Adevěrul, aprilie 1902 (Anul 15, nr. 4552-4579)

1902-04-01 / nr. 4552

Luni 1 Apriliere 19023 86096 90261 91886 91899 9246593000 94171 94731 96348 96776 97135 97225 97083. Afară de acestea sau mai tras 1850 numere cari cîştigă cite 200 coroane. [Congresul studenţesc din Pesta Iată programa congresului internaţio­nal studenţesc ce se va ţine la Buda­pesta in luna Septembrie şi la care vor participa un mare număr de stu­denţi români. La 19 şi 20 Septembrie va fi sosirea studenţilor; La 20 şi 21 primele două zile ale congresului care va lucra de la orele 9 dimineaţa pina la 1 p. m. La 22 reprezentaţie la Operă în o­­noarea congresiştilor; La 23 reprezentaţie la Teatrul Na­ţional ; La 24 un mare concert; La 25 banchet oferit de municipali­tatea oraşului ; La 26 serată in onoarea studenţilor la Park-Club ; La 27 mare serbare veneţiană pe in­sula Margareta ; La 28 banchet de adio; La 29 curse atletice şi apoi escur­­siuni prin împrejurimile Budapestei. Cum se vede, vor avea loc in capitala Ungariei o serie de serbări strălucite in onoarea studenţim­ei internaţionale. Consiliul comunal — Şedinţa de la 30 Martie — Şedinţa se deschide la orele 5 şi 20 m. sub preşedinţia d-lui Procopie Du­­mitrescu, primar al Capitalei. Prezenţi 17 d­nn consilieri. D. primar spune că comisia budge­­tară a admis capitolul personalului şi roagă să se voteze budgetul care e în­tocmit conform cu necesităţile comunei. Se votează fără discuţie budgetul per­sonalului şi budgetul pensiunilor. Budgetul ordinar se votează în total, răm­inind ca budgetul extraordinar să se voteze în albă şedinţă. Se aprobă stingerea procesului dintre comună şi societatea de construcţii cu co­ndiţiunea ca comuna să plătească societaţei 120 mii lei şi procente în sumă de 37 mii lei. Se mai admite transacţiunea pentru stingerea procesului cu d. Cimpeanu. Se votează mai multe budgete bise­riceşti. Se depune budgetul bisericei Sf. Vi­neri care se întreţine din avere proprie şi din excedente. Relativ la acest budget se citesc două cereri: funcţionarii epitropiei cer să nu li se aplice sistemul reducerea lefurilor de la stat, căci nu depind de el, iar preotul Economu, parohul bisericei, cere să i se egalizeze indemnizarea cu a ce­­lor­l­alţî erori laici, la 180 lei în loc de 100 cit primeşte actualmente. Se admite in principiu a nu se impune curba reducerei lefurilor statu­lui la funcţionarii acelor biserici cari se susţin din averea lor proprie şi ale că­ror budgete daţ­ excedente. «• Se mai rezolvă cite­va chestiuni de mică importanţă şi şedinţa se ridică la orele 7. Rep. Pensionarii şi politica Stimate Domnule Director Informat că unii din colegii noştri pen­sionari, ar fi bănuind că prin recomanda­rea făcută pensionarilor din Capitală a candidature! colegului nostru I. Bră­­tescu pentru viitoarea alegere de la 4 Aprilie, s’ar face jocul partidului con­­cervator, spre a dispare această bănu­ială, cred de a mea datorie a da urmă­toarele explicaţiuni : Consiliul nostru de administraţie, in şedinţa de la 14 curent, între altele, discutind şi asupra atitudine! pe care pensionarii urmează a o avea faţă de vitoarea alegere de la 4 Aprilie . Avind în vedere pe de o parte deci­ziunea luată in ultimul congres de a combate pe ori­ce căi, şi prin alegeri, atit actualul guvern cit şi pe ori-care altul care nu va ţine seamă de legiti­mele lor cereri, şi considerînd că într’a­­devăr nici guvern nici Camere, n’au ţi­nut nici o seamă de cererile noastre. Avind asemenea în vedere că pentru alegerea de la 4 Aprilie, sunt mai multe candidaturi intre cari din norocire şi aceea a unui coleg al nostru pensionar, I. Brătescu, membru activ al societăței noastre, care în toate congresele a sus­ţinut cu căldură şi competinţă dreptu­rile noastre ; pe aceste consideraţiuni şi In virtutea al­­a de la art. 2 din sta­tute, consiliul a decis ca la întrunirea pensionarilor de la 24 curent, intre al­tele să recomande colegilor lor candida­tura colegului lor Brătescu, independent de culoarea sa politică, ceea ce s’a şi făcut. Prin aceasta pensionarii pe de o parte vor fi consecinţi deciziuneî congresului, iar pe de alta îşi vor face şi datoria de a susţine candidatura unui coleg al lor. Şi dacă între candidaţii independenţi ar fi fost o­e care alt pensionar, care să înt­­trunească condiţiunile colegului nostru Brătescu, de­sigur că şi consiliul şi pen­sionarii ar fi procedat tot ast­fel. Să se noteze bine că consiliul nostru de administraţie,­in marea sa majoritate se compune din liberali şi independenţi, ast­fel că nu pot fi bănu­ţi de unelte a partidului conservator. Sigur fiind că in urma acestor expli­­cafiuni va dispare ori­ce bănuială, şi mulțumindu-vă cu anticipare pentru pu­blicarea lor in stimatul dv. ziar, vă rog a primi şi cu această ocaziune asigura­rea înaltei mele consideraţiuni. 1902 Martie 29 Dr. O. Hanno întrunirile de aseară Întrunirea liberală de la Circul Sidoli Aseară liberalii au ţinut o întrunire la Circul Sidoli. . Incinta circului era complectamente plină, atit prin staluri şi loji, cit şi in arenă. Şedinţa s’a deschis la orele 8 jura, sub preş’idenţia d-luî Niţu Sterie, de­putat. D. Gr. Alexandrescu, luînd cel d’in­­tîiui cuvintul, spune, că-şi va face da­toria, dacă cetăţenii il vor trimite in Cameră. Mulţumeşte apoi partidului, care i-a pus candidatura la alegerea de la 4 Aprilie. D. Em. Dan face o comparaţie intre partidul liberal şi conservator.* Arată oportunitatea candidaturei d-lui Gr. A­­lesandrescu. D. Vlădescu-Olt vorbește despre che­stia financiară și arată, cum partidul liiceral a rezolvat această chestie. D. E. Ciocanelli spune, că disciplina obligă pe toţi liberalii să voteze pe a­­cela care e candidatul partidului libe­ral, îndeamnă pe cetăţenii din sală, ca să nu asiste nici unul la întrunirea de azi a conservatorilor de la Dacia. D. Rădulescu Elefterie învinueşte partidul conservator de măcelurile comise la Slatina, Buda, R.­Sărat. Face elogii d-lui Gr. Alexandrescu. D. Petrovici, ajutor de primar, spune că d. Iancu Brătescu are multe păcate și de aceea candidatura sa n’a fost ac­ceptată sub conservatori la alegerile generale. Oratorul spune apoi că meseriașii au­ fost exploataţi de conservatori. Trecind la chestia financiară, face o paralelă intre partidul conservator şi partidul liberal şi zice că anul 1901 are aceeaşi importanţă pentru ţară ca şi anul 1897. D. Niţă Sterie, incheiind seria cuvin­­tărilor, îndeamnă pe cetăţeni să voteze pe d. Gr. Alexandrescu la 4 Aprilie. Consfătuirea conservatoare Aseară s’a r­ ţinut două consfătuiri e­­lectorale ale partidului conservator can­­tacuzinist, una la d. P. Sfetescu în str. Mircea-Vodă şi alta la d. Iancu Brăte­­scu în str. Popa­ Tatu. întoarcerea studenţi­lor de la K­oma La gară După cum am anunţat, aseară au sosit în Capitală studenţii cari au repre­zentat studenţimea romînă la congresul de la Roma. La orele 8 pe peronul gărei de Nord se afla un număr considerabil de stu­denţi ai Uniunei mai mulţi,­ fiind­că aceştia au organizat primirea la gară,­ public numeros, şi elevii liceului Vir­­giliu Popescu cu drapelul in frunte. Studenţii universitari au plecat in corpore de la Universitate la orele 7.15 m., avind în frunte drapelul al­bastru al Ligeî naţionale, oferit de stu­dentele romine din Sibiu. Pe drum mergînd spre gară cortegiul intimmi pe rege, care venea de la gară, şi îl salută cu entuziasm, înclinînd drapelul. Sosirea trenului La gară peronul a fost înţesat de lume. După o aşteptare de o jumătate oră, adică la orele 8 jun, trenul de Vircio­­rova se opreşte in staţie. Muzica bersaglierilor a coloniei italiene intonează pe rind imnul italian şi mar­şul Garibaldi, in timp ce delegaţia de studenţi se scoboară din tren. In acest moment, izbucnesc­­aplauze zgomotoase; studenţimea manifestă pen­tru tinerii studenţi întorşi din capi­tala Italiei, unde sărbătoriseră frater­nizarea italo-romînă. Au­ sosit insă numai doi dintre stu­denţii delegaţi, şi anume d-nui G. Xeni şi Jean Dumitrescu. D. C. Olănescu a sosit după o jumătate oră cu un alt tren, iar d-nii Vişoiu­ şi Capeleanu vor sosi Marţi seara. Discursurile de sosire Tînărul student Zaharia Dumitriu ro­steşte o caldă cuvintare colegilor săi întorşi de la Roma, cari au reprezintat studenţimea romînă cu demnitate în mijlocul studenţilor şi a poporului italian. Spune că Italia, patria mumă a tuturor latinilor, a salutat cu entuziazm pe studenţii romini cari aduceau la Roma salutările poporului român. D-sa ură bună venire studenţilor şi strigă: Trăiască Italia ! studentul Oroveanu urează bună sosire delegaţiunei care a avut o înaltă mi­siune la Roma şi salutind Italia şi di­nastia romina. Tînărul elev Steriă a vorbit din par­tea elevilor institutului Virgiliu Popescu uimind de asemenea bună-venire stu­denţilor romîni. Au răspuns la aceste discursuri subli­niate de aplauze zgomotoase d. C. Xeni. A salutat pe camarazii săi cari Ie-au pregătit o atit da impunătoare primire, din partea studenţim­ei italiene şi a mi­nistrului­­de instrucţiune al Italiei d. Bacceli. A arătat onoarea ce li s’a făcut la Roma, spunînd că drapelul societăţei studenţeşti «Corda-Fratres» din Turno a fost depus in marea sală a primăriei din Roma, intr’un loc unde sunt păs­trate trofeele poporului italian. Termină strigind: «Trăiască Italia şi Piominia»! Plecarea de la gară La orele 9 studenţii formează un cor­tegiu ca de 1500 inşi,­­ şi pornesc cu torţe aprinse in oraş. Pe tot parcursul, muzica bersaglierilor a intonat diferite cintece patr­iotice. Pe calea Griviţei in faţa bisericei Sf. Voevozî, un lucrător italian care aştepta în colţul străzei, entuziasmat de mani­festaţia studenţilor romini pentru Italia s'a descoperit şi a strigat cu glas pu­ternic : «Eviva Corda frairesi». Studenţii au răspuns prin urale. Ast­fel au mers pină ce au ajuns In faţa universitate! Adi d. Xeni luind din nou­ cuvintul, aduse elogii d-lui Phizip Geliothos, pre­şedintele şi întemeietorul societăţeî stu­denieşti „Gorda fratres“, şi d-lui Per­­sico, vice-preşedintele societăţei, cari au dat dovadă de neţărmurită dragoste pentru studenţimea română. După acestea, muzica a mai intonat clte­va cintece în aplauzele tinerime! studenţeşti, şi toţi s’au despărţit. —m— Duelul fie eri Se ştie că în urma unei altercaţiuni, urmată de o violenţă polemică prin presă, d-nui Onofri, fostul impresar al Operei, şi Oscar Spirescu si-au trimis martori. Eri la orele 4 p. m. a avut loc intil­­nirea pe teren intre cei doi adversari. Teatrul duelului a fost pădurea Bă­­neasa, într’un loc Închis de-o parte prin­­tr’o colină, de alta prin desimea arbo­rilor. Arma aleasă: spada. Martorii d-luî Onofri au fost d-nii Benedetto de Lucea și Porlitz ; martorii d.-lor Oscar Spirescu d-dii Pisani și Const. Lecca. Meitre de teren, d. profesor Nicolau. Medicul a adus cu sine numeroase in­strumente chirurgicale, material de pan­sament, şi diverse medicamente şi de­zinfectante.* Imediat ce a început duelul s’ă putut vedea că ambii combatanţi nu prea erau abili minuitori ai spadei. Din această cauză de mai multe ori speciele greşin­­dipsi ţinta, se infipseră în pămint,­­aşa că medicul a fost silit să se şteargă bine şi să la dezinfecteze în acid fehic. Au fost patru reprize. La un moment dat spada d-lui Spi­­rescu, parind o lovitură, rănește pe d. Onofri la antebrațul drept. Procesul-ver­­bal prevăzînd că la prima picătură de sînge duelul trebue să înceteze,— onoa­rea s’a declarat satisfăcută. Rep. Conferinţa d-lui dr. Şt. Minovicî Aseară d. dr. St. Minovicî, chimist le­gist, a ţinut o importantă conferinţă la institutul de bacteorologie, vorbind des­pre «Singele din punctul de vedere chimico-legal». D-sa a pus în evidenţă descoperirile făcute de medicii germani în privinţa diferenţiărei singelui. Pină acum erau discuţiuni asupra de­­terminărei singelui care s’ar găsi pe un obiect oare-care, spre a se şti dacă e sînge de om sau de animal. Această descoperire ajută într’un mod preţios cercetărilor justiţiei în materie criminală. D-sa a arătat intr’un mod foarte ex­plicit, modul cum se poate face defe­­renţiarea singelui prin noul sistem. La urmă, d-sa a arătat mai multe proec­­ţiuni electrice asupra structure! globu­­lelor din sînge la om, la animale şi la reptile. Conferinţa d-luî dr. Şt. Minovici a fost foarte mult aplaudată şi a prezin­­tat o importanţă deosebită. Ancheta crimei din Iaşi - - De la coresp. nostru — Iaşi, 30 Martie.—Ancheta crimei din strada Sadoveanu continuă cu multă activitate, condusă fiind de energicul procuror C. Parteni. Dragomir lăutarul, a cerut să-şî scrie singur depoziţiunile. In aceste depoziţii, Dragomir neagă iarăşi că ar fi autorul faptului. In ce priveşte insă ora în care s’a petrecut crima, se apără că a fost beat şi nu ţine minte unde a fost. Al doilea luiuurt Gh. Barcă, al doilea bănuit ca autor al crimei, spune că nu ştie despre omor şi arată ca autori pe soţii Anania şi Ion Radetzky şi fata Elena Floare­, cu con­cubinul ei Vasiliu. Zice că aceste persoane s’au înţeles între ei, de aceea aduc atitea mărturii contra lui şi a lăutarului Dragomir. Stabilirea unui fapt Am arătat eu­ că au fost citate d-nele Maria Hangan şi moaşa Sărbeanu, între­bate din nou, ele confirmă iarăși că la 9 juni. au văzut pe Dragomir lăutarul eşmd din casa victimelor. Dragomir confruntat cu martorele in chestiune este recunoscut, și ele dau deta­lii de modul cum l’au văzut. Dragomir neagă însă că a fost. Ancheta urmează. Riga TEATRU-MUZICA Palatul Ateneului: Concertul Leria­ Flesch. — Teatrul Naţional: Be­neficiul d-rei Eugenia Ciucu­­rescu; pentru a 6-a oară Vlaicu-Vodă concertiştii de aseară de la Ateneu sunt destul de cunoscuţi ca artişti eme­riţi. Aseară insă s’au întrecut. Vocea caldă, şcoala aleasă şi suflul de poezie cu care ştie să animeze o piesă muzicală fac din d-na Leria o cintăreaţâ pe­ care nu te saturi s’o asculţi mereu D. Fiesch e astăzi un violonist care comptează între violoniştii de mina in­­u­ia. Noi sperăm să auzim în curînd de succesele sale in marile oraşe ale occi­­dentului. Technica sa remarcabilă, dar mai pre­sus de toate sentimentul sau atit profund şi nobil fac minuni pe cele cinci coarde ale unei minunate vioare. Publicul numeros şi select, i-a făcut adevărate ovaţiuni. * La Teatrul Naţional excelenta dramă Vlaicu-Vodă— succesul stagiune!— s’a jucat aseară pentru a seasea oară îna­intea unei săli aproape plină de un pu­blic ales. Beneficienta, d-ra Eugenia Ciucurescu șî-a afirmat inc’odată in aplauzele pu­blicului tînărul și frumosul sau talent de tragediană în rolul Doamnei Clara. Autorul a fost chiemat mereu la rampă. E. O. F. Telegramele Adevĕrului Serviciul de zi Depeşele noastre particulare Revoluţia In Belgia Bruxelles, 30 Martie.— Ziarul In­­dependance Belge publică un artico în care ocuplndu-se de situaţiunea din Belgia apelează la rege ca să ia măsuri şi face pe clericali răs­punzători de consecinţi. Arbitraj Geneva, 30 Martie.­­ Guvernul Federa­ţiei sviţerene va aduce conflictul Halo­­sviţeran înaintea tribunalului arbitral din Haga. D. Loubet, preşedintele republicei fran­ceze, va fi arbitru. Continuarea război­ului anglo-bur Londra, 30 Martie. — Ministrul de război şi al Angliei anunţă In mod oficial că tratativele de pace cu burii n’au răuşit, că războiul va continuă şi că noui trupe vor pleca In Africa de sud. Nota această oficială a pro­dus o mare dezolare în popu­­laţiune. Serviciul de noapte fievoluţa în Belgia Demonstraţiuni Bruxelles, 30 Martie.—Demonstra­­ţiunile în favoarea sufragiului uni­versal s-au reînoit ieri la Bruxelles şi în provincie. Mulţimea a străbătut stradele, huiduind pe deputaţii cle­ricali. Poliţia a trebuit să intervină de mai multe ori şi să respingă mulţimea cu săbiile. Sunt numeroşi răniţi. Baricade Bruxelles, 30 Martie.—Mulţimea a încercat să construiască baricade pe unele strade. Gean­­darmeria însă s’a opus. Din ambele părţi s'au tras focuri de arme. Cu mare greutate mulţimea a putut să fie îm­prăştiată. Pacea angilo-bură im­posibilă Londra, 30 Martie.— Camera co­munelor.— D. Balfour declară ca nefundate zgomotele în privința unor pretinse progrese ale negociărilor de pace d­in Africa de Sud. War Office anunță trimiterea pe timpul de luptă a 21,000 oameni. Tratatul asupra Man­­eiuriei Petersburg, 30 Martie. — Monitorul Imperiului publică un comunicat al gu­­vernului in privinţa tratatului relativ la Manciuria, precum şi textul acelui tratat. După cuprinsul tratatului, Rusia a­­deră la restatornicirea autoritățeî guver­nului chinez in Manciuria, obligîndu-se a’şi retrage trupele in termen de 18 luni, dacă nu se mai produc de­­sordine sau dacă atitudinea celor­l­alte puteri nu constitue o piedică la aceasta. Comunicatul guvernului mai declară că remiterea administraţiunei civile de la Niutschwang, chinezilor, se va face numai după ce trupele străine vor fi părăsit acest port şi după ce adminis­traţia din Tientsin va fi fost de a­­semenea remisă chinezilor. Dacă guvernul chinez violează vre­una din prescripţiunile tratatului relativ la Mandoluria, guvernul rusesc nu se va mai considera legat prin tratat şi va declina ori­ce răspundere pentru con­secinţele ce ar urma. Rechemarea agentului sirbesc la Sofia Belgrad, 30 Martie.— Agentul di­plomatic al Serbiei la Sofia, I.Glaja, a fost rechemat şi pus la dispoziţiu­­nea guvernului. Depeşile noastre particulare GALAŢI 30 Martie.— Astăzi a avut loc înmormântarea ex-generalului Maican. Corpul decedatului a fost ridicat şi depus în carul funebru de ofiţerii de marină. Mulţi plângeau. Carul a fost urmat de membrii corpului consular, ofiţeri superiori de toate armele şi o mare mulţime de lume. Nenumărate coroane aco­­pereau dricul. BRAILA Procesul Antinescu-Cosac, etc. 30 Martie.— Pronunţarea sentinţei în procesul Antinescu, Cosac, etc. relativ la abuzurile de sub fostul consiliu comunal s’a amînat pentru Luni 1 Aprilie. Rola Pacea ang-So­bură Londra, 30 Martie.— Guvernul en­glez văzînd că pretutindeni au în­ceput să se manifeste dorinţi pu­ternice de a se încheia odată pacea între englezi şi buri, a declarat că, cu toate că deocamdată războiul continuă, tratările urmează. In această privinţă, cercurile de bursă se arată foarte optimiste. Lordul Kitchener a dat o gardă de onoare delegaţilor buri. Armistiţiu general Londra, 30 Martie. — Se zvoneşte că Duminică, la miezul nopţei, se va proclama un armistiţiu general. Măsuri contra agitato­­rilor bulgari Sofia, 30 Martie. — Guvernul bul­gar a declarat că va lua cele mai energice măsuri contra agitatorilor. In primul rind, a oprit imnportul de arme şi a trimis la graniţă noui întăriri de trupe. S’au luat măsuri pentru o imi­nentă arestare a agitatorilor macedo­­bulgari. _______ Morţi şi răniţi Pe stradele Baviere, Es­­calier, Piaţa Saint Jean, dinaintea lui Maison du Bou­ple muncitorii au ridicat baricade. Erau adevărate fortăreţe. După o luptă eroică şi disperată de ambele părţi, armata a invins în urma unui asalt cu salve de gloanţe, baricadele au pu­tut fi luate. Sunt şease morţi şi mai multe sute de răniţi cari au umplut spitalele. Intre răniţi se află de­putatul socialist Delbastée La Houdeng. Situaţia se agravează Situaţiunea se agravează din ce în ce. Dacă Luni dezordi­nele vor continua, armata are ordin să tragă asupra mulţi­­mei ca la atac asupra ina­micului. Aceasta s'a comunicat frun­taşilor socialişti, cari totuşi nu cedează. T­eatre-Petrecere-Concerte — Luni 1 Aprilie va avea loc la Tea­trul Naţional, o reprezentaţie extraordi­nară pentru ridicarea unui monument ne­uitatului artistii­ Vasile Hasnaş, ale cărui sublime creaţiuni au rămas adine întipă­rite în memoria tuturor celor cari l’au ad­mirat. Se va juca „Domnul Alfons", comedie în trei acte de Al. Dumas-fiul. La sfîrşitul spectacolului se va face desvelirea bustu­lui lui Vasile Hasnaş şi se vor recita ver­suri de ocazie. Sperăm că publicul bucureştean va asista în număr considerabil la această pioasă comemorare a mult­ regretatului artist. — „Napoleon 1 Bonaparte“ e numele frumoasei piese care se va juca în bene­ficiul talentatului artist Ion Livescu, care a făcut din rolul lui Napoleon o frumoasă creaţiune. — Mercur 1 3 Aprilie se va juca splen­dida comedie a lui Moliere „Avarul” în beneficiul valorosului artist Ion Brezianu. Publicul bucureştean, care apreciază aşa de mult pe distinsul artist, îl va serbători _ . . »cum se cuvine in ziua de 3 Aprilie Inmormîntarea generalului MHcan _ lQ b­,nefic­iul iubitului artist N. So­­­rearm se va juca la Teatrul Naţional, Duminică 14 Aprilie (prima zi de Paşti) spectaculoasa feerie „Don Juan de Ma­­rana" Biletele se reţin de pe acum. INSERŢII Subsemnaţii, funcţionari în administra­ţia „Adevĕrului“, bănuind la eşirea noastră de la slujbă, în seara de 28 Martie cu­rent, că sîntem urmăriţi, am acostat în dreptul hotelului Splendid dou? studenţe cerîndu-le satisfacţiune. Convingîndu-ne în urmă de eroarea făcută, ne credem datori a recunoaşte greşala şi a le cere scuze. Munteanu, Heller, Finkelstein.­­ Doamna Iosephina G. Gilcă, cu fiic sa, Sophia şi familiile Ştefan şi Felicia Gilcă, Alexandrina Gilcă, Ortans şi Ioan Mihăescu cu copii Necolae Gilcă, Ralija, Leonida cu fiii săi Ioan, Leon,­­Zoe şi Constantin, Familia G. Palade, N. Băr£ bculescu, D. Poenaru, C. Garoflide, Tei­­şanu, Zamfirescu, Ignat Berceanu, Găi­tan şi Olteanu, au durerea a vă face cunoscut încetarea din viaţă a prea iu­bitului lor soţ, tată, frate, cumnat- un chifi şi fiu, loctor G. Gilcă încetat din viaţă in ziua de 30 Martie, in etate de 30 afli, şi vă roagă să bine­voiţi, a asista la ceremonia funebră, care va avea loc astăzi Duminică 31 Mar­tie, orele 2 jum. p.­­m., la domiciliul decedatului, Str. Dionisie No. 3, de unde cortegiul va porni la Cimitirul Șer­ban-Vodă (Belii), București, 1902. heyCTICT“ în BELGIA Regele pentru votul universal. — Di­solvarea parlamentului.— Un tro­feu !—Meetinguri de noapte.— A­­pelul femeilor către armată. Bruxelles, 30 Martie. — Regele sfătuind pe guvern să pri­mească votul universal, con­siliul de miniștri s'a opus. * Ziarul Le Soir află că par­lamentul va fi disolvat. * La Maison du Peuple ("Casa po­porului) s’a atîrnat ca trofeu steagul roşu cu care muncitorii au manifes­tat înaintea regelui.* Toată noaptea socialiştii au­ ţinut meetinguri la Maison du Peuple şi sub cond liber, apărîndu-se cu re­volverele şi cerind votul universal * Femeile notabile au lan­sat următorul manifest către soldaţi: — Rugăm pe fiii, fraţii şi logodnicii noştri să pă­zească decalogul şi scrip­tura cari spun: «Să nu ucizi !» Evenimente sîngeroase sint inevitabile. Sîngele a curs 3 Bruxelles, 30 Martie, ora 8.40 m­. seara. —■ In tot cursul nopței au­ avut loc ciocniri singe­­roase pe strade. S'au petrecut scene groaznice, între muncitori §i armată. -A­A­A Ade venni! De XtfcuMtera frifou si Sala BRAGADIRU 14 ^Aprilie 1^0^, (Prima zi de Paşte) Poziţiunea cea mai frumoasă a Capitalei Zilnic Muzica şi Orchestra Reg. I­V Ilfov 21 W* ISIS SPECIALA s’ KBEJCA'fi’AlîSE ALEASA. Popicele restaurate vWSSUMIfe­ilUMlâ din nou, diferite distracţii pentru copii. UT INTRARE LIBERA NR. Str. Ca-rol Hotel Central S.O­tcani, din Calea Victoriei Hotel de Franţa linia Mihai Vodă 15 baiul. Din cri-ce parte a Capitalei corespon­denţă cu Tramway bani 30, direct GRANINA BUAUAUIUU. Cu multă stimă Antrepr­enor FLOSN­AK K'irffiFAA'ESCtJ. sub conducerea D-lui MAICU Ultimele Greatim­i DE Pălării Santos Dumont“ pentru sesomal­ele l°rimă-vara la RUBENS 38. Calea victoriei, 38 BUCUREŞTI. 154 1050 fie INCHIRIAT de la Sf. Gheorghe Peste 20 apartamente mici şi mari, în imobile noi, situate pe B-dul Maria şi Str. Nifon, cu preţuri foarte eftine, li­bere ale acuma. Preţurile de la 200 pină la 2500 pe an. 5 prăvălii cu câte 2 şi 3 camere. 4 case mici ca curte şi grădină, 1 pivniţă mare. Terenuri îngrădite pentru deposite. VÎf17910 terenuri şi case în di- V­alandi ,­ferite cartiere ale ora­şului, cu preţuri foarte reduse, înlesnire de plată cu loc mare pentru fabrici la margi­nea orașului, şoseaua Giurgiului, tra­versat de linia ferată. A ste adresa proprietarului O. ■A.. SSUCTEST, STRADA SUTER NO. 9 (Gramont).__________ 10410­­­10 Apartamente și de închiriat în str. Popa­ Tatu No. 1 și strada Modei 14. A se adresa d-lui ficior Biberia advocat. str. Franklin () bis. 10561-15 Atragem atenţiunea cititorilor noş­­tri asupra importantului avis Lu­­kianoff din pag. IV-a. Primăria Urbei Tergovişte Publicaţie 9 La frontonul palatului Comunal, unde este locul rezervat, avînd diame­tru de lm ,04 fiind necesitate a se ins­tala un ciasornic mare de turn, cu două clopote, care să aibă sunet mare spre a se auzi din depărtare şi care să bată ciasurile şi sforţă­rile, şi să se întoarcă cel puţin la 8 zile. Primăria aduce la cunoştinţa d-lor ciasornicari despre aceasta, ca cei ce vor voi să se angajeze cu insta­larea unui asemenea ceasornic la locul indicat, să bine­voiască­­ adresa acestei Primării ofertele rela­tive cu începere chiar de acum înainte pînă la 28 Aprilie anul cu­­rent în urma căreia se va putea tranşa definitiv. Condiţiunile se pot vedea în biu­­roul acestei Primării în ori­ce zi de lucru. No. 1054—28 Martie 1902 10612—2 M. CHRI STEA fost judecător la Tu­bimanul Ilfov AVOCAT 26, Strada Paleologu, 26 i.r. m wrgiesf De la Faciltâţile din Paris şi Viena Fost medic de oraş, fost medic la spital 190. 9, Calea Călăraşilor.%'o. 9 Specialist în boale interne și de femei Consult.de la 2—4. Pentru săraci gratis lotari Adresa Serviciul special de Vaccinări s’îi mutat în Strada Lucaci r*p. 41 Chemări acasă Telefon sau Poştă. Institutul vaccinogen Statului eliberea­­g­ză buletine pentru Școli. 10137-1041 Dr. Gr. Petrescu Boale de ochi şi urechi Consultaţii 10-11 dim. 3-5 d. a. 23. Ştirbey­ Vodă, 23 Dr. A. Barasch de la Facuitatea din Paris Fost elev al prof Fournier Specialist pentru boale die piele şi siphilis Consult, pentru boale interne de la 2-5 p. m Cal. Victoriei 93 (colţ cu str. Fîntânei) 8687­­3 mmm mmm (JUD. TLITO­VA) o oră de oraşul Bîrlad şi trei sfer­turi de oră de gara Tutova, avînd 2300 de fălci, dintre care 1600 a­­rătură, 150 pădure şi restul imaş şi fîneţe, este de ARENDAT de la 23 Aprilie 1903 A se adresa D-nei Mar­ia Boldur Epureanu 67 Strada Polonă Bucureşti ori D-lui Theo­dor Cincu, Tecuci.­ie in­cariat Palatul Dacia str. lipscani 1 Prăvălii şi locuinţe. Pasagiul Dini. Gfhika strada Lipscani 10 Prăvălii şi locuinţe Strada Regala No. 14 şi 16 Prăvălii Strada Vamei No. 3 Locuinţă Strada Lanariei No. 7 şi 9 Locuinţă Pentru informaţiuni a se adresa la Direcţiunea Societăţei „Dacia-Roma­, nia“ str. Vămei No. 3 şi la Agenţia Generală str. Stavropoleos No. 15. r. Gerota - CHIRURG — Specialist : organele genito-urina­re la bărba­ţi şi femeî S’A MUTAT str. B’Olonit 17 Ora 6—7 seara. 10593—16 Bacilu­l contra şoarecilor (Bacillus typhi murium) pentru stărpirea şoarecilor de Câmp şi ale casă care causează mari stricăciuni în special agriculture­. Inofensiv pentru ori­ce alt criminal: Costul unei doze suficient pentru mai multe cuiburi de şoareci sau pentru o mag­azie, hambar etc., este de Iei 3 (prin mandat sail mărci poştale).­ A se adresa : Dr. Paşcariu Straja Banii 14.—Iaşi.__________ 10619—16 Ministerul Cultelor şi Instrucţiune­ publice, Conservatorul de Mu­­sică şi Declamaţiune. .Domnule 2. Dimitrescu“ Luînd cu­noştinţă de petiţiunea d-voastră, înre­­gistrată la No. 40 din 4 Martie a. c. am cercetat mai multe caete din diferiţi autori, editate de d-voastră şi am con­statat că, caracterele tiparului sunt foar­te frumoase şi corecte, ast­fel că pot servi elevilor ce doresc a face studii Musicale. Direct, E. Wachmann. 10609—4 SOCIETATE­­A Voiajorilor Comerciali din Rominia Consiliul de Control, găsind, că o adu­nare generală ordinară In acest an in luna Aprilie ar fi prematură după o existență de abia 4 luni, a amînat’o pentru ziua de 26 Decembrie anul crt., cind comitetul va putea da compl de o gestiune complectă de un an, resolvinduse atunci și diferitele propuneri ce vor fi de făcut la această adunare generală extra­­ordinară. * Comitetul. Moşie de Arenda Biserica Sf Nicolae din Braşov dă I arendă pe 9 ani consecutivi începînd di 23 Aprilie 1993 st v. Moşia Cacalechii vechi e Red Barbului sau­ „Sudiţii“ din plasa cîmpului judeţul Buză în Rom­ânia Licitaţia verbală se va ţinea Mereu în 3 (16) Aprilie 1902 la 10 ore a. m. î Hotelul „Bulevard" din Bucureşti, i. pînă în 2 aprilie se primesc oferte î scris la cassa D-lor O. Steriu & C-ie­i Bucureşti, însoţite cu cauţiunea prov sorie de 5009 lei şi în ziua de licitat pînă la 10 ore se primesc asemenea o­ferte la biuroul de licitare. Condiţiile c­arendare se pot vedea la cassa d-lor­­ Steriu & C-ie Bucureşti şi la Comiteti subsemnat. Comitetul parochial al Bisericei roman ort. ras. de la Sf. Nicolae din Braşov. Vasile Voina, preşedinte. Olg. Vasilic­aSaftu, secretar. 10570-AU SOSIT 10500—10 , Familiile Arţâreanu şi Iorgovici, au durerea de a anunţa încetarea din viaţă a prea iubitului lor soţ şi tată PREOTUL Theodor R. Arţâreanu Economu Stavrofor, fost institutor şi di­rector al şcoalei de băeţi „Silvestru“, paroch al bisericei Silvestru, medaliat cu medalia „Răsplata muncei“ pentru învăţămint clasa I-a etc., încetat din viaţă în noaptea de Vineri spre Simbă­­tă 30 Martie 1902 in etate de 61 ani. Rudele, pricliuii, colegii şi foştii elevi sunt rugaţi a lua parte la ceremonia funebră, care va avea loc astăzi Dumi­nică 31 Martie la Sf. biserică Silvestru (prin calea Moşilor) la ora 12 din zi, de unde cortegiul va pleca la Sf. monăsti­­re Cernica. Nefăcîndu-se invitaţiunî speciale, a­­ceasta servă drept invitaţiune. LOCOTENENT Al. Teodorescu Candidat independent Al Colegiulul Il-lea de Deputat din Ilfov Alegerea la 4 Aprilie 1902 10573—5 De Vînzare Sau de închiriat o frumoasă casă compusă din 7 camere de stăpîn bine mobilate, dependință, baie, gaz, tout-a-l’egout, grădină. Sa în­chiriază mobilată sau nemobilată. Adresa: Splaiul M. Cogălniceanu 37. 10351—9 Dr. STERIE N. CIURCU IX. Pellkadgan­e.—No. 10, Viena onsu­ltaţiunî cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena, 1946-^0 Avocat TUNDEREA GRÂULUI PRIN COSITOARELE „CORMICE“ 'Wr. $^taade­cker BUCURE­sei, smîrdan 3».—braiua — craio­va.— botosai*1­5Cotel Continental praterstrasse 1-iil Rang Preţuri moderate, ascensoriu CANTARE BASCULE Singurii depozitari şi representanţi în România N­ICOl­AE FEIGER­­& C-ie, Societate in Comandită BUCURESCI, — No. 10, STRADA SMARDAN No. 10 Maşine agricole şi industriale, Accesorii ReZEIVB*­ — Catalogul ilustrat se trimite gratis. special© pentru acest scop 10603-8 la FAIRBAME CD a CD 3 D .

Next