a vizita schelele de petrol din lo­calitate. Autorităţile din Iaşi au cerut direc­ţiunea serviciului sanitar permisiunea de a redeschide tirgurile do­tite săp­­tămînale. Direcţiunea serviciului sanitar a în­sărcinat pe d. inspector general veteri­nar I. St. Furtună ca sa facă o inspec­­ţiune la faţa locului. D-sa a convins pe autorităţile jude­ţului ca să renunţe de­o­cam­dată la cerere, da­oare­ce deschiderea ar fi pri­mejdioasă din punct de vedere al rad­­­ipsirilor. Eri după amiază a avut loc la palat, in sala de concert a reginei, o audi­­ţiune muzicală dată de pianistul Grun­­feld. După concert, regina a distribuit mărţişoare d-nelor şi d-relor prezente. Aceste mărţişoare erau de email, ar­tistic lucrate şi cu portretul suveranei. Vineri 1 Martie societatea architec­­ţilor este convocată in adunare gene­rală spre a se consfătui asupra măsuri­lor de luat faţă de persecuţia îndrep­tată contra architecţilor de către corpul de ingineri. Se prepară in acest scop şi un me­moriu, care va fi prezentat guvernului şi regelui. Epizootia de febră aftoasă care bin­­tuia vitele din judeţul Dorohonii s’a stins cu desăvîrşire in urma severelor mă­suri luate de direcţiunea serviciului sa­nitar care a şî dispus ridicarea măsuri­lor de poliţie veterinară. D. Stratulat, pensionar din Vaslui, a făcut un apel către pensionarii cari au cite 10, 15 şi 20 de ani serviţi şi cari, prin noua lege de pensiuni, îşi pierd re­ţinerile. Prin acest apel se propune o întrunire publică a tuturor pensionari­lor din categoria aceasta spre a decide ca să se dea statul in judecată. Miine seară se va întruni la ministe­rul de interne consiliul sanitar sub pre­şedinţia d-luî profesor dr. Petrini-Ga­­latz. D. ministru de interne P. S. Aurelian a prevăzut din oficiu la fie­care budget judeţean cite o sumă, proporţional cu veniturile fie­cărui judeţ, care va forma un fond de rezervă spre a se servi în cazuri eventuale. Acest fond nu va putea fi utilizat de­cit cu aprobarea ministrului de in­terne; el va râmine consemnat la casa de depuneri. Fondul tuturor județelor este pentru anul acesta de 800.000 lei. De alt­fel toate budgetele se soldează cu escedente însemnate. Afară de aceasta ministrul de interne a pus in vederea prefecţilor de a tri­­mete la fie-cari trei luni situaţiuni de încasări şi cheltuelî spre a fi tot-d’a­­una in curent de adevărata situaţie fi­nanciară a judeţelor. D. inspector general veterinar I. St. Furtună, s’a întors azi din inspecţiu­nile făcute mai multor judeţe din Mol­dova. Cu începere de miine d. I. St. Fur­tună va lua direcţiunea serviciului ve­terinar in locul d-luî G. Jocu numit inspector. Societatea architecţilor romini a ce­rut primăriei Capitalei să i se pună la dispoziţie unul din imobilele aparţinind comunei, spre a înfiinţa un muzeu­ tech­nologic şi un laborator de analize şi încercări pentru toate felurile de ma­teriale de construcţie. Acest muzeu vă trece in proprietatea comunei imediat ce va fi întocmit şi va avea localul său­ propriu. Cererea va fi supusă­­consiliului co­munal în cea mai apropiată şedinţă. D. profesor dr. Petrini­ Galaţî, directo­rul serviciului sanitar, a hotărit ca pe viitor, cu ocaziunea înspecţiunilor cari se fac de două ori pe an farmaciilor, să se facă inspecţiune nu numai substan­ţelor medicamentoase, ci şi specialităţilor farmaceutice spre a se vedea dacă cele puse în consumaţiune corespund cu cele depuse la serviciul sanitar şi pe baza cărora li s’au acordat autorizaţiunile respective. Aceasta din cauză că s’a constatat mai ales la specialităţile străine, că pro­dusele puse în consumaţiune nu cores­­pund cu formulele depuse. De asemenea, d. director general va dispune ca să fie analizate toate apele minerale spre a nu se servi publicului ape falsificate sau neigienice. Ni se se scrie din Piatra*N. că d. Nicu Albu, primarul oraşului, a prevă­zut în noul budget fondurile necesare pentru plantarea munţilor cari încon­jură oraşul, şoseluirea lor şi facerea de parcuri, ast­fel că numeroşii vizita­tori cari se duc vara in acel oraş să poată face escursiuni plăcute. De asemenea, a dat în întreprindere construcţia unui dig şi a unui blocaj de piatră spre a feri oraşul de inunda­ţiile Bistriţei, cari era şi o adevărată calamitate pentru locuitori. Piatra necesară a acestui dig a fost dăruită de d. Emil Costinescu. Comisiunea însărcinată cu examina­rea titlurilor farmaciştilor cari s’au prezentat la concursul pentru deschi­derea de farmacii, şi-a terminat aseară lucrările. Concursul va începe în ziua de Martie. Direcţiunea serviciului sanitar a tran­şat diferendul intre cele două tabere de candidaţi la concursul de farmacii în şezut ca data ţinerei concursului să se menţie pentru Luni 4 Martie. Bani cu împrumut La prima Societate de Economie «lin Er­ba­dași Strada Palat No. 1 Se împrumută bani cu ipoteci cu pro­­cente de tf1­» h* sută pe ani în prezent ae dispune de numerar 10337—10 In­ T­,vin­e identic al telegramelor adre­sate .Hoj­ Stu­rdza, ministru de finanţe şi Missir, minist­ul comerţului, e ur­mătorul : „D-luî prim ministru şi ministru de­ finanţe, Bucureşti. Delegaţii comercianţilor şi producă­torilor de băuturi din întreaga ţară, întruniţi astăzi în congres ln oraşul Focşani, spre a dezbate împreună asu­pra mai multor reforme de realizat, privitoare la interesele lor şi in special la desfiinţarea impozitului licenţelor, vă roagă să luaţi sub înalta dv. ocrotire cererile lor şi să primiţi încredinţarea devotamentului lor. Preşedintele congresului N. BTiporeacu. Şi cu aceasta s’a sfîrşit prima şedinţă a congresului comercianţilor şi produ­cătorilor de băuturi din­ întreaga ţară, afoni. ntikn Coilgi’CSîll COIHCiCîfil jM­ jdufvătonior de băuturi spirtoase Focşani, 27 Februarie Cu ticnui de la ora 1 şi jumătate, au sosit in gara Focşani, unda ii a­­ştepta comitetul organizator al congre­sului, delegaţi comercianţilor şi produ­cătorilor de băuturi spirtoasa din Mun­tenia. Imediat după coborîrea lor din gară, delegaţii pornesc spre localul Gamerei de comerţ, din strada Liceului. De­oare­ce mai trebuiau să sosească, cu trenul de patru ore, mai mulţi delegaţi din judeţele Moldovei, congresiştii proce­dează la constituirea Liuroului şi la lucrările preliminare, romăniad a intra în fondul dezbaterilor, după ce vor sosi toţi delegaţii. D. N. Nicorescu (Birlad) preşedinte de onoare al mişcarea comercianţilor şi producătorilor de băuturi, este aclamat preşedinte al congresului, d-nii N. D. Teodorescu-Odobeşteanu (loco) şi Nae Pruşanu (Ploeşti) sunt aclamaţi vice­preşedinţi şi d-nii Ullrich (Iaşi) şi Dimo­­viceanu, secretari. D. Nicorescu, preşedinte, propune ca Înainte de toate, congresul sa trimită telegrame de respect maestrţei sale re­gelui, primului ministru şi miniştrilor de finanţe şi domenii. Congresul aprobă în unanimitate. D. Nicorescu dă citire telegramelor de adeziune sosite din Buzăui, Bucu­reşti şi Tirgovişte. Congresul se declară deschis. D. Ioanin (Bucureşti) are cuvintul in chestie prealabilă, asupra programului lucrărilor congresului, întocmit de co­mitetul organizator local şi publicat la timp in ziarul «Adeverul». D-sa cere să se reducă cele 2 puncte de la urmă, art. 10 şi 11 din program (privitoare la falsificările vinurilor şi la majorarea taxelor pe apa gazoasă). D. Ioanin prezintă mai multe puncte ce vor trebui discutate în congres. Se ridică contra societăţilor de consum, cari ruinează pe toţi corversanţii, de­oare­ce plătesc, comparativ, patente foarte mici. Cere ca congresul să se ocupe cu u­­nificarea taxelor de acciz ; mai cere ca congresul să ia măsuri contra debitori­lor cari ruinează pe comercianţi, pro­­punînd, pentru aceasta, modificarea co­dului de comerţ privitor la falimente. D. Dimoviceanu (Craiova), cere intro­ducerea în program a mai multor puncte cari au fost neglijate, ca reducerea pe­pinierelor statului la scopul pentru cari au fost creiate. D. Teodorescu-Odobeşteanu (loco), cere menţinerea programului aşa cum a fost întocmit de comitetul organizator, invo­­cind, in susţinerea ideiei d-sale, lipsa de tim­p. D. G. Urzică (Bucureşti), e împotriva acestei propuneri, de­oare­ce, după pă­rerea d sale, programul format e abso­lut insuficient. D. N. Săveanu (loco), e de părere ca sâ se lase absolută libertate discuţiuni­­lor, programul congresului nefiind de­finitiv fixat. D. preşedinte Nicorescu e de părere ca congresul să se ocupe numai cu chestiunea principală, care este desfiin­ţarea legei licenţelor, iar cele­ilalte ches­tiuni să le menţioneze numai sub for­mă de deziderate, de­oare­ce, spune d-sa, dacă vom cere prea multe, nu vom căpăta nimic. Pentru aceasta, d-sa propune ca membrii biuroului, împreună cu ciţi­va aleşi de adunare, să se constitue într’o comisiune care să compună, chiar in astă-seară, un memoriu, ale cărui puncte să formeze simburele discuţiunilor ce­lor două şedinţe de miine. D. Ioanin cere cu inzistenţă scoaterea articolelor 10 şi 11 din programa lu­crărilor congresului. Propunerile d-lor Nicorescu şi Ioanin, puse la vot, se votează cu unanimitate prin ridicare de miinî. Se procedează deci la formarea acestei comisiunî, în cari intră membrii biu­roului, d-niî N. Nicorescu (Birlad), N. D. Teodorescu-Odobeşteanu (Loco), Nae Pruşanu (Ploeşti), Dimoviceanu (Cra­iova), Ullrich (Iaşi), şi d-nii Ioanin, Urzică (Bucureşti), D. Madgiaru (Loco), C. Buznea (Iaşi) şi Gh. Ionescu-Brăila, D. preşedinte dă citire mai multor telegrame de adeziune sosite din Bu­cureşti, Piatra-Neamţ şi Botoşani , şi ridică, la ora 5 şi jumi, şedinţa de azi a congresului, anunţînd cea viitoare pentru miine dimineaţă la ora 8. Comisiunea aleasă mai sus, î­ămîne să lucreze in astă seară. * Iată numele delegaţilor cari iau parte acest congres : Ilfov.— Radu Constantinescu, Toma Constantinescu, Ioan Dumitrescu, G. Ioanin, Matei Florescu, I. Mihalcea,Şte­­fan Ardeleanu, I. Filipescu, G. Urzică, Elefterie Ionescu, G. Căciulescu, I. Gran­cea, I. R. Ocheşeanu, Prahova.— N. Pruşeanu, Nae Grigo­rescu, Nae Garcaleţeanu, Al. Ionescu, I. Georgescu, St. Păsculescu, G. Ţe­­nescu, Panaite Cantilli, St. Gr. Petrescu Moise Georgescu, Matache Scărlătescu, Gostake Constantinescu, Pârvu Tomoşoiu, Maxim D. Negoiţă, loan D. Bălănescu. Iaşi.—G. Ullrich, G. Buznea, S. Spitus, N. State. Dolj.— N. Dimoviceanu, Lache M. Nicolau. Covurlui. — P. G. Botez, I. Vasiliu, Mihalache Radu Tutova. — N. Nicorescu, loan Sînge­­alb, N. Uglea, Gh. Liga, Toader Drago­mir, Vasile Dranga, Petrake Răşcanu, Panaite Chiper, Gheorghe Gotăranu, Dim. Vasiliu. Buzau. — Andrei Filipescu, St. M. Tutunaru, Nicolai Moisescu, G. Ru­­sescu, N. Bucuroiu, Tănase Taşcu, Gh. R. Căciulă, Tecuciu.—G. D. Neniţa. Brăila. — Chiriac Panaite, Gh. lone­­scu, N. C. Cărbunaru, D. N. Chiscăne­­scu, Păun Ştefan. Putna. — Manea Băiatu, Take Zaha­ria, I. Ciurgea, N. Theodorescu-Odobe­­şteanu, D. Madgiaru, St. Gogonea, G. D. Pastia, maior Throvan, Take Until, lancu Nicolau. Ialomiţa.—Caute Gheorghiu. Iată şi textul telegramelor trimise de biurou, imediat după constituirea con­gresului. Prima: «M. S. Regelui, «Delegaţii comercianţilor şi producă­torilor de băuturi din întreaga ţară, întruniţi astăzi în congres in oraşul Focşani, spre a dezbate împreună asu­pra mai multor reforme de realizat, privitoare la interesele lor şi în special la desfiinţarea legei­ licenţelor, aduc M. V. omagiul respectului şi devotamen­tului lor deplin». Preşedintele congresului N­ib­or««on Procesul meseriaşilor — Ziua II ■— Astăzi a venit in continuare la secţia III a tribunalului de Ilfov, procesul meseriaşilor, daţi judecăţeî pentru scan­dalul provocat in dealul Mitropoliei. Înainte de şedinţă încă de pe la orele 9 dimineaţa, s’au luat măsuri pentru menţinerea ordineî. O companie de jandarmi sub coman­da d-luî locotenent Alexandru Nico­­lescu şi o companie de sergenţi sub co­manda d-lui Condopol au fost însărci­nate cu menţinerea ordineî. De­şi timpul e nefavorabil,o lume i­­mansă căuta să pătrunză în palat şi mai ales în sala de şedinţă. Acei cari n’aveau cărţi de intrare nu puteau pătrunde in sală. Cordoane de jandarmi au­ fost postate şi de astă­ dată ca să împiedice scanda­lurile din palat. Deschiderea şedinţei La orele 11 şi jumătate se deschide şedinţa sub preşedinţia d-luî Paraschi­­vescu asistat de d-nii Sirina şi Budiş­­teanu. Fotoliul ministerului public a fost ocupat de d. procuror Slatineanu. Pe banca apărăreî se află d-nii avo­caţi Iancu Brătescu, Aurel Iliescu, Mir­­cea Petrescu, Carpen, B. Păltineanu, Şoimescu, Emil Ioachimovici şi alţii. Ascultarea martorilor După ce s’a făcut apelul nominal al inculpaţilor s’a procedat la ascultarea martorilor propuşi în descărcarea incul­paţilor. Un incident înainte de a începe cu ascultarea mar­torilor, d. avocat Gogu Fiorian, a cerut tribunalului sa se pronunţe asupra ce­rerei de liberare a lui N. Ionescu Bumbu. Tribunalul a decis că se va pronunţa după judecarea fondului. Ascultarea martorilor D. avocat Athanasiu arată că V. Ior­dan, unul d­in inculpaţi, a fost in tim­pul scandalului cu d-sa la tribunal. Carol Ghentu declară că a auzit şi a văzut el singur pe mai mulţi a­­genţi poliţieneşti îndemnind pe me­senaşi să meargă înainte la Ca­meră. G. Solomonescu ascultat ca martor declară că Iordănescu n’a luat parte la scandalul din dealul Mitropoliei. Alecu Sfetcu spune că la întrunirea din sala constructorilor, ce a precedat scandalul, au­ luat parte o mulţime de persoane străine, cari au îndemnat lumea să meargă la Cameră. In ceea­ ce priveşte capii mişcăreî, ei s’au opus cu toţii de la această de­m­­arsă. Un incident hazliu Avocaţii inculpaţilor puneau diferite chestiuni martorilor. D. avocat Ţuţuia­­nu punea şi d-sa întrebări. Tribunalul îl întreabă atunci pe cine apără. In ilaritatea sălei, d. Ţuţuianu a în­şirat aproape pe toţi inculpaţii şi cu toţii l’au refuzat. Negăsind nici un inculpat s’a retras de pe banca apărăreî. Ascultarea martorilor Martorul Naghel şeful de atelier de la atelierele c. f. r. arată că în ziua scandalului inculpatul Gh. Roman, a eşit din atelier la ora 4 p. m. Tot in descărcarea lui Roman de vinovăţie s’a ascultat martorul Mihaî Botez. S’au­ mai ascultat şi alţi martori cari au depus in descărcarea mai­ multor In­culpaţi. Primăria constituită parte civilA * Pe cînd se ascultau martorii, d. avocat Elefterie Rădulescu,^ avocatul primăriei Capitalei, a depus pe­ masa tribunalului o cerere a primăriei prin care se con­stitue parte civilă şi cere despăgubiri pentru grilajul şi pavagiul ce s’ai stricat in timpul scandalului. Tribunalul spune că primăria va a­­vea cuvintul după terminarea desba­­terilor. Şedinţa a fost apoi suspendată pentru 10 minute. Note din public In timpul cît a fost suspendată şe­dinţa, Intre inculpaţi şi public s’a în­treţinut o conversaţie interesantă. Inculpatul Iordan Rădulescu delega­tul din Călăraşi, care a fost şi el ares­tat se jeluia cunoscuţilor de nenorocirea ce l’a lovit. De trei săptămîni e arestat şi pră­vălia i- e închisă, fără să fie vinovat întru cit­va. D-sa a fost arestat de la societate unde se afla ca un delegat conştiincios, voind a afla rezultatul final din acea zi, în ceea­ ce priveşte întrevederile cu miniştri. Toma Georgescu spune că e vesel că legea a trecut şi acum poate să fie în­chis şi 20 de ani în Văcăreşti, bine că scopul a fost atins. Şi Isus Christos pentru o lege a su­ferit martirul, adaogă el, în aprobarea sălii. Telegrame la ministru Din sală, un domn spune inculpaţilor că toate comitetele secţiilor din pro­vincie, cer telegrafic ministrului libera­rea tovarăşilor lor. Redeschiderea şedinţei La redeschiderea şedinţei, d. Rădu­lescu declară că primăria se retrage din instanţă. A­dună d. Brătescu aprobarea să­­lei. iî spune • Bine că v’aţi venit in fire, că er^ ?ă uiţî de risul lumei ! Acum vă mulţumesc hume|§ rţieu si al damblagiilor -8® stau colo.' (arată TM ,^mpaţl)T " Iar Ascultarea martorilor Martorul Gerescu spune că lumea străină din sală, striga că comitetul s’a vîndut şi lui Georgescu, apucindu-1 de git îi striga: hai la Cameră, h­oţule, oin­­dutule, trădătorule. Martorul Ridulescu face aceiaşi de­claraţie. Se continuă cu ascultarea martori­­lor. # Ascultarea martorilor Marin Teodorescu spune că şefii s’au opus de a merge la Cameră. Nişte in­divizi străini au aţîţat lumea la scandal. Martorul Ducă Ion, spune că la în­trunire, un individ necunoscut s’a ur­cat la tribună şi a strigat : «Fraţilor, comitetul e vindut. Noi să mergem la Cameră». Şefii mişcăreî s’au opus, strigînd : „Nu mergeţi, căci se compromite miş­carea pentru care am muncit 3 ani de zile". Martorul Florian Tănase face aceleaşi declaraţii. S’au­ mai ascultat apoi Uie Aldescu pentru Bumbu Ionescu, lordache Flo­­rea şi Manole Marin pentru Bot-Gros. Aceştia spun că Bot-Gros n’a scos şi n’a aruncat cu pietre. Adaogă că el a fost arestat de acasă. D. comisar Weltz declară că n’a au­zit pe Georgescu şi pe cei-l’alţi capi ai mişcăreî spunind să meargă înainte. Pe Bumbu l’a auzit fugind pe meseriaşi sa se oprească şi s’a retras chiar. S’au mai ascultat apoi şi ceî-l’alţi martori propuşi în descărcarea incul­paţilor, mai totî, fac declaraţiile la fel Emilian. Liberarea lui IBogdan- Piteşti Azi tribunalul Ilfov secţia II-a a ju­decat cererea de liberare pe cauţiune a d-luî Bogdan-Piteşti. Tribunalul era compus din d. Căli­­nescu, judecător şi Robescu, supleant. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. Obedeanu. Pentru d. Bogdan-Piteşti au vorbit d-nii C. Miile şi Paul Gapeteanu, cari au cerut liberarea pe baza unei cauţiuni de 200 lei. Partea civilă reprezentată prin d. a­­vocat Mitilinen a cerut respingerea ce­rere­ de liberare pe cauţiune. D. procuror Obedeanu a susţinut de asemeni respingerea liberare­ pe cau­ţiune. Tribunalul după o lungă deliberare a admis in principii­ liberarea pe cau­ţiune, urcind insă cauţiunea la 2000 de lei. Banii au fost imediat depuşi de d. Paul Capeleanu şi tribunalul a ordonat liberarea d-luî Bogdan­ Piteşti. Tragerea loteriei Caritas Azi la orele 2 şi jumătate a avut loc tragerea loteriei Caritas in sala de li­citaţii a primăriei Capitalei. La tragere au asistat d-nul procuror Magheru, căpitan Slatineanu, delegat din partea primăriei şi d. inspector de poliţie Durma. Iată rezultatul celor 400 de numere ctștigătoare a 20 lei. Restul câștigurilor se vor trage la 15 Martie. Au cîștigat cite 20 lei, numerile următoare *: 140039, 118949,141546,180010, 48389 27955, 27287, 12933, 106637, 19755 87091, 102347, 30713, 27027, 114174, 189427, 74934, 176459, 187201, 94224, 24917, 142542, 15500, 6561, 41357, 90588, 72154, 188248, 168885, 34563, 16196, 62795, 48039, 195198, 168.077, 165.563, 151.833, 174.283, 89.620, 129.070, 69.525,73.882,164.257, 33.334, 91.478, 127.268, 147.398, 54 626, 194.815, 57.135,110.278, 24.465, 97.124, 69.457,148.873, 99.307,158.852, 64.415, 47.867, 110.323, 4778, 143.828, 3977, 40591, 124.667, 4594, 47.321, 7558, 27.551, 141.179, 166.619, 104.822, 98.143,­ 128.337, 7­000, 167.826, 98.407, 122.372, 27.024, 61.638,117.409,77-894, 167.699, 121.890,118.298,77.728,2.317, 197.601, 103.445, 101.750, 150.606, 187.793,22.698, 76.761, 68.573,107.348, 31.577, 60.187, 47.324, 117.007, 82.450 94.926, 12.851,100.800,168.979, 89.324 158.614, 144.321, 17.322, 127.655, 119.708, 72.081,37.977, 89.645 119.641 63.367 147.568,87.549, 101.408, 92.987, 72.065 88.426, 150986, 198.265, 17.359 129667, 30378, 147824, 57260, 92860 100607, 80735, 91694, 144698, 72164 194320, 7124, 10730, 84079, 153405 173417, 6­375, 42052, 117391, 47160 116663, 74114, 97681, 17494, 135172 57.964, 78.226, 24.581,119.406,128.077 89.481, 97.548, 179.038,40.473,188.452 87.565, 117.668, 180.263, 97.765 128.269, 118.975, 89 336, 22.626 134.272, 49.064, 154.096, 137.654 171.302, 24.896, 160.318, 118.116,3555, 174.978, 85.013,77.190,155.196,26.241, 108.310, 39.169, 185.868, 99.668 114.172, 115.390, 121.292, 177.896, 18.096, 54.891, 46.299, 107.345, 55,358. 195.381, 18.179, 38.594,104.787 37.983 107.904, 138.544, 67,634, 54.393 98.694 164,592, 143.091,75.596, 154297,37774­8 841, 187.976, 41.393, 117.997, 137291 65803, 199.557. 96,777. Telegramele Serviciul de noapte Prinţul Henric în America New-York, 27 Februarie. — Prinţul Henric a plecat pe vasul Deutschland. înainte de plecare prinţul a adresat preşedintelui Roosevelt o telegramă mulţu­mindu-i pentru primirea cor­dială ce i-a făcut şi exprimând spe­ranţă că această vizită va întări şi mai mult prietenia dintre Germania şi Statele Unite. Preşedintele Roosevelt a răspuns că întărirea acestei prietenii constitue cea mai vie dorinţă a lui. Demisia cabinetului spaniol Madrid, 27 Februarie. — Se crede că d. Sag a­sta va prezintă azi regi­nei regente demisiunea cabinetului. Lambet în Ilusia Paris, 27 Februarie. — Un consi­liu de miniștri s’a ținut la En­sen, la care însă d. Waldeck-Rousseau, încă suferind, n’a luat parte. D. Loubet a emhim­b­at scrisoarea țarului, prias care este invitat să meargă in Rusia. Călătoria a fost h­otarîtă pentru a­­tona 1021»tftt£ « îţjsaf Main­, Lupte in Mandoiuria Petersburg, 27 Februarie.—..Rus­­ski Invalid“ află că mai multe lupte au avut loc intre trupele ruseşti şi Tunguşii din Mandoiuria, aproape de Mukden şi de Charbin, la 20 Ianuarie trecut. Tunguşii au fost împrăştiaţi cu mari pierderi. La 24 Februarie trecut, Tunguşii adunîndu-se, au jefuit un sat, la sud de Mukden. Trupele ruseşti interve­nind, au­ împrăştiat din nou pe Tun­­guşi, cari au fost goniţi din întăritu­­rile lor, ocupate apoi de ruşi. Servi­ciul de zi Călătoria lui Loubet In Rusia Paris, 27 Februarie.—Incrucişătoarele «Guichen», „Montcalm“, „Cassini“ şi două contra­torpiloare, sub comanda a­­miralului Prustan vor însoţi pe d. Lou­bet in călătoria sa în Rusia. Revocarea vizitei su­veranilor Angliei Londra, 27 Februarie.—După avizul miniştrilor regele a înştiinţat­­ pe lordul ocotenent general al Irlandei că vizita e majestăţile iar proectau să facă anul cesta în Irlanda nu va mai avea loc. Teatre-Petrecere-Concerte Scump dar face 1 In zilele de 12, 13, 14, 15, 21, 22, 23 și 24 Martie se va reprezenta la Teatrul Lyric Scump... dar face revistă operetă în 3 acte de D. R. Rosetti şi Cie. Actul 1 : Criza.—Economiile de la căilee ferate.—Banul cel nou­ — Mirănditza şi Scărtzan la Roma.—Reporterii de ziare.— Afacerea Zappa.— Şcolarul Titu­ —Func­ţionarul suprimat.—Emigraţii. Actul 2: Societatea Unirea.—Cofetăria Capşa.—Chibriturile.— Apa Bleu ii apa Bragadiru.—Conspiratorii de la Bulevard.— Meseriaşii.—Proprietarii.—Funcţionarii.— Pensionarii.—Arendaşii.— Plevna internă. Actul 3: Telefonul. — Telegrafia fără sîrmă.—Othello şi Desdemona.— Neuras­tenia—Libertatea individuală.—Vanica şi Mandica sau cele două cluburi.—Capita­lurile streine.—Scump... dar face. Biletele se află de vîrstare la Agenţia Teatrală Hall de L’Independance Rock maine şi în seara reprezentaţiei la casa Teatrului Lyric. „ Trupa de operete Marinescu, îşi va începe seria de reprezentaţii, la Ploeşti, în seara de Duminică 3 Martie cu opereta „Păpuşa“. In cursul lunei Martie ploeştenii vor avea ocaziunea să vază și să aplaude hazliul apropont „Taman la pont“ al ta­lentatului nostru confrate Marion, jucat de trupa Marinescu. I­DEREALE Bucureşti, 27 Februarie America ne aduce astăzi o nou­ă scă­dere la grid şi anume cu jum. cents sub influenţa marilor realizări din par­tea haussiştilor, pa cînd la porumb un sfert cents urcare. La Chicago griul notează trei sferturi cents în scădere iar porumbul jum. cents scădere. Continentul european exprimă o ten­dinţă calmă şi preţurile notează in scă­dere la toate bursele. La Paris griul notează 25 centime, făina 40 centime şi uleia 75 centime in scădere. La Buda-Pesta griul notează 6 heller, porumbul 8, ovăzul 2, belle, sgaie in scădere. * S’a vîndut 5 vagsAi^, porumb cu lei 880 vagonul predat gara Ciaati, 500 chile grio în greutate de 76 kilogy.me hectolitru cu lei 68 chila predat la gara Lehliu. ___ Pr. Adevărul DIX TAIN­A PLOEŞTI Rănire gravă.—Eri seara pe la orele 7 elevii Angelescu Niculae şi Niculescu Mi­­rcea, ambi din clasa VI lgecului local, pe cînd se duceaîi spre piaţă, se întîlnesc în cale cu doi băeţi de la o măcelărie care duceau un cufăr. Ajunşi aproape de dînşii strigară cu un ton necuviincios, să se dea la o parte. Elevii însă le atrase atenţiu­nea, să fie puţin mai politico?! la care măcelarii începură să răspundă prin înjură­turi şi fără ca să fie provocat unul dintre ei anume Gheorghe scoase un cuţit, pe căre­­ înfipse elevului Angelescu Nicolae în pi­ciorul stîng, cauzîndu-i o rană destul de gravă pentru care a și fost transportat la spital. Agresorul In urmă a dispărut. Accident nenorocit.—Locuitorul Nico­­lae Haralsmbie, din com. Comarnic se în­torcea acasă pe linia ferată. In apropiere de stația Comarnic, a fost ajuns din urmă de trenul de 1­1 a. m. ce vine de la Predeal. Voind să se dea la o parte, scăpă din mînă o pîîne şi voind s’o ridica şi cura trenul era în apropiere a fost apucat de maşină şi tăiat. Cada­vrul a fost transportat la spitalul din Cîm­­pina, Prinderea unui vechiu dezertor.—De către jandarmi s’a prins individul Ştefan Nicolae, dezertor din Batalionul 2 de vî­­nători contigentul 1879. JJandarmii l-au înaintat corpului din care face parte pentru a-şi termina la vîrsta de 44 ani restul de serviciu activ, d’Ad­ans, Jalnicii Mary Zipper, Ana şi Simon Goldenthal cu copilul, Peppi şi Julius Blumenfeld cu copilul, Elena şi Isidor Osins cu copilul, Herman Zipper, Mina Zigmond cu copiii, Rachel Zlatkes cu co­piii. Netty Baum, precum cumnaţi şi cumnate, veri şi verişoare au adînca durere a vă face cunoscut încetarea din viaţă a prea iubitului lor soţ, tată, bu­nic, frate, cumnat şi văr Samuel Zipper în etate de 61 ani, încetat din viaţă la 28 Februarie. Înmormântarea va avea loc Vineri 1 Martie a. c., la orele 2 p. m., la domiciliul decedatului Bulevardul Maria 30 de unde cortegiul va porni la Cimitirul Israelit (şoseaua Mavroghenî). Prietenii şi cunoscuţii cari, din eroare n’au primit invitaţiune specială sunt rugaţi a considera presentă ca atare. Jalnicii: Chiriandt­i ,Sgai’e Oprea, Elisa şi dr. Ioan Toma Tomescu ofi Ilisa, Du­mitru şi Maria Oprea Soare, Zoe Fran­­gulea, Maria şi Atanasie Dumitrescu­, Dumitra şi Elena Mirescu, Ana Geor­gescu cu fiii Venera şi dr. Zigura cu fiii, Aurelie şi Elie Solacoglu cu fiica, Ana şi Apostol loan, au durerea a vă face cunoscut, pierderea prea iubitului lor, soţ, tată, socru, bunic, cumnat, frate, văr şi unchi. Soare Oprea în etate de 72 ani încetat din viaţă la 25 Februarie, orele 2 p. m. la moşia Păuineşti, din judeţul Falciu, de unde va fi transportat in Bucureşti la biserica Sf. Apostoli (Du­­descu) Joi 28 Februarie, ora 10 dimi­neaţa. Serviciul funebru va avea loc Vineri 1 Martie, orele 2 p. .m., după care ră­măşiţele mortuare vor fi transporta­te şi depuse în cavoul familiei de la mânăs­­tirea Cernica. Aceasta va servi de invita­tiu­ne. Etablissement EDISON in fie­care seară RegM-esentaţiu­­nile Trupei G­ermane începutul 8V2 precis. SAMBA'S’A *! M­ARŢII! BALUL ELOBILOR începutul la orele 11 ^ In fie­care Duminecă, Marţi şi Joai , Inceputul la orele llA/s 10458—4 D-nii Doctori îiSĂ“ S stabilirea unei diagnose, ar avea necesi­tate de un examen cu razele stentgen se pot adresa : O-Iuti E Nr. Cerota Strada POLONA No. 17, ora 6, care po­sedă instalaţiune­ complectă de radio­grafie şi radioscopie. 10399 -16 ftpostsin SPECIAL în BOALE NERVOASE Elev al D-luî Profesor Marinescu, fost 3­2 ani intern în serviciul D-sale de boale nervoase, erectrhii și ale măduvei spinărel. Electricitate, mecano­terapie, hypnotizm Str. I. C. R­ătiaanu 30, (Fost COLȚEI 74) De ÎNCHIRIAT Peste 20 ap­artamente mici şi mari, în imobile noi, situate pe B-dul Maria şi Str. Nifon, cu preţuri foarte eftine , li­bere de acrim­. Preţurile de la 200 pînă la 2500 pe an. 5 prăvălii cu câte 2 şi 3 camere. 4 case mici c­u curte şi grădină. 1 pivniţă mare. Terenuri îngrădite pentru depozite. VÎBITSITP terent­ri Sc­oase în di- VIMdiSM v­ferite cartiere ale ora­şului, cu preţuri foarte reduse, înlesnire de plată Uu loc mare pentru Ubricî la margi­­nea oraşului, şoseaua Giurgiului, tra­versat de linia ferată. A se adresa proprietarului O. A. SUTER, STR­ABA SUTER Ap. 9 (Gramont). 10410 -10 Serviciul special de Vaccinării] s’a mutat în strada LICACI .ro. Si Chemăr­ acasă Telefon sau Poştă. Institutul vaccinogen Statului eliberea­ză buletine pentru Şcolî. 10137-104 Cărţişoare | Modele noi şi alese ! Au sosit in mare cantitatea şi se vînd cu preţuri fabu-f­los de eftine la : 6. Apostole» 36, Calea Victoriei, Sil Fin de Siecle 34, Calea Victoriei, 34 Specialitate de Costume tailb­ur gata şi după comandă de la Ultimele creaţiunî de butse pentru carnaval brodate, pictate etc- Specialitate de articole de botez precum şi Pelise brodate înce­pând de la Jupoane de mătase elegante şi bo­gat garnisite de la Specialitate de mănuşi, calitate bună Pr. 3.50 Asemenea lungime 30 butoni pen­tru bal 6.05 Specialitate de Corsete de Paris începând de la 45.75 10367—21 De Consult: 4—8 p. m. de la Sf. 10335-24 48 50 15.— Ifotel Continental praterstrasse­l-iul Bang Prețuri moderate, ascensoriu tTft yrrrrfTrf rt rfTVHs^-uj­.o uf* » v yy*

Next