Adevěrul, mai 1902 (Anul 15, nr. 4580-4610)

1902-05-01 / nr. 4580

Mercur, 1 Main 1902. a în măsuri contra răpciugei consta­tate printre caii din regimentul de că­lăraşi de la T.­Măgurele. Ministerul de interne a trimis pri­marilor următoarea circulară în pri­vinţa aplicarea nouei legi a pensiu­nilor : Cu începere de la 1 Aprilie 1001, re­ţinerile pentru pensie, din salariile con­ductorilor şi inginerilor, cari fac parte din corpul technic, profesorilor, instituto­rilor şi învăţătorilor, precum şi manipu­lanţilor telegrafo poştali şi telefonici, puia la postul de oficiant inferior clasa I-a incluziv şi in genere a­lu­turor ciţi vor fi plătiţi de judeţ saun comună, să se verse la casa pensiunilor judeţului, iar duplica­tele după slalele de lefuri să nu se mai trimeată ministerului. Casa Gantz şi G­nie, care a făcut in­stalaţiile electrice la uzina hidraulică de la Grozăveşti, a comunicat primăriei Ca­pitalei că a schimbat unele cazane, Primăria a numit o comisiune ca să constate schimbările făcute de acea casă la uzina de la Grozăveşti. Consiliul comunal al Capitalei se va întruni astă-seară la orele 6, spre a con­tinua discuţia asupra regulamentului cu privire la obligativitatea abonamentelor la serviciul gunoaelor. Consiliul general al judeţului Tulcea va fi convocat în sesiune extra­ordinar­ă pentru ziua de 26 Mai­, spre a se ocupa cu mai multe cestiuni. Direcţiunea generală a serviciului sa­nitar a­­fost oficial înştiinţată despre i­­virea, in zilele de 7 şi 8 Mai­, a două cazuri de ciumă in portul Mangalore Souhouiho şi South Canara din distric­tul Mandras’. (Posesiune engleză in Indii). Regia monopolurilor statului a luat dispoziţiunea ca pe viitor să nu se mai permită funcţionarilor de pe la instan­ţele judecătoreşti ca să vinză timbre pe la justiţiabili, ci să se instaleze a­­nume debite acolo unde va fi nevoe. Pentru a evita pe viitor transmiterea epizootiilor în ţară prin mijlocirea ani­malelor cari se transportă pe cale fe­rată, direcţiunea generală a serviciului sanitar a ordonat ca toate animalele mai înainte de a se învagona să fie aduse cu certificate sanitare veterinare sau vizitate de medici veterinari şi ca încărcările să nu se mai facă de­cit în prezenţa medicilor veterinari speciali a căilor ferate. Au fost izgoniţi din ţară pe cale ad­­mi­­istrativă supuşii austro-ungari Ioan Nicolae Giurgiu, Romoş, Iile şi Moşi Costa. Ministerul de interne a adresat pre­fecţilor de judeţ o circulară invitindu-le să procure cercurilor culturale fondate de învăţătorii săteşti lanterne magice şi diverse tablouri,­­ acestea constitiind o atracţie pentru ţărani. Ministerul instrucţiune! a luat dispo­ziţiunea ca să modifice regulamentu examenelor elevilor pregătiţi in parti­cular pentru învăţămîntul primar, în sensul ca taxele provenite de la aceşti elevi să se verse pentru întreţinerea orfelinatului din Focşani. Ministerul instrucţiune­ a trimis celui de interne, ca să aprobe înfiinţarea unei dotăriî a societăţei corpului didactic primar din ţară. S’au cerut de către ministerul instruc­ţiuneî tuturor revizorilor şcolari din ţară’ s’ca să trimeată după 10 Mai­ rapoarte în care să arate modul cum s’a serbat această zi. D. C. I. Stoicescu, ministrul de jus­tiție, va prezintă joi regelui tabloul grațierilor cari se vor face pe ziua de 10 Mai ii. Este vorba de a se prelungi linia maritimă română de la Constanti­­nopol pînă la Alexandria (Egipt), comandîndu-se în acest scop două vapoare de mare viteză, din fond­ de asigurare al vaselor S. M. R. care se află consemnat la Casa de depuneri. Vaporul Regele Carol va intra zilele acestea în docurile de la Constantinopol spre a-şi curăţa căldările şi carena. Azi a apărut anuarul ministerului de justiţie, care cuprinde pe lingă numele tuturor magistraţilor din ţară, toate le­gile noi votate anul acesta pentru de­­partementul justiţiei. Azi a sosit in capitală d. B. Missir ministrul domeniilor, venind de la Brăila­­. prof. dr. Petrini­ Galatz, directorul general al serviciului sanitar, a inspec­tat Dominica spitalul şi serviciul sa­nitar din Focşani. D. dr. Petrini-Galatz a destituit pe intendentul spitalului, deoare­ce i-a gă­sit culpabil de neglijenţă şi neregu­­irităţi. »Universul“, care eri închisese discuţiu­­nea asupra hazliei „afurisenii“ ce se zice că i-au aplicat evreii, revine azi cu o nouă lămurire, dînd de astă-dată ca motiv al supărare! evreilor faptul că n’a publicat depeșa relativă la numirea ca ministru de rezbel al Italiei al generalului Ottolenghi care este evreu. Și ceea ce este mai hazliu încă e faptul că vina acestui antisemitism deghizat al sau o aruncă asupra voiajorului ziarului Adevărul, însărcinat cu controlul vănzărei pe la depozitarii din provincie, funcţionar care nefăcînd politică habar n’are cine este Ottolenghi şi dacă este sau nu e­­vreu. De alt­fel dacă d. Cazzavilan vrea nu­mai de cîte să cunoască toate versiunile ce circulă în privinţa „afuriseniei“ sale i le poate da ori­ce ziar citit din Capitală, aici numeroase sînt scrisorile ce s’au pri­mit de la evrei în a­castă privinţă. Noi nu am vrut să ne facem ecoul a­­cestui „boicot“ şi de ac­ea nu am înre­gistrat nimica in această privinţă. Dacă însă în ur­mă am­o jit din rezerva ce ne impusesem­, aceasta s’a făcut în urma ui­nei „lămuriri“ apăruta în „Universul“ şi în care se da drept instigator al afurise­niei un confrate din Capitală, care şi el vinde foaia cu 5 bani. Cazul ni s’a părut foarte hazliu şi în atare mod l’am şi în­registrat. Dar iată că „afurisitul“ ia şi gluma noa­stră cu serios, declarîndu-ne războiu prin­­tr'un juriu de onoare. Am primit ideea şi o menţinem, căci ea ne-ar mai da subiecte de glumă. De­oare­ce, însă, d. Cazzavilan nu ţine de loc să facă acuma gluma şi voia numai­de cît juriu care să-i reabiliteze în faţa evreilor, îl rugăm, în interesul d-sale chiar, să proceadă la întocmirea juriului în modul următor : să se adreseze socie­­tâţei antisemite M. C. A., care să-î de­lege trei membri; de asemeni să invite şi comunitatea evree să-i delege alţi trei membri, şi aceştia împreună vor avea să judece, dacă într’adevăr d. Cazzavilan şi d.Universul“ au fost sau nu antisemiţi. Noi declarăm de acum, că ori­care va fi residicţiunea juriului, nu vom avea nimic de obiectat, între „Universul“ şi noi ne­­existînd nici un motiv de rivalitate sub raportul politic şi mai ales sub cel gaze­tăresc. Dacă d. Cazzavillan caută ă-şi vrea ti­­ragiul în paguba celor­l­alte ziare, în­cheind prin voiajorul sau, Mestugean, contracte grele cu depozitarii din țară, aceasta nu ne atingem noi avînd contra­­balanţa în măsurile administrative de control, pe cari le exercităm în mod scru­pulos și permanent asupra depozitarilor. Grija de succesul aparent al „Univer­sului“ poate tulbura pe cele­l­alte admi­­nistraţiuni de ziare, care neavînd cunoş­tinţe de modul de acţiune al d-lui Caz­zavillan, s'au pomenit aproape dezarmate şi reduse la neputinţă faţă de puterea sa de acaparare. Cînd toate ziarele vor înţelege, că în mod solidar trebue să se opus cartelului ce d-sa a încheiat pe sub mînă cu depozi­tarii de ziare, atunci şi „Universul“ va deveni un ziar în adevăratul înţeles al­­ UvÎntului, care va trebui să compteze nu pe sprijinul interesat al vânzătorilor ade­meniţi, ci pe simpatiile şi încrederea­­ ci­titorilor, ale căror interese şi idei să le cultive, să le apere şi să le reprezinte. Şi acum nu prindem că „Universul“ iar va cere închiderea discuţiei. Emigrări Craiova, 30 Aprilie.—In vederea emi­­grărei a celor 500 meseriaşi israeliţi din localitate, cari vor pleca la Ame­rica pentru că aici nu mai găsesc ni­mic de lucru, s’a ţinut eri o întrunire in localul sinagogei Israelite de rit spa­niol. Au luat cuvintul d-nii Moscu Be­­ligrădeanu, Loebel şi Ignat Samitca, vorbind despre această emigrare şi sfă­tuind pe toţi evreii cu dare de mină să ajute pe meseriaşi la îndeplinirea proectului lor. In urmă s’a făcut un apel la gene­rozitatea enoriaşilor şi s’a deschis o listă de subscripţie. Numai in cîte­va ore, s’a subscris deja suma de 6000 lei, cu care s’a constituit un fond prim pentru întîmpinarea cheltuelilor de călătorie. Şoarecii din jurul Urzicenilor In împrejurimile comunei Urzicenî din acest judeţ, au apărut nişte şoa­reci numiţi grivani (pe franţuzeşte Hamster), — cari sunt roşii pe spi­nare, negri pe pintece, la gît au un fel de cravată albă, apoi au o gură enormă in felul păsărilor, unde în­magazinează grăunţele pe cari le mănîncă cu deosebită predilecţie. Aceşti şoareci au distrus porum­bul pe o întindere mai mult de 600 hectare ; ei mănîncă rădăcina porum­bului, distrugînd ast­fel tulpina în­treagă. Prefectul judeţului Buzau a găsit şi in judeţul sau asemenea şoareci, din cari a adus astăzi d lui dr. Ba­­beş la institutul bactereologie, iar d. dr. Babeş a declarat că cunoaşte va­rietatea aceasta de şoareci, dar că nu posedă baceilul în contra lor. Ei se reped la om şi muşcă. * Fină acum, proprietarii nu au alte mijloace de apărare în contra lor, de­cit sacalele cu apă pe cari le deşartă pe cimpie, unde îşi au cuibul şoareci), pentru a-i îneca. Printre proprietari domneşte o ade­vărată panică din cauza acestei apari­­ţiuni de şoareci. Interzicerea reprezentaţiilor Pickmann Azi dimineaţă s’a întrunit în cabine­tul d-luî director general al serviciului sanitar d-nii profesori d-rî Petrini-Ga­latz, Sutzu, Obreja şi Marinescu, spre a lua o hotărîre în privinţa reprezen­taţiilor de hipnotism şi sugestiune ale lui Pikmann. Savanţii profesori au hotărit ca în consiliul sanitar ce se va ţine diseară să se pună chestia interzicerea acestor reprezentaţiuni şi să se ceară ministe­rului de interne aplicarea imediată a hotărirei luate. * Motivul care a făcut pe mai sus nu­miţii membri ai consiliului sanitar su­perior ca să se pronunţe pentru inter­zicerea reprezentaţiilor d-lui Pikman este că experienţale de hipnotizat au o influ­enţă dăunătoare asupra sistemului ner­vos al celor cari servesc ca subiecte. Afară de asta unele din persoanele hip­notizate sufăr leziuni brutale de oare­ce li se comandă să execute acţiuni primej­dioase. Aşa, de pildă, unui hipnotizat i s’a spus să se arunce în grijă, fiind sugestionat că se află înaintea ei. Hip­notizatul în realitate s’au aruncat pe jos, şi crezînd că înoată a început să dea din miiţişi din picioare, cauzîndu-şî lovituri. O consecinţă curioasă a reprezentan­ţilor d-lui Pickman este că in şcoli s’a ivit o adevărată epidemie de încercări hipnotice. Toată ziua şcolarii imitează pe Pick­mann, căutînd să se hipnotizeze unul pe altul. * Cum am spus, diseară consiliul sa­nitar superior va decide interzicerea re­prezentaţiilor d-lui Pickman. D-sa anun­ţase încă una pe joi, apoi avea în tensiunea de a pleca în provincie să dea alte reprezentaţiuni. Cu toate astea se ştie că asemenea reprezentaţii se dau în toate centrele europene. 1 Mai. Rep. Milne se serbează tradiţionalul 1 Maiu. Toate autorităţile vor fi închise pen­tru ca să se dea zilei un caracter de sărbătoare tradiţională. Numeroase escursiuni s-au proectat in jurul Capitalei şi mai departe. Un grup de 100 de studenţi pleacă la Periş. Un alt grup de 50 de ofiţeri se duc să petreacă la Cernica. Afară de asta, foarte multe familii, grupuri de funcţionari şi diverşi cetă­ţeni şi-au­ dat intîlnire afară din oraş, spre a sărbători strămoşeşte „Maiul", pe iarbă verde, cu lăutari şi mai ales cu pelin de cel nou­ şi miel la tavă. Numai să fie timp­­frumos! Diferite ştiri — Duminică, 28 Aprilie, a avut loc în casele Apostol Alexandrescu, str. Izvor No. 46, cununia religioasă a d-lui Vasile Bratu cu d-ra Silvia Opriş. Numi au fost d. şi d-na Sever Dariu. — D. Ion Popescu-Pion, sub-secretar la biuroul Senatului, este confirmat ca secretar al comisiuneî de indigenat a a­­celei Adunări pe ziua da 1 Aprilie în postul din nou înfiinţat. — D. inspector veterinar C. Starcovici s’a reîntors în Capitală după ce a vizitat mai multe localităţi atinse de febra af­­toasă din judeţele Mehedinţi şi Rominaţi. — S’a aprobat modificarea budgetului comunei urbane Dorohoia pe exerciţiul 1901-1902. — S’a primit demisiunea d-luî Oscar Chester, mem­bru urbane Cimpina, în consiliul comunei E­COURI Tulburările de secreţiune sunt cauza a mii de boli şi din această cer­cetare generală se observă cu cită uşurinţă o mare parte din lumea suferindă intelec­tuală trece cu vedere asupra acestui râu de origină a cărui înlăturare stabileşte primul şi cel mai important inel din lan­ţul dietetic pentru căutarea sănătăţeî. O sticlă de „Rohitsch­er-terapeiquelle“ luată la masă cu vin ajută sigur în contra a­­ceator tulburări fără a influenţa asupra obiceiurilor zilnice şi trebue preferat ce­­lor­l­alte mijloace, cu scop similar din cauza acţiunei sale uşoare şi sigure. De­pozit general : Svetozar Stoyanovitz Brăila. Telegramele Adevărului Serviciul de noapte Balon explodat Paris, 29 Aprilie. — Balonul di­rijabil al deputatului brazilian Seve­­ro a făcut explozie azi dimineaţă. Doi aeronauţi au fost ucişi. Condamnarea asasinului lui Sipiagin Petersburg, 29 Aprilie.-- Asasinul ministrului de interne, Sipiagin, a fost condamnat la moarte. Călătoria lui Loubet Copenhaga, 29 Aprilie. — Se asi­gură că d. Emile Loubet, la reîn­toarcerea sa din Rusia, va vizita Co­penhaga. Convalescenţa reginei Olandei Loo, 29 Aprilie. — Toate simpto­­mele, arată că Regina Wilhelmina a intrat in convalescenţă. Depeșile noastre particulare Contra luî Millerand Paris, 29 Aprilie. — D. Lemaître acuză prin publicitate pe d. Mille­rand, ministrul comerțului, taxîndu-1 drept inconsecințe cu teoriile socia­liste, din cauză că la Paris s’ar fi logodit în civil, iar la Florenza s’a căsătorit apoi religios, în mod tainic. Cununia ar fi avut loc în capela particulară a principesei Ghika din acest oraş. Un nou deputat mort de bu­curie Paris,29 Aprilie.— Se zvoneşte că d. Pascal Grousset, care a reuşit la balota­jele de deputaţi, a fost lovit de un atac de apoplexie la aflarea ştirei despre suc­cesul să­u. Baîmaşof şi judecătorii Viena, 29 Aprilie.—Se aşteaptă de la ţar aprobarea imperială a sen­tinţei prin care Baîmaşof, asasinul lui Sipiagin, a fost condamnat la moarte. In faţa tribunalului militar Balma­­şof a fost calm şi a refuzat să răs­pundă întrebărilor ce’i s’au făcut. Insistîndu-se pe lingă el ca să de­clare dacă are complici, Baîmaşof a răspuns: — Da, am unul: guvernul rusesc a cărui purtare m’a hotărit să co­mit atentatul! Baîmaşof a primit sentinţa în mod liniştit. S’a stabilit că părinţii lui Balma­­şof au aparţinut partidului revolu­ționar ui o înălţime de 600 de metri asupra Avenu­ului Maine, a făcut de­odată explozie, cu o detunătură violentă, în­­vâiindu-se in flăcări. Cei doi aeronauţi au căzut din nacelă, fiind găsiţi pe stradă morţi şi acoperiţi de arsuri. Primele încercări Paris, 30 Aprilie. — Balonul dirijabil a lui Auguste Severo, a fost construit In atelierele d-lui Lachambre, la Vau­­girard, şi in săptămina trecută făcuse primele sale încercări. Descripţia balonului Paris, 30 Aprilie.— Dirijabilul lui Se­vero era un balon elipsoidal, de două mii metri cubi capacitate. Avea 30 me­tri lungime şi 12 de diametru. Era prin urmare mai prelungit ca al lui Santos Dumont. Helicele propulsive, una îndărăt şi alta înainte erau aşezate în axa balo­nului.* o a treia helice, zisă compensa­toare, funcţiona in dosul nacelei. Totul era legat in armaturi de bam­bus, cu o nacelă în formă de trapez, care suporta două motoare Buchet, de forţă totală de 40 de caii Cine era Severo Paris, 30 Aprilie.— Severo ocupa in Brasilia o importantă situaţie socială şi politică. Membru distins al presei şi par­lamentului. A apărat tot­dea­una ideile de pace universală şi pentru acest motiv a dat și baronului numele de Pax. Serviciul de zi D. Lahovari la Sultan Constantinopol, 29 Aprilie.—Sul­tanul a primit astăzi la orele 3 după amiazi, In audienţă so­lemnă, pe d. Alexandru Laho­vari, noul ministru al Romi­niei la Constantinopole, care prezentat sultanului scrisorile sale de acreditare. Depeşile noastre particulare O oribilă catastrofă Curentele de lavă Paris, 29 Aprilie.—Tot Nord-Ves­tul Martinkei a fost pustiit de cu­rentele de lavă; acestea s’au întins pînă la Carbet. Alte orașe distruse Paris 29 Aprilie.—In afară de St. Pierre, au maî dispărut și alte trei localități des populate. Salvaţi şi morţi Paris, 29 Aprilie.—Au fost salvaţi colonelul Gerbaut şi copilul guver­natorului Monttet. Au pierit Perein şi Tierre, candi­daţi la alegerile de balotagiu, cari trebuiau să aibă loc astăzi-Expediţie de ajutor Paris, 29 Aprilie.—O expediţie de ajutor a plecat astăzi, cu încruci­­şătorul Dassas, sub conducerea lui Bloch, directorul ministerului de co­merţ francez. Sindicatul presei Paris, 29 Aprilie.—Sindicatul pre­sei parisiene s-a întrunit punîndu-se la dispoziţia guvernului pentru o ac­ţiune comună de ajutor. Guvernatorul dat în judecată Paris, 29 Aprilie.—Se zvoneşte că guvernatorul Martini­cei va fi dat în judecată, dacă mai trăeşte. Acesta cunoştea pericolul şi a ne­glijat să dea ordin de evacuare a caselor din oraşul St.-Pierre. Insulă fatală Paris, 29 Aprilie.— Insula Marti­­nica pare a fi urmărită de fatali­tate. Acum zece anî un groaznic ciclon tropical a pustiit toată insula. Au fost mii de victime. Victimele din St. Vincent Saint-Thomas, (capitala insulei Saint-Thomas, Antilé, posesiune a Danemarcei), 29 Aprilie.—Numărul victimelor de la Saint-Vincent este evaluat la 500. . Oraşul Fort-de-France capitala in­sulei Martinica, ar fi ameninţat. Telegrama ţarului Paris, 29 Aprilie.—Ţarul a adre­sat d-lui Emile Loubet o telegramă, exprimîndu-i, în numele său şi al îm­părătesei, vie şi sinceră simpatie cu ocaziunea catastrofei din Saint-Pierre. Regele Eduard al Angliei a trimes o sumă de 25000 franci comitetului de ajutor din Paris. După erupţie fort de France, 29 Aprilie.—Pla­­jea şi ţărmul mărei, pe o distanţă de o milă spre larg, sunt acoperite de sfărămături de corăbii ; căldura este înăbuşitoare; stradele pline de cada­vre; în oraş nu există nici apă şi nici o fiinţă vie, totul este ruină. Sgomote subterane se aud neconte­nit. Tesaurul bâncez din Martinica este intact. Valorile au­ fost transpor­tate la Fort de Fr­ance. Crăpături se formează la nordul insulei, din fericire, această parte a insulei a fost evacuată de popula­­ţiune. Multe familii, cari aveau interese în Saint-Pierre sunt cu totul ruinate şi fără adăpost. Fuga unui sat Viena, 29 Aprilie.—Populaţia sa­tului Precheur, ameninţat de o nouă catastrofă, a părăsit căminul şi a fost transportată la Fort de France. Detalii îngrozitoare Focul din insula Martinica a fost stins. Oamenii sosiţi pentru a salva pe locuitorii din oraşul Saint Pierre au putut pătrunde pînă la cate­drala acestui oraş. 3000 de cadavre carboni­zate au fost găsite, cele maî multe in postura închinărei. Probabil că valurile de lavă i-au surprins pe cînd se ru­gau lui D-zeu, sau că văzînd primejdia au ingen­uchiat cu toţii implorînd mila creato­rului. Nu s’a găsit nici un om în viaţă. Puţinii salvaţi locuiau după nişte coline vecine. Ei au fu­git cu toţii în momentul cînd au văzut primejdia. Mai toţi au fost surprinşi în somn şi sculîndu-se au rupt-o la fugă în vestmintele de noapte. Numărul victimelor Paris, 30 Aprilie.­Cu toate că au fost salvate 5000 persoane, totuşi nu­mărul total al victimelor de la St. Pierre se socoteşte la 50.000. Alţi 50.000 din împrejurimi stau fără acoperămînt și hrană. Grămezi de cadavre Paris, 30 Aprilie.—Cadavrele stau grămădite, fără haine cari au ars. Se văd multe cadavre ciuntite, al-Afacerea Crawford Viena, 30 Aprilie.—Se zvonește că vestita excroacă franceză Humbert s’ar afla la Viena. Noua dramă a lui Tolstoi Viena, 80 Aprilie.—Aproape res­tabilit, marele romancier rus Tolstoi lucrează o dramă tra­­tând despre noua mişcare stu­denţească. Ţarul şi asasinul lui Sipiagin Viena, 80 Aprilie. — Se crede că ţarul va transforma pedeapsa cu moarte dictată lui Balmashof, asasi­nul ministrului de interne Sipiagin în munca silnică, cu atlt maî mult cu cît sănătatea lui zdruncinată nu-i permite viaţă lungă. Preşedintele juriului care a jude­cat pe Balmashof a primit înaintea procesului un pachet conţinînd i­coana Maicei Domnului, din Kazan cu inscripţia: Salvează şi ajută. Astăzi Balmashof va fi dus la fortăreaţa Schlusselburg, unde au loc şi execuţiile. Acuzatul a spus că moare cu do­rinţa ca moartea­­ să fie şi moartea regimului actual din Rusia. Manifest revoluţionar rusesc Viena, 30 Aprilie.— Cu ocazia con­­damnărei la moarte a lui Balmashof, comitetele socialiste ruseşti publică o proclamaţie in care, intre altele, spun că revolta lui Balmashof a fost mult mai adincă şi mai tare şi mina luî mult mai puternică de cit a Iov. Toţi ar fi trebuit să fie la fel. Manifestul arătind că o luptă fără cruţare s’a încins intre cetăţenii ruşi şi guvern, se termină astfel: «Jurăm că vom lupta contra ve­chiului nostru duşman pînă la ultima picătură de singe». Catastrofa din Paris O nenorocire aeronautică Paris, 30 Aprilie.—Severo, deputat din Brasilia care a fost ucis în explozia ba­ronului său Pax își propusese de a în­trece pe compatriotul său Santos Dumont, inconjurind de două ori turnul Eifel și făcind apoi un turneu complect in îm­prejurimile Parisului. Sfirşitul călătoriei ar fi fost transversarea Parisului de a lungul bulevardelor principale. in publicul care aştepta jos era d-na Severo, soţia aeronautului, şi mai mulţi amici. Aeronautul a făcut la început foarte frumoase evoluţiunî şi cu mare înlesnire. Ciad balonul se afla cam la­tele cu intestinele afară. Ade venni! flanca generală Română Adunarea generală a acţionarilor de la 26 Aprilie 1902 BILANTUL PRESENTAT ADUNAREI ACTIV încheiat pe ziua de 31 Decembrie 1901 PASIV 52.659.78854 52.659.7885? Director, STERLING Director General, E. COSTINES Şeful serviciului Comptabilităţeî, I. Hennenvogel. Examinat şi stabilit conform art. 186 din Codul de co­ ,­merciu şi găsit în deplină concordanţă cu registrele. Censorî: Th. Ştefănescu, Al. Băicoianu, Gr. Golescu. Comptul de Profit şi Perderî la 31 Decembrie 1901 Adunarea generală în unanimitate aprobă Bilanţul, dă descărcare Consiliului de gestiunea sa pe exerciţiul 1901 şi decide a se împărţi beneficiul de lei 765.838.55 în modul următor: 5% la reserva statutară.......................................... lei 38.291.90 8% acţionarilor asupra capitalului versat de 100. 1­7.500.000........................... 600.000 10 /p Consiliului de administraţiune ............................... 76.583.85 La reserva specială........ 50.962 80 Total....................................Tel 765.838.55 In consecinţă, fiecare acţiune de 1.250 lei pe trei sferturi versaţi va primi cîte 75 lei. Adunarea realege ca membri în consiliu pe domnii: Eugeniu Stătescu, Gr. Triandafir şi Consu­lul general E. Russell. Alege ca censori pe domnii: Al. Bâicoianu, Th. Ştefănescu şi Gr. Golescu. Acţionari......................................................... Cassa ............................................................... Portofoliul comercial, după scăderea do­bînzilor pentru 1902 ............................. Efecte de Comerț și mărfuri în gagiu . Deposite de titluri........................................ Dompturi­ curente debitoare....................... Fonduri publice și participațiuni finan­ciare ............................................................... Cereale în depozit, vîndute pe termen în comision........................................ . Mărfuri în consemnaţiune . . . . . Mobilierul Centralei şi al Sucursalelor Brăila şi Constanţa ...... Imobilul la Ploeşti, imobil şi şlepuri la Brăila......................................................... DEBIT Cheltueli de administraţie, apartamente, tantieme, etc............................................ Impozite.................................................... Amortisment la imobile, mobiliere și di­verse compturi.................................... Fond de pensiuni.................................... Fond de prevedere pentru compturi cu­rente și portofoliu............................... Beneficiü net.............................................. Obrazul multora e liniştit și arată moarte subită. Trăsăturile altora arată groază de nespus. In multe locuri se văd familii îm­brăţişate. Arderea cadavrelor Paris, 30 Aprilie.—Cadavrele în­­cepînd să se descompue se adună şi se ard. Regimente de soldaţi fac ruguri. Mirosul cărnei arzînde străbate o­­raşul. Catastrofa din St.-Vincent Paris, 30 Aprilie. — La St.-Vin­­cent au murit 700 de persoane. Data izbucni­rei Paris, 30 Aprilie.—Vulcanul St.­­Pelee a reînviat la miezul nopţeî, în ziua de 3 Maist. n. S’au văzut nori de fum deşi, coloane de foc şi sgomot mare. Locuitorii se deşteptară, adunîn­­du-se îngroziţi în străzi. La patru Mai st. n. a început ploaia de cenuşă şi vulcanul a de­venit invizibil. Luni, 5 Maî, vulcanul a început să arunce lava. Curentele de lavă aveau 20 de picioare înălţime şi ju­mătate milă lărgime. Curgea cu iu­ţeală vertiginoasă spre mare. Marea s’a dat înapoi cu 300 de picioare, apoi a revenit înapoi. S’au auzit detunături asurzitoare toată ziua. Noaptea flăcările au în­ceput din nou. Locuitorii alergau unii pe munţi, alţii la mare. Vaporul Sf. Lucia a fost asediat. Marţi erupţia a continuat. Mer­­curi dimineaţa s’a liniştit pentru ca să înceapă după amiază cu maî multă violenţă. Sgomotul se auzia pînă la St. Thomas şi cutremura împrejurimile. Joi dimineaţa relativ linişte. Vaporul „Grapofer“ a îndrep­tat cablurile şi circulaţia a început în oraş. La ora 7 seara o furtună cu aburi şi noroiu clocotit se abătu asupra oraşului şi portului, unde erau 18 vapoare. Orașul fu aprins de proectile inca­­descente și ardea luminos. Vapoarele se afundară și marea devenise cazan clocotitor. După catastrofă Paris, 30 Aprilie. — Cîte­va zile după catastrofă au pătruns primii marinari la St.-Pierre. Nu s’a mai găsit nici o ființă vie. Căpitanul grav rănit al Raddamului povesteşte detalii îngrozitoare. A trecut cu vaporul în apropiere de locuri, pe unde oamenii se sbă­­teau cu moartea, dar nu putu face nimic, trebuind să fugă. Ultimele ştiri Paris, 30 Aprilie.— Ultimele ştiri spun, că a fost maî mare catastrofa de cît s'a crezut la început. S’au deschis cratere noî. Rîurile debor­dează­ Tot nordul insulei e inundat. întunericul aproape complect con­tinuă. St.-Vicent ameninţat Paris, 30 Aprilie. — Vulcanul Soufriere ameninţă insula St.-Vicent cu aceiaş soartă. Aruncă necontenit nisip și cenușe fierbinte. Lacurile fierb. Fabrica de zahăr Paris, 30 Aprilie. — Fabrica de zahăr din St.-Pierre a ars toată. Printr’o minune proprietarul a scăpat numai el singur din tot per­sonalul fabrice!. Vîrful coșului de la fabrica se vede de­asupra curentului de lavă. Noaptea flăcările vulcanului sunt galbene. Majoritatea salvaţilor răniţi au fost primiţi pe vapoare. Vapoare distruse Printre vapoarele distruse au fost cinci italiene. Schimbarea reliefului Martinica şi St. Vincent şi­­au schimbat relieful. Unde au fost munţi acuma sunt văi şi vice-versa. Multe rîuri au fost complect secat. (Originalele telegramelor se află ex­puse in sala noastră de depeşî). Rezultaţia balotajelor din Franţa — prin fir telegrafie — Statistica balotagiilor Paris, 29 Aprilie. — După sta­tistică finală a balotagiilor de eri au fost aleşi : 3 conservatori, 7 naţio­nalişti, 16 republicani antiministeriali, 29 republicani, 42 radicali, 40 radi­cali socialişti, 21 socialişti, 4 guesdişti (partizani ai d-lui Guesde). Conservatorii cîştigă 2 scaune şi pierd 2; naţionalişti cîştiga 15 şi pierd 17; antiministerialii cîştigă 8 şi pierd, 17) republicanii cîştigă 12 şi pierd 13; radicalii cîştigă 14 şi pierd 11; radicalii socialişti cîştigă 12 şi pierd 10) socialiştii cîştigă 8 şi pierd 4; guesdiştii cîştigă 2 şi pierd 1. Din 28 balotagiî s'au ales 19 ministeriali şi 9 antiministerialî, cari cîştigă cu modul acesta 3 scaune. In Algeria toţi antisemiţii au fost bătuţi.­­ După rezultatele alegerilor, noua Cameră se va compune din : 50 con­servatorî, 59 naţionalişti, 99 republi­cani antiministerialî, 111 republicani, 129 radicali, 90 radicali-socialiştî, 43 socialişti şi 6 guesdişti. In total sunt cunoscute pînă acum 587 re­zultate■ ....... Elvire Schwartz Narcise JDawi­dowitz Logodiţi In locul ori­cărei încunoştinţări Bucureşti, Aprilie 39. GRADINA RESTAURANTULUI NOSTRU DIN Str. Sf. Ionică lfd. (lîngă Palatul Regal) Avem onoare a aduce la cunoştinţa o­­nor. noastre clientele şi onor. public că de la 1 Mai asfi­nescSais grădina res­­taurantului nostru nnda vom servi onor. visitatorî o bucătărie îngrijită ®®3îâtiHl& şi franceză precum şi un mare asorti­­ment de vinuri indigene şi străine. O orevestră naţională sub conducerea simpaticului Gheorghiţi Sim­iesa Pi­teşti va distra în fie-care sear.i pe onor. visitatorî. Serviciul prompt şi bine dirigeat. Preţuri t'envenabeile Ca stimă* D. Enessu şi Ionică And­rui­ssu. _____ 107-11­8 De vânzare de un an, în număr de 12, din rassa Algail (Schwitz) renumită de lapte, sunt de vînzare la Lăptăria Domeniului Coroanei Cocioc, Gara Periş, pe preţul de 75 bani kgr. greutate vie. A se adresa îa Administraţia Domeniului Coroanei Cocioc. ___________ 10723—» A­dministrator de moşii, cunoştinţa întinsa theoretice şi practice în toata ra­murile agr. econ. Mod raţional de conducere, perfect în comptabilitate dublă agricolă, tî­­năr, energic, fost administrator la mepi marg caută angajeament la o moşia ca ad­ministrator comptabil sr.O ca om de afaceri la un proprietar. Adresa P. I. M. adm. ziar. Adevărul Bucureşti. 107,31 — 3 H­aşini» bate orî­ce concurenţă, fiind unica ma­şină de rangul I ce nu scrie prin pan­glici muiate în boia. La „Yost“ literila cad direct pe hârtia ca la tipar. Ceruţi broşuri cu­ mii de certificate la Direc­ţiunea C-teî Yosi, Calea Victoriei 71 Hotel Splendid. 10666—£0 Biuroij! d© Sepii cu bevdmsTeka: năsise de scris „Tost“ h’fi mutat Calea VICTORIES 7I (Hotel Sp­endid) 10716—3 Recomandăm BOLNAVILOR DE 1 2.500.000 Capital.........................................................10.000.000__­695.08944 Compturi­ curente creditoare .... 17 642.70106­­ Compturi de gagiu 5.962.23102 3.073.520461 Deponenți de titluri............................. 16.316.33171 5.945.65807­ Deponenți de mărfuri ...... 1.735.64970 16.316.33171 Fondul de pensiuni................................... 41.000— 16.380.73446iFond de reserva statutar . 81.01825 iFond de reserva special . . 115.018 25 2.204.37715hi Beneficiu net ..... . . 765.83855 3.497.870 1.735.649 02 70/ 55.85753 254.700/ peeialist pentru boalele de ^'as și «ît De două-rsci si patru de ani STRAS*A C©i,TEI X« 1# -De la 9—1-2 și 2—5. 10712-10 Societatea Anonimă de Ciment din Europa Orientală C E R N A V O O fir lira K m ® IWS.ELJ~C5.EL . Pentru comenzi sau informațiuni a se adresa la : IH“# S. Carissy , Cie.-București Representanți Generali. CREDIT 1.434.719 376.657 62.970 1.874.347 Dobînzi, scumpt, fonduri publice, co­misioane și beneficii diverse . . Beneficiu net la Departamentul mărfuri Participațiuni financiare .... D-ra. I. Brainstein­­ 14 89 15 18

Next