Adevěrul, iulie 1902 (Anul 15, nr. 4641-4670)
1902-07-02 / nr. 4641
Mart 12 Iulie 1902 IMPRESIUNI şi PALAVRE Artistului Q.A. Umbrele serei se coborau încet peste oraş, trecătorii mergeau grăbiţi, iar luminele de la tramvaie se vedeau de departe ca nişte căndeli plutitoare. Aerul era îmbălsămat de mirosul salcîmilor în flori, ce-şi ningeau petalele albe pe capetele trecătorilor. De departe, locul pe care căzuseră ele, părea a fi acoperit cu zăpadă. Intre două case, clopotniţa unei biserici se ridică par-că constrînsă, iar mai în sus, îşi înălţa sfidătoare turla şi crucea, mîndră că a scăpat de cele două clădiri care o înăbuşiau în jos şi care nu putuseră s-o ajungă. Inoraia în curtea bisericii, unde era un întunerec plăcut şi care îmi da fiori. Biserica, confundată în întunerec, sa silueta enormă în semi-lumina amurgului şi fără o mică lumină ce se vedea în oasele preotului, ce se aflau în aceeaşi curte, te-aş fi crezut la o distanţă enormă de viaţă şi mişcarea sgomotosului oraş. Liniştea aceea mă impresionase mult. De la lumina aceea slabă, printr’o fereastră deschisă, veniau pînă la mine, notele dulci şi atît de simţitoare ale violoncelului. Tresăriî, ca deşteptată dintr’un vis şi imediat îmi apăru în minte, figura visătoare a artistului, care mă impresionase așa de mult altă dată, cu arta lui. înaintam uşor să mă oprii în umbra ferestrei. Ascuns aproape de un paravan, artistul își confia secretele lui pe strunele scumpului său prieten . Violoncelul Avea ochii-i mari şi visători perduţî în zare, ca în urmărirea unui vis frumos, iar mina, mînuia cu măestrie arcuşul, care scotea Bunete divine, atingînd coardele. Era parcă ceva din simţirea artistului, care însufleţise pentru citeia clipe şi lemnul instrumentului! In toată casa nu se auzia nici un sgomot, nu se vedea nici o lumină, decît aceea slabă a unei lămpi cu abat-jour, care abia lumina figura artistului ca și cum ar fi fost teamă ca o lumină prea mare să nu tulbure visurile. Prin colțuri, coșuri filtre de flori, se vedeau indistinct în uînbra, arătînd succesele artistului sărbătorit. Voiam să înă retrag şi să duc cu mine tabloul acela fermecător ce -l aveam înaintea ochilor. Mişcarea ce-o făcui depărtîndu-mă, fu auzită d® artist, care veni spre uşă, o deschise şi mă văzui. A trebuit si intru, lumina din salon şi pe care o aprinsese atunci, mă orbia şi ochii îmi căutau fără să vreau, lumina aceea dulce, oara mi mişcase atît ! Preotul, tatăl artistului, acest reprezentant al religiunei creştine, mi-a dat prilejul de a putea asculta cuvinte solide şi pline de înţelepciune, care m’a făcut să cred, că o poate singurul care îşi înţelege misiunea ce o are aici. Are aceeaşi figură serioasă şi inspirată de o flacără divină, parcă, pe care o are mai în mic, artistul. Pe pereţi, ftthnau tablouri în pictură cu subiecte religioase. Intr'unul, fiul risipitor, în mijlocul animalelor pe care le păzea, stă trîntit pe o moviliţă. Expresia de căinţă, care i se citeşte pe figură, este o întragă poemă de suferinţele sufleteşti ce-1 chinuesc. Eu mă extasiasem în fţa acestuî tabiou, pe cînd preotul, ţinînc luminarea In faţa lui pentru ă-mî ar ta mai bine, îmî explică cu o voce gravă subiectul acelei parabole. Un alt tablou reprezenta, ,Istoria Samariteanului milostiv“.Aceiaşi poesie dulce, mistica pluteşte deasupra figurilor, care compun acest tablou. Eram profund impresionată şi casa acemn mare şi totuşi mică relativ cu biserica, în care respiram acea atmosferă religioasă, artistică, mă emoţionase cu de- Răvîr-şire şi nu mă mai simţiam unde sunt. Preotul îmi vorbia de pictura admirabilă ce se află în biserică şi se citia o aşa de mare dragoste în vocea lui când vorbia de biserică ca şi cum ar fi vorbit şi s’ar fi »nutrit cu o copilă a lui. Artistul, care lipsise cîteva clipa se reîntoarse cu violoncelul şi pe clnd eu ţis uitam cu sfinţenie vocea gravă- a preotonase bucata aceea dumnezeiască, care m’a impresionat cum nu m’a impresionat nimic în viaţă şi care fiindu mi cea mai dragă, am numit o Faronifa. E o compoziţia a lui proprie, care a iout-o desigur în nişte clipe de inspiraţie divină şi de valoarea căreia poate, nici nu şi-a dat seama atunci cînd a compus-o. E sigura compoziţie, care mi-a dat afinisaţia, cum nu mi-a dat nimic în viaţă! Ascultam fermecată notele ce le scotea violoncelul, sub mîna maest-î..a JLHămiui artist. Eram în cădeau Aceeaşi emo-ee umplută de Lcrimi, încet de-a lungul 0^'*^. TZ'TnTaZ tiune o iuper— Si amstul, Sl cu toate Ctt nespus dar era o suferinţa mistgirtr5r Ie dulce care aşi fi dorit să nu mai inceteze. In urmă ne mai puţind suferi emoţiunile care mă năpădeau l-am făcut un mic semn da înţelegere de oarece voces îmi lipsea şi el încetă. Tăcerea aceasta bruscă mă aduse oarecum la realitate. Preotul păstră aceeaşi figură gravă şi privirea ii era pierdută în gol. Artistul îşi făcea vînt cu mîna şi îşi revenea cu încetul; iar eu rămăsesem aproape fără mişcare, câştigată mai mult ca oricare degraja ce plutea deasupra noastră. Pe ferestrele deschise, zefirul uşor al serei, aducea o suflare blîndă agitînd perdelele şi lumina luminărilor... Se făcuse tîrziu; îmi luai rămas bun de la acel venerabil preot pe care nu-l voia putea uita niciodată şi plecai însoţită de artist care îmi fredona uşor . Favorita. Aida Maiu 14 1902 _______ Telefonul la sate ! D. Paul Stătescu, prefectul judeţului Ilfov, a dat o circulară către primarii de la sate, menită să aducă simţitoare îmbunătăţiri in serviciul telefonic al judeţului. Dam aci o parte din textul acestei circulari, care ar trebui să se generalizeze cit mai curind . Deşi vi s’au mai dat ordine ca serviciul telefonic din comune să fie bine îndeplinit şi să nu lase de dorit din cauza lipsei unei persoane măcar, care in permanenţă trebue să se găsească in primării in orele de serviciu, totuşi insă acele ordine nu se execută cu punctualitate, căci observăm că nu rare ori se întîmplă că trebuinţa cere a se corespunde cu comuna X, insă fiind în legătură cu comuna ce administraţi şi negăsindu-se nimeni in cancelaria primăriei a se pune nuia in comunicaţie cu comuna Y, nu se poate convorbi , deci un rău incontestabil atît pentru administraţie cit şi pentru judeţenii noştri.* Pentru încetarea acestei stări de lucruri, vă invităm din nou, d-le primar, să aveţi grija ca in lipsa dv. şi a notarului în orele reglementare ale cancelarieî 8—12 a. m., 2—8 p. m., cind sa întimplă de trebuinţa serviciului a nu putea fi in primărie, dar chiar şi între orele 12—2, să luaţi dispoziţiuni a se găsi in cancelarie negreşit — în lipsa altui impiegat comunal — cameristulprimârieî, căci pentru fie-care tărie fiind prevăzut prin budget mulţi ssel, ace, teiul ÎOlftromot. Să înde- puL primărie, fie de a pune in legătură cu firul ce trece prin acea comună. « Acest camerist vătăşel, pentru a fi destoinic, s’ar putea recruta din locuitorii acelei comune care au îndeplinit serviciul militar şi cu preferinţă cari au servit în arma geniului şi au oarecari cunoştinţe — prin acest mijloc se vor aduce serviciului telefonic ameliorări simţitoare. Exceptăm comunele cari au înfiinţat posturi de ajutor de notar, aceştia neavînd necesitatea a se deplasa, vor îndeplini ei acest serviciu spre a fi regulat făcut şi fără zădărnicire. Se poateîntimpla ca dv. împreună cu notarul, reclamaţi de împrejurări să vă găsiţi într’un cătun vecin ori depărtat de reşedinţă, dar totuşi chemarea la primărie să fie imediat necesară, atunci ajutorul de notar sau caraeristulvătăşel, cari au a se găsi continuu în lipsa dv. şi a notarului în primărie, să vă poată vesti oriunde şi în orice moment prin miliţianul de gardă ce trebue a se găsi prin schimb zilnic şi permanent la primărie, aşa ca să vă puteţi prezenta la telefon în darea relaţiilor ce vor fi de natură urgentă. * Acestea vi le recomand şi de astădată, d-le primar, pentru executare, cunoscând că un caz de abatere vom lua măsuri cu toată rigoarea contra celor găsiţi vinovaţi, deoarece cei chemaţi a îndeplini serviciul telefonic, nepreţuit auxiliar in toate raporturile administrative şi sociale, trebue şi se impune chiar să-şi îndeplinească cu urgenţă diversele comunicări în nevoile simţite, evitindu-se astfel şi inconvenientele şi pagubele. Favorită Budişteanu , de la 27 agust d. supleant fia- scul. premiilor la şcoale la societăţ din strada Sevastopol. După a. J.W. Rosen, directorul şcoalelor, ci o dare de seamă asupr.i mersului lor, rătînd progresele realizate, răspunse M. H. Focşăneanu, preşedintele societăţi declarîndu-se mulţumit de rezultatele armate. Apoi, după citeva bucati muzica executate de o orchestră improvizată, după cîteva declamații, avu loc împărirea premiilor. A asistat o lume numeroasă. A devém Ediţia de dimineaţă INFORMAŢIE La pirotechnia armatei se lucrează cu o mare activitate la complectarea depozitelor cu muniţiile de războiţi. O primă comandă de 10 milioane cartuşe pentru armele Manlicher s'a executat deja şi e vorba de o nouă comandă care va începe în curînd şi care va fi de 20 milioane cartuşe. De asemenea , în curs de experienţe o comandă de 14.000 obuziere şi 125.000 bucăţi de muniţii pentru artileria de cîmp. întreg acest material de război şi va fi gata în cel mai scurt timp posibil. O scrisoare particulară sosită la Bucureşti anunţă că inculmi vor vizita Sinaia principele Mirko al Muntenegruluî cu soţia sa, născută Constantinovicî, care are rude în Rominia. Se ştie că zilele trecute a fost nunta principelui Mirko cu fiica colonelului sîrb Constantinovici a cărui familie a petrecut vara trecută la Sinaia. Astăzi fiind sărbătoarea naţională a Republicei, o recepţiune va avea ac după amiază la legaţiunea Franţei, iar seara un banchet va întruni la Frascatti, sub preşidenţia d-lui Henry, pa membrii coloniei franceze din Bucureşti. „Deşteptarea“, organul partiduui naţional român din Bucov,^‘» ne aduce următoarea * i:.'dimnei demonstrativ psurma a; ----- , , „ , n- .j.iîui dietal rutean țața de p^_ . alte cluburi dietale, cluburile dietale romin, armeno-polon și germanprogresist au decis a întrerupe orîce contact cu clubul dietal rutean. Deputații ruteni vor fi provocaţi de mareşalul ţărei, de a participa" la şedinţei dietei," dacă nu doresc ca să se aplice faţă de ei regulamentul, declarîndu-se mandatele lor vacante. D-na şi d. Alexandru G. Florescu fost secretar general al ministerului de externe, pleacă joi la Marienbad şi apoi la Bayreuth. Comitetul liberal din Ploeşti se va întruni azi din nou, tot sub presi ■ dentjia d-luî C. I. Stoicescu, pentru a aplana oare-carî neînţelegeri cari există printre liberalii prahoveni şi a cădea de acord asupra numirei prefectului in locul d-lui Al. Ionescu, demisionat. Dacă d. P. Negulescu va accepta prefectura de Prahova, atunci probabil că liberalii vor cădea de acord asupra acestei numiri, dacă nu candidatura mai agreată in localitate este aceea a d-lui ft. R. Stanian. D. Eugeniu Carada a inspectat zilele acestea sucursalele Băncei Naţionale din Brăila, Galaţi şi Tulcea. D. Petre Grădişteanu, venerabilul preşedinte al Ligei culturale, a fost obiectul celor mai călduroase simpatii cu ocazia zilei sale onomastice. D. P. Grădişteanu a petrecut onomastica sa la castelul de la Merişani. Simbătă, Sf. Petru şi Pavel, fiind patronul societăţeî factorilor poştali din Capitală, un serviciu religios s’a oficiat ca in toţi anii pentru această societate la biserica Sf. Gheorghe. Comitetul consultativ al infanteriei se va întruni săptămina aceasta la ministerul de război şi pentru a discuta mai multe cestiuni importante. Simbătă dimineaţa la orele 9 s’a făcut, in vasta sală de conferinţe a şcoalei comerciale de gradul al II-Iea, distribuirea premiilor la elevii acestei şcoale. D. Adamescu, secretar general al ministerului instrucţiunei, a asistat la solemnitate. Cu începere de azi 1 Iulie au luat vacanţă Curţile şi tribunalele din întreaga ţară. Judecătorii şi supleanţii tribunalului de Ilfov au convenit să-şi repartizeze astfel zilele de serviciu in timpul marilor vacanţe : de la 1a 7 Iulie d. jude Atanasotici; de la 8 Iulie la 6 August d. jude Nicolau ; de la 7—15 August d. jude Călinescu ; de la 16—22 Au- i Lahovari; de la 23—31 a 27* Iulitf la 25, Au- D. u I, supleant Y. Anto-26—31 August d. nescu. D. Paraschivescu va prezida tribunalul în timpul vacanţelor. Sintem rugaţi a publica următoarele: Miine la orele 8 juni. dimineaţa, societatea „Naturaliştilor din România“, ţine adunarea sa generală în localul societăţei strada Academiei 12. Domnii membri cari n’au primit înştiinţare pentru adunare, vor considera această notă ca o invitaţiune. Orîce persoană străină care se interesează de fauna, flora şi geologia ţarei noastre, poate lua parte la această adunare, cu care ocaziune vor putea vizita colecţiunile societăţeî. Mercuri, 3 iulie a. c. membrii societăţei «Naturaliştilor din Rominia» vor pleca in excursiune ştiinţifică in regiunea Comana-Frăţeşti-Giurgiu pentru a recolta material de zoologie, botanică şi geologie. Aceasta fiind excursiunea anuală generală a societăţei toţi membrii vor lua parte. „Pester Lloyd“ cu data de 11 iulie are o notiţă, în prima pagină, prin care afirmă, că taxa vamală pe lignită a fost mărită de ministerul de finanţe romînesc, pentru a lovi în cărbunele unguresc. Astăzi Luni la orele 8 dimineaţa se vor întruni in localul şcoalei «General Golescu» membrii congresului soc. Corpului didactic primar din Rominia. La orele 9 va avea locuri Te-Deum la Mitropolie, între orele 12 pină la 12 p. m. prima şedinţă a congresului la Ateneu; intre orele 3—6 p. m. adunarea generala a societăţei în şcoala „General Golescu“; la orele 7 seara vizitarea bazarului din calea Victoriei iar la 8 seara intilnire colegială la o serată muzicală. Miine, 2 iulie, va avea Ioc a II-a şadinlă a congresului la Ateneu. Miercuri şedinţa a treia şi Joi escursiunea la Cimpu-Lung. Miine seară Marţi societatea va da un mare festival artistic la coloseul Oppler. Ziarul Cimpina anunţă că acum două săptămini s-au furat de la societatea «Steaua Romină» 40 kilograme dinamită fără să se dea de autor. Dacă faptul ar fi exact, el interesează siguranţa generală şi deci atragem atenţia celor un drept asupra lui. Simbătă a avut loc serbarea patronului manutanţei armatei şi a serviciului central de confecţiuni. Ambele aceste instituţiunî militare s’au unit cu această ocaziune şi au făcut o frumoasă serbai la Mogoşoaia, sub patronagiul d-lui neral Oprescu. Ziarul Oeslerreichische Wocheschrift din Viena publică in ultimu-î număr apărut, un apel către (ina batrană de Suttner, organizatoarea congr^ului armeanofil ce se va ţine murind la Bruxelles, rugind-o să pună la acest congres şi chestia evreilor din Rominia spre a se cere respectarea tratatului de la Berlin. Ofiţerii mai jos noaţi, au obţinut brevetul şcoalei spoiala de cavalerie in ordinea vechimuei: sublocotenenţi Călătorescu, Chiriţescu, Vasilescu Dumitru, Bonciu, G.ormaneanu, Marinescu, Foulquier V. leu Constantin, Silm Ion, Niculescu Dumitru, Dăbm’eanu, Anghelescu, Mărculescu- "5a*^'Audi e, Cociu N., Goliescu A’" S’ Fiiad Alexandru. Dintr'p aceştia s’au distins la călărie, obidind notele cele mai mari, sublocotenenţi, Călătorescu, Dăbuleanu, Ion Constantin, Marinescu şi Niculescu. Corespondentul nostru din Calafat ne scrie următoarele cu privire la ştirea despre pescuirea cadavrului unui soldat in apele Dunărei: «Azi Vineri, d. procuror Bumbăcilă a sosit în localitate şi de aci a mers la Ciuperceni pentru a stabili identitatea cadavrului, mutilat la gît şi cu mîinile legate. Se presupune că ar fi un soldat bulgar şi că ar fi fost victima unor asasini care l’au ucis în Bulgaria şi l’au aruncat în Dunăre, ale cărui ape l’au adus piuă la pichetul romînesc care l’a Un număr de 20 turişti bulgari au sosit eri in Capitală venind cu bicicleta de la Rusciuk. Escursioniştii au vizitat în corpore Bucureştii. Vinerea trecută regele a trecut in revistă la Sinaia batalionul 7 de vinători. Prinţul Carol a defilat în fruntea trupelor. Eri şi alaltăeri au părăsit Capitala 230 emigranţi evrei cari au luat drumul spre America. D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, a plecat la Florica, de unde se va întoarce în Capitală miine Marţi. Două tineri francezi, d-nii Albert Taivret şi Charles Biquet, primul de 24, al doilea de 19 ani, au sosit in Bucureşti, venind pe jos de la Bar-le-duc (Franţa). Aceşti tineri si-au propus a face ocolul lumei pe jos şi au traversat pînă acum Belgia, Luxemburgul, Alsacia Lorena, Elveţia, Nordul Italiei, Austro Ungaria, Serbia şi plecind din Rominia vor parcurge Bulgaria, Turcia, iar de aci vor merge in Africa şi America. Ei au parcurs pină acum 22.000 kilometri si vor sta la Rominia 2 zile. Marele bogătaş grec d. Pestemagioglu şî-a amînat pentru cîtva timp sosirea în Rominia. D-sa este încă reţinut la Londra, unde din cauza ultimelor evenimente de acolo, nu şi-a putut termina afacerile. D. Pestemagioglu a plecat la Londra spre a înfiinţa o sucursală de Bancă. Monitorul Oficial de Simbătă continuă cu publicarea tabloului de decoraţi pe ziua de 10 Mai. Ceriul Cultural „Şcoala Română“ va ţine întâia sa adunare generală la 2 iulie a. c., ora 8 seara, în şcoala No. 4 de boeţi „Caimata“, Bulevardul Carol I, 32. Odorul este preţios pentru a răcori gura. Aseară se zvonise în Capitală că un d. colonel, primind o telegramă, nu se ştie din ce motive, a scos sabia şi a lovit pe factorul Petre Georgescu. Neputind controla noaptea faptul, îl vom controla astăzi şi, dacă se va adeveri, vom reveni. , mbăta Ia IU _», s’a făcut dis- C. C. F. Robescu şi alegerii Nemulţumirile fostului primar.— Spraaţele satisfacţiunei.—Noua sacri-care. Campania d-lui Hobescu. — Vizitele la alegători —întrunirea intimă.— Declaraţii importante.—Lupta deschisă. Cu toate că cele două fracţiuni conservatoare sunt cu desăvirşire desbinat uşurind astfel situaţiunea guvernuli in viitoarele alegeri comunale, totuşi pare că în Capitală nici partidul liber, nu-şi are asigurată armonia complect. Duşmăniile, mai ales pentru viitori consiliu comunal al Capitalei, au început să se producă deja. D. C. F. Robescu, in special, seconds de partizanii săi, a început să se mişt şi să se mişte in mod serios. Iată citeva detalii foarte importan, pe cari ni le-am procurat şi pe cari 1 livem dintr’o sursă autorizată. * Se ştie că unul dintre cei mai... mulţumiţi membri ai partidului Ijbi e fostul primar C. F. Robescu premt membru al consiliului comunal...« iabru insă care a refuzat să ia I vreuna din ședințele consiliiv!,.,, - _ D. C. F. Robescu, de si d ^tfune dfdiaÎ-Tre Cre- reZerVface alimenta de disciplină, insa in real' « .____... adesea unele neînțelegeri8” domD®au in sinul actualului con 'i* com.ljinar . N'a vroit să impid” /^ru'le ma. departe in sperantaV“ ““ P ! se M compromite'd,.‘a s,ne' pnQ 1,pSa de experiență și v?’1'1.1 cu un com plect dezgust de * ri . 5 rl Drnmtriif» TVimîfrf». Se pare însr'â t'rocopic Dumitrescu, actualul'1’“,mal'• cu toate greutățile | cari a av£ ds biptaL nu e inca deziluzionat; chiar guvernul e hotărit I de a-I sorm* 5* in viitoarele alegeri oblioîndu'' in același timp ca să înlocuiască in noua l'stă c*e conSifia|-i Pe toti aer' cafi a^’ făcut diferita dificul-j tâ'ti arua'u*u* primar. g0,ice că d-luî Procopie Dumitrescu, i seia da un nou consiliu dintre cele ma disciplinate, de oarece d-sa în mai toa.e împrejurările se plinge că n’a put.t face nimic şi nici nu va putea face umar din cauza intrigilor şi a piedicelor ce i se pun de către partizanii d-lui Robescu şi de către toţi aceia cari i’afi fost lăsaţi să-şî facă treburile lor la comună. « Toate aceste pregătiri au ajuns la cunoştinţa d-lui C. F. Piobescu şi a partizanilor săi şi se înţelege că in faţa acestora, fostul primar e hotărit să lupte cu înverşunare spre a se răzbuna în contra celor ce vor să-l nesocotească şi să-l tragă din nou pe sfoară la viitoarele alegeri. In consecinţă, d. C. F. Piobescu şî-a şi început acţiunea. In cursulagenţi electoralî din culoarea de Negru, şi însoţit de aceştia, a făcut numeroase vizite pe la alegătorii mai influenţi din culoare. Acestor vizite a urmat o întrunire intimă de consfătuire care întrunire s’a ţinut in chiar domiciliul fostului primar. In această întrunire a făcut următoarele declaration! : — Dt rindul trecut am fost rugat de către d. Dimitrie Sturdza, şeful partidului, ca să renunţ la demnitatea de primar in favoarea d lui Procopie Dumitrescu. Pe atunci se credea că actualul primar va face cine ştie ce lucruri mari. S'a văzut insă că acest om, in afară de cinste personală, nu are nici un alt merit; nare nici un spirit de iniţiativă şi nici autoritatea cerută unui primar. S’a văzut in ultimul timp chiar, că aici în chestiunea bisericeî greceşti, cit şi a bisericei arme- neşti, tot ceea ce a susţinut primarul, a fost combătut de majoritatea consiliului care i-a şi dat un vot de blam. Cu toate acestea, din cite am aflat, d. Dimitrie Sturdza vroeşte să menţină şi la viitoarele alegeri pe d. Procopie Dumitrescu care e compromis prin nepriceperea sa interesele primăriei. Eu îmi voiui face datoria ca să intervii pe Ungă comitetul executiv liberal să nu mi se mai impue un nou sacrificiu la viitoarele alegeri, şi dacă nu mi se va da satisfacţiune voii apela la concursul d-voastre pentru ca să lupt cu toată energia spre a triumfa in viitoarele alegeri cu o listă alcătuită din persoane cu pricepere şi compusă din elemente in stare de a readuce ordinea în administraţiunea comunei. * La aceste categorice declaraţiuni, cei de faţă au făgăduit fostului primar tot concursul lor în alegeri şi s’au obligat ca chiar de pe acum să înceapă campania şi organizarea de comitete electorale pe suburbii, pentru sprijinirea candidaturei d-lui C. F. Robescu. Ni se spune că printre devotaţii fostului primar sunt foarte mulţi membri din actualul consiliu. In afară de această, d. C. F. Robescu se mai bucură şi de sprijinul poliţiei, de oarece se ştie că adesea poliţia a alimentat cu tot soiul de intrigi neînţelegerile cari s’au ivit in sinul actualului consiliu; ba încă in unele împrejurări, amicii de la poliţie ai d-lui G. F. Robescu, au provocat piuă şi manifestaţii ostile in sala de şedinţă. După cit se vede, viitoarele alegeri comunala au să fie pline de interes din punctul de vedere al luptelor intestine ale celor două partide de guvernămint lona Inmormîntarea lui Tache Deanui Simbătă la orele 11 dimineaţa a avut loc înmormintarea rămăşiţelor păminteşti ale regretatului Dimitrie Gianni, fost ministru, fost decan al baroului, preşedinte al Camerei, etc. Serviciul divin a fost oficiat la locuinţa defunctului de către arhiereul Nifon, vicarul Mitropoliei, înconjurat de un mare număr de preoţi. După sfirşirea serviciului divin, d. Stoicescu, ministrul justiţiei, a rostit o cuvintare prin care a arătat meritele defunctului şi regretele unanime ce iasă in urmă’î. Au mai vorbit d-nii Em. Porurabaru din partea Camerei deputaţilor şi d. Danielopol decanul advocaţilor din partea baroului Capitale!. La orele 12, cosciugul, ridicat ^ braţe de prietenii defunctului, a aşezat in cerul funebru. ail-Am remarcat printre persoane’^,, au luat parte la înmormintare mi iştri Stoicescu şi Ionel Brăj1 Ferechide preşedintele Camnergi' posesm, C. Nucu, G. DanieloprU^,^ rumbaru, Toma Stelian, K* „ general Vartiadi, colonelul Procopie Derretrescu, prir L At\lei, Costescu Comanea, Cl0ca!feli) Sipsomo, Sibleanu, Gr.^ Dr. Em. Peetrescu, S.micii(£an Cră_ Cornelia Manolescu,^ ^ pană Iunescu, G. Davila, a Buescu, etc., etc. din strada Episco- Cortegiul a panta defunctului şi a tobei, str. Carol, colea iunie pînă la cimitirul piei, de la parcurs calea Rahovei, str. Şerban Vodrimis o coroană şi a fost prin d. locot.-colonel Georg Rageie reprezentescu,A depus coroane, consiliul de Alb baroul avocaţilor jud. Dimbominijubul liberal, ministerul de just Yţ’consiliul comunal al Capitalei, rul Tirgovişte, etc., etc. Cortegiul era astfel format: Jandarmii călări, clerul, ofiţerii cu eedaţiile, carul cu coroane, carul fuebru ale cărui panglice era fi ţinute e d-nii G. Stoicescu, Danielopol, Ferihide şi d. Grătunescu. Veneau apoi membrii familiei, amicii, cunoscuţii şi publicul. Trăsura regală urmată de citeva cupeuri în cari erau doamnele din familia defunctului. Apoi armata comandată de d. locot.-colonel Bogdan şi maior C. Dimitriu şi compusă dintr’un batalion din reg. 6 Mihai Viteazul şi 4 Ilfov No. 21, o baterie din regimentul 2 artilerie şi un escadron din regimentul 1 roşiori. Aci a vorbit d. G. Dragu, deputat, aducind elogii defunctului şi trecînd in revistă manifestaţiunile in viaţa politică a ţarei a lui Tache Gianni. Rep întrunirea funcţionarilor comerciali Alaltăeri un mare număr de funcţionari comerciali din Capitală au ţinut o întrunire în localul societăţei lor din str. Izvor. Au vorbit d-ni V. Costescu, Reiss, Artur Walter, Romulus Popescu, avocat, Tache Georgescu, Aslan, George Borneanu, etc., despre necesitatea repausului duminical şi solidarizarea funcţionarilor comerciali pentru a putea menţine respectarea legei. La urmă s’a votat următoarea moţiune :«Funcţionarii comerciali adunaţi in localul societăţeî din str. Izvor No. 14, protestează cu energie contra patronilor cari nu respectă legea repausului duminical şi, față de importanţa legei în ceea ce priveşte mersul comerţului, face apel la cei in drept pentru a lua măsuri de îndreptare. Manifestaţia La orele 10 seara funcţionarii şi-au dat intilnire in grădina Sf. Gheorghe şi în frunte cu o muzică au pornit in procesiunejiStivei tiedonoare al societăţei şi autorul legei repausului duminical, "exprimindu-î felicitări de ziua onomastică şi făcind o manifestaţie de mulţumire şi recunoştinţă pentru interesul ce-l poartă societăţea lor. Protestul studenţilor evrei din Iaşi Am anunţat că studenţii evrei ieşeni, întruniţi in localul societăţei lor din strada Golia, au votat un protest, în urma articolului publicat de d. Lezarein „Aurore“ răspunzind în acelaşi timp la moţiunea studenţilor români bucureşteni. Iată textul acestui protest: Studenţii evreo-romini din Iaşi întruniţi in ziua de 27 Iunie, in urma articolului d-lui Bernard Lazare găsesc de a lor datorie de a reinoi declaraţiile de iubire către ţară şi profund devotament către tron şi dinastie, sentimente de cari a dat totd’auna dovadă şi pe ari nu pot permite nimănuia să Ii le tăgăduiască. Studenţii, — soldaţi CU toţii——anri au jurat credinţă drapelului regelui, nu pot uita ca cetăţeni, ceea ce au jurat ca soldaţi. In acelaşi timp insă, neputind lasă nerelevată moţiunea din 16 Iunie, votată de studenţimea română din Bucureşti — pe care o consideră ca un act incalificabil şi nedemn de o corporaţie cultă—ei resping cu desăvirşire calomniile aruncate unui neam întreg care işi îndeplineşte cu sfinţenie datoriile către ţară şi socotesc moţiunea de la 16 iunie a studenţilor români bucureşteni ca un act, care trădează sentimentele ce, din nenorocire, insufleţesc parte din studenţimea romină faţă de populaţia evree.“ Studenţii universitari evrei din IaşiCongresul conductorilor de lucrări publice Ziua 1 Sîujbătă dimineaţa s’a deschis în sala Amiciţia din intrarea Zalomit, congresu conductorilor de lucrări publice. Am luat parte numeroşi delegaţi din provincie. Şedinţa se deschide la ora 10 a. m. Se proclamă preşedinte al congresului. Mihail Niculau conductor la circ. Vil Bacău. Scopul congresului este : reorganizarea societăţii conductorilor, luindu-se in consideraţie nouile nevoi creante. D. A. R. Popescu, preşedintele societâţii, face istoricul de la înfiinţarea şi,pînă azi, expune situaţa cu totul precară creată conductorilor şi n ii îndeamnă la unire, spre a conlucra cu toţii la sigurarea soarteî şi poziţiuneî lor. D. F. Haraga, casierul societăţii, expune darea de seamâ asupra gestiuneî financiare a societăţii. In cursul discuţiunilor, d. Iorgovici Rovine, comunică congresiştilor o telegramă de salutar din partea d-luî Scarlat Virnav prefect de Constanţa, fost director al şcoalei de poduri şi şosele şi profesor la secţia conductorilor. Congresiştii primesc cu aplauze ceasta comunicare şi, în unanimitate, proclamă pe d. Scarlat Virnav preşedinte de onoare al societăţii conductorilor de lucrări publice. Congresul decide trimiterea următoarelor telegrame : sprijinul ce in tot-d’a-uca le-aţi arătat.! şi vă roagă a le face distinsa onoare ar primi preşedinţia de onoare a societă-i ţoi lor. D-lul L I. C. Brătianu___ _ ministrul lucrărilor publice Conductorii de lucrări publice, întru- c niţi in primul lor congres . Bucureşti, azi 29 iunie, in unanimitate vă salută şi vă mulţumeşte de atenţiunea şi spijinul ce în tot-d’a-una le-aţi arătat. Se mai discută încă cite-va punce din statutul societăţii şi şedinţa se ridică la orele 7 seara. Ziua 11-a Şedinţa de ori s’a descins la orele dimineaţa sub preşedinţia d-lui Mihil Nicolau. Se dă citire rezumatului şedinţei precedente. Se aprobă ca societatea să aibă pe viitor un scop pur cultural. Se stabileşte ca societatea să ţie congrese anuale, în cari pe lingă confirmatele ce se vor ţine, să se expue situaţiunea financiară a societăţei, pe anul expirat, se mai aprobă ca la, închiderea fiecărui congres, membrii congresisti să facă escursiuni prip.djBfvvijarimtre localitatel unde s’a ţinut congresul. Viitorul congres se fixează pentru luna iunie, a anului viitor. D. Ţurcan vorbind despre situaţiunea tristă a societăţei, sfătueşte reorganizarea corpului technic, după exemplul celui din Franţa. Se pune la vot alegerea noului comitet. Se aleg cu majoritate de voturi d-nii: Gomănescu Anton, Harngi Vasile, Popescu B. Alexandru, Sensovici Nicolae, Tulbure Mihail, Virnav Anton, Turcan Constantin, Popescu Nicolae şi Busturescu Alexandru. D. Virnav Anton vorbeşte despre reorganizarea corpului societăţei şi sfătueşte să se muncească fără preget pentru ca societatea să ajungă la ţelul ei. D. Jace Panait combate lista le vot pe motivul că o’au figurat pe i,ea şi conductori din judeţe, ci nume din Capitală. , gjSe dau citeva explicaţiuni şi detţia se include. D. Sălceanu ridică un incident perind să se consemneze in procesul vertil că majoritatea a respins propunerea le a se numete telegrame la două persane sus puse. 1. După o scurtă discuţie, se annte consemnarea propunerea d-luî Sălcenu. Discuţia se închide. D. M. Nicolau, preşedinte, mulţuneşte membrilor congresiştî pentru sacrimile ce au făcut de a se prezenta la confes. Î şi exprimă speranţa că la anulator numărul membrilor cari vor paricipa la congres va fi mult mai mare. Şedinţa se ridică şi congresul si declară închis. Membrii congresionişti, după nchiderea congresului, au vizitat diferit instituţuihî din Capitală. Seara a avut loc un banchet la tragadiru. RP Nou articol al d-luí B. Laiare D. Bernard Lazare, după cum m aunlat, a publicat in ziarul Tribuna din Îm.a un ani articol ca răspuns al'ticoui a lui in. neva, iniiusLi'u a! tarei Italia. . ! * După ce arată că tifra oficial subită a populaţuneî evreeştî in Borfuia de 260.000 suflete si nu de SOOTîOO, cum a afirmat d. Fieva, scriitorul faracez continuă in următorii termeni : D. Fieva vorbeşte şi de «ospiultalitatea pacifică» dată evreilor din Ronînia,lată in ce consta această ospitalitate)'In virtutea legilor din 1893 şi din 1896, evreii sânt eliminaţi din şcolile primare. Ei formau in 1897 un contingent de 16 la sută din şcolari şi azi urmează abia 5 la sută. Aceleaşi legi dau afară din licee şi şcolile profesionale. «Ei nu pot fi debitanţi de tutun, nici mpiegaţi în manufacturele regiei (rede din 1872 şi 1879), nici samsari de comerţ şi agenţi de schimb (legea din 1884), nici vinzători ambulanţi, nici hamali (legea din 1884, care după ţiftele duse la tribună in Parlamentul romin a redus peste 20,000 de evrei la cerşetorii), nici droghişti, cari vînd subtenţe toxice (legea dun 1886), nici farmacişti (legea din 1893). Nu sunt admişi "în Camerele de comerţ şi industrie (legea din 1886), cu toate că ei formează imensa majoritate a comercianţilor şi industriaşilor. Lucrătorii evrei sunt goniţi din fabrici in cari lucrătorii trebue să fie romini (legea din 1887). «Sint goniţi din serviciile f căilor feratenu sunt întrebuinţaţi nici ca zidari, nici ferari, nici ca timplari, etc., in construcţiunile şi lucrările întreprinse de stat sau de municipalitate. In fine lecg., meseriaşilor, prezentata de ministru de comerţ al cabinetului Sturdza 4 Missir, şi promulgată la 5 Martie 1902 împlineşte opera declarind : «Străinii cari vor vroi să exercite o meserie, vor trebui să dovedeascălucru cu neputinţă pentru evrei, că există in tara lor dreptul de reciprocitate». Refacind vechile corporaţiuni, se spune că «nimeni nu e admis să exercite o meserie dacă nu are brevetul relativ» Ş; se ia asemenea dispoziţiuni in cit numai cetăţenii romini vor putea obţine acel brevet». Articolul acesta termină astfel: „in cît priveşte pretinsele mele sentimente anti-romineşti, protestez în contra unei asemenea atribufiunî. Eu nu sint anti-iomin. «Nimeul nu are mai multă simpatie de cit mine pentru adevăratul popor român , acea imensă majoritate de ţărani, aşa de nenorociţi, aşa de demni de tot interesul, că nu s’a putut, cu toată mizeria lor, cu toate aţiţările de toate zilele, să fie făcuţi antisemiţi şi să fie indreptaţi contra evreilor, tovarăşii lor de durere». întrunirea studenţilor Prefect Constanţa Conductorii de lucrări publice, intruniţi în primul lor congres la Bucureşti astăzi 29 iunie, în unanimitate vă salută, vă mulţumeşte de atenţiunea şi IODA ILUSTRATA . No. 26 ap^iită Shnbata 29 Iunie pri,idcPC. linQă mimcroase ilustraliu, J wmitîte/’irf sumar'. “ la Modd de Laurap,ucr Manual. Expl'area Gramidor. Sfîrșul unei artiste, schiță de Gerard. Alâpfea copiilor. Versiî de Jean Moacnna. Scoafnr, caii ghimpilor Cîte-:fume-Cuget]' . Prem. fermi si gratis tiparu net Bli*e ®»8*a Miîneci Oame/it pe 6 luni G Y’ n 1 an „ 10 . tranif]tratia str- Sărindar 11 1O baniModa Mustrata» 20 b&ni D. Pavata.ca Pa Bernard Lázári lentru căumaî ,starea evreilor a căuat s’o an [ez *¡la.1’ de țăranii și numitorii rol** ?ar‘ . sunt na uit mai săraci, de M M °,ci nu s’a gindit si e interes,? D. Bidti tunica auditorului că ches.ia e de' mPorlauîa colosală, pentrr OlTlinl. Tir , D Petr^1 ana‘izeaza chestia ovree punind ciBel',li*1’d Llzare a falsificai devărul Spunde in termeni energic: i'ii’oliilni Bernard Lazare și ineamnă st«f"f^ea 18 iupt*’ D Morafta'ă studenţimea evree ș!opulatiuJ israelita did tat'a. care Votesta contra lui Bernard Lazare Zvvlinger spune că micile in,Ji si rlităţile colegilor săi evrei, nu-' flesc de î lua pentru a doua oară cujji'ul și î protesta contra purtarea lu ,sd'e. Ad.ogă că s’a născut in țară ş ‘ae^de ce se plînge, zice că majoritaîasiudeu.nor evrei cari au semnat monea siit ieşeni. Din Capitală numa' ai lemaal’o". După d-sa majoritate, tueutyor evrei nu sint de vină că ai tăit ‘cea moțiune, căci ei au trebuit edetepresiunilor din partea părinţi ir satiir ridelor lor. Se simte dator săpesteze de purtarea nedemnă a la letuardizare şi a coreligionarilor să ie dură sis şi tare că studenţii evri a Romina n’au de ce se plinge şi cărui in gnere sint bine trataţi. D. Murunu zice ca evreii nu se positaila Cii i'ominil şi mai ales în chei lunile inţimale nu pot avea acelea emimente. „, D. Gălnecu aduce elogii lui Euuai irumont care a luat apărarea rominor si cerea studenţii sa-i adreseze elegramă ce mulţumire. Asemeni audă pe studentul Zwilinger şi propui i’i se mulţumi pentru sentimentele sa ■ominesti. D. Giurculescu atacă presa vieneza in special ziarul Neue Freie Presse pe tru inexactitățile publicate relativ situația evrei'TM-- îndeamnă la lupta cn tra celui maî periculos inimic al ron nisffiului.’ eweii. ro. ^(îi& T ~~ ~ Moţiime adenţL nt universitară ronain voar la 29 Iunie in localul „ fiuiî Geneţie a studenţilor“, pentru a progta rania atitudinei ofensătoare şi antijunptiî a evreilor din Rominia, in lestiuta calomniilor infame debitatsde ui evreu nemernic contra di nas»!sieî noastre . And ii vedere invitaţiunea făcută Evilor di*Regat, atit de presă cît şi de fulenţiea lomină, ca să-şi manifest«aeu* iubirea de adevăr, simpatia i diVflmnentul faţă de patriei şi tror afii’ihd solemn că eî işi declină ori-. solid*tate cu calomniile odioasa ale )i-eligi°i ului lor. And iu\iere răspunsul arogant a! stucuţilor eei, in care, denaturînd cu totuciiesliu-i, refuză de a dezaproba tu iod leii calomniator şi aduce noul insue colegi romini. Sldenţilf universitară romina, in ES-Sfce pii® răspunsul acesta, invită pe RTiarcjaie a face, pentru complectea .truudul său, o nouă anchetă in Rininiîjjipra evolufiunei insolenţei i tin®vrei şi asupre ingratitudinii 101’ ple faţă de Statul romin ; [j pinâtncî, noi considerăm moţ uni iojuiă a camarazilor noştri elve-jxt.ca-nhpuaa elocvent la adresa acelor, carii susţin că deschizind aceste elem refractare, porţile largi ale nstmcjî publice, le-am putea .face ascept Je o asimilare psLhică ^Itu țuică insiderind apoi că la atrasă inaniJiune anti-romineasră sa vocita și asa majoritate a evreilor (Sinomieirin refuzul lor de a dezffîpitn priresă sau prin orice altă ctile, pe caliator. I ! Stdenfimunversitară romina defilinţă ţăriCurnei întregi «adeveratete semtinnte'S), ajunse pentru regalul Homin,solicita. drepturilor noastre politice i inadiocâ naţiunea romină mai pate a lire-o simpatie faţă de aceia,ie la irm recoltează de cit ca lannii şi iru,ură neîmpăcată şi cea nai cmplită gratitudine. InUnirea a terminat la orele 7 scară Ittraîua meseriaşilor Ice’să fie scutiţi de plata birului pe n. as. . 3. Y. "Br'âlescu zice că ziarele străina cai au vorbit şi vorbesc contra mişcare meseriaşilor, dus această ca mosni numai din ciuza legeî meseriaşilor, şi aceasta numii pentru că acele ziare sît semite. Atacă pe Bemard Lazane care şi-a pemis să facă o anchetă la ţară. Terminind atită pe d.P. Garp, care pin noii partid ce vrea să creeze, compomite interesse ţârei, întrunirea se termină la orele o seara^ In tile a D-luî Scarlat Virnav Erfun ma număr de meseriaşi, s’au îtriitit în la constructorilor, de pe Ulimiu Mia. A preddat Dinica Radulescu. D--G4rpeflvorlind despre mişcarea teeriaşdonte istoricul eî şi spune că a foS pulicată de situaţiunea criatteseijrilor. Sfârşind d-sa spune e muţufr, ci această ruişcare a aşi risuiU fene pentru meseriaşi. . G. Renan, sfătueşte pe meseriaşi se organise cit mai iute, pentru ca se poată cen în urmă guvernului, mii multităde, aplicarea legei Alaltă-eri, la orele 5 seara studenţii universitari s’au adunat în localul „A,sociateî“ în scopul de a protesta, contrar lui Bernard Lazaressiaalor. Primul a vorbt studentul Gumescu D.g. Stănscu, e de părere de a sa care a spus că studenţi, trebue să revisi seria 10 la trunirî.F^romite de a sodarizeze, pentru a lupta contra elendreni, ca meseriaşii lipsiţi de mirmentului evreesc, oara a insultat reg(■ ' -■ ‘ • - — şi ţară. D. Mironescu sa revoltă nu atit contra evreilor cari au înjurat ţara ş neamul, ci mai ales contra acelo romini cari au luat apărarea evreilor, ciir e de pildă zice oratorul d. Miile, directorul «Adevărului», «care s’a făut ii nelta acestui popor hidos». Gontinuind, arată frumoasa sitiiţius a ziarului nostru: că are palat, făra personal mare, lux mult și tainită (• cind apel la colegii săi să nu dezi-* meze pină ce evreii culţi nu to amendă onorabilă. ^----------L me*