Adevěrul, august 1902 (Anul 15, nr. 4671-4701)
1902-08-01 / nr. 4671
«Föl 1 August 1902 mehr—că această revoltă se va generaliza.* „Atunci? Atunci chestiunea macedoneană va fi redeschisă într’un mod violent, şi va antrena statele balcanice1 într’o luptă cu Turcia, fără să mai vorbim de posibilitatea unei conflagraţii europene—sau zdrobirea orî-cărei naţiuni luptind desperată contra unui inimic mult mai tare și mai bine armat .. „Sultanul, care, in orele sale libere, face politică conjecturală, nu-şî ascunde gravitatea deciziilor, pe care le-ar putea provoca revolta macedonenilor. El a căpătat de altfel sfaturi inzistente din partea unor puteri. In materie de politică orientală, privitoare la Turcia, procedeele diplomatice se numesc adesea sfaturi, pe cind in realitate sunt ameninţări“. Articolul sfârşeşte astfel : «Nimeni nu se miră, că Turcia, ca şi indivizii ameninţaţi de o catastrofă iminentă, trăeşte din expediente. Aceasta e o tradiţie pentru Turcia. Turcii ar zice o necesitate. Dar e chestia, dacă toată lumea străină va fi păcălită de această manoperă. «Am ţinut să declarăm, că noi, macedonenii, nu suntem cei păcăliţi». IMPRESIUNI PALAVRE şi Note Scriu aceste rîndurî într’o odae vastă, cu pereţii, tavanul, podeala, toate de lemn. Geamurile sînt aburite, iar împrejur, scaune mari de paie cu rezămatori comode. Pe ele stat rînd bolnavii, unii mai bătrînî, alţii mai tineri, unii mai prăpădiţi de boală, alţii mai teferit. Tuturor însă le cîntă dulcea speranţă de lecuire zgomotul monoton pe care î l face un aparat monstruos de aramă aşezat la mijloc, ce darnic împrăştie între oslo pului ziduri vapori de reşină. Cei mai neştiutori, cei uni lacomi de sănătate, ii vezi respirînd forţat, deschizînd gura mare ca şi cum astfel ar putea Înmagazina o mai mare cantitate din această atmosferă saturată de brad. Ochii lor duşi, au o lucire de spaimă uitîndu-se la cei mai fără faţă, la cei ce tuşesc maides. Fiecare crezîndu-se mai voinic de cit cel l’ait, un surîs sfîşietor io ascunde durerea. E un spectacol care îţi moaie genele, îţi înduioşează sufletul, te face mai bun şi mai îngăduitor pentru omenire şi mai plin de nădejde pentru tine singur. Şi ce uşurare cînd treci seara unde se leagănă în vînt tabla cea mare pe care Stă scris „Inhalation Fichtennadel“ şi respiri aerul proaspăt şi parfumat al parcului, luminat de soare Rodica Cărţi şi reviste A apărut No 2 din excelenta revistă Săptămînal, economică, financiară, comercială şi industrială „Bursa“, cu următorul bogat şi variat sumar! Industria morărituluî de I. Teodorescu. Antreprenori şi antreprize.Die Manufacturer ! Einfuhr Rumäniens. Statistica torenţilor. Bourse de Bucarest. Revue du marché financier. L’exportation du pétrole. Comerţul de lină. Judiciare: firme înscrise, sequestra,propriri,poliţî protestate.Ştirî technice. L’industrie de l’alcool en Roumanie. Comunicări şi dări de seamă. Rezultatul licitaţiuneî pentru arendarea moşiilor statului. Affaires du pétrole. Informaţiunî. Licitaţiuni. Bursele străine, etc. Aceste articole sunt scrise după importanţa lor în limbele: romînă, franceză, engleză şi germană. De remarcat e că No. 2 al „Bursei“ conţine 20 pag. de text, adică 4 pagini mai mult decit normal. Abonamentul la această interesanță şi necesară revistă e de 30 lei anual. Redacţia şi administraţia: Bucureşti, str. Anton Pan 10. Din parte-ne, nu putem da cît să recomandăm, călduros, revista „Bursa“, cititorilor noştri. Vizitiul ghilotinei — Altintii’i înfiorătoare — Corespondentul nostru din Paris ne transmite vestea că in ziua de 20 Iulie, după amiază, o inmormintare stranie trecu prin cvartierul Belleville al lucrătorilor, spre a se îndrepta spre așa numitul cimitir „Lilas“. II duceau la groapă pe vizitiul ghilotinei, Jules Clement. Acesta işî îndeplinea de multă vreme misiunea că să aducă la timp oportun ghilotina pe piaţa Roquette din Paris iar cind o execuţie trebuia să aibă loc în provincie,, să transmită ghilotina la gară şi apoi s’o reprimească la întoarcere. De multe ori avea și cinstea de a da mină de ajutor călăului Deibler. *. 4 Plăcerea cea mai mare a lui Jules Clement, era să povestească la un pahar de vin amicilor săi, amintiri din cariera sa. — De multe ori cind îl ajutam pe Deibler, pentru a așeza bine în ghioltină capul condamnatului il apucam pe acesta de urechi şi ’i spuneam atunci: «stai, băiete, dă’mi, voe si-ţi aranjez frizura cum trebuie». Dar Jules Clement nu vorbea cu toţi condamnaţii la fel. Cei mai mulţi ii se păreaîi nişte laşi, aproape morţi de frică. In schimb avea o admiraţie nestăpînită pentru cei dîrjî. MEMENTO — Miercuri 31 Iulie — Grădina Edison. — In fiecare seară teatru de varietăţi.—Trupa germană de comedii. La timp de ploua în sala cu acelaş nume. Parcul Oteteleşanu.—In fiecare seară concertul orchestrei Straus. Restaurantul fost Cosman, (str. Sărindar) Ia fiecare seară orchestra conduși de Ciolac. Grădina Sărindar.—Teatru popular gimnastică Cafe Bulevard.— In fiecare seară concertul orchestrei condusă de d. Geogescu. Felurimi Om cu greutate.—In Berlin, s’a înmormintat cu mare pompă de către amicii săi, destilatorul Theunert din Prinzenstrasse. Acest cetăţean al Prusiei era invitată de 52 de ani şi nu cintărea nici mai mult nici mai puţin de 395 de pfunzi Bietul om a murit subit şi cei caii s’au însărcinat cu îomortaiitatea lui, au avut foarte multe greutăţi, din pricina dimensiunilor decedatului lor amic. Bine, că n’a trăit in Romînia, căci alt-fel de sigur ar fi făcut concurenţă tuturor indigenilor şi ar fi fost ales el preşedinte al societăţeî cent-chiloşilor! Gusturi scumpe. — Pentru a vedea mai da aproape cum lucrează pompierii, tinărul Robert Schubert din Pankow, a dat foc casei tatălui săli. Imediat, sosiră pompierii și vinovatul se asocie lucrind din răsputeri alături cu dinșii pentru stingerea incendiului. Mai tirziu se lăudă cu fapta sa, dar păţi, cum a păţit corbul cu caşul, tocmai cind voia să se laude mai mult cu glasu-i fermecător, îi scăpă caşul din gură. Aşa păţi şi tinărul Robert Schubert, lăudindu-se cu înțeleapta’e faptă. El fu dat judecatei, ca incendiator. Cel mai mult i-a impus omorîtorul Avinain, care se urcă pe ghilotină, jupcînd tuturor criminalilor ultimul sau sfat: „Nu mărturisiţi nici o dată“. Fraza aceasta a devenit celebră in Franța. Pe Giraud complicele faimoasei Gabrielle Bompard, Clement il făcea un laş comediant cu toate că urcindu-se pe ghilotină a strigat și el nu știu ce, luindu-și o poză curagioasă. — Dar totul, nu era decit comedie, spunea vestitul Jules Clement. Abia-î rosbeau cuvintele din git, și cind a fost să-l așez cum trebue tremura ca varga. Cind insă venea vorba de executarea anarhistului Vaillant, se entuziasma la culme, povestind cu cită hotărire a mers acesta să intimpine moartea. — Cu picioarele goale a urcat ghilotina ca și Caserio . De la poarta închisorii pină la ghilotină Vaillant făcu cei 30 de pași, aproape alergind, cu capul sus. Cu voce detunătoare a strigat de mai multe ori: «Moartea societate! burgheze ! Trăiască revoluţia socială !» şi se aşeză el singur, fără nici un ajutor, sub cuţit. întreaga operaţie de decapitare n’a ţinut mai multde o jumătate de minută. Asta era om, care nu ştia de frică, şi căruia nu-i plăceau preşedintele Grevy şi Loubet, pentru că i se părea ei prea blinzi.Dacă toată lumea ar fi aşa ca ăsta, am fi siliţi să liquidăm afacerea, să ne părăsim vocaţiunea“ * Celebrul vizitiu a fost condus către împărăţia liniştei eterne, de amicii săi : Papa Deibler, care trăeşte acum din pensie, şi Deibler fiul, actualul călău, împreună cu ajutoarele sale, şi alţi prieteni. Prilejul de a vedea pe Deibler tatăl şi fiul ca simpli cetăţeni şi nu în rolul de călăi, a atras o mulţime de curioşi la această inmormîntare. Editia de dimineaţă INFOEMATITOI In personalul ministerului de finanţe, începînd cu administratorii financiari, va avea loc, în curînd, o întinsă mişcare. Pînă în momentul tind scrim aceste rîndurî demisia d-luî Emil Petrescu, prefectul Capitalei, tot n'a fost primită şi menţinem informaţiunea noastră de acum trei zile cum că e foarte probabil că d. Emil Petrescu va rămîneă la postul său. O persoană oficială ne-a afirmat aseară ştirea că d. Nicolaescu, prefect de Dîmboviţa, a primit să fie numit secretar general la interne. Directorul prefecturei de Dîmboviţa a şi fost însărcinat cu girarea afacerilor prefecture pînă la numirea titularului. Berliner Tageblatt sositori în Capitală se ocupă din nou de legea meseriilor, făcînd o scurtă dare de seamă despre mişcarea meseriaşilor italieni, cari au înaintat un protest ministrului plenipotenţiar al Italiei. Acesta se ştie că a intervenit pe cale diplomatică. Ziarul citat întreabă, dacă guvernul imperial german nu va lua şi el partea supuşilor germani. La ministerul de finanţe s-a terminat redactarea unui nou regulament pentru aplicarea legei asupra impozitelor băuturilor spirtoase. Acest regulament va fi supus aprobărei regelui. Ministerul lucrărilor publice a permis trecerea roabelor necesare la transportarea pietrişului, pe linia ferată între chilometrele 352—261, în scopul ca lucrările pentru curăţirea nomolului de pe şoseaua T. Severin-Vîrciorova, să se execute mai iute. Inspectoratul invaţămintului privat aduce la cunoştinţa elevilor rămaşi corigenţi la examenele din Iulie, că cererile de înscriere pentru examenele din Septembrie nu vor avea curs decit numai dacă vor fi însoţite de recipisa pentru plata taxei reglementare de 20 lei. Aceste cereri trebuesc adresate inspectoratului cel mai tîrziu pină la 15 August. Candidaţii amînaţi vor trebui să se conformeze acestor dispoziţiunî. Ministerul nu va mai permite prezentarea de acte, comisiunei examinatoare. Pe tabelele acestei comisiuni nu vor fi înscrişi decit numai acei candidaţi cari se vor conforma, dispoziţiunilor de mai sus. Aseară, pe la orele 11, o ploae măruntă şi deasă a început să cază asupra Capitalei. După toate probabilităţile,, această ploae a fost generală. D. căpitan Miron Costin a sosit ori in Capitală, venind direct de la Metz. Camarazii săi de regiment i-au făcut o frumoasă primire in gara de Nord. Intrepridul călăreţ nu arată de loc obosit de lungul sau marș. Calul nu l’a mai reîntors, ci l’a vindut la Metz. împreună cu d. căpitan Costin s’a întors în Capitală și d. colonel Vlădoianu, care l-a însoţit pină la Metz cu bicicleta. Se ştie că, cu ocaziunea unei excursiunî ce a facut-o d. D. Sturdza, in ziua de 20 Aprilie la cariera din Iacob Deal (Dobrogea) această carieră primi numere de „Carol I“. Ministrul de domenii, pentru a fixa această dată, a ordonat baterea unei plăci comemorative, din bronz,pe virful coloanei. Cererile de dispensă de virstă, pentru înscrierile în liceele şi gimnaziile din ţară, trebue adresate direct directorilor şcoalelor respective, cari au şi primit ordine pentru a se pronunţa. Direcţia va lua în consideraţiune, dezvoltarea fizică a elevilor. Alaltăeri a avut loc în saloanele d-lui Arghiropulos, ministrul Greciei, tragerea loteriei, a 7 statuete, copii după capodoperile marilor sculptori, executate cu multă artă de sculptorul Tombru, constructorul templului grecesc din Capitală. Numărul total al biletelor era de 439. Au ciştigat următoarele isoane: D-na Mana Manu, cu No. .22 o statuetă a zeiţei Diana, aşezată pe un soclu din marmoră Tripolitană. D. Alexandru Davila, cu No. 478 statueta lui Apollo, cu soclu de marmoră Tripolitana. D. Alexandru Suțu, cu No. 510, statueta lui Mercur. D. Perjele Arghiropulos, o statuetă reprezentind un leu pe marginea prăpastie. D. Emanoil Porumbaru cu No. 203, o statuetă reprezentind un taur. D. I. Nicolaide cu No. 068 bustul lui Mercur, după Praxiteles. D-na Maria Manu, cu No. 376 statueta leului din Cheronia, omorit de Hercules. Se aduce la cunoştinţa generală că regia monopolurilor statului a redus preţul sărei de lux şi o pune în vînzare pe preţurile următoare: 1) La toate secţiunile şi depozitele regiei în pachete de 2 kgr. pe preţ de 30 bani şi în lăzi de 50 kgr, pe preţ de 9 lei, împreună cu lada. 2) La toate debitele speciale ale regiei în pachete de 2 kgr, pe preţ de 35 bani. Ce îngrijite sînt mamele atunci cînd îşi trimet copilaşii să se joace prin grădinii Da multe ori le repetă sfatul:—Vedeţi să nu vă murdăriţi, copii.—Dar e în zadar, căci copilaşii, alergînd prin cărările gradinei, deseorî cad şi-şi murdăresc vestmintele, satt jucîndu-se cu nisip, îşi şterg mîinele de rochiţe. Aşa că mamele tare se necăjesc. Ce-i dar de făcut ? Nimic altceva decit să cumpere Sîmbătă 3 August Moda ilustrată No. .31, care le va da gratuit tiparul unui şorţpantalon care se va îmbrăca copiilor cind sunt trimiși la joacă și nu-şi vor mai murdări niciodată rochiţele. Afacerea testamentului Sturdza Instrucţia în această afacere urmează cu multă activitate. D. Voinescu judele instructor, se ocupă special cu descope rirea autorilor şi difiplicitor falsului testament al defunctului principe Sturdza. Regulat, in fiecare zi d. Voinescu la interogatoriul celor arestaţi, bănuiţi în această afacere ca autori, precum şi numeroase persoane străine. Emd. Voinescu a ascultat din nou pe Miclescu. De astă dată judele de instrucţie a adus la cabinetul său pe Grigoriu şi Botez, pe acesta din urmă pentru a-l confrunta cu cel do mitiu. In afară de interogatoriul acestora d. Voinescu a mai ascultat şi pe Alexandrescu, fostul funcţionar la societatea «Unirea». La descinderea pe care a făcut-o ori judecătorul la locuinţa lui Grigoriu, a găsit unele acte (scrisori) de o mare importanţă pentru instrucţie. In urma descoperirei acestor acte, d. Voinescu, va pleca in cursul săptămînei îla moşia Cristeşti, a d-lui Nicu Catargi, al cărei administrator eraGrigoriu şi unde instrucţia e convinsă că va găsi probe palpabile, a culpabilităţei luî Miclescu in comun cu unele persoane pe care instrucţia încă se mărgineşte snumai a se bănui amestecul. Se crede că d. Voinescu în caz cînd va descoperi actele ce se bănuesc a fi ascunse la moşia Cristeşti, va procede imediat la arestarea şi altor persoane bănuite de complici morali. _____ Rep. Scandalul de la primărie Un scandal ruşinos a avut loceri la primărie în cabinetul primarului. Un brutar anume Ion Bolovan s’a prezentat d-lui primar spre a reclama că d. comisar comunal Gh. Popescu ar fi luat mită de la un alt brutar din calea Rahoveî. Atunci d. primar chemă plin cabinet pe comisarul Popescu. Odată in faţa acuzatorului săiî, un schimb de cuvinte violente se iscă între acesta şi comisar. — Eşti un hoţ! — Eşti un bandit, Strigă d.comisar Popescu. Eu te-am supravegheat la Văcăreşti cînd d. Procopie era prim-procuror. După care urmă o altă serie de graţiozităţi reciproce. Iritat peste măsură de cele ce vedea şi auzea, d. Procopie Dumitrescu se ridică furios şi luind un scaun se repezi ameninţător spre comisar. — Să ieşi afară, mizerabile, că iţi sparg capul cu scaunul! strigă d sa. Servitorii sosind, d. comisar Popescu fu silit să părăsească biroul primarului, urmărit de înjurăturile d-lui Procopie, care apoi chemă pe secretarul general al primăriei şi ii ordonă să destitue pe d. Popescu. Toată lumea de la primărie spunea că pentru prima oară în viaţă d. Procopie Dumitrescu a fost în stare să se enerveze.„ Trebue să spunem că toată această afacere se trage de pe urma unei notiţe din «Conservatorul» la care acuzaţiunile d-lui Bolovan fuseseră date publicităţeî cu o zi mai înainte. Repo menii săi, l'au tăinuit pină astăzî cind a fost descoperit. Acest registru a dispărut,—sustras de cei interesaţi,—• ca să nu se poată constata chitanţele detaşate din matcă. Fiindcă era vorba de citeva mii de Iei, a tăinuit afacerea şi casierul Petrovicescu a luat măsuri ca să’şî acopere incorectitudinele în modul următor: A pus pe Ionică Dobrovicescu, noul sub casier, să facă un registru memorial în care a trecut numere fictive de chitanţe şi sume, astfel ca totalul sumelor dintr’o serie de chitanţe să corespundă cu una din declaraţiile de vărsare. Şi cum declaraţiile de vărsare sunt făcute pe fonduri, de pildă: comestibile, băuturi, imprimate, taxe, etc. cu totalul general de exemplu: 1000 lei, în acel registru memorial inventat, se punea un număr oarecare de chitanţe succesive cu diferite sume fictive ca fonduri, şi totalul fondurilor din aceste chitanţe false trebuia scos aşa ca să corespundă cu totalul general din declaraţia de vărsare ! * Ca să se mascheze şi mai bine această manoperă, casierul tot din iniţiativa lui, pune de tipăreşte mai multe registre memoriale pe fonduri şi se apucă de copiat în ele identic după toate registrele de chitanţe cu care s’a servit casieria pină la 1 Noembrie. Cu modul acesta el azi cu siguranţă zice: uite de imemorial m’am servit şi înainte de a mi se sustrage principala condică cu încasările din timpul biletu- lui şi deci memorialele ajută chiar dacă s’a furat condica de chitanţe. Dar acum se prinde căci in afară de declaraţiile de vărsare de care vorbim mai sus, mai sunt nişte declaraţii de introducere ce le dau comersanţii şi pentru aceste declaraţii de introducere se percepeau taxe de exemplu de 200 lei, iar in registrul de chitanţe la cotor, trecea lea şi acest registru de chitanţe din timpul biletului, fiind sustras, nu se pot controla aceste declaraţii cu cotorul căci lipseşte. El, casierul, ca să nu fie prins azi, la anchetă, trebuia să fure şi dosarul cu declaraţiile de introducere, căci azi dacă le are, numărul chitanţelor din ele nu corespunde cu numărul chitanţelor din memorial, căci am spus mai sus, sunt fictiva şi un număr şi în sumă ! * In afară de aceste furturi îndrăzneţe, casierul Petroviceanu, care are ataşat pe un anume Floroin,— un falit fraudulos,—se duce pe la toate barierele de unde încasează bani fără ca să-l verse cu declaraţii. Ni se spune că la această casierie se petrec lucruri îngrozitor de îndrăzneţe, iar acest Petroviceanu era cunoscut ca fm incorect, condamnat deja de către tribunalele corecţionale ale căror sentinţe au fost semnalate deja de mult de către Adeverul. Cu toate acestea, d. prefect Carabatescu, cedind unor stâruinţi, a consimţit să intervie pentru numirea acestui funcţionar condamnat pentru incorectitudini. Faptele sunt deja cunoscute şi de primarul oraşului, Titu Frumuşeanu şi aşteptăm să vedem rezultatul cercetărilor făgăduind cititorilor a-i ţină un curentul acestei afaceri. Regele Greciei la Roma Ziarele din Atena, anunţă că regele Greciei, la reîntoarcerea sa din Petersburg, va vizita la Roma pe regele Italiei. Aceasta— zic ziarele greceşti—nu e numai o vizită de curtoazie, dar o vizită cu oarecare soartă diplomatică. Regele George, ţine să cunoască dispoziţiunile regelui "Victor Emanuel şi guvernului său, cu privire la schimbările însemnate ce va trebui să se aducă mai curînd sau mai tirziu, situaţiei cu adevărat anormale a lucrurilor din Creta. Ocupaţiunea celor patru armate străine, nu se poate prelungi la infinit. Va sosi un moment cînd prin forţa ineluctuabilă a lucrurilor, Creta va trebui să schimbe regimul. Situaţia actuală nu va putea fi prelungită fără oarecari pericole pentru echilibrul politicei mediteranene. Căci, dacă una din marile puteri ar lua în mină această chestiune pe temeiul unor circumstanțe ușor de prevăzut, echilibrul politicei mediteranene va fi rupt în profitul ei. E dar util de a da Cretei tot ceea ce poate să facă imposibil o asemenea eventualitate. Abuzuri la comuna T.-Jiu La casieria comunală din T.-Jiu s’au descoperit în sarcina casierului comunal, Petrovicescu, nişte abuzuri din cele mai îndrăzneţe. Vom împărtăşi cititorilor noştri faptele astfel cum ni se transmit de către corespondentul nostru local. * In luna Noembrie, anul trecut, după închiderea biletuluî anual, unde primăria face cele mai mari Încasări, s’a furat (!) din casierie condica de chitanţe cu care se percepuse sume mari şi acest fapt, casierul Petrovicescu şi ca încercarea de sinucidere din strada Ţepeş-Vodă Aseară la orele 10, d-na Elena Constantinescu, din strada Ţepeş-Voda No. 65, a încercat să se sinucidă, find o soluţie de eter. D-na Constantinescu, e în virstă de 29 de ani. Anul trecut, soţul ei a încetat din viaţă, în urma unei boli cronice, lăsind în urma-î doi copii nevristnici. După moartea soţului ei, mizeria a început să-şi arate colţii familiei rămase. Cu multă greutate d-na Constantinescu, putu să-şi agonisească strictul necesar pentru existenţa zilnică a copiilor săi. De o familie destul de bună şi învăţată a duce un trai liniştit şi nestrimtorat, viaţa ce ducea acum o descurajă cu totul. D)e nenumărate ori, nenorocita se gîndi de a sfirşi odată cu atîtea suferinţe. Ceea ce insă o oprea la executarea acestuî plan, erau copiii săi, singura ei mingiere. Tinără încă şi foarte plăcută, d-na Constantinescu, se văzu într’o zi curtată de un domn a cărui înfăţişare inspira încredere.] Pe de o parte nevoile zilei, iar pe de alta inima eî încă tinără, au silit-o să se lase în voia destinului. De un timp d-na Constantinescu trăia cu curtezanul ei, anume P. Părea că acum toate mizeriile au dispărut şi că o viaţă nouă se deschisese pentru văduva de odinioară. Totul insă ÎŞI are sfirşitul in lume. D. P. părăsi pe d-na Constantinescu, şi aceasta văzindu se înşelată şi din nou aruncată în mizerie, s’a decis de astădată, ferm, să se sinucidă. In acest scop, își procură o cantitate de eter, din care bău aseară 10 grame. Aflindu-se la timp despre această încercare de sinucidere, d-na Constantinescu a fost transportată la spitalul Colţea unde i s’au făcut de către d-nul intern cite va spălaturi de stomac, în urma cărora starea pacientei s’a mai ameliorat. Rep. Adeverux Cereale București, 31 Iulie• Ploaia generală de astă-noapte a fost încă bine venită in parte sămănăturilor de porumb, cari erau cu totul ameninţate din cauza secetei. In urma acestei ploi se poate considera starea porumburilor în parte ca ameliorată, totuşi nu se poate spera decit pe o slabă recoltă. Pioaia a fost foarte bine venită pentru diferitele arături. De asemenea şi pentru ierburi, cari din cauza secetei, erau vitele ameninţate de a râmine fără de nutreţ. * O ştire îmbucurătoare avem de făcut pe ziua de azi şi in privinţa cursurilor telegrafice din străinătate, care sunt pe toate liniile în mare urcare, pentru toate felurile de cereale, conform buletinelor din pagina a patra. Tirgul cerealelor în Brăila a fost omnimat, preţurile susţinute. Redăm in întregime in pagina a patra, buletinul oficial al bursei Brăila. In Constanţa tendinţa orzului este Calmă. Acest articol se plăteşte cu lei 910—920 vagonul. Ovăzul ferm, lei 1020—1030 vagonul. Aci s’au vîndut citeva mii de chile griu cu lei 56—63 chilă de griu după calitate. Ediţia de seară Ultime informaţiunî „Agenţia romina“ ne anunţă că principii moştenitori ai României au părăsit Londra. Consiliul de miniştri este convocat pe mîine la orele 5 seara la ministerul de interne. Se ştie că d-ra ElenaVăcărescu a fost invitată de regina Alexandra a Angliei să asiste la încoronare. Le Gaulois, sosit azi în Capitală, conţine un articol semnat de d-ra Văcărescu şi intitulat regina Alexandra. Autoarea, după ce arătă rolul greu al unei suverane, care trebue să facă abstracţie de personalitatea sa, să-şi sacrifice sufletul şi să ducă cu simplicitate o viaţă de aparat, aduce elogii mari reginei Alexandra. La ministerul de domenii au sosit din mai multe judeţe ştiri telegrafice, prin care se anunţă că in diferite părţi au căzut ploi torenţiale. In judeţul Bacău, in comunele Negri, Căiuţi şi Răcăciuni a plouat cu grindină. De asemenea in judeţul B.-Sărat, comunele Gugeşti şi Căleşti, au căzut ploi torenţiale urmate de grindină. Semănăturile din aceste comune au suferit. Ploile din ultimele zile au fost aproape generale în întreaga ţară. Totuşi porumbul in multe localităţi e cu desăvirşire compromis. Asupra ploii de astănoapte, a se vedea Buletinul atmosferic. Consiliul tehnic superior in şedinţa sa din urmă a aprobat proectul pentru construirea unui local de primărie in comuna Băceşti, jud. Roman. De asemenea a mai aprobat aliniarea bulevardelor regina Elisabeta şi C. I. Brătianu din oraşul Piatra, judeţul Neamţu. In aceeaşi şedinţă s-a decis şi reparaţiunea spitalului comunal din Tirgovişte. In ziua de 5 (18) August, aniversarea naştere! împăratului Franz Iosef, va avea loc la biserica Sf. Iosef din strada Fîntînei un Te-Deum, care va fi urmat apoi de o recepţiune la legaţiunea austro-ungară. Planurile pentru sanatoriul de tuberculoşi de la Bisericani, ce se lucrează la serviciul technic din ministerul de interne, sunt aproape terminate. Lucrările de construcţie vor începe in toamna aceasta. D. dr. Cocescu, inspector sanitar, se reîntoarce din concediu miine. D. dr. inspector Mihail pleacă de asemenea mîine în concediu. D. Tătăranu, prefect de R.Sărat şi d. Penescu, primar de Iaşi, au sosit azi în Capitală. Poliţia Capitalei adună date asupra societăţilor sioniste din ţară şi asupra societăţilor cari încurajează emigrările Cu fabrica de gheaţă a primăriei a ajuns un adevărat scandal. Nici pe ziua de azi ea nu poate funcţiona, din cauză că s’a stricat motorul. Cum azi avem o răcoare pătrunzătoare, nici nu mai e nevoe de gheaţa primăriei! Din cauza ploei torenţiale ce a căzut ori, linia ferată, pe distanţă de 150 m, dintre Gura-Văei şi Virciorova, a fost potmolită. Nomolul g avea înălţimea de un metru. MODA ILUSTRATA Ro. 30 apărută Sânbătă 27 Iulie cuprinde pe lingă numeroase ilustraţiuni splendide şi următorul sumar : Cronica Modei de Laura. Lucru Manual. Explicarea: Gravurelor. Pachetul 2775, nuvelă (sfîrşit). Reîntenire, versuri de Christu N. Dimitrescu. Miros de brad în casă. Bine şi rău despre femei. Gratis tiparul unui Paltensis de seară Abonament pe 6 luni Lei G * 1 an „10 Administraţia str. Sărindar 11 20 bani «Moda Ilustrată» 20 ha* Din această pricină trenurile accelerate nu au circulat. S’au luat măsuri imediat pentru despotmoirea liniei. Comandanţii tuturor regimentelor din Itaia au cerut depozitelor de retratara respective, cite un tablou de numele rezerviştilor caii sunt chemaţi la manevrele de toamnă, spre a se putea face un Control asupră livretelor. , Funcţiunea de grefier la consiliul de războiui al corpului III de armată, fiind Vacantă, şi avind In vedere că la 4 concursuri ce s’au ţinut, nu s’a prezintat nici un concurent care să îndeplinească condiţiunile de admitere, ministerul de razboiu a publicat concurs din nou pentru ocuparea acestei funcţiuni. In Monitorul Oficial de azi a apărut regulamentul pentru funcţionarea farmaciei casei Sf. Spiridon din Iaşi. D. Pallade, ministru de interne, a plecat azi dimineaţă la C.Lung. D-sa se va sfătui acolo cu d. Eugen Stătescu asupra numirei prefectului Capitalei şi va stărui pe lingă ministrul justiţiei să participe neapărat la consiliul de miniştri de miine. In locul decedatului Ion Ritoridi a fost numit şef de biurou in direcţia accizelor, serviciul antrepozitelor, d. Rădulescu. D. Benescu a fost numit diriginte la ospătăria populară din Capitală. D. Virgil Arion, fost secretar general al ministerului cultelor şi fost deputat, s’a întors în Capitală. Din lunga boală şi greaua operaţiune pe care a avut să le sufere, d-sa’ este acum complect restabilit. Ministerul de finanţe pune in vederea tuturor comercianţilor, "cam au a introduce mărfuri în Bulgaria că, cu începere de la 1 August viitor, sunt obligaţi, pentru a nu se expune la represiuni, să îndeplinească următoarele formalităţi hotărite de ministerul bulgar de finanţe; a) Toate declaraţiunile de import depuse de comercianţi vor trebui să fie însoţite pe lingă celelalte acte de facturile mărfurilor importate; b) Facturile vor trebui să poarte semnătura sau ştampila casei comerciale, ce le-a eliberat cu ocazia vînzărei, să cuprindă numerile, mărcile si felul coletelor in cari se găsesc mărfurile greutatea brută și netă, cantitatea mărfurilor, după măsura cu care ele au fost vîndute, prețul lor; c) Suma totala a fiecărei facturi va trebui să fie notată în litere, cunoscind că orice îndreptări făcute in facturi nu vor fi recunoscute dacă n’au fost certificate de casa care le-a liberat. Toate facturile ce nu vor îndeplini condiţiunile aci enumărate nu vor fi recunoscute ca originale, şi pe lingă pedepsele prevăzute de art 249 din legea vamală bulgară, vor fi înapoiate firmelor CG le-au produs pentru a le înlocui cu altele, care să răspundă condiţiunilor stabilite. Următorii ofiţeri de rezervă din reg. 7 Racova No. 25 vor fi concentraţi pentru manevrele de la toamnă : Burghelea Mihail, locotenent in rezervă, sub-director-secretar la ministerul de externe. Cernescu Grigore, sub-locotenet, profesor la şcoala de agricultură Herăstrău. Ciupagea Eraeli, sub-locotenent, profesor la liceu Mihai Viteazu, Bucureşti. Negoescu Niculae, sub-locot, idem Pumnicu Vilcea. Baduran Teodor, sub-locotenent, idem Galaţi. Ionescu Gheorghe, sub-locotenent, funcţionar la serviciul de scompt Banca Naţională, Bucureşti. Jocu Petru, sub-locotenent, compt. sucursala Bancei Naţionale, Galaţi. Spinu Gheorghe, sub-locotenent, notar comunal. Sava Constantin, sub-locotenent, funcţionar la serviciul pădurilor* din ministerul domeniilor. FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL146 Misterele inchiziţiei XXI Puerto de Despenaperos _ Ei aveau bărbăţia cavalerilor drepţi şi credincioşi; ei combăteau ziua de faţă cu peptul deschis contra întunecoşilor inamici împrejuraţi de neştiinţa şi de fanatismul poporului ca tîlharul ocolit de tufele în care pindeşte drumul; nişte inamici cari nu se apărau asupra luptei, ci cari loveau cu nebărbăţie pe adversarul lor pe din dos îndată ce el ostenea de a se mai lupta cu deşertul. Această obişnuinţă de trădare este de mult timp încuibată în moravii bisericei apusene; ea nu se bate lică odată cu legiunea în lupta mare; ea înfăţişează inamicului său numai nişte lupte mici parţiale; 9« îl daă sft-şl slsiaist puterile gonind o mulţime nenumărată de antagoniştî nevăzuţi, cari se par că fug şi se îmulţesc sub paşii lor; şi cînd îl crede obosit, atunci ea se scoală la un loc ca un singur om și scoate spăimîntătoarea sa strigare de triumf, care răsună pînă la cele mai depărtate margini ale pămîntuluî. — Iacă se împlinesc cinci zile, zise tînărul, de cînd am lăsat Sevilla ; ce mult mai este încă de aici pînă la Madrid ! — Cel puțin cale de opt zile, răspunse franciscanul. — Şi poate că în cursul acesta, vulturul inchizitorial sfîşie prada sa, şi poate că, cînd ne vom întoarce va fi şi prea tirziu. — Fii liniştit, zise călugărul, inchiziţia nu merge aşa iute; ia suge şi cea de pe urmă picătură de singe a pradelor sale înainte de a le lăsa în mîinele gîdelul*... Aidețî, curagin urmă de a zice el văzînd că se apropiau conducătorii cu catîrii lor, pe care îi lăsaseră în drum spre a se sui pe munte pe jos. Călătorii se sculară de jos, și, coborindu-se pe strimtele poteci ale coastelor septentrionale a muntelui ajunseră pe conducătorii lor care se urcau cu multă trudă, printre Btînci, E,e drumul ce conducea în Castillla, abia însemnat de urmele călătorilor, şi unde se vede astăzi un măreţ drum împărătesc care se învîrteşte prin mai multe încolăcituri pînă în vîrful muntelui, şi care prin cotituri şi ocoluri, duce din Castillia în Andaluzia şi din Andaluzia în Castillia. In epoca cind se petrece această istorie, drumul de care este vorba era cu mult mai aspru; însă călătorii noştri nu erau oameni fără curagiu. Prin urmare, îşi luară iară drumul, şi cînd pe cătii şi cînd pe jos, se pogorîră de pe munte în aceiaşi seară. Negreşit lectorii noştrii au cunoscut în persoanele acestor două călători pe Estevan de Vargas şi pe loan d’Avila. XXII Tribunalul Era o zi tristă şi duioasă, o zi de şedinţă inchizitorială, adică, o zi în care inchiziţia judeca. Sala cea mare a tribunalului se deschisese. Această salăera o lungă încăpere pătrată îmbrăcată cu negru. Spre fund, era pus în larg o masă semi-circulară, care se întindea dintr’o parte pînă într’alta. Din dosul acestei mese, aşternută peste tot cu o groasă flanelă neagră, se vedea un jeţ de o catifea neagră cu un umbrariu de aceiaşi materie. Deasupra umbrariului atîrna, rezemat de perete, un Crist restiguit de fildeş pe un fond negru. De amîndouă părţile jeţului rezidenţial se înălţau alte două scaune, de aceiaşi faţă ca şi umbrariul, acestea erau destinate pentru inchizitorii consilieri cari compuneau tribunalul. Pe masă, la dreapta, era un clopoţel, la stînga, o mare carte de evanghelia deschisă, şi în mijloc, înaintea prezidentului, un caet pătrat de hîrtie albă, pe care îşi făcea el însemnările sale particulare. In dreptul ^"crucei, pe din afarră de masă sta o bancă, sau mai bine un toiag triunghiular avînd de picioare două cruci în forma unui dreptariu care servea de şezut pîrîţilor. In fine, la dreapta prezidentului, tot pe din afară de masă stau zbirii şi patru oameni mascaţi învestiţi ca o lângă haină de pînză neagră Bolivisita, înveliţi la cap cu un capişon sau glugă de aceiaşi stofă găurită înaintea ochilor, a nasului şi a sirei patru muşeale.eăimbată, tot la vedere; pe urmă la stînga, doui grefieri, puşi înaintea unei mese mici, scria ce ciotea prezidentul sau după ordinele sale potrivit cu arătarea martorilor. Pedro Arbues revestit cu marele sau costum de călugăr, ornat cu crucea albă carestrălucea pe pieptul copiilor Sfîntului Dominic, Pedro Arbues, şezînd pe jeţul prezidenţial, preumblă împrejuru-i cu o căutătură prevestitoare de nenorociri. Cei doui asesori ai lui, indeferenţi de furtuna ce bubuia în sufletul acelui om sălbatic, dar însufleţiţi de acelaşi spirit de domnie, aşteptau cu o făţărnicită pironire venirea pîrîtului. Nici un fel de mişcare interioară nu străbatea pe masca lor de aramă; el nu ştia şi luptele şi neodihnele căci judecători, împărţită între datoria de a odepsi pe un culpabil şi temerea de a izbi cu nedrept pe un inocent. Hotărîrile lor erau dictate mai de înainte. A izbi, a izbi fără încetare, astfel era deviza lor ; ei se temeau numai de a erta şi niciodată nu ertau de bună voe. Spre fundul sălii stau călugări de diferite ordine; martori obicinuiţi a asista la aceste solemnităţi, şi cîţiva din marii seniori ai Ispaniei închinati inchiziţiei, şi care o invitase cu bilete Pedro Arbues ; căci acela ce avea să se înfăţişeze pe scăunaşul cercetării nu era un acuzat de rînd, ci era un nobil şi puternic senior, un bun catolic pirat de eresie, şi care semenii săi aveau să-l vază osîndit poate, fără ca să poată zice nici un cuvînt pentru apărarea sa. O tăcere spâimîntătoare domnea în sală în sinul acelei duioase adunări ; cineva ar fi zis că vede un convoiu funebru batjocorit pentru îngropăciune, aşa de mult, acele figuri felurite purtau o singură şi acelaşi tipar uniform de tristeţe şi de moarte. Deodată însă se făcu o mare mişcare mai de tot nesimţită,in acea posomorită adunare ; căutăturile se înturnară încetinel spre ușă ; pîrîtul, condus de doui zbiri intrase in sală. Acesta era un om mare și palid, ca de vre o cincî zeci de ani. Părul lui, negru prea închis, dar mai mult de jumătate albit, încadra o frunte largă unde domnea mai mult loialitatea decît geaiul; ochiul lui limpede şi deschis avea expresiunea onestă şi cavalerească al unui adevărat fiu al Castilliei, şi o mare supunere religioasă, caracter distinctiv al Cristianilor din Spania, care mai tempera amara şi dureroasa expresiune ce învelea fiziotopria acestui om, era neputincios şi slăbit de o şedere de mai mult de două luni în temniţele inchiziţiei, înainta încetinel în mijlocul păzitorilor săi, şi ajungînd înaintea prezidentului, căuta împrejurul sau vreun scaun spre a se repauza ; dar, nevăzînd alta decit acel fel de culme triunghiulară pe care tribunalul punea să şează victimile sale, o uşoară zîmbire amară și sarcastică întrecăscă veştejitele sale buze ; în fine şezu cum putu pe acel ciudat scaun de născocire inchizitorială. Pe urmă, aridicîndu-şî capul fără trufie, însă cu o demnitate necrezută, aţinti asupra luî Pedro Arbues o căutătură limpede și pătrunzătoare, care ar fi umilit ochii a oricărui alt, afară de a mmî inchizitor. Pedro Arbues îl primi uitătura fără ca să-și schimbe fața, și adrasîndu-se către prevenit: — Pîrîtule, îi zise, ecoalâ te, și jură pe evanghelie. Că vei spune adevărul în* urma)