Adevěrul, iunie 1902 (Anul 15, nr. 4611-4640)

1902-06-01 / nr. 4611

i T -s ■y­ Simbătă 1 Iunie 1902 —Ni se atrage atenţiunea că la incen­diul de orî de la Văcăreşti nu pompa cu aburi de la primărie a fost aceea care a funcţionat ci pompa cu aburi a postu­lui central de pompieri. La stingerea focului s’a distins apoi mult postul cen­tral de pompieri de sub comanda d-lu­i căpitan Const. Urlăţeanu, asemenea d. locat, Lvoranu Ion, aghiotant P. Nicu­­­lescu, serg.-major Gh. Popescu şi in­structorul N. Smărăndescu. — Azi dimineaţă a încetat din viaţă în Capitală, cunoscutul căpitan Geor­­gescu, proprietarul berăriei din strada Academiei. —D. Atanase S. Kabeschkoff, directorul scoriei de agricultură din Sadova, şi viitor inspector general de agriculturi al Bulgariei, se află de rmî multe zile la noi in ţară, unde face excu­rsiuni agricole, şi se interesează de aproape de acţiunea guvernului nostru în di­recţiunea ameliorare! agriculture). I). Kabe­chkoff se ocupă de această cercetare in mod particular, iar la toa­mnă va veni din nou in ţară cu o misiune specială, pentru a face studii mai complecte. — Ministerul de interne desminte ști­rea dată de unele ziare cum ca d. Luca lonescu, secretar general al ministerului ar fi decis să demisioneze. Militare Doctorul in medicină Slătineanu A. Alexandru a fost înaintat la gradul de medic locotenent în rezervă în corpul o­­fiţerilor sanitari pe ziua de IG Main şi chemat a-şi face stagiul de un an la va­canţa ca este la spitalul militar al divi­ziei de infanterie. Asemenea medicul Marinescu P. Con­­stantin In reg. 5 călăraşi şi Teodorescu Barbu, la vacanţa ce este la şcoala co­piilor de trupă. Judiciare La 10 iunie se va judeca la Curtea Cu juri de Ilfov procesul intentat de d. Caragiale lui C. A. lonescu, zis Crion. Aceşti din urmă a făcut opoziţie, deci prima condamnare a căzut. De data aceasta Gaion se va presinta la juraţi. El va fi apărat de d-nî advo­caţi: Tanovi­escu, M. Răileanu şi Mi­te­scu. D. Caragiale va fi asistat de d-niî: Barbu Delavrancea şi P. Gradişteanu. Focul de la Văcăreşti — Noui detalii — Cu privire la focul de la penitencia­rul Văcăreşti mai aflăm următoarele: Personalul închisoare, văzind primej­dia care ameninţa, a desfăşurat o muncă extraordinară pentru a impedica întin­derea incendiului şi a-i restringe pro­­porţiunile. De­oare­ce însuşi d. Gr. Dianu, di­rectorul general al penitenciarelor, a putut observa zelul și devotamentul per­sonalului, d-sa a dispus recompensarea acelora cari s'au distins. * Azi dimineaţă d. Dianu a fost din nou la Văcărești spre a ancheta cauzele in­cendiului, cari pină acum sunt necunos­cute. In etajul de jos al atelierului de îm­pletituri se află ospiciul de alienaţii criminali. Nebunii, văzind focul şi măsurile lu­ate pentru stingerea lui, au­ scos acele urlete disperate cari au înfiorat pe cei de afară. Er, după amiază a avut loc la ministerul de interne un consiliu de miniştri care a durat de la orele 4 și jumătate pînă la 7 seara. Nici un ministru nu a lipsit de la acest consiliu. Comitetul consultativ al ar­matei Comitetul consultativ sanitar al ar­matei se va compune in viitor după cum urmează : Medicul general Vercescu Ion, inspec­torul general al serviciului sanitar al armatei, preşedinte; Membrii : Medicul general Derm­ostene Atanasie, de la comandamentul corpului 4 ar­mată, aflat detaşat la corpul 2 armată; Medicul colonel Papilian Const., şe­ful spitalului militar „Regina Elsabeta“; Medicul l-­ colonel Frangulea Nicolae de la spitalul militar «Regina Elisabeta»; Medicul l-t. colonel Andreescu Vasile de la divizia 4 infanterie; Medicul locotenent-colonel Călinescu M Mihail, de la institutul medico-mi­­li­tar ; Medicul maior Andreescu D. George, directorul direcţiei 6 sanitare, din mi­nisterul de războiu, ca secretar. Pentru chestiunile veterinare și far­maceutice, comitetul se complectează cu : Veterinarul maior Constantinescu Iov de la corpul 2 armată ; Veterinarul minor Strehăianu Vasile de la reg. To artilerie ; Veterinarul major Gavrilescu Const, de la reg. o artilerie, aliat detaşat la şcoalele militare de artilerie şi geniu ; Veterinarul maior Murgescu Paul de la reg. 2 artilerie ; Farmacistul maior Stoicescu Dumitru de la spitalul militar „Regina Elisabeta“. Afacerea societatea „Unirea“ — Ordonanţa definitiva — dată de d. judecător de instrucţie flamangiu In fapt. I­toricul soc. „Unirea“. Sta­­rea sa financiară în trecut şi prezent, iun milion deficit. Gestiunea fostului director general a­lex. Se. Miclescu, 1899­--1901. Antecedentele sale judi­­ciare. Risipa 700.000 iei in timpul gestiuneî sale. Abuzuri de încredere în valoare de 23.022 lei, comise de Al. Sc. Sic­escu. Escrocheria da 32.000 lei co­­misă în prejudiciul «Unirei» şi a socie­tăţilor străine de reasigurare : «Garan­ţie» din Paris şi „Gladbacher“ din Glad­­bach, relativă la dauna fictivă a lui Nicu Catarg). Culpabilitatea de conoplice­­lăinuitor a lui Nicu Galargi. Culpabili­tatea penală a lui Emil Ioachimovici, Josef Marcovici, Isidor Cohen şi Nae An­­ghelescu. In drept, Doctrina şi jurisprudenţa franceză şi romînă în ceea ce priveşte elementele delictelor de abuz de încre­dere, de escrocherie şi distrugere de acte publice. Despre mandat. Societăţi comerciale şi civile. Teoria complicitatei propriu­ zise şi a complicităţei prin tăi­nuire. Cumul de delicte. Art. 323, 332, 333, 367, 40, 49, 50,53 şi 54 din codul penal şi art. 147 şi 265 din codul co­mercial. Persoanele urmărite Noi, C. Hamangiu, judecător de ins­­trucție la­ tribunalul Ilfov cabinetul III. Avind la vedere toate actele de pro­cedură penală instruite în contra lor: 1. Alexandru Scarlat Miclescu, ro­mân de 47 ani, fost director general al societatei de asigurare «Unirea», născut în Birlad, fost supus judecătei pentru abuz de încredere şi excrocherie in anul 1895 şi achitat, domiciliat in Bucureşti, strada Verde 22, depus în prevenţie cu mandatul nostru No. 2.701 din 16 Sep­­tembre 1901 şi pus in libertate provi­zorie pe cauţiune de camera de punere sub acuzare, inculpat prin requ­isitorul introductiv al d-lui prim procuror, pen­tru delicte prevăzute de ar­t. 140, 322, 323, 332, 333 si 40 cod. pen.; 2. Nicu Cataragi, român, de 38 ani, proprietar, născut in Iași, domiciliat in București, şoseaua Bonaparte­­, fost dat in judecată de două ori in anul 1888 și 1890 pentru delictul de rebeliune şi condamnat la amendă, depus de noi în prevenţie cu mandatul No. 2.952 din 15 octombrie 1901, mandat informativ de tribunal, inculpat prin requisitorul d-lui Prim-procuror pentru delictul de tăinu­ire, prevăzut de art. 53, 54 Cod. pen. ; 3. Josef Marcovici, israelit, de 51 ani, fost funcţionar la societatea «Unirea», născut in judeţul Botoşani, domiciliat strada Gîndului 8, Bucureşti, depus in prevenţie cu mandatul nostru No. 2.913 din 13 Octombrie 1901, pus in libertate pe cauţiune, inculpat prin requisitorul introductiv al d-lui Prim-procuror pen­tru defictul prevăzut de art. 50 al II, 48, 49 C. . 4. Isidor Gohen, izraelit, da ani 43, fost funcţionar la «Unirea», născut şi domiciliat în Bucureşti, strada Justi­ţiei 13, depus in prevenţie cu man­datul No. 2.853 din 10 Octombrie 1901, pus in libertate pe cauţiune de Camera de punere sub acuzare, inculpat pentru delictul prevăzut de articolul 48, 49,50 al II, C. p. ; 5. Nae Anghelescu, romin, de 30 ani, fost funcţionar la societatea «Unirea», născut in Caracal, domiciliat în Bucu­reşti, strada Sf. Elefterie 18, depus in preven­ire cu mandatul No. 2.854 din 10 Octombrie 1901 şi pus în libertate pe cauţiune, inculpat de asemenea pen­tru delictul prevăzut da art. 48, 49 si 50 al II C. p. ; 6. Emil Ioachimovici, romin, de 37 ani, născut în Birlad, domiciliat in Bu­cureşti, calea Plevnei 103, lăsat liber, inculpat prin requizitorul introductiv al d-lui prim-procuror pentru delictul prevăzut şi pedepsit de articolul 323, 203 şi 204 C. p., * Z. S. Solomonidi, israelit, major, fost funcţionar la societatea «Unirea», dis­părut, inculpat prin requizitorul intro­ductiv al d-lui prim-procuror pentru delictul prevăzut şi pedepsit de art. 48, 49 şi 50 al. 11, C. p.. Avind in vedere interogatoriile incul­paţilor, declaraţia mie părţilor civile, depoziţiunile martorilor, comisiunile ro­gatorii din Paris şi din Gladbach, ra­poartele d-lor experţi, precum şi requi­­zitorul definitiv al d-lui prim-procuror. Stabilim următoarele: Societatea de asigurare mutuală „U­­nirea", înfiinţată sub cele mai favora­bile auspicii în anul 1877, cam in ace- laş timp cu frumoasele şi importantele instituţiuni financiare. Creditul funciar urban şi rural, Banca naţională a Ro­­mâniei, etc., ar fi putut să ajungă la aceeaşi situaţiune inartă, morală­ şi e­­conomică, ca şi aceste in doritoare aşeză­minte, dacă conducătorii ei din diferite timpuri ar fi avut priceperea, îngrijirea şi prudenţa necesară. Date fiind princi­piile frumoase şi altruiste cuprinse în statutele sale, această societate, după un decurs de 25 ani, in loc de a fi a­­juns la deplina sa desvoltare în aplica­rea principiului mutualitatei asigurărilor, şi dobindirea încredere­ cele mai m­ari şi mai complecte în toate straiele so­ciale din ţară, ea decade din an în an, ne mai rămînind din vechiul entuziasm al înfiinţărei ei, de cit amintirea lui, faţă de dezastrul financiar şi moral in care se găseşte astăzî. In adevăr, după 25 ani de la înfiinţare, în loc de a avea un capital de rezervă care s’ar fi putut uşor forma, cum şi­­l’au format alte societăţi mai de c­u­­rind născute, astăzi această societate de asigurare posedă un deficit de a­­proape un milion, sumă ce reprezintă zecimele de mii de modeste şi mici e­­conoraiî ale sătenilor şi ale oamenilor săraci, economii sfint muncite cu su­doarea frunţei lor şi cheltuite in mod inconştient, cu uşurinţa cea mai de ne­­e­­­t, de către coducătorii acestei ne­fericite societăţi de asigurare. Şi pe cînd «Unirea» grafie acestei nepriceperi şi risipe condamnabila cădea din ce în ce mai jos, alte societăţi de asigurare, din cari unele creiate cu capitaluri străine, infiinţate cu mult mai tirzi­i, se ridicaţi din ce in ce mai sus, mai in­­floritor şi mai puternic. Deficitul de un milion Sunt două cauzele acestui deficit e­­norm de aproape un milion; intii: ne­priceperea şi risipa unora şi al doilea: risipa şi frauda altora. Şi dacă foştilor directori şi vechilor administraţiuni li se poate imputa cu bună dreptate, lipsi de control, nepriceperea şi risipa banilor a­­siguraţilor,apoi tot cu aceeaşi bună drep­tate, gestiunea 1899 — 1901 a fostului di­rector general, inculpatul Alexandru Sc. Miclescu, i se poate imputa risipa cea mai inconştientă şi frauda cea mai în­drăzneaţă, făptuită in paguba economii­lor nenorociţilor de asiguraţi. Pină acolo a mers lăcomia şi setea de fraudă la inculpatuluij Sc. Alex. Miclescu, fostul director al societăţei, in­cit în ultimul timp, printr’o asigurare fictivă făcută asupra unor producte neexistente de pe moşia Perieni a inculpatului Nicu Catargi, excrochează pe lingă „Unirea“ şi două societăţi de reasigurare din străinătate: „Garanţie“ din Paris şi „Gladbacher“ din Gladbach. Risipă de bani Vom lăsa la o parte risipirea impru­dentă a zecimilor de mii de mici ca­pitaluri ale ţăranilor şi oamenilor să­raci din oraşe, cărora exploatindu-li-se naivitatea şi buna lor-credinţă, au fost îndemnaţi de agenţii «Unirea» a-şi face asigurări la secţia „Viaţa“ a acestei societăţi,­ această risipă, din toate pun­ctele de vedere condamnabilă, constitue partea imorală iar nu penală a faptelor celor vinovaţi. Noi ne vom ocupa numai de fraude, abuzuri de încredere, falsuri şi escro­cherii,­ele constituind fapte penale, bine precisate şi pedepsite de codul penal. Şi aceste fraude, aceste fapte absolut penale, au fost comise numai de incul­patul Alexandru Sc. Miclescu şi de com­plicii săi, cari au ajutat sau au tăinuit fraudele sale. (Va urma) ---------.--------------------------------------... Teatru—Concerte— Petreceri Duminică 2 Iunie se deschide,­in gră­dina Sărindar (în faţa băilor Eforiei) „Teatrul popular“, cu o trupă de operete şi comedii. Bucureştenii, pe care afacerile îi vor reţine în Capitala, vor avea de aci înainte unde să se distreze. Trupa de operetă este compusă din ar­tişti reputaţi, iar orchestra dintre artistul Teatrului Naţional sub conducerea d-lor jospresorî Buiuc şi Paulman. Invităm publicul să vie Duminecă seara, 2 iunie, la prima reprezentaţie a acestei trupe, în grădina Sărindar de pe Bule­vard, unde se va petrece foarte bine. Preţul locurilor : Stal I, 50 bani. Stal II, 30 bani. — Duminică 2 Iunie va avea loc în grădina Raşca o reprezentaţie aleasă cu bine­voitorul concurs al d-lui G. Moceanu care va spune pentru prima oară balada haiducului şi concursul d-lor G. Achille, St. Decu, P. Ciucureti, etc. îndemnăm publicul să asiste în număr cît mai mare. TslepnieleMeverahil Serviciul de zi msîsmm^sâmmîmm Camera franceză Paris, 31 Main.— Camera depu­taţilor.—Deputatul radical Bussier dezvoltă o interpelare asupra poli­ticei generale a guvernului. Deputatul social Jaures declară că socialiştii vor da tot concursul lor şi vor colabora alături cu majo­ritatea pentru desăvîrşirea operei democratice şi republicane. Oratorul cere ca Franţa să ia iniţiativa desarmărei ge­nerale şi exprimă credinţa sa că alianţa franco-rusă, pe care patrioţii se bizuiau altă dată pentru realizarea reven­dicărilor noastre, a devenit de fapt principalul instru­ment al menţin­erei stăreî de statu-quo. (Mişcări diverse). Preşedintele consiliului, d. Corn­bes, în răspunsul ce a dat, a spus că armata fiind garanţia unei al­ianţe, la care voim să răminem cre­dincioşi, ea treime să fie şi să ra­mie o armată naţională, iar nu na­ţionalistă. Suntem­ hotărîţî, a conti­nuat preşedintele consiliului, a ne ţine de făgăduelile ce am făcut ; majoritatea cunoaşte programul nos­tru şi ne va declara dacă avem sau nu încrederea sa. Camera a adoptat, în urmă, cu 329 voturi contra 124, o ordine de zi, la care guvernul a aderat, prin care se exprimă încrederea în actu­alul cabinet pentru aplicarea unei politice de riguroasă laicizare a în­­văţămîntului, a reformelor fiscale şi a principiilor de solidaritate socială. Viitoarea şedinţă se va ţine Luni. Starea regelui Saxoniei Sibyllenort, 30 Main.— După bu­letinul de aseară o slăbiciune îngri­jitoare s’a manifestat astăzi, în mai multe rîndurî, la augustul bolnav. Starea regelui Albert este serioasă. Ferdinand la Petersburg Petersburg, 30 Main.—La prînzul de gală dat la Peterhof, în onoarea principelui Bulgariei, Ţarul Nicolae a ridicat un toast exprimînd mulţumi­rea sa pentru vizita Principelui Fer­dinand şi a membrilor comitetului pentru ridicarea monumentului lui Alexandru II, în care vede o probă de recunoştinţă a poporului bulgar pentru memoria bunicului său, care i-a redat viaţă litieră şi a ridicat în principat, Bulgaria. Ţarul a băut în sănătatea Principelui Ferdinand şi a fiului său, Principele Moştenitor Boris, şi pentru prosperitatea Bul­gariei, care este scumpă fie­cărui rus. Principele Ferdinand a răs­puns, mulţumind călduros pen­tru primirea ce i s’a făcut şi declarlnd că Bulgaria este con­vinsă că va găsi in tot-d’auna, sub auspiciile Rusiei, puterea şi protecţiunea de care are tre­buinţă pentru desvoltarea sa pacifică. Principele închină pentru maiestăţile lor imperi­ale, pentru familia imperială şi pentru prosperitatea marei naţiuni ruseşti. După masă, Majestăţile lor au ţinut cerc în salonul alb. Principele Ferdinand a remis ţarului o minia­tură în argint a monumentului ţa­rului liberator. D. Zancov, preşe­dintele Sobranieî, şi preşedintele co­mitetului monumentului au rugat pe împărat ca să onoreze cu prezenţa sa serbarea de inaugurare a acestui monument. O execuţie Petersburg, 30 Main. — Autorul atentatului contra lt.­general de Wahl guvernatorul Vilnei, a fost condam­nat de consiliul de razboiu, la pe­deapsa cu moarte prin spînzură­­toare. Atentatorul a fost executat în ziua de 10 Iunie. Ciuma Dunkerque, 30 Maiu. — Două noui cazuri de ciumă bubo­­nică au­ fost constatate pe bor­dul vaporului „City of Berth“. Nou episcop romín Budapesta, 30 Maiu.—Sinodul bi­serici naționale romíne de rit greco­­oriental, a ales, cu o majoritate de 4 voturi, pe vicarul Mangra, ca e­­piscop al eparchieî Aradului. Contra luî Firmilian Constantinopol, 31 Maiu. — Epis­copul grec din Salonic a comunicat patriarhului ecumenic că membrii tu­turor eforiilor din Salonic sînt ho­tărîțî a-şî da demisia în cazul cînd lacrarea Mgr. Iirmilian s’ar face la Salonic. Congres bisericesc Garlovitz, 31 Maiu.— Congresul bise­­ricei sii­beşti naţionale s’a deschis el­ fără incident. Starea regelui Saxonieî Sibyllenort, 31 Main.— Regele Albert n’a petrecut o noapte bună; totuşi a dejunat cu poftă. Yeshub a fost amînată, din cauză că se opun grecii. Manifestaţia polonilor Berlin, 31 Maiu. — Polonii nobili s’au decis să absenteze cu ocazia vizitei împăratului la Posen. Regele Serbiei la Constan­tinopol Constantinopol, 31 Maiu. — Pe­rechea regală sîrbească şî-a anunţat vizita sultanului. Obstrucţionismul în Austria Viena, 31 Main.—Cehii şi panger­­manii din parlament au promis că vor înceta obstrucţia. In acest caz se va dezbate mîine proectul de im­pozit pe tichetele de călătorie. Situaţia la Stambul Viena, 31 Main.—Aci soseşte şti­rea, că la Constantinopol s’au luat o serie ele măsuri excepţionale pentru a împiedeca comploturile şi răspîndi­­rea ideilor subversive. Intre altele, militarii şi funcţionarii turci n'au­ voe să se întîlnească cu europenii. Grupele sunt nepermise pe stradă. Cel mult doi oameni pot merge îm­preună. Poliţia intervine imediat, cînd se văd trei turci la un loc. Toate ziarele streine au­ fost oprite în cafenelele unde vin turcii. Humbert In Siberia Paris, 31 Main. —Familia Humbert e căutată în Siberia, unde posedă domenii. Particulare Liga rusă Viena, 31 Maiu.— In Rusia s’a format o ligă antirevoluţionară, care numără două-zecî de miî de membri. Liga a găsit sprijin în Roma, Ge­neva şi Londra. Ea dispune de mijloace nemărgi­nite. Firmilian neconfirmat Constantinopol, 31 Maiu.—Confir­marea luî Firmilian ca mitropolit la DIM TARâ — TELEGRAME — Condamnarea lui Hrisicos şi pom­­plice Constanţa, 31 Maiu.— Tribunalul local, compus din d-niî preşedinte Zotu, Della­­decima şi B. D. Rosetti, membri, şi d. Bo­­leanu procuror, a dat sentinţa in procesul Ilrisicos, pentru excrocheria ce se ridică la 300 000 de leî. Hrisicos a fost condamnat la 2 anî în­chisoare corecţională pentru bancrută sim­ ■ plă şi frauduloasă. De asemenea a fost condamnat la 2 anî închisoare corecţio­nală şi complicele său­ Panait Conntas. Ambii au­ fost condamnaţi la despăgu­biri civile către reclamanţii: Cristodulos, Banca generală, Banca de scorni, Ch­iroff, Predescu, Cosma, Emirseian, Damaţian şi Weinstock­. Sentinţa s’a dat cu drept de apel. Cor. IAŞI Vineri 31 Mai.­Mitropolitul Moldovei a delegat pe economul Gh. Carp, revizor eparhial să ia parte la solemnitatea insta­­lărei stariţei Eupraxia Herescu, aleasă de s­a­rul sf.mitropolit­ în locul rămas vacant prin der­edarea monahei Olimpia Iuraşcu, mătuşa poetului Eminescu, fosta stanță a m-rei Agafton. Solemnitatea va avea­ loc Duminică 2 ori. Cu această ocazie mo­­naha Eleonora Brăescu va fi numită eco­noamă a m-rei, la locul maicei Eupraxia Herescu. —Soldatul Ștefan Ghiorghiu, cu schim­bul din reg. 13 a fost găsit spînzurat de un copac în aleea a treia de la Copou. Cadavrul, oribil,transfigurat, a fost tran­sportat­ la spitalul militar. Cauza sin­ciderii e necunoscută. — Autorităţile din Seuleni au cerut ur­mărirea lui Mihaî Ciubotă, periculos con­­trbaandist de tutun, care a furat într’o singură noapte ÎS c3î, trecîndu-i peste Brut îi Basarabia. Complicele lui Ciu­botă anume Prăsnae a fost arestat. — Regimentul XIII Ştefan cel Mare, sub comanda d-lui col. Stamatopol, a plecat la Stinca, spre a face exerciţii şi un marş militar. — Mihail Lu­a, măcelar luîndu-se la ceartă cu Moise Lipe, din strada Lăutari­lor cel dîntîi a lovit cu’n cuţit braţul luî Lipe, fâcîndu-i grave leziuni. — La o cunoscută autoritate financiară a sosit un grav denunţ contra unui func­ţionar, minuitor de bani publici. E vorba de un fals comis la o serie de chitanţe cu scop de a’şi însuşi o sumă ,de bani, cari se urcă, se zice, la vre-o 85­0 lei.— Riga. Sfirşitul grevei din Galaţi Galaţi, 30 Mai. — Greviştii de la docuri au­ reluat azi lucrul in vechile condiţi­u cu mici concesii pentru ei.—Cor. — PRIN POSTA — T. SEVERIN Mister*.— De cîte­va seri, o bombar­dare cu pietre în toată regula se face în curtea caselor cu no. 61 d­in ghr. Unirei. Pietrele sint destul de tinari şi ameninţă a sparge capetele locataluiilor. In fie­ care seară se sparg 3—4 geamuri, iar dimine­­ţele fie­care locatar găseşte la faţa uşei sale, o grămadă de pietre cari au fost a­­runcate peste noapte. Locatarii fiind su­perstiţioşi au declarat proprietareseî că se vor muta casele fiind vrăjite şi mai au şi stafii, cari nu’i lasă să doarmă* toată noaptea. Cu toate măsurile luate de poliţie nu s’a putut încă printb­ individul sau­ indi­vizii, căci pietrele cad din mai multe părţi. In fie­care ceară o mare mulţime de curioşî.privesc la această ploae de....pietre. Ordonanţă hoţ.— Ordonanţa Nistor a d-lui locot. da cavalerie M. Ghrimegeanu fiind trimeasă la poştă pentru a preda un mandat cu 120 lei a dispărut cu banii. Se crede că fericitul Nistor o fi deja în satul lui unde o chefui cu banii stăpî­­nu'.uî. Escursiune.—Soc. funcţionarlor publici a organizat o mare petrecere cîmpenească la Vîrciorova şi o frumoasă escursiune cu vaporul la Orşova şi Cazane. Turneu artistic.—Afişele anunţă sosi­rea în curînd a unei trupe teatrale sub con­ducerea d-luî P. Gusti regizorul Teatrului Naţiona din Bucureşti­­cu concursul mai multor artişti ca: d-nui Liciu, Sturdza, d-la Gheorghiu etc. etc. Se vor da numai 2 reprezentaţii „Ginerele d-luî Prefect“ şi „Cinematograful“ ambele localizări de d-l P. Gusti. Severinenii îi așteaptă cu plăcere.­­ Andy GALAŢI Escursiunea studenţilor unguri. — Joi, pe la orele 2 p. m. cu vaporul Bul­garia al societăţei ruse de navigaţie, au plecat spre Odesa d-uii profesori: dr. de Loczy, geolog de la facultatea din Bu­­da-Pesta, dr. Szilly, profesor docent în ra­mura tecuică de la aceeaşi facultate, dr. Lokroutey, precum şi 12 s­udenţî. Escur­­sioniştii au fost însoţiţi pînă la debar­cader de d-nia Mrazec, dr. G. Munteanu- Murgoci, Popovici-Haţeg şi C. Armaşu. Această misiune ştiinţifică după ce a vizitat cîte­va localităţi din ţara noastră se duce la Odessa, iar de acolo, va cu­­treera Caucasia, parte din Asia şi Turcia europeană. Pe vapor, înainte de plecare, au fost vizitaţi de cîte­va notabilităţi din locali­tate, ceea ce le-a produs mare plăcere. Drama de pe Dunăre.— Astă noapte pe la orele 12 juni. pe cînd vaporul socie­­tăţ­i ungare „Ferentz Iozef“ se afla a­­costat la Cernavoda, lingă şlepul no. 633 al N. F. R. unde mai mulţi soldaţi erau ocupaţi cu încărcarea şi descărcarea măr­furilor, unul din ei anume Radu Vasili, dorobanţ cu schimbul şi-a perdut echili­­brul şi a căzut în Imediat s’a dat alarma că nenorocitul e în pericol. Cu iuţeala fulgerului a sărit în ajuto­rul luî bravul cap. Polagrini comandantul vasului şi cu omul de serviciu Iuhasz, cari cu mare greutate «a putut să’l se­ată la mal. La un moment dat, din cauză că curen­tul era puternic şi fiind noapte şi mai a­­les că amlimanul Radu Vasile zăpăcit, că se află în faţa unei morţi sigure cu o forţă numei pomenită atrăgea la sine pe salva­tori cari erau aproape de a deveni şi ei victimele valurilor. Fapta căpitanului Pellagrini şi a lui Iuhasz merită toate laudele şi n’ar fi rait să se recompenseze meritele lor. Grevele lucrătorilor de la dorurile din Galaţi. — V’am telegrafist că lucrătorii din Docuri, ce lucrează la Încărcarea şi descărcarea vapoarelor şi vagoanelor la cherestele s’au pus în grevă de oare­ ce sînt exploataţi. Greviştii erau încă de erî sures­ităţ! peste măsură dar astăzi au declarat greva. Ei au înaintat cîte o plîngere pre­fec­­tului de judeţ şi căpităniei portului. D-nii I. C. Atanasiu prefectul judeţului şi locat. comandor Poentru căp­tanul por­tului s’au dus în docuri şi a căutat să liniştească pe grevişti şi să’i împace cu antreprenorii. Toate stăruinţele, blîndeţea şi buna-vo­­inţă d-lor Atanasiu şi Poenaru n’a dat nici un rezultat, căci greviştii erau foarte hotăriţi da aşi revendica drepturile. Ei cer: 1) scăderea orelor de lucru II) cîte o oră repauz ,la ceasurile 8 şi 12, III) lucrul si înceapă după semnalele din port iar nu de la 4 dimineaţa şi pînă la 7 seara, adică 16 ore pe zi cu un repauz fictiv de 2 ore, oft ci în timpul de repauz In oratorii sînt puşi la stricatul schelelor. 4) preţul să fie fix de 5 şi 6 lei pe zi după lucrător să se fixeze preţurile pen­tru descărcarea şi încărcarea vagoanelor şi al­e) să se desfiinţeze sferturile de zi să nu fie de­cît jumătăţi. Cererile lucră­torilor grevişti slnt drepte şi credem că vor triumfa foarte curînd. Pe seară au fost chemaţi la prefectură capii greviştilor, precum şi antreprenorii. După cît am aflat patronii ar fi deciși a acorda reducerea orelor, lucrul începînd de la 6. a. m. pînă la 7 p. m. cu un re­pauz real de 2 ore. In privința salariului ei zic că vor plăti după merit.— S. Hipodromul din Brăila Protoravia surselor ce vor avea loc în ziua da 2 Iunie 1902, ora 4 p. m., pe platoul Is­lazului, lîngă tîrgul de vite 1) Premiul ministerului de război. Alergare militară (trupă). Galul înscris să fie matriculat. Ţinuta: bluză, capelă, pantaloni de postav, braţele numerotate. Distanţa 1500 m.—Intrarea gratuită Premiul 1 lei 100. Premiul II lei 50. Premiul III lei 30. Premiul IV lei ,20. 2) . Premiul oraşului Brăila.—A­­lergare la trap pentru caii pur smge înhămaţi cite unul la trăsuri uşoare de cu doua sau 4 roate. Distanţa 2500 m.—Intrarea 20 lei. Premiul I lei 800 Prem­ul II lei 200 Premiul III lei 100. 3) . Premiul Dunărea.—Alergare cu obstacole (3 garduri) pentru cai de ori­ce vîrstă şi provenienţă călăriţi de ofi­ţeri şi genteimeni, greutatea minimă 60 kilograme. Distanţa 1500 m.—Intrarea 20 lei Premiul I lei 600. Premiul II lei 150. Premiul III lei 100. 4­ . Premiul Debutanţilor. Alerga­re de trap la cai înhămaţi intr’unui, orî ce provenienţă şî cari n’au mai a­­lergat la curse. Virsta de 3 ani în sus Distanţa 2000 m.— Intrarea 15 leî. Premiul I leî 200. Premiul II lei 100. Premiul 111 leî 50. 5) . Premiul Portului.—Oferit de a­­sociaţiunea comercianţilor din Portul Brăila.—Alergare la trap pentru cai în­hămaţi intr’unul la căruţe lucrind în portul Brăila. Caii vor aparţine concu­rentului cel puţin 30 de zile. Distanţa 2500 m.—Intrarea gratuită. Premiul I lei 80. Premiul II lei 60. Premiul III lei 40. Premiul IV lei 20. 6­ . Premiul Old.—Alergare la trap pentru caii de ori­ce provenienţă şi vir­­stă, înhămaţi în doi. Distanţa 3000 m.—Intrarea 15 lei. Premiul I lei 200. Premiul II lei 100. Premiul III lei 50. 7­ . Premiul Bacul-Sărat.—Alergare la trap pentru cai de ori­ce virstă şi de ori­ce provenienţă, înhămaţi cite li­nul la trăsuri, cu 2 sau 4 roate. Se esclud insă cai pur sînge trotourî, ame­ricani şi ruseşti, precum şi vechiculele de curse (subchi)r . Distanţa 2000 m.—Intrarea 10 lei. Premiul I leî 200. Premiul II lei 80. Premiul III leî 40, 8­ . Premiul Dobrogea.— Alergare de fond, pentru caii de ori­ce prove­nienţă, rasă şi virstă. Distanţa 6000 m.— Intrarea gratuită. Greutatea minimă de 50 kgr. Premiul I lei 700. Premiul II lei 200. Premiul IIII î 100. Pentru cursele de la No. 2, 4, 6, şi 7 ţinuta de jockey este de dorit. La cursele de trap caii cari vor lua cel mult de două ori galopul, nu vor putea parcurge o distanţă mai mare de 50 m. la f­e­care galop, iar în ultimii 200 m­. pină la stilpul de sosire, galopul este cu devîrşire interzis. Concurentul care va contraveni la cele de mai sus, va fi distanţat. înscrierile se fac pină la 31 Mai cor, ora 12 din zi, la Primărie sau direct la Serviciul Veterinar al oraşului de unde se pot lua şi ori­ce alte lămuriri. Intrarea cailor se plăteşte o dată cu înscrierea ROMANIA Primăria Oraşului Brăila PUBLICAŢIE Se publică spre generala cunoştinţă că in ziua de 10 iunie curent la ora 4 p. m. se va ţine la această primărie licitaţie publică orală, pentru darea in antrepriză a confecţionare l a 150 ceacuri necesarii sergenţilor de pază ai oraşului Brăila. Pentru confecţionarea acestor ceacurî, primăria pune la dispoziţia d-lui Antre­prenor, alămăria de care dispune a cea­­curilor existente. D-nii amatori de a se angaja cu con­fecţionarea acestor ceacurî, sunt frugaţi a se presenta la primărie în ziua şi o­­rele sus indicate cu o garanţie provi­­sorie de lei 300 care va servi ca ga­ranţie definitivă. Termenul pentru confecţionarea şi predarea ceacurilor în cestiune este de 2 luni de la data aprobărei licitaţiunei Geacurile vor trebui să corespundă celor existente, amatori fiind obligaţi a depune un model în ziua licitaţiunei. Licitaţiunea este supusă supra-licita­­ţiuneî în termen de opt zile libere de la data tinerei licitaţiunei. p. Primar, N. Filotte. Secretar General, N. Tinu. No. 6601—Brăila 18 Mai 1902 l­­ie Wei­o Epitropia Generala Casei spitalelor şi ospiciilor Sf. Spiridon din Iaşi Face cunoscut că in ziua de 17 iunie a. c. ora 2 p. m. se va ţine in ca­mera acestei Epitropii licitaţie publică orală pentru furnizarea materialului no­tat mai jos necesar spitalelor acestei Case şi anume : 5000 m. Piiză de olandă de 1 m. 60 c. m. lată. 2500 m. Pinză de americă de 85 c. m­. lată. 1000 m. Pinză de mindire de 1 m. 15 c. m. lată. 1000 m. Zefir albastru de 75 c. m. lat. 750 m. Pinză de Romburg de 1 m. 60 c. m. lată. 800 m. Pinză de Promburg de 80 c. m. lată. 300 m. Parasină de 80 c. m. lată. 300 m. Doc­uri pentru haine de 1 m. 15 c. m. lat. 100 m. Postav albastru de 1 m. 36 c. m. lat. 200 m. Oxfort pentru scutire de 82 c. m. lat. 400 Perechi papuci pe talpă. 200 perechi papuci buşmachii. 90 perechi cibote cu tureatcă. Concurenţii sunt invitaţi a se pre­­senta in acea zi însoţiţi de o garanţie provizorie de 5% în numerar sau d e­­fecte. Condiţiunile se pot vedea şi lua în ori­ce zi de lucru în cancelaria Epitropiei serviciul Administrativ. Cunoscînd in acelaş timp că antre­priza se va putea da in totul sau in parte. No. 3894—1902 Mai 30 M­­ed­ic român in CARSIiSlME» Dr. Alex. de Vaida-Voevod AliTE WIESE !! BSlasner Schlüssel v JŰ2 e <o o svs andam Cabinetul Medical şi Dentar B-nliI I. Braunstein Specialist pentru boalele de Cri VI îl ş­i 1 ș­i IV \ De două-zecî si patru av anT””"'*"* EXTRAGEREA MEDUP­EROASA A SfNŢILOR prin adormiră sau amorţire Plumbuirea şi punerea per­fectă a dinţilor Strada Colteî 14, de la 9—12 si 2­^5 1071—21 W ifEFsTElF POSESII fTs"“ „Dacia Romania“ ne roagă s& publicăm că D-lor nu au nimic comun şi nici mi se Înru­desc cu acel ROSENEK care a avut un proces la Curte în chestiunea unei poliţe false. DENTIFRICE Elixir, Pudră şi Pastă A. SEGUIN, Bordeaux MEMBRU al JURIULUI AFARĂ din CONCURS Exposiţie Univer. Paris 1900 a al iECEFS/: TOA. simple și cu aparat de legat, TIIATE DE OTEL din renumita fabrică IP­LAN­O, Chicago. Ames'ica C3r •ai-An­twri de ’Treerat din celeb­a uzină EAi­Z, StHasischeBBi, (Germania) Cifrele englezești de primisima calitate garantate „S8A.R8CA SÎES® — ItESTT“ Mușamale de învelit­ori­ ca dimensiuni, garantate impermeabile Manilla are legat snopi de prima calitate, garantată pură Acces. per. GARNITURI DE TREERAT din FABRICA: laiesmss, Sims & Jefferies Lt’Ynguîch’ WEIL, JOSEPH & C-ie București, str. Smîrdan Mo. 7 (casa Sci­lendi) Cel mai bogat deposit de Maşine Agricole şi Industriale Psîsia de Dinţi a f­od­oruilsiifi Illaon’s Produs francez făr­ă ri­t­ai pentru îngrijirea şi sănătatea Eure, pentru conservarea şi frumuseţea dinţilor­ De vînzare, la Bucureşti : Ion Tetzu, 4 Str. Academiei; M. Economu & Cie, 4 Str. Şelari; P. Brus, 5 Bul. Elisabethn; G. Apostoleanu, 36 Cal. Victoriei; Sigmund Pra­ger, 9 Cal. Victoriei; Au Petit Parisien, 92 Cal. Victoriei; Pl­. Schweil­n, 80 Cal. Vic­toriei; Ch. Jobin, 57 Cal. Victoriei; A. G. Carissy & Cie; angrosiști, 27 Sir. Doamnei._ Iasv. E. Drrmer; G. Ksraeasch S-sor.— Cra ora: S. Lazar Benvenisti; C. B. Iliescu; Cel­­lăreanu & Georgescu; loan Gregorian.— Galați: C N. Madgearu.—Brăila: Frații G. Per­­lea; Farmacia S. K. Petzalis.— Botoşani: Christi Many & Cie.— Bertad: Farmacia N. N. Greg­oriade.— etc., etc. 1067_120 Secerătoare-Legătoare Sscerătoare simple^ —. ^ Cositoare­­/ f°st - , , PARIS & r e 1) 1 e 1900 0,1 Sfoară yV yy ^Legion d’Honneur JP »^rang* Prix” și cu ^ din cele mai înalte " Distincțiimî. Ultima constructmne perfecţionată ! W­­ATSON * Y OUELlJ BUCURESTI, Str. Academiei 14.— BRAILA.— GALATI. se găsesc de vînzare la : SOCIETATE IN COMANDITA nu Un excelent adaos la CAFEA Prima Marcă Franceză Prima calitate, marea Franco Romînă, în cutii şi în pachete. Calitatea extra superioară, marea Bleu Argent, In cofrete şi în pachete. De vinzare la principatele matrasine de coloniale.

Next