Adevěrul, iunie 1902 (Anul 15, nr. 4611-4640)
1902-06-11 / nr. 4622
Mark II Iunie 1902 ţă numele. Juraţii aurefuzat. Şi preşedintele a acuzat pe prevenit că caută facă obstrucţionism. Deputatul ripostă: — Eşti un mincinos ! Preşedintele întrebă pe deputat, dacă regretă cuvintele sale. Deputatul răspunse : — Nici odată nu-mi voiu exprima regrete faţă de oameni de specia d-tate! In urma acestor cuvinte, tribunalul a condamnat pe inculpat la 3 luni închisoare, pentru insulta tribunalului. Steaple IMPRESILUNI şi PALAVRE ,4 Cărţi poştale Amicului meu, III Nu cred să fi împlinit vreodată o zi mai bine ca cea de azi ! Fără să fi făcut nimic extraordinar, fiindcă luam seama la fite ce mic lucru din natură, mă minunam singură de uşurinţa şi inconştienţa cu care judecă cei de la oraş frumuseţea rustică in detaliile ei cele mai intime. Nu e destul să te mulţumeşti cu aspectul mare şi general al lucrurilor de la ţară, atunci le judeci în pripă, n’ai răgazul sau pacienţa să te iubeşti de aproape. Trebue o imensă şi profundă dragoste, o anumită observaţie, un simţ cercetător special şi foarte delicat ca să le poţi gusta cu intensitate, îmi vine a crede că e mult mai rafinat poetul ori scriitorul ce surprinde o notă nouă în mijlocul naturei decit cel mai mare rafinat ce şi-a făcut o meritoasă faimă din analiza şi descrierea moravurilor din saloane bunăoară. Şi ştii cine mi-a provocat acest ton aspru, anti-orăşenesc, nepotrivit cu firea mea supusă şi pacinică ? Un ciocîrlan, da, un ciocîrlan ! Sta moţanul pe un scaete uscat şi-şi dregea glasul ciugulindu-şî penele lui satinate în coloarea colbului de pe drumuri. Mă apropiam şi nu fugea. Se uita şi el aşa ! Petrica Afacerea Crawford Un Daurignac nevinovat Judecătorul de instrucţia Leydet a primit vizita d-lui Louis Daurignac, care a venit să-l anunţe, că d. Bonneau, indicul falimentului Humbert, l-a autorizat să păstreze direcţia fermei de Mockrane. In aceste condiţii fratele d-nei Humbert a fost autorizat de judecătorul de instrucţie ca să părăsească Parisul, pentru a se întoarce în Tunisia. El va pleca zilele acestea. Palatul din Avenue de la Grande Armée Contele Branicki s-a prezentat de asemeni la cabinetul judecătorului de instrucţie. El a venit să-i dea citeva explicaţii privitoare la cumpărarea hotelului din Avenue de la Grande Armée. Acest hotel nu i-a fost plătit niciodată contelui Branicki de către soţii Humbert. E probabil, că vinzarea va fi anulată şi că d. Branicki va fi pus din nou în posesiunea palatului său. Vinzarea s’a făcut prin intermediul unui notar din Andelys, d. Bizet, condamnat de atunci pentru faliment fraudulos. Arestarea d-lui Fr. Humbert O telegramă ne vesteşte că d. Fr. Humbert, soţul celebrei excroace, ar fi fost arestat la Moscova. Numai de n’ar fi la mijloc vreo mistificare a poliţiei. osierele Inchiziţiei Ediţia de dimineaţă î ______________? INFORMAŢITOI Imediat ce am primit era prima telegramă asupra împuşcarei incursioniştilor bulgari la pichetul Cadamac, am avizat telegrafic pe corespondentul nostru din Constanţa să plece la faţa locului şi astăzi, precum văd cititorii noştri, suntem în poziţiune a le da rezultatul telegrafic al meliotot „Adevĕruliiu. Este inexactă ştirea că guvernul român ar fi trimis guvernului bulgar toate actele privitoare la incidentul de la graniţă a cărui victimă a fost ilvicultorul Popp. Pîn'acum dosarul incidentului n’a fost înaintat agenţiei române din Sofia. Este însă exactă ştirea că, paralel cu ancheta întreprinsă de guvernul român, guvernul bulgar a ordonat şi el o anchetă. Rezultatele nu se cunosc pînă acum. Plantefurter Zeitung sosit Sîmbătă în Capitală se ocupă din nou de legea noastră a meseriilor, şi spune, că d. B. Missir, ministrial de domenii, n’a dat nici o lămurire despre legea aceasta la congresul Camerelor de comerţ din Craiova. Articolele dubioase ale acestei legi rămîn deci neexplicate şi în suspensie, deşi d. Dim. Sturdza a spus la 12 Aprilie d-lui dr. Beck, că în două-trei săptămîni totul se va lămuri. »Această eschivare a guvernului dă prilej opoziţiei, după cum e lesne de înţeles, ca să atace guvernul. Pe de altă parte e interesant, că bătrînii conservatori, de sub conducerea d-lor Cantacuzino, Take Ioaescu şi general Lahovary au declarat, în mod deschis, că dacă vor veni la guvern, vor tinde la emanciparea evreilor. E adevărat, că nu trebue dată o prea mare importanţă acestor manevre de opoziţie, totuşi e demn de notat, că a fost într’un timp în România un partid politic de guvern, care a susţinut, că trebue în fine ţinut seamă de statuările tratatului de Berlin, privitoare la egalizarea drepturilor politice ale romînilor, partid, care a crezut chiar că poate cîştiga politiceşte cu acest program“. Frankfurter Zeitung se vede că n’a luat nică cunoştință de comunicatul presei oficioase conservatoare. prin care se declară că partidul conservator este pentru statu-quo în chestia evreească. •suwr'iss».--** In cursul acestei săptămîni junimiştii vor ţine în Capitală mai multe întruniri pe culori, spre a prepara terenul pentru congresul junimist. Știrea pe care am dat-o încă acum o lună, că ducesa Maria de Coburg şi principesa Beatrice vor sosi în ţară, se confirmă, înalţii oaspeţi vor veni la Sinaia imediat după întoarcerea de la Londra a principilor moştenitori. Guvernatorul Obolensky din Charkov, contra căruia s-a atentat pentru a doua oară, este înrudit cu citeva familii aristocratice romîneşti din Moldova. Mama lui Obolensky este născută Sturdza, soră cu d. Alexandru Sturdza din Mihaileni. «Pester Lloyd» sositorî în Capitală se ocupă da manifestul evreilor emigranţi din grupul aşa zis al «Disperaţilor», pe care lam publicat aci, Ziarul unguresc spune, nu aceasta nu-i o dovadă, cum că banii societăţilor de binefacere începe a sosi mai rar la Bucureşti, căci de-abia Duminica trecută au plecat vreo 400 de evrei din România. Dar numărul celor în mizerie e prea mare, şi ei nu pot fi ajutaţi toţi deodată. Sînt chiar o mulţime de medici evrei cari au adresat petiţii către societatea «Ica», cerînd sprijin*. «Pester Lloyd» relevă apoi faptul că evreii stabiliţi de curind la Montreal in Canada, au înfiinţat o şcoală, care e frecventată de 400 de şcolari. Programa cursurilor e aceea a şcolilor din Rominia şi chiar predarea sa face în limba romina. Direcţiunea serviciului sanitar n’a reizolvit pînă acum cazul droghistului Marcovici din calea Moşilor. Un număr însemnat de farmacişti cer ca să se aplice legea sanitară faţă de acest droghist care, sub firma de drogherie, şi-a reinstalat in mod clandestin vechea sa farmacie. Pină acum droghistul Marcovici a contravenit, în timp de trei luni, de trei ori şi ultima dată a fost silit să declare că intr’adevăr a preparat o ordonanţă medicală, ceea ce legea nu permite. Farmaciştii aşteaptă să vadă dacă direcţia sanitară va lua măsuri faţă cu acest caz grav, căci dacă el ar rămînea nepedepsit s’ar crea precedentul că droghiştii pot prepara ordonanţe medicale. Astăzi se va face de către prefectul de Ilfov d. Paul Stătescu, cu ceremonialul anunţat, instalarea noului comitet al Camerei de comerţ din Capitală. Vor lua parte la solemnitate toţi comercianţii din Capitală, precum şi delegaţiuni din partea Camerelor de comerţ din Constanţa, Giurgiu, Ploeşti şi Buzău. Inaugurarea oficială şi definitivă a yachtului «Draga», construit in şantierele de la T.Severin pentru regele şi regina Serbiei, va avea loc Duminica viitoare cu mare solemnitate la Belgrad. La această solemnitate va asista şi d. Anghel Saligny, directorul docurilor şi al lucrărilor, portului Constanţa. Astăzi va sosi din nou in Capitală, venind din Serbia şi Bulgaria, inginerul Kitchener, care a găsit prin versantul dinspre Dunăre al Balcanilor terenuri nisipoase aurifere. De la Bucureşti, unde va rămîne cel mult două zile, inginerul Kitchener va pleca la Londra. Membrii consiliului de administraţie al Casei de depuneri şi conseranaţiuni au oferit aseară, la hotel Boulevard, un banchet d-lui G. Golescu, fostul director al acestei instituţiuni. Au luat parte la acest banchet d. Em. Culegiu, preşedintele consiliului de administraţie şi membrii d-nii N. Moroianu, G. Iliescu, M. Ghimpa, C. Cernescu, C. Dragu, C. Datculescu, I. Boambă, Leon Sachelarie, G. Assan, Tănăsescu, Pictorian, noul director, etc. Administrative Incepînd de Simbătă s’au pus in circulaţiune trenurile de plăcere, ca in toate verile. Sanitare Subchirurgiî mai jos notaţi obţinînd libera practică în urma terminarei cu succes a şcoalei sanitare, au fost numiţi definitiv in următoarele posturi de agenţi sanitari de circumscripţie din judeţul Vlaşca : D. George B. Mihăilescu-Prahova, fost revizor veterinar al jud. Vasluiu, definitiv pe baza examenului de equivalenţă depus cu succes, a fost nurait ln postul de agent sanitar vaccinator la circumscripţia II Uzunu-Călugăreni din judeţul Vlaşca. D. Florea S. Gheorghiu, idem, idem în postul de agent sanitar provizoriu la circumscripţia Flămîoda, şi D. Ion I. Ionescu, idem în postul de agent sanitar al circumscripţiei IV Epureşti din judeţul Vlaşca. Toate aceste numiri pe ziua de 2 Iunie 1902. Judiciare Pentru procesul Caragiale-Caion, care se va judeca singur in şedinţa de Luni a Curţeî cu juraţi, toate biletele de intrare in sală au fost distribuite. Se prevede o afluenţă foarte mare. Apărătorii d-lui Caragiale sunt d-niî avocaţi B. Delavrancea, P. Missir şi P. Grădişteanu. Din partea lui Caion vor pleda d-niî G. Danielopol, Tanoviceanu, Răileanu şi Mitescu. Cititorii vor găsi la ediţia de seara, tot ce se va judeca pină la ora 3 p. m. Militare Ofiţerii regimentelor de artilerie vor începe exerciţiile de tir la poligonul Daciilov in ziua de 15 iulie. Ministerul de războiri a admis ca pe viitor absolvenţii şcoalelor de meserii din Galaţi, Craiova şi Ploeşti să se bucure de termenul redus pentru serviciul militar. Şcolare La 14 iunie încep examenele anului I-iu al facultăţei de drept din Bucureşti. Sunt înscrişi 300 studenţi. Persoanele cari doresc să vadă progresul şcoalei profesionale a Azilului Elena Doamna, sunt rugate a vizita expoziţia de lucru de mină, pictură, desemn şi caligrafie în zilele de 12—19 lărie între orele 9—12 a. m. şi 3—6 p. merid. Artistice D. Carl Flesch a fost numit violonist al regelui şi reginei. Diferite ştiri Cu începere de azi 10 iunie, orele de lucru la administraţia centrală a Eforiei vor fi de la 7 jum. a m. pînă la 12 şi jum., afară de Lunca și a doua zi după sărbători, cînd va fi de la 2—7 p. m. Casieria va fi deschisă de la 7 jum. la 11 jum. a. m , iar a doua zi după sărbători de la 3—6 p. m. — In județul R.-Sărat ploaia cu grindină ce a căzut zilele trecute a produs o pagubă de 100.000 lei. — Ministerul lucrărilor publice a primit din partea consiliului comunal din Sinaia o cerere ca să se prevadă şi acest oraş intre staţiunile climaterice şi să se elibereze bilete de tren pentru ducere şi întoarcere cu preţ pe jumătate şi pe durate lungi. — Din cauză că nu s’au putut întruni numărul suficient de membri, adunarea comitetului executiv al Ligei Naţionale, care trebuia să se ţină ori dimineaţa, a fost aminată. — D. D. Ionescu, funcţionar la tribunalul Ilfov, ni se plinge că erî, pe la orele 12 a. m., a fost pe nedrept bruscat şi insultat de către d. căpitan de cavalerie Samurcaş, sub pretext că ar fi vorbit unei doamne bicicliste. D. Ionescu, cerind cont de insultele ce’i Ie-a adresat căpitanul, acesta a înaintat cu calul pe trotuar, a scos sabia din teacă şi, ameninţîndu’l mereu, l’a gonit pînă intr’o curte unde s’a refugiat. Eşind din curte d. Ionescu a fost lovit cu piciorul in pîntece şi înjurat chiar în faţa sergentului de stradă, care sosise la faţa locului. Noul Comitet al tipografilor Era dimineaţă la orele 11 membrii societăţeî Gutenberg, a lucrătorilor tipografi din Capitală, s’au întrunit in sala băilor Eforiei pentru a alege comitetul pe anul 1902. In consiliul de administraţie au fost aleşi d-nii I. S. Rădulescu, G. Eteneanu, D. Aricescu, Al. Iordănescu, C. Panaitescu, St. Drăgulănescu, G. Lascu, G. Rădulescu, D. Stănescu, Luca Popriceanu şi C. Avramescu. Bibliotecar d. Al. Constantinescu, casierd. Tabacovici. In comisia de verificare au* fost aleşi d-niî St. Dumitrescu, N. Rogozea, D. Constantinescu, V. D. Zamfirescu și E. Bălăşescu. Votarea a durat pină la orele 1 p. m întrunirea pălârierilor Erî după amiază patronii pălărieri din Capitală s’au întrunit în sala Amiciţia, sub preşedinţia d-lui Martin Weigel, pălăriei. După o expunere făcută de d. Weigel se vota următoarea moţiune : „Patronii şi meşterii pălărieri din Bucureşti întruniţi in adunare generală sub preşedinţia d-lui Martin Weigel ca cel mai in virstă, asistat de d-nii Felix Weigel şi I. Costescu, delegat din partea lucrătorilor pălărieri, în sala societăţei Ungare, in ziua de 9 Iunie 1902, blind in discuţie tariful vamal care zilnic prin circulari ministeriale este încărcat înspăimântător asupra articolelor brute întrebuinţate la confecţionarea pălăriilor in atelierele noastre, deleagă o comisiune compusă din d-nii M. Weigel, I. Constantinescu, S. Fain, N. Simionescu, N. Lupan, M. Rubens şi Auerbach, preşedintele societaţei lucrătorilor pălărieri din Rominia, spre a aviza asupra redactarea unui memoriu in două exemplare, destinate a fi prezentate unul ministerului de domenii, industrie, comerciu şi agricultură, iar cel-l’alt Camerei de comerciu“. Această moţiune s’a votat in unanimitatea celor prezenţi. Ancheta militarii de la Caciasasac Aflăm că s'a dac ordin ca rezultatul anchetei militare întreprinsă la punctul Cadamac, suu conducerea personală a d-lui general JS Pasturel, şeful diviziei active din Dobrogea, să se ţină în cel mai mare secret. O telegramă cifrată, sosită de la comandamentul diviziei la ministerul de război şi, anunţă că ancheta e pe urmele unui vast complot bulgăresc, cu cele mai criminale scopuri. Pare că toate indiciile tind să descopere în dosul emoţionantului incident mina mizerabilă a supremului comitet macedonean din Sofia. Ancheta, după cît am putut afla, ar fi constatat că numărul incursioniştilor bulgari a fost mult mai mare şi că un atac în toată regula a avut loc. Toţi contrabandiştii s’au dovedit a fi bulgari macedoneni. In cercurile militare acest incident se comentează cu multă aprindere. Toată lumea e convinsă că supremul comitet macedonean a organizat şi la frontiera română bande de tulburători şi de agenţi provocatori. Acţiunea comitetului macedonean Complotul din Atena De cîtva timp, precum ne anunţă telegramele din străinătate, este la ordinea zilei în Grecia descoperirea unui vast complot bulgăresc. Este vorba tot de comitetul macedonean din Sofia care a organizat prin emisar de ai săi trimeşi în Grecia, un transport sistematic de arme şi muniţiune pentru Macedonia în vederea revoluţiunei. Guvernul elin a făcut, în urma descoperirilor autorităţilor greceşti, colosal de numeroase expulzări de bulgari macedoneni. Ramificaţii în Romînia Continuînd investigaţiile, parchetul din Atena a putut stabili, cu mărturisiri şi acte autentice, că complotul este mult mai vast de cit s’ar fi putut crede şi că are ramificaţiuni şi la Romînia Parchetul din Atena a făcut aceasta cunoscut oficial parchetului din Bucureşti S Fruntaşii comerciului Clayton şi Sehutleworth Nu ne putem ocupa de actuala firmă Clayton şi Sehutleworth, din calea Dorobanţii.), fără a nu ne opri şi a ne aminti regretaţii Waller şi Hartman, foştii agenţi şi introducători în ţară, ai primei treerători cu aburi, încă de la anul 1852, produs al universalelor fabrici ale d-lor Clayton şi Schutleworth din Lincoln, Englitera. Cînd mai doună zî, s’a relevat de unele din ziarele noastre jubileul de 50 ani, al acestui eveniment, au avut dreptate să zică că de atunci agricultorii noştri, au văzut şi au putut să-şi dea seama, ce va să zică puterea abdruluî, şi cîte braţe de munci reprezintă un instrument născut din progresele zilei, ca treerătoarea Clayton şi Sehutleworth şi alte produse ale sale. Drept este clar, că firmei Clayton şi Sehutleworth,i se datoreşte aproape pe d’antregul meritul de a ne fi adus atîta economie de muncă şi de a nu fi îndrumat pe calea uşoară cu care s’a putut înlătura atîtea greutăţi şi desavantaje ce sistemul primitiv de muncă ne face să îndurăm,^ înlesnindu-ne o exploatare raţionalăîn plină numai de avantaje reale, ce experienţa a dovedit că aceste unelte ne dau. Alături însă de meritele regretaţilor Waller şi Hartman, de a fi tot descoperitorii şi întroducători preţioaselor produse ale lor Clayton şi Schutlerworth, a mai fost şi un alt factor care prin activitatea şi iscusinţa sa comercială a contribuit mult la răspîndirea şi plasarea lor; acel factor ed. Neftzov actualul director al casei Clayton şi Schutleworth, care de 30 ani neîntrerupţi a fost sentinela neadormită, care zi cu zi a contribuit la acreditarea acestor instrumente, dat fiind că astăzi nu este agricultor care să nu le cunoască valoarea. şi guvernului român, incunoştiinţindu-l totodată şi de probele convingătoare. Din aceste dovezi reese că complotiştii au trimes în Romînia emisari cari să-şi procure informaţiunile cele maî amănunţite şi mai exacte cu privire la armamentul nostru, la punctele îdintificate şi la forţele noastre militare. Măsurile la noi In urma primirei acestor comunicări, guvernul a luat măsurile cele mai serioase de precauţiune. Iniiiut de toate, ministerul de război a dat o circulară confidenţială celor patru şefi de corpuri de armată şi şefului diviziei active din Dobrogea, invitindu-î a ordona tuturor autorităţilor militare dependinţe ca să ia cele maî severe dispoziţiuni cu privire la paza fortificaţiilor, cazărmilor, şi să vegheze, cu cea mai mare rigurozitate contra indiscreţiunilor ce s’ar putea comite. Pe de altă parte autorităţile civile, prefecturile de judeţe şi poliţia Capitalei şi-au concentrat cea mai mare parte a activităţei pentru a urmări pe bulgarii suspecţi, Şi pe aceia cari vagabondează prin ţară fără paşaport sau acte în regulă. Expulzări. —Demersul agenţiei bulgare In urma acestora, s’au făcut zilele trecute foarte numeroase expulzări de indivizi suspecţi. Mulţi sunt încă arestaţi pentru ca să fie expulzaţi. Expulzările acestea de bulgari, de altfel absolut imperioase pentru ordinea şi siguranţa internă, au nemulţumit, după cum nu era greu de prevăzut, pe agentul bulgar din Capitală. 1 . Neputînd întîlni pe nici unul din miniştri, secretul agenţiei bulgare a fost ori după amiază la orele 5 la poliţia Capitalei unde a avut o lungă întrevedere cu şeful siguranţei. Acesta a răspuns că face totul din ordine superioare şi a invitat pe secretarul agenţiei bulgare să se adreseze mai sus pentru a căpăta desluşiri. Inaugurarea societ. Măcelarilor Erî pe orele 5 p. m. s’a făcut Inaugurarea societăţeî «Uniunea măcelarilor din Capitală», înfiinţată acum treî luni, precum şi sfinţirea localului societăţeî, din pasagiul Nirescher,calea Rahovei. Printre comercianţii de măcelărie cari afi luat parte la serbare, am remarcat pe d-nii I. Dumitrescu, preşedintele societăţeî, Nae Dumitrescu, Dim. Culea, Ioniţă Culea, Grigore Paraschiv, Ştefan Lungu, Costică Vasilescu, Niţă Marin, Dănciulescu, Ştefan Niculescu, Niţă Lungu, Gh. Dumitrescu, Iordache Petrescu, d. Ionel Antonescu, d. locot. Niculescu, şeful poliţiei comunale, etc. D-niî Safta şi Petrovici, ajutori de primar, d. Assan, preşedintele Camerei de comerţ, sosesc la orele o şî jum. şi sunt primiţi in sunetul unei muzici militare a reg. 21. Doi preoţi oficiază sfinţirea apei. După terminarea sfeştaniei au ridicat toasturi d-niî: I. Dumitrescu, preşedintele Uniunea comercianţilor de măcelărie, pentru familia regală; Gh. Assan, preşedintele Camerei de comerţ, pentru prosperarea societăţeî măcelarilor; loanin, pentru preşedintele societăţeî; Culea, pentru preşedintele societăţeî şi pentru presă. La orele 6 seara s’a dat membrilor o masă care a durat pînă la orele 8. Rop. Serbarea şcolară de la Ateneu Erî după amiază a avut loc la Ataneu o serbare şcolară in beneficiul cantinelor şcolare din Capitală şi judeţul Ilfov. Serbarea a fost patronată de d-na Ana Sp. Haret şi a avut concursul societatei corpului didactic primar. Sala Ateneului arhiplină. Remrac pe d-na Zoe D. Sturdza, d-na Ana Ilarei, d-na Sihleanu, d. Sp. Haret, ministrul instrucţiune!, d. St. Sihleanu, directorul Teatrelor, d. Cecropide preşedintele societăţeî corpului didactic primar, d. Siniştealcu şi Stoenescu revizori şcolari ai Capitalei şi judeţului Ilfov, — şi foarte mulţi membrii şi membre din corpul didactic primar. ’ * Programa concertului foarte reuşită. Corurile au fost conduse de d. Juarez Movilă. In afară de concert au avut loc nişte jocuri gimnastice ale elevelor şcoalei primare de fete No. 19 din Capitală de sub direcţiunea d-nei Plăvătescu, precum şi citeva recitări de poezii de către elevii din şcoalele primare, îmbrăcaţi în costume naţionale. * Partea finală a serbăreî, bine reuşită din toate punctele de vedere, a constituit-o tombola instalată in sala bibliotecei Ateneului şi la care toata numerele—a 50 de bani şi un leu— erau cîştigătoare. Maî toate obiectele ce figurau fuseseră lucrate in scoale, destul da artistice si frumoase. Serbarea s’a sfîrsit dusă orele 7 seara. Inter. ATevéful împuşcarea contrabandiştilor bulgari — Ancheta „Adevărului“ — — prin fir telegrafic — La faţa locului Constanţa, 9 Iunie.— După avizul telegrafic al direcţiunei „Adevărului“ m’am transportat ori Sîmbătă după amiază în plasa Mangalia, de unde m’am îndreptat spre pichetul No. 42 de la Cadamac, unde s’a petrecut tragica întîmplare a împuşcăreî contrabandiştilor bulgari de către santinelele pichetului nostru. Ceea ce am constatat înainte de toate este insuficienţa santinelelor noastre la acest pichet. Poziţiunea este din cele mai favorabile incursiunilor de bande şi furişărilor de contrabandişti, graţie lanurilor de bucate ce se întind de-a lungul punctului de frontieră Cadiamac. Pichetul Cadiamac e la oarecare depărtare de Caraomer, unde iarăşi nu avem destule forţe militare. Celelalte pichete sînt tot atît de slab organizate. Doi morţi Prima constatare pe care am făcut-o este că ne aflăm numai In faţa a doi contrabandişti ucişi şi nu a cinci, cum venise autorităţilor ştirea In primul moment, cînd v’am telegrafiat. Cercetlnd cum s’a exagerat numărul morţilor, am aflat că a fost o eroare a şefului pichetului, care încă sub emoţiunea celor întîmplate, găsind cinci saci a dedus că şi numărul morţilor e de cinci. Cine sunt morţii ? In realitate sunt doi morţi şi anume: Iochim Stoicef şi Velcicu Pesof. Iochim Stoiceff e în virstă de 21 de ani, bidgar din Macedonia, supus otoman, văduv, are un copil şi venea din Palanca, prin Varna. El a fost lovit de un glonte în cap, iar nu în spate cum s’a comunicat întru. Velcicu Pesof , în virstă de 22 de ani, bidgar din Macedonia, supus otoman, are nevastă şi un copil şi venea acum de asemenea din Palanca, prin Varna. El a fost lovit de un glonte, care pătrunzînd prin coasta dreaptă a ieşit prin cea stingă. Cadavrele au fost lăsate în poziţiunea în care au căzut, pină la sosirea autorităţilor şi parchetului. Azi se va proceda la autopsie şi mâne Luni se va face înmormântarea. Ancheta la pichet Cercetările ce am făcut la pichet m’afi adus la următorul rezultat : In noaptea de Vineri spre Sîmbătă pichetul nostru No. 42 de la Cadamac a observat oare-care umbre prin lanurile de orz din apropiere. Sentinelele începură să facă somaţiunî, dar umbrele dispărură şi urmă linişte. S’a crezut că a fost o iluziune, sau că vr’un animal trecuse prin lan. Dar nu trecură citeva minute şi din nou se observă mişcare în lanurile de orz şi de astă-dată se iviră figurile mai multor indivizi. Din nou sentinelele făcură somaţîuni, pe cari le repetară mereu. Drept răspuns indivizii începură să fugă. Atunci începu un foc din partea sentinelelor noastre. Se trăgea însă mai mult în aer, crezîndu-se că în cele din urmă indivizii se vor opri şi se vor preda. Dar aceștia observară că sentinelele trag un vînt şi aceasta’i încuraja mai mult să ia fuga, spre a scăpa în lanuri. Soldaţii somară iarăşi şi numai după aceste reînoite somaţiuni au culcat la pămînt pe cei doi menţionaţi mai sus. Povestirea unuia din contrabandişti — Cine erau, cîţi erau, şi de unde veneau aceşti contrabandişti ? Iată ce m’am întrebat şi am putut apoi afla aceasta din însăşi povestirea unuia din contrabandişti, presupusul mort, Iochim Iancof. Sunt mai bine de trei săptămîni de cînd o ceată de bulgari macedoneni, supuşi turci, au părăsit Palanca îndreptîndu-se spre Varna. Aci au lucrat pînă Marţi, 4 Iunie, cînd isprăvind lucrul se urcară spre graniţa noastră, spre a o trece pe furiş şi să se ducă apoi la Constanţa unde mai lucraseră în port şi acum trei ani. La Cadamac — pe partea aparţinînd teritoriului bulgar—el se aprovizionară cu cele trebuitoare hranei, umplură, fiecare cita un sac, şi se porniră. Două cete Pentru a nu fi observaţi, deoarece erau prea mulţi, se împărţiră în două cete, una de patru şi alta de trei. Prima ceată se compunea din: Bogdan Qheorghe Chitanof, Oheorghe Caranfilof, Ivan şi Bfetco Caranfilof. A doua ceată se compunea din: lochim Iancof, Velcicu Pesof şi lochim Stoicel, aceşti doi din urmă sunt nepoţi ai lui lochim Iancof şi dînşii au dat planul de a se trece graniţa pe furiş în noaptea de Vineri. După toate probabilităţile prima ceată a reuşit să se furişeze şi cercetări au şi început pentru prinderea celor patru indivizi, ale căror nume au fost date de Iochim Iancof. Faptul că cel d’intîi s’au putut furişa, a încurajat pe cei trei din a doua ceată. Doi din aceştia însă, Velcicu Pesof şi Iochim Stoicel au plătit cu viaţa îndrăzneala lor. Iochim Iancof — Cum a scăpat însă cel de al treilea, Iochim Iancof ? se vor întreba de sigur cititorii. Aceasta o povestesc astfel şi sentinelele şi el însuşi: Văzînd pe cei doi tovarăşi ai săi căzînd scăldaţi în sînge, căzu şi el, de frică, cu faţa, la pămînt. In această poziţie a crezut nemerit să rămînă pînă dimineaţa, cînd sosiră autorităţile şi cînd, văzîndu-se afară de orîce pericol, se ridică de jos și... era iarăși viu! Alarma.—Pichetele Salvele de focuri trase de sentinelele pichetului No. 42 alarmară pichetul No. 41, ale cărui sentinele sosiră în ajutor. S’au descărcat în total 67 de focuri, dintre cari 65 în vînt. Pichetele erau ocupate în acea seară de următoarele sentinele : Caporalul Ghibănescu Tiberiu fruntaşul Ion Tufan şi soldaţii Măndrilă Vasile, Sinea Constantin, Moscovici Cahmil, Cercelaru Vasile. Convorbire cu lochim Iancof Am putut avea o convorbire cu lochim Iancof, unchiul celor douî morţi. E un om ca de vre-o 30 de ani, şchiop, chiar de un ochiu şi ciupit de vărsat. — De ce aţi umblat să treceţî pe furiş ? — Acum îmi pare rău. Se vede că aşa a vrut D-seu. — Cînd aţi auzit că vă strigă santinelele să staţi, de ce n'aţi stat ? — Am văzut că cei-l’alţi au izbutit să treacă şi am vrut să trecem şi noi. El îmi confirmă din nou întreaga povestire a faptelor. Declaraţia lui Iancof Iochim Iancote*a făcut declaraţiunea categorică cum că sentinelele de la pichetul nostru şi-au făcut datoria, dar au fost de o indulgenţă extraordinară, deoarece au somat în nenumărate rînduri, contrar reglementelor militare şi apoi au tras 56 de focuri în vînt. O ştire gravă Aci în Constanţa aflu că sunt grave indicii cum că incursioniştii macedobulgari de la punctul Cadamac sunt agenţi aî comitetului macedonean. Faptul că toţi sunt bulgari din Macedonia, supuşi otomani, întăreşte această credinţă. Voiu continua această anchetă a mea şi vă voiu ţinea în curent telegrafic de tot ce voiu mai afla. Corespondent Misterele inchiziţiei hmrrrrrf hassyn' Afacerea testasnesitalsai Stardza Nou! şi interesante amănunte A trecut o lună de zile de cind d. judecător de instrucţie, Romulus Voinescu, se ocupă cu afacerea noului testament al prinţului Gr. Sturdza, depus cum se ştie de către d. Al. Sc. Miclescu la Ajtribunalul Ilfov secţia I şi declarat in fals, în ziua deschiderea lui, de către domniţa Raluca, soţia defunctului principe. Am pubicat in cursul instrucţiei mai multe note, scurte, care puneau totuşi pe cititori in curent cu cele ce se petrec in jurul acestei afaceri. Interesul instrucţiei, de a se ţine cît mai in secret rezultatele obţinute, ne-a oprit de a da multe din amănuntele ce le cunoşteam. Astăzi, cind afacerea noului testament a luat o întorsătură nouă, şi cind prin amănuntele ce le publicăm nu putem stînjeni mersul instrucţiei, nu ne putem opri a nu punein curent pe cititori, cu cele ce cunoaştem asupra acestei afaceri. Miclescu autorul falsului Domniţa Raluca, după cum am spus-o, cum a luat cunoştinţă de conţinutul noului testament, prin care ea şi fiica sa d-na Elena Catargiu, au fost desmoştenite, au declarat ca fals acest nou testament. Cum însă pentru a declara în fals un act, nu e suficient să te înscrii în fals, nu contra actului încriminat, ci mai trebue să arăţi şi pe autorul falsului, sau mai bine zis persoana bănuită, domniţa Raluca Sturdza a arătat in petiţia adresată parchetului, prin care cerea anchetarea acestei afaceri, că autor moral al acestul fals, este Al. Sc. Miclescu. Sesizarea parchetului Parchetul fiind sesizat de această afacere, d. prim-procuror San-Marin înaainte de a lua de la tribunal noul testament, declarat în fals, a avut cu d. Iulian, procuror general, o convorbire care a durat aproape o oră. In urmă d. prin-procuror San-Marin a dat delegaţie d-lui jude-instructor, Romulus Voinescu de la cabinetul I, ca să ancheteze. In aceeaşi zi, în care plicul cu noul testament al defunctului principe se deschisese la tribunalul Ilfov secţia I, pe la orele 4, pe cind subsemnatul şi cu un alt ziarist copiam textul noului testament, la grefa tribunalului, soseşte o adresă de la d. Voinescu, prin care se cere de urgenţă testamentul şi plicul care conţinea codicilul. Voci din public Testamentul nou al prinţului şi conţinutul sau, ajunsese prin publicarea lui in ziare de domeniul public. Publicul ca orice public, îl judecau unii ca fals, alţii ca bun. Pe noi ne interesează insă ce credeau fiii prinţului şi toţi aceia cari au examinat de aproape acest testament. „ După cum am publicat in precedentele mele notiţe asupra acestei afaceri, căpitanul Pavelescu-Sturdza şi ceil’alţi fii, ai defunctului principe, au declarat ca bun noul testament, de oare ce scrisul părea a fi al prinţului. D. M. Pherekide şi testamentul Ce e drept, aproape toţi aceia cari cunoscind scrierea prinţului, au văzut noul testament nu putea să se pronunţe că n’ar fi scris de insuşi prinţul, într’atit de mult se asemanau scrisurile, însuşi d. avocat M. Pherekide, văzînd noul testament şi comparîndu-1 cu cel autentic, s’a exprimat că pare a fi un testament bun şi a declarat, că va susţine pe executorii testamentari, urmind voinţa prinţului, expresă prin acest testament. Dar după cum am spus'o, toţi aceia cari cu ochiul liber examinau testamentul s’au pronunţat că e în adevăr scris de prinţul Sturda, sau in cazul cel mai rau faceau rezerve, nedeclarînd nici ca fals, nici ca bun acest testament. Instrucţia in această afacere Această afacere, după cum se vede a dat şi va mai da mult de lucru instrucţia. La început lipseau indicii asupra autorului acestui fals, ba chiar existau şi oarecare indoeli. Atitudinea ce a avut-o de jude instructor Voinescu în această afacere, ne dovedeşte în deajuns, dificultăţile intîmpinate. Aşa de pildă, pînă acum citeva zile n’a arestat pe nimeni şi n’a putut’o face, de cît atunci cînd a avut o probă evidentă că testamentul e fals. Această probă, după cumau aflat deja cititorii din cele publicate, a furnizat’o d. dr. chimist legist Ştefan Minovici, care mărind de 100-130 de ori, diverse cuvinte din noul testament a găsit la cuvintele «mea» şi «Eliza» ştersături şi îndreptări. Atunci numai, cind prin aceste descoperiri, falsul era indubitabil, d. Voinescu a arestat pe Al. Sc. Miclescu, persoana care a depus acest testament la tribunal. Acum Miclescu, care nu e considerat decît ca autor moral al acestui fals, fiind arestat, se va putea descoperi maî uşor, autorul material al falsului. Ce e cu Botez ? S’a publicat de mai multe ziare şi noi am menţionat faptul că un iscusit plastograf Botez, care a stat mai mult timp închis la Văcăreşti, in acelaş timp cind a fost închis şi Al. Sc. Miclescu, era bănuit ca autor material al falsului. Botez aflându-se la penitenciarul de La Pingăraţi, unde-şi face osinda la cara e condamnat, în urma acestor banueli că el împreună cu Miclescu, ar fi falsificat noul testament a fost adus la Bucureşti, spre a fi ascultat. Interogatorul lui Botez şi declaraţiile făcute sunt foarte interesante. Aceste declaraţii precum şi declaraţiile mai multor persoane marcante, ascultate de d. Voinescu, le vom publica in numărul de mîine. _____ Em. Emigrările — Dezbaterea din parlamentul ungar — Telegraful ne-a adus la cunoştinţă discuţia, care a avut loc in parlamentul unguresc cu privire la emigrarea evreilor romini. Iată după note stenografice răspunsul, pe care l-a dat d. Koloman Szell, primul ministru ungar, d-lui Franz Buzath, interpelitorul sau • D. Koloman Szell. Ministrul-preşedinte e in stare de a răspunde imediat d-lui Franz Buzath, fiind vorba de o chestie, cu care s’a ocupat de curind, de la primele ştiri despre mişcarea de emigrare a evreilor romini in" Ungaria. D- deputat Buzath a spus că nici acum doi ani nu s’a făcut nimic spre a impedica această emigrare. Aceasta e o afirmaţie neexactă şi nedreaptă. S’au luat măsuri... D. N. Zboray. Cu rezultat satisfăcător ? D. K. Szell. Da. Cu privire la imigrarea evreilor romini, ministrul-preşedinte a lansat zilele acestea o circulară prin care invită autorităţile să apuce cu severitate dispoziţia ad-hoc din 1900; nimeni nu va mai putea trece graniţa, dacă nu va îndeplini condiţiunile acestei circulari. Am avut cu guvernul român tratative şi am stabilit in fine, că emigranţii la virstă de peste 10 ani vor fi opriţi de-a trece graniţa dacă nu vor dispune de 400 de coroane. Pentru cei mai mici de 10 ani, se cere 200 coroane. In caz de lipsă bănească trebue să dovedească, că-î subvenţionat. Se procedează cu cea mai mare asprime pentru a opri ca aceste elemente să se statornicească în ţară. Poate ca rămîn vre-o ciţiva dintre roşii şi aci, dar aceasta nu se poate împedica nici prin cea mai riguroasă supraveghere. D. ’Fiotor Pichler. Siliţi Rominia să-şi păstreze ca oamenii aceştia. Tractatul din Berlin o obligă pentru asta. Preşedintele. Cheamă la ordine pe întrerupător. (Aprobări în dreapta). D. K. Szeli: Desigur că această imigrare nu-i de dorit. Nici chiar concetăţenii noştri evrei n’o privesc cu ochi buni. Ministrul-preşedinte, arără deci ţira contra imigrărei acestor elemente nepoftite şi nu va permite, ca să se atribue măsurilor sale intenţii antisemite. Bucureşti După cum am spus, in faţa prea marelui număr de emigranţi, cari părăsesc ţara în fiecare săptâmină, poliţia Capitalei a luat măsura de a elibera un număr mai restrîns de paşapoarte de emigrare pentru ca să nu se mai repete scenele de acum doi ani cinci cinci grupuri numeroase de emigranţi sa îngrămădiseră la Viena, aşteptind să fie treptat expediaţi la America pe contul Alianţei israelite şi al soc. Ica Din această cauză ori Duminică, cu trenul de Predeal, au plecat relativ puţini evrei şi anume 120 persoane. Intre acestea se afla un grup de 20 croitorese, fete tinere, vre-o 25 zidari, 10 vopsitori, 15 tinichegii, etc. Casa de tibete a 20 bani a avut și pe ziua de erî încasări bunicele. Provocările bulgăreştii O persoană sosită zilele acestea din Bulgaria ne-a declarat că în cercurile macedonene din Sofia se aşteaptă cu multă febrilitate rezultatele operaţiunilor mai multor bande trimise de comitetul macedo-bulgar pentru a face incursiuni, prădăciuni şi rapturi la graniţe. Persoana în cestiune ne a mai afirmat că e mai mult ca sigur că de astă-dată comitetul macedonean şi-a îndreptat acţiunea nu numai spre frontiera turco-bulgară, dar şi spre cea romîno-bulgară. * Spiritele la Sofia sînt foarte iritate in contra Romînieî, — ne-a spus interlocutorul nostru — deoarece presa bicigară alimentează ura, maî ales de cînd cu incidentul a cărui victimă a fost silvicultorul Popp. Sint convins, adăugă persoana despre care e vorba, că macedonenii au pus la cale lucruri man și că, în cursul