Adevěrul, iulie 1902 (Anul 15, nr. 4641-4670)

1902-07-02 / nr. 4641

Mart 1­2 Iulie 1902 IMPRESIUNI şi PALAVRE Artistului Q.A. Umbrele serei se coborau încet peste oraş, trecătorii mergeau grăbiţi, iar lumi­­nele de la tramvaie se vedeau de departe ca nişte căndeli plutitoare. Aerul era îm­bălsămat de mirosul salcîmilor în flori, ce-şi ningeau petalele albe pe capetele trecătorilor. De departe, locul pe care că­zuseră ele, părea a fi acoperit cu zăpadă. Intre două case, clopotniţa unei biserici se ridică par-că constrînsă, iar mai în sus, îşi înălţa sfidătoare turla şi crucea, mîn­­dră că a scăpat de cele două clădiri care o înăbuşiau­ în jos şi care nu putuseră s-o ajungă. Inoraia în curtea bisericii, unde era un întunerec plăcut şi care îmi da fiori. Bise­rica, confundată în întunerec, sa silueta enormă în semi-lumina amurgului şi fără o mică lumină ce se vedea în oasele preo­tului, ce se aflau în aceeaşi curte, te-aş fi crezut la o distanţă enormă de viaţă şi mişcarea sgomotosului oraş. Liniştea aceea mă impresionase mult. De la lumina aceea slabă, printr’o fe­­reastră deschisă, veniau pînă la mine, no­tele dulci şi atît de simţitoare ale violon­celului. Tresăriî, ca deşteptată dintr’un vis şi imediat îmi apăru în minte, figura visătoare a artistului, care mă impresio­nase așa de mult altă dată, cu arta lui. înaintam uşor să mă oprii în umbra fe­restrei. Ascuns aproape de un paravan, artistul își confia secretele lui pe strunele scumpului său prieten . Violoncelul Avea ochii-i mari şi visători perduţî în zare, ca în urmărirea unui vis frumos, iar mina, mînuia cu măestrie arcuşul, care scotea Bunete divine, atingînd coardele. Era par­că ceva din simţirea artistului, care însufleţise pentru cite­ia clipe şi lemnul instrumentului! In toată casa nu se auzia nici un sgo­­mot, nu se vedea nici o lumină, de­cît aceea slabă a unei lămpi cu abat-jour, care abia lumina figura artistului ca și cum­­ ar fi fost teamă ca o lumină prea mare să nu­­ tulbure visurile. Prin colțuri, coșuri fi­ltre de flori, se vedeau indistinct în uînbra, arătînd succesele artistului săr­bătorit. Voiam să înă retrag şi să duc cu mine tabloul acela fermecător ce -l aveam înaintea ochilor. Mişcarea ce-o făcui de­­părtîndu-mă, fu auzită d® artist, care veni spre uşă, o deschise şi mă văz­ui. A tre­buit si intru, lumina din salon şi pe care o aprinsese atunci, mă orbia şi ochii îmi căutau fără să vreau, lumina aceea dulce, oara mi mişcase atît ! Preotul, tatăl artistului, acest reprezen­tant al religiunei creştine, mi-a dat prilejul de a putea asculta cuvinte solide şi pline de înţelepciune, care m’a făcut să cred, că o poate singurul care îşi înţelege mi­siunea ce o are aici. Are aceeaşi figură serioasă şi inspirată de o flacără divină, par­că, pe care o are mai în mic, artistul. Pe pereţi, ftthnau tablouri în pictură cu subiecte religioase. Intr'unul, fiul risipitor, în mijlocul ani­malelor pe care le păzea, stă trîntit pe o moviliţă. Expresia de căinţă, care i se citeşte pe figură, este o într­agă poemă de suferinţele sufleteşti ce-1 chinuesc. Eu mă extasiasem în f­ţa acestuî ta­­biou­, pe cînd preotul, ţinînc­ luminarea In faţa lui pentru ă-mî ar ta mai bine, îm­î explică cu o voce gravă subiectul a­­celei parab­ole. Un alt tablou reprezenta, ,Istoria Sa­mariteanului milostiv“.Aceiaşi poesie dul­ce, mistica pluteşte de­asupra figurilor, care compun acest tablou. Eram profund impresionată şi casa a­­cemn mare şi totuşi mică relativ cu bise­rica, în care respiram acea atmosferă re­ligioasă, artistică, mă emoţionase cu de- Răvîr-şire şi nu mă mai simţiam unde sunt. Preotul îmi vorbia de pictura admirabilă ce se află în biserică şi se citia o aşa de mare dragoste în vocea lui când vorbia de biserică ca şi cum ar fi vorbit şi s’ar fi »nutrit cu o copilă a lui. Artistul, care lipsise cîte­va clipa se reîntoarse cu violoncelul şi pe clnd eu ţis uitam cu sfinţenie vocea gravă- a preo­tonase bucata aceea dumnezeiască, care m’a impresionat cum nu m’a impre­sionat nimic în viaţă şi care fiin­­du mi cea mai dragă, am numit o Fa­­ronifa. E o compoziţia a lui proprie, care a i­out-o desigur în nişte clipe de inspi­raţie divină şi de valoarea căreia poate, nici nu şi-a dat seama atunci cînd a com­pus-o. E sigura compoziţie, care mi-a dat afinisaţia, cum nu mi-a dat nimic în viaţă! Ascultam fermecată notele ce le sco­tea violoncelul, sub mîna maest-î..a JL­­Hămiui artist. Eram în cădeau Aceeaşi emo-ee umplută de Lcrimi­, încet de-a lungul 0^'*^. TZ'TnTaZ tiune o iuper— Si amstul, Sl cu toate Ctt nespus dar era o suferinţa mis­­tgirtr5r Ie dulce care aşi fi dorit să nu mai inceteze. In urmă ne mai puţind suferi emoţiunile care mă năpădeau l-am făcut un mic semn da înţelegere de oare­ce vo­ces îmi lipsea şi el încetă. Tăcerea acea­­sta bruscă mă aduse oare­cum la reali­­tate. Preotul păstră aceeaşi figură gravă şi privirea ii era pierdută în gol. Artistul îşi făcea vînt cu mîna şi îşi revenea cu în­cetul; iar eu rămăsesem aproape fără miş­­care, câştigată mai mult ca ori­care de­graja ce plutea de­asupra noastră. Pe fe­restrele deschise, zefirul uşor al serei, a­­ducea o suflare blîndă agitînd perdelele şi lumina luminărilor... Se făcuse tîrziu; îmi luai rămas bun de la acel venerabil preot pe care nu-l voia putea uita nici­odată şi plecai însoţită de artist care îmi fredona uşor . Favorita. Aida Maiu 14 1902 _______ Telefonul la sate ! D. Paul Stătescu, prefectul judeţului Ilfov, a dat o circulară către primarii de la sate, menită să aducă simţitoare îmbunătăţiri in serviciul telefonic al judeţului. Dam aci o parte din textul acestei circulari, care ar trebui să se genera­lizeze cit mai cu­rind . Deşi vi s’au mai dat ordine ca servi­ciul telefonic din comune să fie bine îndeplinit şi să nu lase de dorit din cauza lipsei unei persoane măcar, care in permanenţă trebue să se găsească in primării in orele de serviciu, totuşi insă acele ordine nu se execută cu punctualitate, căci observăm că nu rare ori se întîmplă că trebuinţa cere a se corespunde cu comuna X, insă fiind în legătură cu comuna ce administraţi şi negăsindu-se nimeni in cancelaria pri­măriei a se pune n­uia in comunicaţie cu comuna Y, nu se poate convorbi , deci un rău incontestabil atît pentru administraţie cit şi pentru judeţenii noştri.* Pentru încetarea acestei stări de lu­cruri, vă invităm din nou, d-le primar, să aveţi grija ca in lipsa dv. şi a no­tarului în orele reglementare ale cance­­larieî 8—12 a. m., 2—8 p. m., cind sa întimplă de trebuinţa serviciului a nu putea fi in primărie, dar chiar şi între orele 12—2, să luaţi dispoziţiuni a se găsi in cancelarie negreşit — în lipsa altui impiegat comunal — cameristul­­primârieî, căci pentru fie-care tărie fiind prevăzut prin budget mulţi ssel, ace, teiul ÎOlftrom­o­t. Să înde- puL primărie, fie de a pune in legătură cu firul ce trece prin acea comună. « Acest camerist vătăşel, pentru a fi destoinic, s’ar putea recruta din locu­itorii acelei comune care au îndeplinit serviciul militar şi cu preferinţă cari au servit în arma geniului şi au oare­­cari cunoştinţe — prin acest mijloc se vor aduce serviciului telefonic amelio­rări simţitoare. Exceptăm comunele cari au înfiinţat posturi de ajutor de notar, aceştia ne­avînd necesitatea a se de­plasa, vor îndeplini ei acest serviciu spre a fi regulat făcut şi fără zădărni­cire. Se poate­­întimpla ca dv. împreună cu notarul, reclamaţi de împrejurări să vă găsiţi într’un cătun vecin ori de­părtat de reşedinţă, dar totuşi chema­rea la primărie să fie imediat necesară, atunci ajutorul de notar sau caraeristul­­vătăşel, cari au a se găsi continuu în lipsa dv. şi a notarului în primărie, să vă poată vesti ori­unde şi în ori­ce moment prin miliţianul de gardă ce trebue a se găsi prin schimb zilnic şi permanent la primărie, aşa ca să vă puteţi prezenta la telefon în darea re­laţiilor ce vor fi de natură urgentă. * Acestea vi le recomand şi de astă­­dată, d-le primar, pentru executare, cu­noscând că un caz de abatere vom lua măsuri cu toată rigoarea contra celor găsiţi vinovaţi, de­oare­ce cei chemaţi a îndeplini serviciul telefonic, nepreţuit auxiliar in toate raporturile adminis­trative şi sociale, trebue şi se impune chiar să-şi îndeplinească cu urgenţă diversele comunicări în nevoile simţite, evitindu-se ast­fel şi inconvenientele şi pagubele. Favorită Budişteanu , de la 27 a­gust d. supleant fia- scul. premiilor la şcoale la societăţ din strada Sevastopol. După a. J.­W. Rosen, directorul şcoalelor, ci o dare de seamă asupr.i mersului lor, rătînd progresele realizate, răspunse M. H. Focşăneanu, preşedintele societăţi declarîndu-se mulţumit de rezultatele ar­mate. Apoi, după cite­va bucati muzica executate de o orchestră improvizată, după cîte­va declamații, avu loc împări­rea premiilor. A asistat o lume numeroasă. A devém Ediţia de dimineaţă INFORMAŢIE La pirotechnia armatei se lucrează cu o mare activitate la complectarea depozitelor cu muniţiile de războiţi. O primă comandă de 10 milioane cartuşe pentru ar­mele Manlicher s'a executat deja şi e vorba de o nouă co­mandă care va începe în cu­­rînd şi care va fi de 20 mili­oane cartuşe. De asemenea , în curs de ex­perienţe o comandă de 14.000 obuziere şi 125.000 bucăţi de muniţii pentru artileria de cîmp. întreg acest material de răz­boi şi va fi gata în cel mai scurt timp posibil. O scrisoare particulară sosită la Bucureşti anunţă că in­culmi vor vizita Sinaia principele Mirko al Muntenegruluî cu soţia sa, născută Constantinovicî, care are rude în Ro­minia. Se ştie că zilele trecute a fost nun­ta principelui Mirko cu fiica colone­lului sîrb Constantinovici a cărui familie a petrecut vara trecută la Sinaia. Astăzi fiind sărbătoarea naţională a Republicei, o recepţiune va avea ac după amiază la legaţiunea Fran­ţei, iar seara un banchet va întruni la Frascatti, sub preşidenţia d-lui Henry, pa membrii coloniei franceze din Bucureşti. „Deşteptarea“, organul partiduui naţional român din Bucov,^‘» ne a­­duce următoarea * i:.'dimnei demonstrativ ps­urma a; ----- , , „ , n- .j.iîui dietal rutean țața de p^_ . alte cluburi dietale, cluburile die­tale romin, armeno-polon și german­­progresist au decis a întrerupe orî­ce contact cu clubul dietal rutean. Depu­tații ruteni vor fi provocaţi de mare­­şalul ţărei, de a participa" la şedinţe­i dietei," dacă nu doresc ca să se aplice faţă de ei regulamentul, declarîndu-se mandatele lor vacante. D-na şi d. Alexandru G. Florescu fost secretar general al ministerului de externe, pleacă joi la Marienbad şi apoi la Bayreuth. Comitetul liberal din Ploeşti se va întruni azi din nou, tot sub presi ■ dentjia d-luî C. I. Stoicescu, pentru a aplana oare-carî neînţelegeri cari există printre liberalii prahoveni şi a cădea de acord asupra numirei pre­fectului in locul d-lui Al. Ionescu, de­misionat. Dacă d. P. Negulescu va accepta prefectura de Prahova, atunci pro­babil că liberalii vor cădea de acord asupra acestei numiri, dacă nu can­didatura mai agreată in localitate este aceea a d-lui ft. R. Stanian. D. Eugeniu Carada a inspectat zilele acestea sucursalele Băncei Naţionale din Brăila, Galaţi şi Tulcea. D. Petre Grădişteanu, venerabilul pre­şedinte al Ligei culturale, a fost o­­biectul celor mai călduroase simpatii cu ocazia zilei sale onomastice. D. P. Grădişteanu a petrecut ono­mastica sa la castelul de la Merişani. Simbătă, Sf. Petru şi Pavel, fiind pa­tronul societăţeî factorilor poştali din Capitală, un serviciu religios s’a oficiat ca in toţi anii pentru această societate la biserica Sf. Gheorghe. Comitetul consultativ al infanteriei se va întruni săptămina aceasta la mi­nisterul de război şi pentru a discuta mai multe cestiuni importante. Simbătă dimineaţa la orele 9 s’a făcut, in vasta sală de conferinţe a şcoalei comerciale de gradul al II-Iea, distribuirea premiilor la elevii acestei şcoale. D. Adamescu, secretar general al mi­nisterului instrucţiunei, a asistat la so­lemnitate. Cu începere de azi 1 Iulie au luat vacanţă Curţile şi tribunalele din în­treaga ţară. Judecătorii şi supleanţii tribunalului de Ilfov au convenit să-şi repartizeze ast­fel zilele de serviciu in timpul ma­rilor vacanţe : de la 1a 7 Iulie d. jude Atanasot­ici; de la 8 Iulie la 6 August d. jude Nicolau ; de la 7—15 August d. jude Călinescu ; de la 16—22 Au- i Lahovari; de la 23—31 a 27* Iulitf la­ 25, Au- D. u I, supleant Y. Anto-26—31 August d. nescu. D. Paraschivescu va prezida tribuna­lul în timpul vacanţelor. Sintem­ rugaţi a publica următoarele: Miine la orele 8 juni. dimineaţa, so­cietatea „Naturaliştilor din România“, ţine adunarea sa generală în localul societăţei strada Academiei 12. Domnii membri cari n’au primit în­ştiinţare pentru adunare, vor considera această notă ca o invitaţiune. Orî­ce persoană străină care se interesează de fauna, flora şi geologia ţarei noastre, poate lua parte la această adunare, cu care ocaziune vor putea vizita colecţiu­­nile societăţeî. Mercuri, 3 iulie a. c. membrii socie­­tăţei «Naturaliştilor din Rominia» vor pleca in excursiune ştiinţifică in regiu­nea Comana-Frăţeşti-Giurgiu­ pentru a recolta material de zoologie, botanică şi geologie. Aceasta fiind excursiunea anuală generală a societăţei toţi mem­brii vor lua parte. „Pester Lloyd“ cu data de 11 iulie are o notiţă, în prima pagină, prin care afirmă, că taxa vamală pe lignită a fost mărită de ministerul de finanţe romînesc, pentru a lovi în cărbunele unguresc. Astăzi Luni la orele 8 dimineaţa se vor întruni in localul şcoalei «General Golescu» membrii congresului soc. Cor­pului didactic primar din Rominia. La orele 9 va avea loc­uri Te-Deum la Mitropolie, între orele 12 pină la 12 p. m. prima şedinţă a congresu­lui la Ateneu; intre orele 3—6 p. m. adunarea generala a societăţei în şcoala „General Golescu“; la orele 7 seara vi­zitarea bazarului din calea Victoriei iar la 8 seara intilnire colegială la o serată muzicală. Miine, 2 iulie, va avea Ioc a II-a şa­dinlă a congresului la Ateneu. Miercuri şedinţa a treia şi Joi escursiunea la Cimpu-Lung. Miine seară Marţi societatea va da un mare festival artistic la coloseul Oppler. Ziarul Cimpina anunţă că acum două săptămini s-au furat de la societatea «Steaua Romină» 40 kilograme dina­mită fără să se dea de autor. Dacă faptul ar fi exact, el interesează siguranţa generală şi deci atragem a­­tenţia celor un drept asupra lui. Simbătă a avut loc serbarea patronu­­lui manutanţei armatei şi a serviciului central de confecţiuni. Ambele aceste instituţiunî militare s’au unit cu această ocaziune şi au făcut o frumoasă serbai la Mogoşoaia, sub patronagiul d-lui neral Oprescu. Ziarul Oeslerreichische Wocheschrift din Viena publică in ultimu-î număr apărut, un apel către (i­na batrană de Suttner, organizatoarea congr^ului ar­­meanofil ce se va ţine m­­­urind la Bruxelles, rugind-o să pună la acest congres şi chestia evreilor din Rominia spre a se cere respectarea tratatului de la Berlin. Ofiţerii mai jos no­aţi, au obţinut brevetul şcoalei spoiala de cavalerie in ordinea vechimuei: sublocotenenţ­i Călătorescu, Chiriţescu, Vasilescu Du­mitru, Bonciu, G­.ormaneanu, Marinescu, Foulquier V. leu Constantin, Silm Ion, Niculescu Dumitru, Dăbm’eanu, Anghe­­lescu, Mărculescu- "5a*^'Audi­ e, Cociu N., Goliescu A’" S’ Fiiad Alexandru. Dintr'p aceştia s’au distins la călărie, obidind notele cele mai mari, sublo­­­cotenenţi, Călătorescu, Dăbuleanu, Ion Constantin, Marinescu şi Niculescu. Corespondentul nostru din Calafat ne scrie următoarele cu privire la ştirea despre pescuirea cadavrului unu­i soldat in apele Dunărei: «Azi Vineri, d. procuror Bumbăcilă a sosit în localitate şi de aci a mers la Ciuperceni pentru a stabili identitatea cadavrului, mutilat la gît şi cu mîinile legate. Se presupune că ar fi un soldat bulgar şi că ar fi fost victima unor a­sasini c­are l’au ucis în Bulgaria şi l’au aruncat în Dunăre, ale cărui ape l’au adus piuă la pichetul romînesc care l’a Un număr de 20 turişti bulgari au sosit eri in Capitală venind cu bicicleta de la Rusciuk. Escursioniştii au vizitat în corpore Bucureştii. Vinerea trecută regele a trecut in revistă la Sinaia batalionul 7 de vină­tori. Prinţul Carol a defilat în fruntea tru­pelor. Eri şi alaltăeri au părăsit Capitala 230 emigranţi evrei cari au luat dru­mul spre America. D. Ionel Brătianu, ministrul lucrări­lor publice, a plecat la Florica, de unde se va întoarce în Capitală miine Marţi. Două tineri francezi, d-nii Albert Tai­­vret şi Charles Biquet, primul de 24, al doilea de 19 ani, au sosit in Bucu­reşti, venind pe jos de la Bar-le-duc (Franţa). Aceşti tineri si-au propus a face oco­lul lumei pe jos şi au traversat pînă acum Belgia, Luxemburgul, Alsacia Lorena, Elveţia, Nordul Italiei, Austro Ungaria, Serbia şi plecind din Rominia vor parcurge Bulgaria, Turcia, iar de aci vor merge in Africa şi America. Ei au parcurs pină acum 22.000 ki­lometri si vor sta la Rominia 2 zile. Marele bogătaş grec d. Pestemagioglu şî-a amînat pentru cît­va timp sosirea în Rominia. D-sa este încă reţinut la Londra, unde din cauza ultimelor evenimente de acolo, nu şi-a putut termina afacerile. D. Pestemagioglu a plecat la Londra spre a înfiin­ţa o sucursală de Bancă. Monitorul Oficial de Simbătă continuă cu publicarea tabloului de decoraţi pe ziua de 10 Mai­. Ceriul Cultural „Şcoala Română“ va ţine întâia sa adunare generală la 2 iulie a. c., ora 8 seara, în şcoala No. 4 de boeţi „Caimata“, Bulevardul Carol I, 32. Odorul este preţios pentru a răcori gura. Aseară se zvonise în Capitală că un d. colonel, primind o telegramă, nu se ştie din ce motive, a scos sabia şi a lovit pe factorul Petre Georgescu. Neputind controla noaptea faptul, îl vom controla astăzi şi, dacă se va ade­veri, vom reveni. , mbăta Ia IU _­», s’a făcut dis- C. C. F. Robescu şi alegerii Nemulţumirile fostului primar.— Sp­raaţele satisfacţiunei.—Noua sacri-­care. Campania d-lui Hobescu. — Vizitele la alegători —întrunirea intimă.— Declaraţii impor­tante.—Lupta deschisă. Cu toate că cele două fracţiuni con­servatoare sunt cu desăvirşire desbinat uşurind astfel situaţiunea guvernuli in viitoarele alegeri comunale, totuşi­­ pare că în Capitală nici partidul liber, nu-şi are asigurată armonia complect. Duşmăniile, mai ales pentru viitori consiliu comunal al Capitalei, au înce­put să se producă deja. D. C. F. Robescu, in special, seconds de partizanii săi, a început să se mişt şi să se mişte in mod serios. Iată cite­va detalii foarte importan,­ pe cari ni le-am procurat şi pe cari 1 livem dintr’o sursă autorizată. * Se ştie că unul dintre cei mai... mulţumiţi membri ai partidului Ijbi e fostul primar C. F. Robescu premt membru al consiliului comunal...« ia­bru insă care a refuzat să ia I vre­una din ședințele consiliiv!,.,, - _ D. C. F. Robescu, de si d ^tfune dfdiaÎ-Tre Cre- reZerVface alimenta de disciplină, insa in real' « .____... adesea unele neînțelegeri8” domD®au in sinul actualului con 'i* com.ljinar­ . N'a vroit să impid” /^ru­'le ma. departe in sperantaV“ ““ P ! se M compromite'd,.‘a s,ne' pnQ 1,pSa de experiență și v?’1'1­.1 cu un com­ plect dezgust de * ri . 5 rl Drnmtriif» TVimîfrf». Se pare însr'â t'rocopic Dumitre­­scu, actualul'1’“,mal'• cu toate greutățile | cari a av£ ds biptaL nu e inca de­ziluzionat; chiar guvernul e hotărit I de a-I sorm* 5* in viitoarele alegeri o­­blio­îndu'­' in același timp ca să înlo­cuiască in noua l'stă c*e conSifia|-i Pe toti aer' cafi a^’ făcut diferita dificul-j tâ'ti arua'u*u* primar. g0,ice că d-luî Procopie Dumitrescu, i seia da un nou consiliu dintre cele ma disciplinate, de oare­ce d-sa în mai toa.e împrejurările se plinge că n’a pu­t.t face nimic şi nici nu va putea face umar din cauza intrigilor şi a piedice­­lor ce i se pun de către partizanii d-lui Robescu şi de către toţi aceia cari i­’afi fost lăsaţi să-şî facă treburile lor la co­mună. « Toate aceste pregătiri au ajuns la cu­noştinţa d-lui C. F. Piobescu şi a par­tizanilor săi şi se înţelege că in faţa a­­cestora, fostul primar e hotărit să lupte cu înverşunare spre a se răzbuna în con­tra celor ce vor să-l nesocotească şi să-l tragă din nou pe sfoară la viitoa­rele alegeri. In consecinţă, d. C. F. Piobescu şî-a şi început acţiunea. In cursul­­agenţi electoralî din culoarea de Negru, şi în­soţit de aceştia, a făcut numeroase vi­zite pe la alegătorii mai influenţi din culoare. Acestor vizite a urmat o întrunire in­timă de consfătuire care întrunire s’a ţinut in chiar domiciliul fostului pri­mar. In această întrunire a făcut următoa­rele declaration! : — Dt rindul trecut am fost rugat de către d. Dimitrie Sturdza, şeful partidu­lui, ca să renunţ la demnitatea de primar in favoarea d lui Procopie Dumitrescu. Pe atunci se credea că actualul primar va face cine ştie ce lucruri mari. S'a văzut insă că acest om, in afară de cinste per­sonală, nu are nici un alt merit; nare nici un spirit de iniţiativă şi nici autori­tatea cerută unui primar. S’a văzut in ultimul timp chiar, că aici în chestiunea bisericeî greceşti, cit şi a bisericei arme- neşti, tot ceea­ ce a susţinut primarul, a fost combătut de majoritatea consiliului care i-a şi dat un vot de blam. Cu toate acestea, din cite am aflat, d. Dimitrie Sturdza vroeşte să menţină şi la viitoarele alegeri pe d. Procopie Dumitre­scu care e compromis prin nepriceperea sa interesele primăriei. Eu îmi voiui face datoria ca să intervii pe Ungă comitetul executiv liberal să nu mi se mai impue un nou sacrificiu la viitoarele alegeri, şi dacă nu mi se va da satisfacţiune voii apela la concursul d-voastre pentru ca să lupt cu toată energia spre a triumfa in viitoarele alegeri cu o listă alcătuită din persoane cu pricepere şi compusă din ele­mente in stare de a readuce ordinea în administraţiunea comunei. * La aceste categorice declaraţiuni, cei de faţă au făgăduit fostului primar tot concursul lor în alegeri şi s’au obligat ca chiar de pe acum să înceapă campa­nia şi organizarea de comitete electorale pe suburbii, pentru sprijinirea candida­turei d-lui C. F. Robescu. Ni se spune că printre devotaţii fostu­lui primar sunt foarte mulţi membri din actualul consiliu. In afară de această, d. C. F. Robescu se mai bucură şi de spriji­nul poliţiei, de oare­ce se ştie că adesea poliţia a alimentat cu tot soiul de intrigi neînţelegerile cari s’au ivit in sinul ac­tualului consiliu; ba încă in unele îm­prejurări, amicii de la poliţie ai d-lui G. F. Robescu, au provocat piuă şi ma­nifestaţii ostile in sala de şedinţă. După cit se vede, viitoarele alegeri co­munala au să fie pline de interes din punctul de vedere al luptelor intestine ale celor două partide de guvernămint lona Inmormîntarea lui Tache Deanui Simbătă la orele 11 dimineaţa a avut loc înmormintarea rămăşiţelor pămin­­teşti ale regretatului Dimitrie Gianni, fost ministru, fost decan al baroului, preşedinte al Camerei, etc. Serviciul divin a fost oficiat la locu­inţa defunctului de către arhiereul Ni­fon, vicarul Mitropoliei, înconjurat de un mare număr de preoţi. După sfirşirea serviciului divin, d. Stoicescu, ministrul justiţiei, a rostit o cuvintare prin care a arătat meritele defunctului şi regretele unanime ce iasă in urmă’î. Au mai vorbit d-nii Em­. Porurabaru din partea Camerei deputaţilor şi d. Danielopol decanul advocaţilor din par­tea baroului Capitale!. La orele 12, cosciugul, ridicat ^ braţe de prietenii defunctului, a aşezat in cerul funebru. ail-Am remarcat printre persoane’^,, au luat parte la înmormintare mi iştri Stoicescu şi Ionel Brăj1 Ferechide preşedintele Camnergi' po­sesm, C. Nucu­, G. DanieloprU^,^ rumbaru, Tom­a Stelian, K* „ general Vartiadi, colonelul Procopie Derretrescu, prir L At\­lei, Costescu Comanea, Cl0ca!feli) Sipsomo, Sibleanu, Gr.^ Dr. Em. Peetrescu, S.mic­­ii(£an Cră_ Cornelia Manolescu,^ ^ pană Iunescu, G. Davila, a Buescu, etc., etc. din strada Episco- Cortegiul a panta defunctului şi a tob­ei, str. Carol, colea iunie pînă la cimitirul piei, de la parcurs calea Rahovei, str. Şerban Vod­rimis o coroană şi a fost prin d. locot.-colonel Georg Rageie reprezen­tescu,A depus coroane, consiliul de Alb baroul avocaţilor jud. Dimbo­­minijubul liberal, ministerul de just Y­ţ’consiliul comunal al Capitalei, rul Tirgovişte, etc., etc. Cortegiul era astfel format: Jandarmii călări, clerul, ofiţerii cu eed­aţiile, carul cu coroane, carul fu­­ebru ale cărui panglice era fi ţinute e d-nii G. Stoicescu, Danielopol, Feri­­hide şi d. Grătunescu. Veneau apoi membrii familiei, amicii, cunoscuţii şi publicul. Trăsura regală urmată de cite­va cupeuri în cari erau doamnele din familia defunctului. Apoi armata comandată de d. locot.-colonel Bogdan şi maior C. Dimitriu şi compusă dintr’un batalion din reg. 6 Mihai Vi­teazul şi 4 Ilfov No. 21, o baterie din regimentul 2 artilerie şi un escadron din regimentul 1 roşiori. Aci a vorbit d. G. Dragu, deputat, aducind elogii defunctului şi tr­ecînd in revistă manifestaţiunile in viaţa politică a ţarei a lui Tache Gianni. Rep întrunirea funcţionarilor comerciali Alaltăeri un mare număr de funcţio­nari comerciali din Capitală au ţinut o întrunire în localul societăţei lor din str. Izvor. Au vorbit d-ni V. Costescu, Reiss, Artur Walter, Romulus Popescu, avo­cat, Tache Georgescu, Aslan, George Borneanu, etc., despre necesitatea re­pausului duminical şi solidarizarea func­ţionarilor comerciali pentru a putea menţine respectarea legei. La urmă s’a votat următoarea mo­ţiune :­«Funcţionarii comerciali adunaţi in localul societăţeî din str. Izvor No. 14, protestează cu energie contra patroni­lor cari nu respectă legea repausului duminical şi, față de importanţa legei în ceea­ ce priveşte mersul comerţului, face apel la cei in drept pentru a lua măsuri de îndreptare. Manifestaţia La orele 10 seara funcţionarii şi-au dat intilnire in grădina Sf. Gheorghe şi în frunte cu o muzică au pornit in procesiunejiStivei tiedonoare al societă­­ţei şi autorul legei repausului dumini­cal, "exprimindu-î felicitări de ziua ono­mastică şi făcind o manifestaţie de mulţumire şi recunoştinţă pentru inte­resul ce-l poartă societăţea lor. Protestul studenţilor evrei din Iaşi Am anunţat că studenţii evrei ieşeni, întruniţi in­ localul societăţei lor din strada Golia, au votat un protest, în urma articolului publicat de d. Lezare­in „Aurore“ răspunzind în acelaşi timp la moţiunea studenţilor români bucu­­reşteni. Iată textul acestui protest: Studenţii evreo-romini din Iaşi în­truniţi in ziua de 27 Iunie, in urma articolului d-lui Bernard La­za­re găsesc de a lor datorie de a reinoi declaraţiile de iubire către ţară şi profund devota­ment către tron şi dinastie, sentimente de cari a dat tot­d’a­una dovadă şi pe ari nu pot permite nimănuia să Ii le tăgăduiască. Studenţii, — soldaţi CU to­­ţii——an­ri au jurat credinţă drapelului regelui, nu pot uita ca cetăţeni, ceea­ ce au jurat ca soldaţi. In acelaşi timp insă, neputind lasă nerelevată moţiunea din 16 Iunie, vo­tată de studenţimea română din Bucu­reşti — pe care o consideră ca un act incalificabil şi nedemn de o corporaţie cultă—ei resping cu desăvirşire calom­niile aruncate unui neam întreg care işi îndeplineşte cu sfinţenie datoriile către ţară şi socotesc moţiunea de la 16 iunie a studenţilor rom­âni bucureş­­teni ca un act, care trădează sentimen­tele ce, din nenorocire, insufleţesc parte din studenţimea romină faţă d­e populaţia evree.“ Studenţii universitari evrei din Iaşi­Congresul conductorilor de lucrări publice Ziua 1 Sîujbătă dimineaţa s’a deschis în sala Amiciţia din intrarea Zalomit, congresu conductorilor de lucrări publice. Am luat parte numeroşi delegaţi din pro­vincie. Şedinţa se deschide la ora 10 a. m. Se proclamă preşedinte al congresulu­i. Mihail Niculau conductor la circ. Vil Bacău. Scopul congresului este : reorganiza­rea societăţii conductorilor, luindu-se in consideraţie nouile nevoi creante. D. A. R. Popescu, preşedintele socie­tâţii, face istoricul de la înfiinţarea şi,pînă azi, expune situaţa cu totul pre­cară creată conductorilor şi n ii îndeamnă la unire, spre a conlucra cu toţii la sigurarea soarteî şi poziţiuneî lor. D. F. Haraga, casierul societăţii, ex­pune darea de seam­â asupra gestiuneî financiare a societăţii. In cursul discu­ţiunilor, d. Iorgovici Rovine, comunică congresiştilor o telegramă de salutar din partea d-luî Scarlat Virnav prefect de Constanţa, fost director al şcoalei de poduri şi şosele şi profesor la secţia conductorilor. Congresiştii primesc cu aplauze ceasta comunicare şi, în unanimitate, proclamă pe d. Scarlat Virnav preşedinte de onoare al societăţii conductorilor de lucrări pu­blice. Congresul decide trimiterea următoa­relor telegrame : sprijinul ce in tot-d’a-uca le-aţi arătat.! şi vă roagă a le face distinsa onoare ar primi preşedinţia de onoare a societă-i ţoi lor. D-lul L I. C. Brătianu___ _ ministrul lucrărilor publice Conductorii de lucrări publice, întru- c niţi in primul lor congres . Bucureşti, azi 29 iunie, in unanimitate vă salută şi vă mulţumeşte de atenţiunea şi spi­jinul ce în tot-d’a-una le-aţi arătat. Se mai discută încă cite-va punce din statutul societăţii şi şedinţa se ri­­­dică la orele 7 seara. Ziua 11-a Şedinţa de ori s’a descins la orele­­ dimineaţa sub preşedinţia d-lu­i Mih­i­l Nicolau. Se dă citire rezumatului şedinţei pre­cedente. Se aprobă ca societatea să aibă pe viitor un scop pur cultural. Se stabileşte ca societatea să ţie con­grese anuale, în cari pe lingă conf­irm­a­tele ce se vor ţine, să se expue situa­­ţ­iunea financiară a societăţei, pe anul expirat, se mai aprobă ca la, închiderea fie­cărui congres, membrii congresisti să facă es­cursi­uni prip.­djBfvvijarimtre lo­ca­litatel unde s’a ţinut congresul. Viitorul congres se fixează pentru luna iunie, a anului viitor. D. Ţurcan vorbind despre situaţiunea tristă a societăţei, sfătueşte reorgani­zarea corpului technic, după exem­plul celui din Franţa. Se pune la vot alegerea noului co­mitet. Se aleg cu majoritate de voturi d-nii: Gomănescu Anton, Harngi Va­­sile, Popescu B. Alexandru, Sensovici Nicolae, Tulbure Mihail, Virnav Anton, Turcan Constantin, Popescu Nicolae şi Busturescu Alexandru. D. Virnav Anton vorbeşte despre re­organizarea corpului societăţei şi sfă­­tueşte să se muncească fără preget pentru ca societatea să ajungă la ţelul ei. D. Jace Panait combate lista le vot pe motivul că o’au figurat pe i,ea şi conductori din judeţe, ci nume din Capitală. , gjSe dau cite­va explicaţiuni şi detţia­­ se include. D. Sălceanu ridică un incident perind să se consemneze in procesul vertil că majoritatea a respins propunerea le a se numete telegrame la două persane sus puse. 1.­ După o scurtă discuţie, se an­n­te consemnarea propunerea d-luî Sălcenu. Discuţia se închide. D. M. Nicolau, preşedinte, mulţuneşte membrilor congresiştî pentru sacrimile ce au făcut de a se prezenta la confes. Î şi exprimă speranţa că la anul­ator numărul membrilor cari vor paricipa la congres va fi mult mai mare. Şedinţa se ridică şi congresul si de­­clară închis. Membrii congresionişti, după n­chi­­derea congresului, au vizitat diferit in­­stituţuihî din Capitală. Seara a avut loc un banchet la tra­gadiru. R­P­ Nou articol al d-luí B. Laiare D. Bernard Lazare, după cum m a­­unlat, a publicat in ziarul Tribuna din Îm.a un ani articol ca răspuns al'tico­­ui a lui in. neva, iniiusLi'u a! tarei Italia. . ! *­ După ce arată că tifra oficial subi­tă a popu­laţ­uneî evreeştî in Borfuia de 260.000 suflete si nu de SOOTîOO, cum a afirmat d. Fieva, scriitorul fara­­cez continuă in următorii termeni : D. Fieva vorbeşte şi de «ospiulta­­litatea pacifică» dată evreilor din Ronî­­nia,lată in ce consta această ospitalitate)'­­In virtutea legilor din 1893 şi din 1896, evreii sânt eliminaţi din şcolile primare. Ei form­au­ in 1897 un contin­gent de 16 la sută din şcolari şi azi urmează abia 5 la sută. Aceleaşi legi dau afară din licee şi şcolile profesio­nale. «Ei nu pot fi debitanţi de tutun, nici mpiegaţi în manufacturele regiei (re­de din 1872 şi 1879), nici samsari de comerţ şi agenţi de schimb (legea din 1884), nici vinzători ambulanţi, nici ha­mali (legea din 1884, care după ţift­ele duse la tribună in Parlamentul ro­m­in a redus peste 20,000 de evrei la cerşetorii), nici droghişti, cari vînd sub­­tenţe toxice (legea dun 1886), nici far­macişti (legea din 1893). Nu sunt ad­mişi "în Camerele de comerţ şi industrie (legea din 1886), cu toate că ei formează imensa majoritate a comercianţilor şi in­dustriaşilor. Lucrătorii evrei sunt goniţi din fabrici in cari lucrătorii trebue să fie romini (legea din 1887). «Sint goniţi din serviciile f căilor ferate­­nu sunt întrebuinţaţi nici ca zidari, nici ferari, nici ca timplari, etc., in con­­strucţiunile şi lucrările întreprinse de stat sau de municipalitate. In fine le­­cg., meseriaşilor, prezentata de m­inistru de comerţ al cabinetului Sturdza 4 Missir, şi promulgată la 5 Martie 1902 împlineşte opera declarind : «Străinii cari vor vroi să exercite o meserie, vor trebui să dovedească­­lucru cu neputinţă pentru evrei, că există in tara lor dreptul de reciprocitate». Refa­­cind vechile corporaţiuni, se spune că «nimeni nu e admis să exercite o me­serie dacă nu are brevetul relativ» Ş; se ia asemenea dispoziţiuni in cit numai cetăţenii romini vor putea obţine acel brevet». Articolul acesta termină ast­fel: „in cît priveşte pretinsele mele senti­­mente anti-romineşti, protestez în con­­tra unei asemenea atribufiunî. Eu nu sint anti-i­omin. «Nimeul nu are mai multă simpatie de cit mine pentru adevăratul popor ro­mân , acea imensă majoritate de ţărani, aşa de nenorociţi, aşa de demni de tot interesul, că nu s’a putut, cu toată mi­zeria lor, cu toate aţiţările de toate zi­lele, să fie făcuţi antisemiţi şi să fie in­­dreptaţi contra evreilor, tovarăşii lor de durere». întrunirea studenţilor Prefect Constanţa Conductorii de lucrări publice, intru­niţi în primul lor congres la Bucureşti astăzi 29 iunie, în unanimitate vă sa­lută, vă mulţumeşte de atenţiunea şi IODA ILUSTRATA .­­ No. 26 ap^iită Shnbata 29 Iunie pri,idcPC. linQă mimcroase ilustraliu, J wmitîte/’irf sumar'. “ la Modd de Laura­p,ucr Manual. Expl'area Gramidor. Sfîrș­ul unei artiste, schiță de G­erard. Alâpfea copiilor. Versiî de Jean Moacnna. Scoafnr,­ caii ghimpilor Cîte-:fume-Cuget]' . Prem. fermi si gratis tiparu net Bli*e ®»8*a Miîneci Oame/it pe 6 luni G Y’ n 1 an „ 10 . tranif]tratia str- Sărindar 11 1O baniModa Mustrata» 20 b&ni D. Pav­ata.ca Pa Bernard Lázári lentru căumaî ,starea evreilor a cău­­at s’o an [ez *¡la.1’ de țăranii și num­itorii rol** ?ar‘ . sunt na uit mai săr­aci, de M M­­ °,ci nu s’a gindit si e interes,? D. Bidti tunica auditorului că ches.­ia e de' mPorlauîa colosală, pentrr OlTlinl. Ti­­­r , D Petr^1 ana‘izeaza chestia ovree punind ciBel',li*1’d Llzare a falsificai devărul Spunde in termeni energic: i'ii’oliilni Bernard Lazare și in­eamnă st«f"f^ea 18 iupt*’ D Morafta'ă studenţimea evree ș!­opu­latiuJ israelita did­ tat'a. care Votesta contra lui Bernard Lazare Zvvlinger spune că micile in­­,Ji si rlităţile colegilor săi evrei, nu-' flesc de î lua pentru a doua oară cu­­jji'ul și î protesta contra purtarea lu ,sd'e. Ad.ogă că s’a născut in țară ş ‘ae^de ce se plînge, zice că majorita­­îasiudeu.n­or evrei cari au semnat mo­­nea siit ieşeni. Din Capitală numa' ai lemaal’o". După d-sa majoritate, tueutyor evrei nu sint de vină că ai t­ăit ‘cea moțiune, căci ei au­ trebui­t edetepresiunilor din partea părinţi ir satiir ridelor lor. Se simte dator s­ăpesteze de purtarea nedemnă a la letuard­izare şi a coreligionarilor să ie dură sis şi tare că studenţii evri a Romina n’au de ce se plinge şi c­ărui in gnere sint bine trataţi. D. Murunu zice ca evreii nu se po­sitaila Cii i'ominil şi mai ales în chei lunile inţimale nu pot avea acelea em­imente. „, D. Gălnecu aduce elogii lui Euuai irumont care a luat apărarea romin­or si cere­a studenţii sa-i adreseze elegramă ce mulţu­­mire. Asemeni audă pe studentul Zwilinger şi propui i’i se mulţumi pentru sentimentele sa ■ominesti. D. Giurculescu atacă presa vieneza in special ziarul Neue Freie Presse pe tru inexactitățile publicate relativ situația evrei'TM-- îndeamnă la lupta cn tra celui maî periculos inimic al ron nisffiului.’ eweii. ro. ^(îi& T ~~ ~ Moţiime adenţL­ nt universitară ronain voar la 29 Iunie in localul „ fiuiî Geneţie a studenţilor“, pentru a progta rania atitudinei ofensătoare şi antijunptiî a evreilor din Rominia, in lestiuta calomniilor infame debi­­tatsde ui evreu nemernic contra di nas»!­si­­eî noastre . And ii vedere invitaţiunea făcută Evilor di*Regat, atit de presă cît şi de fulenţiea lomină, ca să-şi mani­­fest«aeu* iubirea de adevăr, simpa­tia i diVflmnentul faţă de patriei şi tror afii’ihd solemn că eî işi declină ori-. solid*tate cu calomniile odioasa ale )i-eligi°i ului lor. And iu\iere răspunsul arogant a! stucuţilor eei, in care, denaturînd cu totuciiesliu-i, r­efuză de a dezaproba tu iod leii calomniator şi aduce noul insue colegi rom­ini. Sldenţilf universitară romina, in ES-Sfce pii® răspunsul acesta, invită pe RTiarcjaie a face, pentru com­­plect­ea .truudul său, o nouă anchetă in Rininiîjjipra evolufiunei insolen­ţei i tin®vrei şi asupre ingratitu­dinii 101’ ple faţă de Statul romin ; [j pinâtncî, noi considerăm m­o­­ţ uni iojuiă a camarazilor noştri e­­lve-jxt.ca-nhpuaa elocvent la adresa acelor, carii susţin că deschizind a­­ceste elem refractare, porţile largi ale nstmcjî publice, le-am putea .face ascept Je o asimilare psLhică ^Itu țuică insiderind apoi că la a­­tr­asă inaniJiune anti-romineasră sa vocita și asa majoritate a evreilor (Sin­­omieirin refuzul lor de a de­­zffîpitn priresă sau prin oric­e altă ctile, pe caliator. I ! Std­enfimunversitară romina de­­filinţă ţăriCurnei întregi «adeveratete semtinnte'S), ajunse pentru regalul Ho­­min,s­olicita. drepturilor noastre po­litice i inad­iocâ naţiunea romină mai pate a lire-o simpatie faţă de aceia,ie la i­rm recoltează de cit ca lannii şi iru,­ură neîmpăcată şi cea nai cmplită grat­itudine. InUnirea a terminat la orele 7 scară Ittraîua meseriaşilor Ice’să fie scutiţi de plata birului pe n. as. . 3. Y. "Br'âlescu­­ zice că ziarele străina cai au vorbit şi vorbesc contra mişca­re meseriaşilor, dus această ca mos­ni numai din ciuza legeî meseriaşilor, şi aceasta numii pentru că acele ziare sît semite. Atacă pe Bemard Lazane care şi-a pemis să facă o anchetă la ţară. Terminind atit­ă pe d.­­P. Garp, care pin noii partid ce vrea să creeze, com­­pomite interesse ţârei, întrunirea se termină la orele o seara^ In tile a D-luî Scarlat Virnav Erfun ma număr de meseriaşi, s’au îtriitit în la constructorilor, de pe Ulim­iu­ Mia. A preddat Dinica Radulescu. D--G4rpeflvorl­ind despre mişcarea teeriaşdonte istoricul eî şi spune că a foS pulicată de situaţiunea cri­­a­tteseijrilor. Sfârşind d-sa spune e mu­ţufr, ci această ruişcare a a­­şi risuiU fene pentru meseriaşi. . G. Renan, sfătueşte pe meseriaşi se organise cit mai iute, pentru ca se poată cen în urmă guvernului,­­ mii m­ultităde, aplicarea legei Alaltă-eri, la orele 5 seara studenţii universitari s’au adunat în localul „A­,­sociateî“ în scopul de a protesta, contrar lui Bernard Lazare­­ssiaalor. Primul a vorb­t studentul Gu­mescu D.­g. Stănscu, e de părere de a sa care a spus că studenţi, trebue să r­evisi seria 10 la trunirî.­F^romite de a so­­darizeze, pentru a lupta contra ele­­ndreni, ca meseriaşii lipsiţi de­ mir­­mentului evreesc, oara a insultat reg(■ ' -■ ‘ • - — şi ţară. D. Mironescu sa revoltă nu atit con­tra evreilor cari au înjurat ţara ş neamul, ci mai ales contra acelo­ ro­mini cari au luat apărarea evreilor, ciir e de pildă zice oratorul d. Miile, direc­torul «Adevărului», «care s’a făut ii nelta acestui popor hidos». Gon­tinuind, arată frumoasa sitii­ţius a ziarului nostru: că are palat, fă­ra personal mare, lux mult și tainită (• cind apel la colegii săi să nu dezi-* meze pină ce evreii culţi nu to amendă onorabilă. ^----------L me*

Next