Adevěrul, iunie 1902 (Anul 15, nr. 4611-4640)

1902-06-11 / nr. 4622

Mark­ II Iunie 1902 ţă numele. Juraţii au­­refuzat. Şi preş­edintele a acuzat pe prevenit că caută­­ facă obstrucţionism. Deputatul ripostă: — Eşti un mincinos ! Preşedintele întrebă pe­ deputat, dacă regretă cuvintele sale. Deputatul răs­punse : — Nici o­dată nu-mi voiu exprima regrete faţă de oameni de specia d-tate! In urma­ acestor­ cuvinte, tribunalul a condamnat pe inculpat la 3 luni în­chisoare, pentru insulta tribunalului. Steaple IMPRESILUNI şi PALAVRE ,4 Cărţi poştale Amicului meu­, III Nu cred să fi împlinit vre­odată o zi mai bine ca cea de azi ! Fără să fi făcut nimic extra­ordinar, fi­­ind­că luam seama la fite­ ce mic lucru din natură, mă minunam singură de u­­şurinţa şi inconştienţa cu care judecă cei de la oraş frumuseţea rustică in detaliile ei cele mai intime. Nu e destul să te mulţumeşti cu aspectul mare şi general al lucrurilor de la ţară, atunci le judeci în pripă, n’ai răgazul sau pacienţa să te iubeşti de aproape. Trebue o imensă şi profundă dragoste, o anumită observa­ţie, un simţ cercetător special şi foarte delicat ca să le poţi gusta cu intensitate, îmi vine a crede că e mult mai rafinat poetul ori scriitorul ce surprinde o notă nouă în mijlocul naturei de­cit cel mai mare rafinat ce şi-a făcut o meritoasă faimă din analiza şi descrierea moravuri­lor din saloane bună­oară. Şi ştii cine mi-a provocat acest ton aspru, anti-orăşenesc, nepotrivit cu firea mea supusă şi pacinică ? Un ciocîrlan, da, un ciocîrlan ! Sta moţanul pe un scaete uscat şi-şi dregea glasul ciugulindu-şî penele lui sa­tinate în coloarea colbului de pe drumuri. Mă apropiam şi nu fugea. Se uita şi el aşa ! Petrica Afacerea Crawford Un Daurignac nevinovat Judecătorul de instrucţia Leydet a primit vizita d-lui Louis Daurignac, care a venit să-l anunţe, că d. Bonneau, indicul falimentului Humbert, l-a au­torizat să păstreze direcţia fermei de Mock­r­a­ne. In aceste condiţii fratele d-nei Hum­bert a fost autorizat de judecătorul de instrucţie ca să părăsească Parisul, pen­tru a se întoarce în Tunisia. El va pleca zilele acestea. Palatul din Avenue de la Grande Armée Contele Branicki s-a prezentat de asemeni la cabinetul judecătorului de instrucţie. El a venit să-i dea cite­va explicaţii privitoare la cumpărarea ho­telului din Avenue de la Grande Armée. Acest hotel nu i-a fost plătit nici­odată contelui Branicki de către soţii Humbert. E probabil, că vinzarea va fi anulată şi că d. Branicki va fi pus din nou în posesiunea palatului său. Vinzarea s’a făcut prin intermediul unui notar din Andelys, d. Bizet, condamnat de atunci pentru faliment fraudulos. Arestarea d-lui Fr. Humbert O telegramă ne vesteşte că d. Fr. Humbert, soţul celebrei excroace, ar fi fost arestat la Moscova. Numai de n’ar fi la mijloc vre­o mis­­tificare a poliţiei. osierele Inchiziţiei Ediţia de dimineaţă î ______________? INFORMAŢITOI Imediat ce am primit era prima telegramă asupra împu­­şcarei incursioniştilor bulgari la pichetul Cad­amac, am avizat te­legrafic pe corespondentul nostru din Constanţa să plece la faţa locului şi astăzi, precum văd ci­titorii noştri, suntem­ în poziţiune a le da rezultatul telegrafic al meliotot „Adevĕruliiu. Este inexactă ştirea că guvernul român ar fi trimis guvernului bulgar toate actele privitoare la incidentul de la graniţă a cărui victimă a fost ilvicultorul Popp. Pîn'acum dosarul incidentului n’a fost înaintat agenţiei române din Sofia. Este însă exactă ştirea că, paralel cu ancheta întreprinsă de guvernul român, guvernul bulgar a ordonat şi el o anchetă. Rezultatele nu se cunosc pînă acum. Plantefurter Zeitung sosit Sîmbătă în Capitală se ocupă din nou de legea noastră a meseriilor, şi spune, că d. B. Missir, minis­tri­al de domenii, n’a dat nici o lămurire despre legea a­­ceasta la congresul Camerelor de comerţ din Craiova. Articolele du­bioase ale acestei legi rămîn deci neexplicate şi în suspensie, de­şi d. Dim. Sturdza a spus la 12 Aprilie d-lui dr. Beck, că în două-trei săp­­t­ămîni totul se va lămuri. »Această eschivare a guvernului dă prilej opoziţiei, după cum e les­ne de înţeles, ca să atace guver­nul. Pe de altă parte e interesant, că bătrînii conservatori, de sub con­ducerea d-lor Cantacuzino, Take Io­­aescu şi general Lahovary au de­clarat, în mod deschis, că dacă vor veni la guvern, vor tinde la eman­ciparea evreilor. E adevărat, că nu trebue dată o prea mare importanţă acestor manevre de opoziţie, totuşi e demn de notat, că a fost într’un timp în România un partid politic de guvern, care a susţinut, că tre­bue în fine ţinut seamă de statuă­rile tratatului de Berlin, privitoare la egalizarea drepturilor politice ale romînilor, partid, care a crezut chiar că poate cîştiga politiceşte cu acest program“. Frankfurter Zeitung se vede că n’a luat ni­că cunoştință de comuni­catul presei oficioase conservatoare. prin care se declară că partidul con­servator este pentru statu-quo în chestia evreească. •suwr'iss».--** In cursul acestei săptămîni juni­miştii vor ţine în Capitală mai multe întruniri pe culori, spre a prepara terenul pentru congresul junimist. Știrea pe care am dat­-o încă a­­cum o lună, că ducesa Maria de Co­burg şi principesa Beatrice vor sosi în ţară, se confirmă, înalţii oaspeţi vor veni la Sinaia imediat după întoarcerea de la Lon­dra a principilor moştenitori. Guvernatorul Obolensky din Charkov, contra căruia s-a atentat pentru a doua oară, este înrudit cu cite­va familii aris­tocratice romîneşti din Moldova. Mama lui Obolensky este născută Sturd­za, soră cu d. Alexandru Sturdza din Mi­haile­ni. «Pester Lloyd» sosit­orî în Capitală se ocupă da manifestul evreilor emi­granţi din grupul aşa zis al «Dispera­ţilor», pe care lam publicat aci, Ziarul unguresc spune, nu aceasta nu-i o dovadă, cum că banii societăţilor de bine­facere începe a sosi mai rar la Bucureşti, căci de-abia Duminica trecută au­ plecat vre­o 400 de evrei din Ro­­mânia. Dar numărul celor în mizerie e prea mare, şi ei nu pot fi ajutaţi toţi de­odată. Sînt chiar o mulţime de medici evrei cari au­ adresat petiţii către societatea «Ica», cerînd sprijin*. «Pester Lloyd» relevă apoi faptul că evreii stabiliţi de curind la Montreal in Canada, au înfiinţat o şcoală, care e frecventată de 400 de şcolari. Programa cursurilor e aceea a şcolilor din Ro­­minia şi chiar predarea sa face în lim­ba romina. Direcţiunea serviciului sanitar n’a re­i­zolvit pînă acum cazul droghistului Marcovici din calea Moşilor. Un număr însemnat de farmacişti cer ca să se a­­plice legea sanitară faţă de acest dro­­ghist care, sub firma de drogherie, şi-a reinstalat in mod clandestin vechea sa farmacie. Pină acum droghistul Marcovici a contravenit, în timp de trei luni, de trei ori şi ultima dată a fost silit să declare că intr’adevăr a preparat o or­donanţă medicală, ceea ce legea nu per­mite. Farmaciştii aşteaptă să vadă dacă di­recţia sanitară va lua măsuri faţă cu acest caz grav, căci dacă el ar rămînea nepedepsit s’ar crea precedentul că dro­­gh­iştii pot prepara ordonanţe medicale. Astăzi se va face de către prefectul de Ilfov d. Paul Stătescu, cu ceremo­nialul anunţat, instalarea noului comi­tet al Camerei de comerţ din Capitală. Vor lua parte la solemnitate toţi co­mercianţii din Capitală, precum şi dele­­gaţiuni din partea Camerelor de co­merţ din Constanţa, Giurgiu, Ploeşti şi Buzău. Inaugurarea oficială şi definitivă a yachtului «Draga», construit in şantie­rele de la T.­Severin pentru regele şi regina Serbiei, va avea loc Duminica viitoare cu mare solemnitate la Belgrad. La această solemnitate va asista şi d. Anghel Saligny, directorul docurilor şi al lucrărilor, portului Constanţa. Astăzi va sosi din nou­ in Capitală, venind din Serbia şi Bulgaria, inginerul Kitchener, care a găsit prin versantul din­spre Dunăre al Balcanilor terenuri nisipoase aurifere. De la Bucureşti, unde va rămîne cel mult două zile, inginerul Kitchener va pleca la Londra. Membrii consiliului de administraţie al Casei de depuneri şi conseranaţiuni au oferit aseară, la hotel Boulevard, un banchet d-lui G. Golescu, fostul director al acestei instituţiuni. Au luat parte la acest banchet d. Em. Culegiu, preşedintele consiliului de ad­ministraţie şi membrii d-nii N. Moroianu, G. Iliescu, M. Ghimpa, C. Cernescu, C. Dragu, C. Datculescu, I. Boambă, Leon Sachelarie, G. Assan, Tănăsescu, Picto­­rian, noul director, etc. Administrative Incepînd de Simbătă s’au pus in cir­­culaţiune trenurile de plăcere, ca in toate verile. Sanitare Subchirurgiî mai jos notaţi obţinînd libera practică în urma terminarei cu succes a şcoalei sanitare, au fost numiţi definitiv in următoarele posturi de a­­genţi sanitari de circumscripţie din ju­deţul Vlaşca : D. George B. Mihăilescu-Prahova, fost revizor veterinar al jud. Vasluiu, defini­tiv pe baza examenului de equivalenţă depus cu succes, a fost nurait ln postul de agent sanitar vaccinator la circum­scripţia II Uzunu-Călugăreni din jude­ţul Vlaşca. D. Florea S. Gheorghiu, idem, idem în postul de agent sanitar provizoriu la circumscripţia Flămîoda, şi D. Ion I. Ionescu, idem în postul de agent sanitar al circumscripţiei IV Epu­­reşti din judeţul Vlaşca. Toate aceste numiri pe ziua de 2 Iu­nie 1902. Judiciare Pentru procesul Caragiale-Caion, care se va judeca singur in şedinţa de Luni a Curţeî cu juraţi, toate biletele de in­trare in sală au fost distribuite. Se pre­vede o afluenţă foarte mare. Apărătorii d-lui Caragiale sunt d-niî avocaţi B. Delavrancea, P. Missir şi P. Grădişteanu. Din partea lui Caion vor pleda d-niî G. Danielopol, Tanoviceanu, Răileanu şi Mitescu. Cititorii vor găsi la ediţia de seara, tot ce se va judeca pină la ora 3 p. m. Militare Ofiţerii regimentelor de artilerie vor începe exerciţiile de tir la poligonul Da­­ciilov in ziua de 15 iulie.­­ Ministerul de războiri a admis ca pe viitor absolvenţii şcoalelor de meserii din Galaţi, Craiova şi Ploeşti să se bu­cure de termenul redus pentru servi­ciul militar. Şcolare La 14 iunie încep examenele anului I-iu al facultăţei de drept din Bucureşti. Sunt înscrişi 300 studenţi.­­ Persoanele cari doresc să vadă pro­gresul şcoalei profesionale a Azilului Elena Doamna, sunt rugate a vizita ex­poziţia de lucru de mină, pictură, de­semn şi caligrafie în zilele de 12—19 lărie între orele 9—12 a. m. şi 3—6 p. merid. Artistice D. Carl Flesch a fost numit violonist al regelui şi reginei. Diferite ştiri Cu începere de azi 10 iunie, orele de lucru la administraţia centrală a Eforiei vor fi de la 7 jum. a m. pînă la 12 şi jum., afară de Lunca și a doua zi după sărbători, cînd va fi de la 2—7 p. m. Casieria va fi deschisă de la 7 jum. la 11 jum. a. m , iar a doua zi după sărbători de la 3—6 p. m. — In județul R.-Sărat ploaia cu grin­dină ce a căzut zilele trecute a produs o pagubă de 100.000 lei. — Ministerul lucrărilor publice a pri­mit din partea consiliului comunal din Sinaia o cerere ca să se prevadă şi acest oraş intre staţiunile climaterice şi să se­ elibereze bilete de tren pentru ducere şi întoarcere cu preţ pe jumătate şi pe durate lungi. — Din cauză că nu s’au putut în­truni numărul suficient de membri, a­­dunarea comitetului executiv al Ligei Naţionale, care trebuia să se ţină ori dimineaţa, a fost aminată. — D. D. Ionescu, funcţionar la tri­bunalul Ilfov, ni se plinge că erî, pe la orele 12 a. m., a fost pe nedrept bruscat şi insultat de către d. căpitan de cavalerie Samurcaş, sub pretext că ar fi vorbit unei doamne bicicliste. D. Io­­nescu, cerind cont de insultele ce’i Ie-a adresat căpitanul, acesta a înaintat cu calul pe trotuar, a scos sabia din teacă şi, ameninţîndu’l mereu, l’a gonit pînă intr’o curte unde s’a refugiat. Eşind din curte­ d. Ionescu a fost lo­vit cu piciorul in pîntece şi înjurat chiar în faţa sergentului de stradă, care so­sise la faţa locului. Noul Comitet al tipografilor Era dimineaţă la orele 11 membrii so­­cietăţeî Gutenberg, a lucrătorilor tipografi din Capitală, s’au întrunit in sala băilor Eforiei pentru a alege comitetul pe anul 1902. In consiliul de administraţie au fost aleşi d-nii I. S. Rădulescu, G. Eteneanu, D. Aricescu, Al. Iordănescu, C. Panai­­tescu, St. Drăgulănescu, G. Lascu, G. Rădulescu, D. Stănescu, Luca Popri­­ceanu şi C. Avramescu. Bibliotecar d. Al. Constantinescu, casier­­d. Tabacovici. In comisia de verificare au* fost aleşi d-niî St. Dumitrescu, N. Rogozea, D. Constantinescu, V. D. Zamfirescu și E. Bălăşescu. Votarea a durat pină la orele 1 p. m întrunirea pălârierilor Erî după amiază patronii pălărieri din Capitală s’au întrunit în sala Amiciţia, sub preşedinţia d-lui Martin Weigel, pă­lăriei­. După o expunere făcută de d. Weigel se vota următoarea moţiune : „Patronii şi meşterii pălărieri din Bu­cureşti întruniţi in adunare generală sub preşedinţia d-lui Martin Weigel ca cel mai in virstă, asistat de d-nii Felix Weigel şi I. Costescu, delegat din par­tea lucrătorilor pălărieri, în sala socie­­tăţei Ungare, in ziua de 9 Iunie 1902, blind in discuţie tariful vamal care zil­nic prin circulari ministeriale este în­cărcat înspăimântător asupra articolelor brute întrebuinţate la confecţionarea pă­lăriilor in atelierele noastre, deleagă o comisiune compusă din d-nii M. Weigel, I. Constantinescu, S. Fain, N. Simionescu, N. Lupan, M. Rubens şi Auerbach, pre­şedintele societaţei lucrătorilor pălărieri din Rominia, spre a aviza asupra redac­tarea unui memoriu in două exemplare, destinate a fi prezentate unul ministe­rului de domenii, industrie, comerciu şi agricultură, iar cel-l’alt Camerei de co­merciu“. Această moţiune s’a votat in unani­mitatea celor prezenţi. Ancheta militarii de la Caciasasac Aflăm că s'a dac ordin ca re­zultatul anchetei militare între­prinsă la punctul Cad­amac, suu­ conducerea personală a d-lui ge­neral JS Pasturel, şef­ul diviziei ac­tive din Dobrogea, să se ţină în cel mai mare secret. O telegramă cifrată, sosită de la comandamentul diviziei la ministerul de război şi, anunţă că ancheta e pe urmele unui vast com­plot bulgăresc, cu cele mai crimi­nale scopuri. Pare că toate indiciile tind să descopere în dosul emoţionantului incident mina mizerabilă a su­premului comitet macedonean din Sofia. Ancheta, după cît am putut afla, ar fi constatat că numărul incursioniştilor bulgari a fost mult mai mare şi că un atac în toată regula a avut loc. Toţi contrabandiştii s’au do­vedit a fi bulgari macedoneni. In cercurile militare acest in­cident se comentează cu multă a­­prindere. Toată lumea e convinsă că supremul comitet macedonean a organizat şi la f­rontiera română bande de tulburători şi de agenţi provocatori. Acţiunea comitetului mace­donean Complotul din Atena De cît­va timp, precum ne anunţă telegramele din străinătate, este la ordinea zilei în Grecia des­coperirea unui vast complot bulgă­resc. Este vorba tot de comitetul macedonean din Sofia care a orga­nizat prin emisar­ de ai săi trimeşi în Grecia, un transport sistematic de arme şi muniţiune pentru Macedonia în vederea revoluţiunei. Guvernul elin a făcut, în urma descoperirilor autorităţilor greceşti, colosal de numeroase expulzări de bulgari macedoneni. Ramificaţii în Romînia Continuînd investigaţiile, parchetul din Atena a putut stabili, cu mărturisiri şi acte autentice, că complotul este mult mai vast de cit s’ar fi putut crede şi că are ramificaţiuni şi la Romînia Parchetul din Atena a făcut aceasta cunoscut oficial parchetului din Bucureşti S Fruntaşii comerciului Clayton şi Sehutleworth Nu ne putem ocupa de actuala firmă Clayton şi Sehutleworth, din calea Doroban­ţii­.), fără a nu ne opri şi a ne aminti regretaţii Waller şi Hartman, foştii agenţi şi introducători în ţară, ai primei treeră­­tori cu aburi, încă de la anul 1852, pro­dus al universalelor fabrici ale d-lor Clayton şi Schutleworth din Lincoln, En­­glitera. Cînd mai doună­ zî, s’a relevat de unele din ziarele noastre jubileul de 50 ani, al acestui eveniment, au avut drep­tate să zică că de atunci agricultorii noştri, au văzut şi au putut să-şi dea seama, ce va să zică puterea abdruluî, şi cîte braţe de munci reprezintă un instru­ment născut din progresele zilei, ca tree­­rătoarea Clayton şi Sehutleworth şi alte pro­duse ale sale. Drept este clar, că firmei Clayton şi Sehutleworth,i se datoreşte aproape pe d’antregul meritul de a ne fi adus atîta economie de muncă şi de a nu fi îndru­mat pe calea uşoară cu care s’a putut înlătura atîtea greutăţi şi desavantaje ce sistemul primitiv de muncă ne face să îndurăm,^ înlesnindu-ne o exploatare ra­ţională­­î­n plină numai de avantaje reale, ce experienţa a dovedit că aceste unelte ne dau. Alături însă de meritele regretaţilor Waller şi Hartman, de a fi to­t descope­ritorii şi întroducători preţioaselor produse ale­­ lor Clayton şi Schutlerworth, a mai fost şi un alt factor care prin activitatea şi iscusinţa sa comercială a contribuit mult la răspîndirea şi plasarea lor; acel factor e­d. Neftzov actualul director al ca­sei Clayton şi Schutleworth, care de 30 ani neîntrerupţi a fost sentinela neadormită, care zi cu zi a contribuit la acreditarea acestor instrumente, dat fiind că astăzi nu este agricultor care să nu le cunoască valoarea. şi guvernului român, incunoştiinţindu-l tot­odată şi de probele convingătoare. Din aceste dovezi reese că complo­tiştii au trimes în Romînia emisari cari să-şi procure informaţiunile cele maî amănunţite şi mai exacte cu pri­vire la armamentul nostru, la punctele îdintificate şi la forţele noastre mi­litare. Măsurile la noi In urma primirei acestor comunicări, guvernul a luat măsurile cele mai serioase de precauţiune. Iniiiut de toate, ministerul de război­ a dat o circulară confidenţială celor patru şefi de corpuri de armată şi şefului divi­ziei active din Dobrogea, invitindu-î a or­dona tuturor autorităţilor militare depen­dinţe ca să ia cele maî severe dispoziţiuni cu privire la paza fortificaţiilor, cazăr­milor, şi să vegheze, cu cea mai mare rigurozitate contra indiscreţiunilor ce s’ar putea comite. Pe de altă parte autorităţile civile, pre­fecturile de judeţe şi poliţia Capitalei şi-au concentrat cea mai mare parte a activi­­tăţei pentru a urmări pe bulgarii suspecţi, Şi pe aceia cari vagabondează prin ţară fără paşaport sau acte în regulă. Expulzări. —Demersul agenţiei bulgare In urma acestora, s’au făcut zilele trecute foarte numeroase expulzări de indivizi suspecţi. Mulţi sunt încă arestaţi pentru ca să fie expulzaţi. Expulzările acestea de bulgari, de alt­fel absolut imperioase pentru or­dinea şi siguranţa internă, au ne­mulţumit, după cum nu era greu de prevăzut, pe agentul bulgar din Ca­pitală. 1 . Neputînd întîlni pe nici unul din miniştri, secretul agenţiei bulgare a fost ori după amiază la orele 5 la poliţia Capitalei unde a avut o lungă întrevedere cu şeful siguranţei. Acesta a răspuns că face totul din ordine superioare şi a invitat pe se­cretarul agenţiei bulgare să se adre­seze mai sus pentru a căpăta deslu­şiri. Inaugurarea societ. Măcelarilor Erî pe orele 5 p. m. s’a făcut Inau­gurarea societăţeî «Uniunea măcelarilor din Capitală», înfiinţată acum treî luni, precum şi sfinţirea localului societăţeî, din pasagiul Nirescher,­calea Rahovei. Printre comercianţii de măcelărie cari afi luat parte la serbare, am remarcat pe d-nii I. Dumitrescu, preşedintele so­­cietăţeî, Nae Dumitrescu, Dim. Culea, Ioniţă Culea, Grigore Paraschiv, Ştefan Lun­gu, Costică Vasilescu, Niţă Marin, Dănciulescu, Ştefan Niculescu, Niţă Lungu, Gh. Dumitrescu, Iordache Petre­­scu, d. Ionel Antonescu, d. locot. Nicu­lescu, şeful poliţiei comunale, etc. D-niî Safta şi Petrovici, ajutori de pri­mar, d. Assan, preşedintele Camerei de comerţ, sosesc la orele o şî jum. şi sunt primiţi in sunetul unei muzici militare a reg. 21. Doi preoţi oficiază sfinţirea apei. După terminarea sfeştaniei au ridicat toasturi d-niî: I. Dumitrescu, preşedintele Uniunea comercianţilor de măcelărie, pentru fa­milia regală; Gh. Assan, preşedintele Camerei de comerţ, pentru prosperarea societăţeî măcelarilor; loanin, pentru preşedintele societăţeî; Culea, pentru preşedintele societăţeî şi pentru presă. La orele 6 seara s’a dat membrilor o masă care a durat pînă la orele 8. Rop. Serbarea şcolară de la Ateneu Erî după amiază a avut loc la Ataneu o serbare şcolară in beneficiul canti­nelor şcolare din Capitală şi judeţul Ilfov. Serbarea a fost patronată de d-na Ana Sp. Haret şi a avut concursul so­cietatei corpului didactic primar. Sala Ateneului arhi­plină. Remrac pe d-na Zoe D. Sturdza, d-na Ana Ilarei, d-na Sihleanu, d. Sp. Haret, ministrul instrucţiune!, d. St. Sihleanu, directo­rul Teatrelor, d. Cecropide preşedintele societăţeî corpului didactic primar, d. Siniştealcu şi Stoenescu revizori şcolari ai Capitalei şi judeţului Ilfov, — şi foarte mulţi membrii şi membre din corpul didactic primar. ’ * Programa concertului foarte reuşită. Corurile au fost conduse de d. Juarez Movilă. In afară de concert au avut loc nişte jocuri gimnastice ale elevelor şcoalei primare de fete No. 19 din Ca­pitală de sub direcţiunea d-nei Plăvă­­tescu, precum şi cite­va recitări de poezii de către elevii din şcoalele pri­mare, îmbrăcaţi în costume naţio­nale. * Partea finală a serbăreî, bine reuşită din toate punctele de vedere, a con­sti­­tuit-o tombola instalată in sala biblio­­tecei Ateneului şi la care toata nume­rele—a 50 de bani şi un leu— erau cîştigătoare. Maî toate obiectele ce fi­gurau fuseseră lucrate in scoale, destul da artistice si frumoase. Serbarea s’a sfîrsit dusă orele 7 seara. Inter. A­­Tevéf­ul împuşcarea contrabandiştilor bulgari — Ancheta „Adevărului“ — — prin fir telegrafic — La faţa locului Constanţa, 9 Iunie.— După avizul telegrafic al direcţiunei „Adevărului“ m’am transportat ori Sîmbătă după amiază în plasa Mangalia, de unde m’am îndreptat spre pichetul No. 42 de la Cad­amac, unde s’a petrecut tragica întîmplare a împuşcăreî con­trabandiştilor bulgari de către santi­nelele pichetului nostru. Ceea ce am constatat înainte de toate este insuficienţa santinelelor noastre la acest pichet. Poziţiunea este din cele mai favorabile incursi­unilor de bande şi furişărilor de con­trabandişti, graţie lanurilor de bu­cate ce se întind de-a lungul punctu­lui de frontieră Cadiamac. Pichetul Cadiamac e la oare­care depărtare de Caraomer, unde iarăşi nu avem destule forţe militare. Cele­lalte pichete sînt tot atît de slab or­ganizate. Doi morţi Prima constatare pe care am făcut-o este că ne aflăm nu­mai In faţa a doi contrabandişti ucişi şi nu a cinci, cum venise autorităţilor ştirea In primul moment, cînd v’am telegrafiat. Cercetlnd cum s’a exagerat numărul morţilor, am aflat că a fost o eroare a şefului pi­chetului, care încă sub em­o­­ţiunea celor întîmplate, găsind cinci saci a dedus că şi numă­rul morţilor e de cinci. Cine sunt morţii ? In realitate sunt doi morţi şi a­­nume: Iochim Stoicef şi Velcicu Pesof. Iochim Stoiceff e în virstă de 21 de ani, bidgar din Macedonia, supus otoman, văduv, are un copil şi venea din Palanca, prin Varna. El a fost lovit de un glonte în cap, iar nu în spate cum s’a comunicat întru. Velcicu Pesof , în virstă de 22 de ani, bidgar din Macedonia, supus otoman, are nevastă şi un copil şi venea acum de asemenea din Pa­lanca, prin Varna. El a fost lovit de un glonte, care pătrunzînd prin coasta dreaptă a ieşit prin cea stingă. Cadavrele au fost lăsate în pozi­ţiunea în care au­ căzut, pină la so­sirea autorităţilor şi parchetului. Azi se va proceda la autopsie şi mâne Luni se va face înmormântarea. Ancheta la pichet Cercetările ce am făcut la pichet m’afi adus la următorul rezultat : In noaptea de Vineri spre Sîm­bătă pichetul nostru No. 42 de la Cad­amac a observat oare-care um­bre prin lanurile de orz din apro­piere. Sentinelele începură să facă so­­maţiunî, dar umbrele dispărură şi urmă linişte. S’a crezut că a fost o iluziune, sau că vr’un animal trecuse prin lan. Dar nu trecură cite­va minute şi din nou se observă mişcare în la­nurile de orz şi de astă-dată se i­­viră figurile mai multor indivizi. Din nou sentinelele făcură somaţîuni, pe cari le repetară mereu. Drept răs­puns indivizii începură să fugă. Atunci începu un foc din partea sentinelelor noastre. Se trăgea însă mai mult în aer, crezîndu-se că în cele din urmă indivizii se vor opri şi se vor preda. Dar aceștia observară că senti­nelele trag un vînt şi aceasta’i în­curaja mai mult să ia fuga, spre a scăpa în lanuri. Soldaţii somară ia­răşi şi numai după aceste reînoite somaţiuni au culcat la pămînt pe cei doi menţionaţi mai sus. Povestirea unuia din contrabandişti — Cine erau, cîţi erau, şi de unde veneau aceşti contrabandişti ? Iată ce m’am întrebat şi am pu­tut apoi afla aceasta din însăşi po­vestirea unuia din contrabandişti, pre­supusul mort, Iochim Iancof. Sunt mai bine de trei săptămîni de cînd o ceată de bulgari macedo­neni, supuşi turci, au părăsit Palanca îndreptîndu-se spre Varna. Aci au lucrat pînă Marţi, 4 Iunie, cînd is­prăvind lucrul se urcară spre gra­niţa noastră, spre a o trece pe fu­riş şi să se ducă apoi la Constanţa unde mai lucraseră în port şi acum trei ani. La Cad­amac — pe partea aparţi­­nînd teritoriului bulgar—el se apro­vizionară cu cele trebuitoare hranei, umplură, fie­care cita un sac, şi se porniră. Două cete Pentru a nu fi observaţi, de­oare­ce erau prea mulţi, se împărţiră în două cete, una de patru şi alta de trei. Prima ceată se compunea din: Bogdan Qheorghe Chitanof, Oheor­­ghe Caranfilof, Ivan şi Bfetco Ca­­ranfilof. A doua ceată se compunea din: lochim Iancof, Velcicu Pesof şi lo­chim Stoicel, aceşti doi din urmă sunt nepoţi ai lui lochim Iancof şi dînşii au dat planul de a se trece graniţa pe furiş în noaptea de Vi­neri. După toate probabilităţile prima ceată a reuşit să se furişeze şi cer­cetări au şi început pentru prinderea celor patru indivizi, ale căror nume au fost date de Iochim Iancof. Faptul că cel d’intîi s’au putut fu­rişa, a încurajat pe cei trei din a doua ceată. Doi din aceştia însă, Velcicu Pe­sof şi Iochim Stoicel au plătit cu viaţa îndrăzneala lor. Iochim Iancof — Cum a scăpat însă cel de al treilea, Iochim Iancof ? se vor întreba de sigur cititorii. Aceasta o povestesc ast­fel şi senti­nelele şi el însuşi: Văzînd pe cei doi tovarăşi ai săi căzînd scăldaţi în sînge, căzu şi el, de frică, cu faţa, la pămînt. In a­ceastă poziţie a crezut nemerit să ră­­mînă pînă dimineaţa, cînd sosiră au­torităţile şi cînd, văzîndu-se afară de orî­ce pericol, se ridică de jos și... era iarăși viu! Alarma.—Pichetele Salvele de focuri trase de senti­nelele pichetului No. 42 alarmară pichetul No. 41, ale cărui sentinele sosiră în ajutor. S’au descărcat în total 67 de fo­curi, dintre cari 65 în vînt. Pichetele erau ocupate în acea seară de următoarele sentinele : Caporalul Ghibănescu Tiberiu frun­taşul Ion Tufan şi soldaţii Măndrilă Vasile, Sinea Constantin, Moscovici Cahmil, Cercelaru Vasile. Convorbire cu lochim Iancof Am putut avea o convorbire cu lochim Iancof, unchiul celor douî morţi. E un om ca de vre-o 30 de ani, şchiop, chiar de un ochiu şi ciu­pit de vărsat. — De ce aţi umblat să treceţî pe furiş ? — Acum îmi pare rău­. Se vede că aşa a vrut D-seu. — Cînd aţi auzit că vă strigă santinelele să staţi, de ce n'aţi stat ? — Am văzut că cei-l’alţi au izbutit să treacă şi am vrut să trecem şi noi. El îmi confirmă din nou întreaga povestire a faptelor. Declaraţia lui Iancof Iochim Iancot­e*a făcut de­­claraţiunea categorică cum că sentinelele de la pichetul no­stru şi-au­ făcut datoria, dar au fost de o indulgenţă extra­ordinară, de­oare­ce au­ somat în nenumărate rînduri, con­trar reglementelor militare şi apoi au tras 56 de focuri în vînt. O ştire gravă Aci în Constanţa aflu că sunt grave indicii cum că incursioniştii macedo­­bulgari de la punctul Ca­d­amac sunt agenţi aî co­mitetului macedonean. Faptul că toţi sunt bul­gari din Macedonia, supuşi otomani, întăreşte această credinţă. Voiu continua această anchetă a mea şi vă voiu ţinea în curent tele­grafic de tot ce voiu mai afla. Corespondent Misterele inchiziţiei hm­rrrrrf ha­ssyn' Afacerea testasnesitalsai Stardza Nou! şi interesante amănunte A trecut o lună de zile de cind d. judecător de instrucţie, Romulus Voi­­nescu, se ocupă cu afacerea noului tes­tament al prinţului Gr. Sturdza, depus cum se ştie de către d. Al. Sc. Miclescu la Ajtribunalul Ilfov secţia I şi declarat in fals, în ziua deschiderea lui, de către domniţa Raluca, soţia defunctului prin­cipe. Am pubicat in cursul instrucţiei mai multe note, scurte, care puneau totuşi pe cititori in curent cu cele ce se pe­trec in jurul acestei afaceri. Interesul instrucţiei, de a se ţine cît mai in secret rezultatele obţinute, ne-a oprit de a da multe din amănuntele ce le cunoşteam. Astăzi, cind afacerea noului testa­ment a luat o întorsătură nouă, şi cind prin amănuntele ce le publicăm nu pu­tem stînjeni mersul instrucţiei, nu ne putem opri a nu punein curent pe citi­tori, cu cele ce cunoaştem asupra acestei afaceri. Miclescu autorul falsului Domniţa Raluca, după cum am spus-o, cum a luat cunoştinţă de conţinutul noului testament, prin care ea şi fiica sa d-na Elena Catargiu, au fost des­­moştenite, au declarat ca fals acest nou testament. Cum însă pentru a declara în fals un act, nu e suficient să te înscrii în fals, nu contra actului încriminat, ci mai tre­bue să arăţi şi pe autorul falsului, sau mai bine zis persoana bănuită, domniţa Raluca Sturdza a arătat in petiţia adre­sată parchetului, prin care cerea anche­tarea acestei afaceri, că autor moral al acestul fals, este Al. Sc. Miclescu. Sesizarea parchetului Parchetul fiind sesizat de această a­­facere, d. prim-procuror San-Marin îna­­ainte de a lua de la tribunal noul tes­tament, declarat în fals, a avut cu d. Iulian, procuror general, o convorbire care a durat aproape o oră. In urmă d. prin-procuror San-Marin a dat delegaţie d-lui jude-instructor, Romulus Voinescu de la cabinetul I, ca să ancheteze. In aceeaşi zi, în care plicul cu noul testament al defunctului principe se des­chisese la tribunalul Ilfov secţia I, pe la orele 4, pe cind sub­semnatul şi cu un alt ziarist copiam textul noului tes­tament, la grefa tribunalului, soseşte o adresă de la d. Voinescu, prin care se cere de urgenţă testamentul şi plicul care conţinea codicilul. Voci din public Testamentul nou al prinţului şi con­ţinutul sau, ajunsese prin publicarea lui in ziare de domeniul­ public. Publicul ca ori­ce public, îl judecau unii ca fals, alţii ca bun. Pe noi ne interesează insă ce credeau fiii prinţului şi toţi aceia cari au exa­minat de aproape acest testament. „ După cum am publicat in preceden­tele mele notiţe asupra acestei afaceri, căpitanul Pavelescu-Sturdza şi cei­l’alţi fii, ai defunctului principe, au declarat ca bun noul testament, de oare­ ce scri­sul părea a fi al prinţului. D. M. Pherekide şi testamentul Ce e drept, aproape toţi aceia cari cunoscind scrierea prinţului, au văzut noul testament nu putea să se pronunţe că n’ar fi scris de insu­şi prinţul, în­­tr’atit de mult se asemanau scrisurile, însuşi d. avocat M. Pherekide, văzînd noul testament şi comparîndu-1 cu cel autentic, s’a exprimat că pare a fi un testament bun şi a declarat, că va sus­ţine pe executorii testamentari, urmind voinţa prinţului, expresă prin acest tes­­tament. Dar după cum am spus'o, toţi aceia cari cu ochiul liber examinau testamentul s’au pronunţat că e în adevăr scris de prinţul Sturd­a, sau in cazul cel mai rau faceau rezerve, nedeclarînd nici ca fals, nici ca bun acest testament. Instrucţia in această afacere Această afacere, după cu­m se vede a dat şi va mai da mult de lucru in­strucţia. La început lipseau indicii asupra auto­rului acestui fals, ba chiar existau şi oare­care indoeli. Atitudinea ce a avut-o de jude instruc­tor Voinescu în această afacere, ne do­­vedeşte în de­ajuns, dificultăţile intîm­­pinate. Aşa de pildă, pînă acum cite­va zile n’a arestat pe nimeni şi n’a putut’o face, de cît atunci cînd a avut o probă evidentă că testamentul e fals. Această probă, după cum­­au aflat deja cititorii din cele publicate, a fur­­nizat’o d. dr. chimist legist Ştefan Mi­­novici, care mărind de 100-130 de ori, diverse cuvinte din noul testament a găsit la cuvintele «mea» şi «Eliza» şter­sături şi îndreptări. Atunci numai, cind prin aceste des­coperiri, falsul era indubitabil, d. Voi­nescu a arestat pe Al. Sc. Miclescu, per­soana care a depus acest testament la tribunal. Acum Miclescu, care nu e considerat de­cît ca autor moral al acestui fals, fiind arestat, se va putea descoperi maî uşor, autorul material al falsului. Ce e cu Botez ? S’a publicat de mai multe ziare şi noi am menţionat faptul că un iscusit plas­tograf Botez, care a stat mai mult timp închis la Văcăreşti, in acelaş timp cind a fost închis şi Al. Sc. Miclescu, era bănuit ca autor material al falsului. Botez aflându-se la penitenciarul de La Pingăraţi, unde-şi face osinda la cara e condamnat, în urma acestor banueli că el împreună cu Miclescu, ar fi falsi­­ficat noul testament a fost adus la Bu­cureşti, spre a fi ascultat. Interogatorul lui Botez şi declaraţiile făcute sunt foarte interesante. Aceste declaraţii precum şi declara­ţiile mai multor persoane marcante, as­cultate de d. Voinescu, le vom publica in numărul de mîine. _____ Em. Emigrările — Dezbaterea din parlamentul ungar — Telegraful ne-a adus la cunoştinţă discuţia, care a avut loc in parlamentul unguresc cu privire la emigrarea evrei­lor romini. Iată după note stenografice răspunsul, pe care l-a dat d. Koloman Szell, primul ministru ungar, d-lui Franz Buzath, in­­terpelitorul sau • D. Koloman Szell. Ministrul-preşe­­dinte e in stare de a răspunde imediat d-lui Franz Buzath, fiind vorba de o chestie, cu care s’a ocupat de curind, de la primele ştiri despre mişcarea de emigrare a evreilor romini in" Ungaria. D- deputat Buzath a spus că nici acum doi ani nu s’a făcut nimic spre a impe­­dica această emigrare. Aceasta e o afir­maţie neexactă şi nedreaptă. S’au luat măsuri... D. N. Zboray. Cu rezultat satisfă­cător ? D. K. Szell. Da. Cu privire la imi­grarea evreilor romini, ministrul-preşe­­dinte a lansat zilele acestea o circulară prin care invită autorităţile să apuce cu severitate dispoziţia ad-hoc din 1900; nimeni nu va mai putea trece graniţa, dacă nu va îndeplini condiţiunile acestei circulari. Am avut cu guvernul român tratative şi am stabilit in fine, că emigranţii la virstă de peste 10 ani vor fi opriţi­ de-a trece graniţa dacă nu vor dispune de 400 de coroane. Pentru cei mai mici de 10 ani, se cere 200 coroane. In caz de lipsă bă­nească trebue să dovedească, că-î sub­venţionat. Se procedează cu cea mai mare as­prime pentru a opri ca aceste elemente să se statornicească în ţară. Poate ca rămîn vre-o ciţi­va dintre roşii şi aci, dar aceasta nu se poate împedica nici prin cea mai riguroasă supraveghere. D. ’Fiotor Pichler. Siliţi Rominia să-şi păstreze ca oamenii aceştia. Tractatul din Berlin o obligă pentru asta. Preşedintele. Cheamă la ordine pe întrerupător. (Aprobări în dreapta). D. K. Szeli: De­sigur că această imi­grare nu-i de dorit. Nici chiar concetă­­ţenii noştri evrei n’o privesc cu ochi buni. Ministrul-preşedinte, arără deci ţira contra imigrărei acestor elemente ne­poftite şi nu va permite, ca să se atri­­bue măsurilor sale intenţii antisemite. Bucureşti După cum am spus, in faţa prea ma­relui număr de emigranţi, cari pă­răsesc ţara în fie­care săptâmină, poliţia Capi­talei a luat măsura de a elibera un nu­măr mai restrîns de paşapoarte de emi­grare pentru ca să nu se mai repete scenele de acum doi ani cinci cinci grupuri numeroase de emigranţi sa îngrămădi­seră la Viena, aşteptind să fie treptat expediaţi la America pe contul Alianţei israelite şi al soc. Ica­ Din această cauză ori Duminică, cu trenul de Predeal, au plecat relativ pu­ţini evrei şi anume 120 persoane. Intre acestea se afla un grup de 20 croitorese, fete tinere, vre-o 25 zidari, 10 vopsitori, 15 tinichegii, etc. Casa de tibete a 20 bani a avut și pe ziua de erî încasări bunicele. Provocările bulgăreştii O persoană sosită zilele a­­cestea din Bulgaria ne-a decla­rat că în cercurile macedonene din Sofia se aşteaptă cu multă febrilitate rezultatele operaţiu­nilor mai multor bande trimise de comitetul macedo-bulgar pen­tru a face incursiuni, prădă­­ciuni şi rapturi la graniţe. Persoana în cestiune ne a mai afirmat că e mai mult ca si­gur că de astă-dată com­itetul macedonean şi-a îndreptat ac­ţiunea nu numai spre frontiera turco-bulgară, dar şi spre cea romîno-bulgară. * Spiritele la Sofia sînt foarte iritate in contra Romînieî, — ne-a spus interlocutorul nostru — de­oare­ce presa bicigară alimentează ura, maî ales de cînd cu incidentul a cărui victimă a fost silvicultorul Popp. Sint convins, adăugă persoana despre care e vorba, că macedonenii au pus la cale lucruri man și că, în cursul

Next