Adevěrul, august 1902 (Anul 15, nr. 4671-4701)

1902-08-01 / nr. 4671

«Föl 1 August 1902 mehr—că această revoltă se va genera­liza.* „Atunci? Atunci chestiunea macedo­neană va fi redeschisă într’un mod vio­lent, şi va antrena statele balcanice1 într’o luptă cu Turcia, fără să mai vor­bim de posibilitatea unei conflagraţii eu­ropene—sau zdrobirea orî-cărei naţiuni luptind desperată contra unui inimic mult mai tare și mai bine armat .. „Sultanul, care, in orele sale libere, face politică conjecturală, nu-şî ascunde gravitatea deciziilor, pe care le-ar putea provoca revolta macedonenilor. El a că­pătat de alt­fel sfaturi inzistente din partea unor puteri. In materie de poli­tică orientală, privitoare la Turcia, pro­cedeele diplomatice se numesc adesea sfaturi, pe cind in realitate sunt ame­ninţări“. Articolul sfârşeşte ast­fel : «Nimeni nu se miră, că Turcia, ca şi indivizii ameninţaţi de o catastrofă imi­nentă, trăeşte din expediente. Aceasta e o tradiţie pentru Turcia. Turcii ar zice o necesitate. Dar e chestia, dacă toată lumea străină va fi păcălită de această manoperă. «Am ţinut să declarăm, că noi, ma­cedonenii, nu suntem­ cei păcăliţi». IMPRESIUNI PALAVRE şi Note Scriu aceste rîndurî într’o odae vastă, cu pereţii, tavanul, podeala, toate de lemn. Geamurile sînt aburite, iar împre­jur, scaune mari de paie cu rezămatori comode. Pe ele stat­ rînd bolnavii, unii mai bă­­trînî, alţii mai tineri, unii mai prăpădiţi de boală, alţii mai teferit.­­ Tuturor însă le cîntă dulcea speranţă de lecuir­e zgomotul monoton pe care î l face un aparat monstruos de aramă aşe­zat la mijloc, ce darnic împrăştie între oslo pului ziduri vapori de reşină. Cei mai neştiutori, cei uni lacomi de sănătate, ii vezi respirînd forţat, deschi­­zînd gura mare ca şi cum ast­fel ar pu­tea Înmagazina o mai mare cantitate din această atmosferă saturată de brad. Ochii lor duşi, au o lucire de spaimă uitîndu-se la cei mai fără faţă, la cei ce tuşesc mai­­des. Fie­care crezîndu-se mai voinic de cit cel­ l’ait, un surîs sfîşietor io ascunde durerea. E un spectacol care îţi moaie genele, îţi înduioşează sufletul, te face mai bun şi mai îngăduitor pentru omenire şi mai plin de nădejde pentru tine singur. Şi ce uşurare cînd treci seara unde se leagănă în vînt tabla cea mare pe care Stă scris „Inhalation Fichtennadel“ şi respiri aerul proaspăt şi parfumat al par­cului, luminat de soare­­ Rodica Cărţi şi reviste A apărut No 2 din excelenta revistă Săptămînal, economică, financiară, comer­cială şi industrială „Bursa“, cu următo­rul bogat şi variat sumar! Industria morărituluî de I. Teodorescu. Antreprenori şi antreprize.Die Manufactur­er ! Einfuhr Rumäniens. Statistica toren­­ţilor. Bourse de Bucarest. Revue du marché financier. L’exportation du pétrole. Comer­ţul de lină. Judiciare: firme înscrise, seque­stra,propriri,poliţî protestate.Ştirî technice. L’industrie de l’alcool en Roumanie. Co­municări şi dări de seamă. Rezultatul li­­citaţiuneî pentru arendarea moşiilor sta­tului. Affaires du pétrole. Informaţiunî. Licitaţiuni. Bursele străine, etc. Aceste articole sunt scrise după impor­tanţa lor în limbele: romînă, franceză, en­gleză şi germană. De remarcat e că No. 2 al „Bursei“ conţine 20 pag. de text, adică 4 pagini mai mult de­cit normal. Abonamentul la această interesanță şi necesară revistă e de 30 lei anual. Redacţia şi administraţia: Bucureşti, str. Anton Pan 10. Din parte-ne, nu putem da cît să reco­mandăm, călduros, revista „Bursa“, citi­torilor noştri. Vizitiul ghilotinei — Alt­intii’i înfiorătoare — Corespondentul nostru din Paris ne transmite vestea că in ziua de 20 Iulie, după amiază, o inmormintare stranie trecu prin cvartierul Belleville al lu­crătorilor, spre a se îndrepta spre așa nu­mitul cimitir „Lilas“. II duceau la groapă pe vizitiul ghilotinei, Jules Clement. Acesta işî îndeplinea de multă vreme misiunea că să aducă la timp oportun ghilotina pe piaţa Roquette din Paris iar cind o execuţie trebuia să aibă loc în provincie,, să transmită ghilotina la gară şi apoi s’o reprimească la întoar­cere. De multe ori avea și cinstea de a da mină de ajutor călăului Deibler. *. 4 Plăcerea cea mai mare a lui Jules Clement, era să povestească la un pa­har de vin amicilor săi, amintiri din cariera sa. — De multe ori cind îl ajutam pe Deibler, pentru a așeza bine în ghiol­­tină capul condamnatului il apucam pe acesta de urechi şi ’i spuneam atunci: «stai, băiete, dă’m­i, voe si-ţi aranjez fri­zura cum trebuie». Dar Jules Clement nu vorbea cu toţi condamnaţii la fel. Cei mai mulţi ii se păreaîi nişte laşi, aproape morţi de frică. In schimb avea o admiraţie nestăpînită pentru cei dîrjî. MEMENTO — Miercuri 31 Iulie — Grădina Edison. — In fie­care seară teatru de varietăţi.—Trupa germană de comedii. La timp de ploua în sala cu a­­celaş nume. Parcul Oteteleşanu.—In fie­care seară concertul orchestrei Straus. Restaurantul fost Cosman, (str. Sărindar) Ia fie­care seară orchestra con­duși de Ciolac. Grădina Sărindar.—Teatru popular gimnastică Cafe Bulevard.— In fie­care seară concertul orchestrei condusă de d. Geoge­scu. Felurimi Om cu greutate.—In Berlin, s’a în­mormintat cu mare pompă de către a­­micii săi, destilatorul Theunert din Prinzenstrasse. Acest cetăţean al Prusiei era in­vitată de 52 de ani şi nu cintărea nici mai mult nici mai puţin de 395 de pfunzi Bietul om a murit subit şi cei caii s’au însărcinat cu îomortaiitatea lui, au a­­vut foarte multe greutăţi, din pricina dimensiunilor decedatului lor amic. Bine, că n’a trăit in Romînia, căci alt-fel de sigur ar fi făcut concurenţă tuturor indigenilor şi ar fi fost ales el preşedinte al societăţeî cent-ch­iloşilor! Gusturi scumpe. — Pentru a vedea mai da aproape cum lucrează pompierii, tinărul Robert Schubert din Pankow, a dat foc casei tatălui săli. Imediat, so­siră pompierii și vinovatul se asocie lu­­crind din răsputeri alături cu dinșii pentru stingerea incendiului. Mai tirziu se lăudă cu fapta sa, dar păţi, cum a păţit corbul cu caşul, tocmai cind voia să se laude mai mult cu glasu-i fer­mecător, îi scăpă caşul din gură. Aşa păţi şi tinărul Robert Schubert, lău­dindu-se cu înțeleapta’e faptă. El fu dat judecatei, ca incendiator. Cel mai mult i-a impus omorîtorul Avinain, care se urcă pe ghilotină, jupcînd tuturor criminalilor ultimul sau sfat: „Nu mărturisiţi nici o dată“. Fraza aceasta a devenit celebră in Franța. Pe Giraud complicele faimoasei Ga­brielle Bompard, Clement il făcea un laş comediant cu toate că urcindu-se pe ghilotină a strigat și el nu știu ce, luindu-și o poză curagioasă. — Dar totul, nu era de­cit comedie, spunea vestitul Jules Clement. Abia-î rosbeau cuvintele din git, și cind a fost să-l așez cum trebue tremura ca varga. Cind insă venea vorba de executa­rea anarhistului Vaillant, se entuziasma la culme, povestind cu cită hotărire a mers acesta să intimpine moartea. — Cu picioarele goale a urcat ghi­lotina ca și Caserio .­ De la poarta în­chisorii pină la ghilotină Vaillant făcu cei 30 de pași, aproape alergind, cu ca­pul sus. Cu voce detunătoare a strigat de mai multe ori: «Moartea societate! burgheze ! Trăiască revoluţia socială !» şi se aşeză el singur, fără nici un aju­tor, sub cuţit. întreaga operaţie de de­capitare n’a ţinut mai mult­­de o ju­mătate de minută. Asta era om, care nu ştia de frică, şi căruia nu-i plăceau preşedintele Grevy şi Loubet, pentru că i se părea ei prea blinzi.­Dacă toată lumea ar fi aşa ca ăsta, am fi siliţi să liqui­­dăm afacerea, să ne părăsim vocaţiunea“ * Celebrul vizitiu­ a fost condus către împărăţia liniştei eterne, de amicii săi : Papa Deibler, care trăeşte acum din pensie, şi Deibler fiul, actualul călău­, împreună cu ajutoarele sale, şi alţi prie­teni. Prilejul de a vedea pe Deibler ta­tăl şi fiul ca simpli cetăţeni şi nu în rolul de călăi, a atras o mulţime de cu­rioşi la această inmormîntare. E­ditia de dimineaţă INFOEMATITOI In personalul ministerului de fi­nanţe­, începînd­ cu administratorii financiari, va avea loc, în curînd, o întinsă­ mişcare. Pînă în momentul tind scrim a­­ceste rîndurî demisia d-luî Emil Pe­trescu, prefectul Capitalei, tot n'a fost primită şi menţinem informaţiu­­nea noastră de acum trei zile cum că e foarte probabil că d. Emil Petre­­scu va rămîneă la postul său. O persoană oficială ne-a afirmat aseară ştirea că d. Nicolaescu, pre­fect de Dîmboviţa, a primit să fie numit secretar general la interne. Directorul prefecturei de Dîmbo­viţa a şi fost însărcinat cu girarea afacerilor prefecture­ pînă la numi­rea titularului. Berliner Tageblatt sosit­ori în Ca­pitală se ocupă din nou de legea meseriilor, făcînd o scurtă dare de seamă despre mişcarea meseriaşilor italieni, cari au înaintat un protest ministrului plenipotenţiar al Italiei. Acesta se ştie că a intervenit pe cale diplomatică. Ziarul citat întreabă, dacă guver­nul imperial german nu va lua şi el partea supuşilor germani. La ministerul de finanţe s-a ter­minat redactarea unui nou regula­ment pentru aplicarea legei asupra impozitelor băuturilor spirtoase. Acest regulament va fi supus a­­probărei regelui. Ministerul lucrărilor publice a permis trecerea roabelor necesare la transpor­tarea pietrişului, pe linia ferată între chilometrele 352—261, în scopul ca lu­crările pentru curăţirea nomolului de pe şoseaua T. Severin-Vîrciorova, să se execute mai iute. Inspectoratul invaţămintului privat a­­duce la cunoştinţa elevilor rămaşi co­rigenţi la examenele din Iulie, că cere­rile de înscriere pentru examenele din Septembrie nu vor avea curs de­cit nu­mai dacă vor fi însoţite de recipisa pen­tru plata taxei reglementare de 20 lei. Aceste cereri trebuesc adresate ins­pectoratului cel mai tîrziu pină la 15 August. Candidaţii amînaţi vor trebui să se conformeze acestor dispoziţiunî. Ministerul nu va mai permite prezen­tarea de acte, comisiunei examinatoare. Pe tabelele acestei comisiuni nu vor fi înscrişi de­cit num­ai acei candidaţi cari se vor conforma, dispoziţiunilor de mai sus. Aseară, pe la orele 11, o ploae mă­runtă şi deasă a început să cază asupra Capitalei. După toate probabilităţile,, această ploae a fost generală. D. căpitan Miron Costin a sosit ori in Capitală, venind direct de la Metz. Camarazii săi de regiment i-au făcut o frumoasă primire in gara de Nord. Intrepridul călăreţ nu arată de loc obosit de lungul sau marș. Calul nu l’a mai reîntors, ci l’a vin­­dut la Metz. împreună cu d. căpitan Costin s’a întors în Capitală și d. colonel Vlădo­ianu, care l-a însoţit pină la Metz cu bicicleta. Se ştie că, cu ocaziunea unei excur­­siunî ce a facut-o d. D. Sturdza, in ziua de 20 Aprilie la cariera din Iacob Deal (Dobrogea) această carieră primi numere de „Carol I“. Ministrul de domenii, pentru a fixa această dată, a ordonat baterea unei plăci comemorative, din bronz,­pe virful coloanei. Cererile de dispensă de virstă, pentru înscrierile în liceele şi gimnaziile din ţară, trebue adresate direct directorilor şcoalelor respective, cari au şi primit ordine pentru a se pronunţa. Direcţia va lua în consideraţiune, dez­voltarea fizică a elevilor. Alaltăeri a avut loc în saloanele d-lui Arghiropulos, ministrul Greciei, tragerea loteriei, a 7 statuete, copii după capo­­doperile marilor sculptori, executate cu m­ultă artă de sculptorul Tombru, con­structorul templului grecesc din Capi­tală. Numărul total al biletelor era de 439. Au ciştigat următoarele i­­soane: D-na Mana Manu, cu No. .22 o sta­tuetă a zeiţei Diana, aşezată pe un so­clu din marmoră Tripolitană. D. Alexandru Davila, cu No. 478 sta­tueta lui Apollo, cu soclu de marmoră Tripolitana. D. Alexandru Suțu, cu No. 510, sta­tueta lui Mercur. D. Perjele Arghiropulos, o statuetă reprezentind un leu pe marginea pră­pastie­. D. Emanoil Porumbaru­ cu No. 203, o statuetă reprezentind un taur. D. I. Nicolaide cu No. 068 bustul lui Mercur, după Praxiteles. D-na Maria Manu, cu No. 376 statu­eta leului din Cheronia, omorit de Her­cules. Se aduce la cunoştinţa generală că re­gia monopolurilor statului a redus preţul sărei de lux şi o pune în vînzare pe pre­ţurile următoare: 1) La toate secţiunile şi depozitele re­giei în pachete de 2 kgr. pe preţ de 30 bani şi în lăzi de 50 kgr, pe preţ de 9 lei, împreună cu lada. 2) La toate debitele speciale ale regiei în pachete de 2 kgr, pe preţ de 35 bani. Ce îngrijite sînt mamele atunci cînd îşi trimet copilaşii să se joace prin gră­dinii Da multe ori le repetă sfatul:—Ve­deţi să nu vă murdăriţi, copii.—Dar e în zadar, căci copilaşii, alergînd prin cără­rile gradinei, dese­orî cad şi-şi murdă­resc vestmintele, satt jucîndu-se cu nisip, îşi şterg mîinele de rochiţe. Aşa că ma­mele tare se necăjesc. Ce-i dar de făcut ? Nimic alt­ceva de­cit să cumpere Sîm­­bătă 3 August Moda ilustrată No. .31, care le va da gratuit tiparul unui şorţ­­pantalon care se va îmbrăca copiilor cind sunt trimiși la joacă și nu-şi vor mai mur­dări nici­odată rochiţele. Afacerea testamentu­lui Sturdza Instrucţia în această afacere urmează cu multă activitate. D. Voinescu judele instructor, se ocupă special cu descope­ rirea autorilor şi di­fiplicitor falsului testament al defunctului principe Stur­­dza. Regulat, in fie­care zi d. Voinescu la interogatoriul celor arestaţi, bănuiţi în această afacere ca autori, precum şi numeroase persoane străine. Em­­d. Voinescu a ascultat din nou pe Miclescu. De astă dată judele de instrucţie a adus la cabinetul său pe Grigoriu şi Botez, pe acesta din urmă pentru a-l confrunta cu cel do mitiu. In afară de interogatoriul acestora d. Voinescu a mai ascultat şi pe Alexan­­drescu, fostul funcţionar la societatea «Unirea». La descinderea pe care a făcut-o ori judecătorul la locuinţa lui Grigoriu, a găsit unele acte (scrisori) de o mare importanţă pentru instrucţie. In urma descoperirei acestor acte, d. Voinescu, va pleca in cursul săptămînei îla moşia Cristeşti, a d-lui Nicu Catargi, al cărei administrator eraGrigoriu şi unde instrucţia e convinsă că va găsi probe palpabile, a culpabilităţei luî Miclescu in comun cu unele persoane pe care instrucţia încă se mărgineşte snumai a se bănui amestecul. Se crede că d. Voinescu în caz cînd va descoperi actele ce se bănuesc a fi ascunse la moşia Cristeşti, va procede imediat la arestarea şi altor persoane bănuite de complici morali. _____ Rep. Scandalul de la primărie Un scandal ruşinos a avut loc­eri la primărie în cabinetul primarului. Un brutar anume Ion Bolovan s’a prezentat d-lui primar spre a reclama că d. comisar comunal Gh. Popescu ar fi luat mită de la un alt brutar din calea Rahoveî. Atunci d. primar chemă plin cabinet pe comisarul Popescu. Odată in faţa acuza­torului săiî, un schimb de cuvinte vio­lente se iscă între acesta şi comisar. — Eşti un hoţ! — Eşti un bandit, Strigă d.­­comisar Popescu. Eu te-am supravegheat la Vă­căreşti cînd d. Procopie era prim-pro­­curor. După care urmă o altă serie de gra­­ţiozităţi reciproce. Iritat peste măsură de cele ce vedea şi auzea, d. Procopie Dumitrescu se ri­dică furios şi luind un scaun se repezi ameninţător spre comisar. — Să ieşi afară, mizerabile, că iţi sparg capul cu scaunul! strigă d sa. Servitorii sosind, d. comisar Popescu fu silit să părăsească biroul primarului, urmărit de înjurăturile d-lui Procopie, care apoi chemă pe secretarul general al primăriei şi ii ordonă să destitue pe d. Popescu. Toată lumea de la primărie spunea că pentru prima oară în viaţă d. Procopie Dumitrescu a fost în stare să se ener­­veze.„ Trebue să spunem că toată această afacere se trage de pe urma unei notiţe din «Conservatorul» la care acuzaţiuni­le d-lui Bolovan fuseseră date publicităţeî cu o zi mai înainte. Repo­ menii săi, l'au tăinuit pină astă­zî cind a fost descoperit. Acest registru a dispărut,—sustras de cei interesaţi,—• ca să nu se poată con­stata chitanţele detaşate din matcă. Fiind­că era vorba de cite­va mii de Iei, a tăinuit afacerea şi casierul Petro­­vicescu a luat măsuri ca să’şî acopere incorectitudinele în modul următor: A pus pe Ionică Dobrovicescu, noul sub casier, să facă un registru memorial în care a trecut numere fictive de chi­tanţe şi sume, ast­fel ca totalul sume­lor dintr’o serie de chitanţe să cores­pundă cu una din declaraţiile de văr­sare. Şi cum declaraţiile de vărsare sunt făcute pe fonduri, de pildă: co­mestibile, băuturi, imprimate, taxe, etc. cu totalul general de exemplu: 1000 lei, în acel registru memorial inventat, se punea un număr oare­care de chi­tanţe succesive cu diferite sume fictive ca fonduri, şi totalul fondurilor din a­­ceste chitanţe false trebuia scos aşa ca să corespundă cu totalul general din declaraţia de vărsare ! * Ca să se mascheze şi mai bine aceas­tă manoperă, casierul tot din iniţiativa lui, pune de tipăreşte mai multe re­gistre memoriale pe fonduri şi se a­­pucă de copiat în ele identic după toate registrele de chitanţe cu care s’a servit casieria pină la 1 Noembrie. Cu modul acesta el azi cu siguranţă zice: uite de imemorial m’am servit şi înainte de a mi se sustrage principala condică cu încasările din timpul biletu- lui şi deci memorialele ajută chiar dacă s’a furat condica de chitanţe. Dar acum se prinde căci in afară de declaraţiile de vărsare de care vorbim mai sus, mai sunt nişte declaraţii de in­troducere ce le dau comersanţii şi pen­tru aceste declaraţii de introducere se percepeau taxe de exemplu de 200 lei, iar in registrul de chitanţe la cotor, trecea­­ lea şi acest registru de chi­tanţe din timpul biletului, fiind sustras, nu se pot controla aceste declaraţii cu cotorul căci lipseşte. El, casierul, ca să nu fie prins azi, la anchetă, trebuia să fure şi dosarul cu declaraţiile de introducere, căci azi dacă le are, numărul chitanţelor din ele nu co­respunde cu numărul chitanţelor din memorial, căci am spus mai sus, sunt fictiva şi un număr şi în sumă ! * In afară de aceste furturi îndrăzneţe, casierul Petroviceanu, care are ataşat pe un anume Floroin,— un falit frau­dulos,—se duce pe la toate barierele de unde încasează bani fără ca să-l verse cu declaraţii. Ni­ se spune că la această casierie se petrec lucruri îngrozitor de îndrăzneţe, iar­ acest Petroviceanu era cunoscut ca fm­ incorect, condamnat deja de către tri­bunalele corecţionale ale căror sentinţe au fost semnalate deja de mult de către Adeverul. Cu toate acestea, d. prefect Carabatescu, cedind unor stâruinţi, a consimţit să intervie pentru numirea a­­cestui funcţionar condamnat pentru inco­rectitudini. Faptele sunt deja cunoscute şi de pri­marul oraşului, Titu Frumuşeanu şi a­­şteptăm să vedem rezultatul cercetărilor făgăduind cititorilor a-i ţină un curentul acestei afaceri. Regele Greciei la Roma Ziarele din Atena, anunţă că re­gele Greciei, la reîntoarcerea sa din Petersburg, va vizita la Roma pe regele Italiei. Aceasta— zic ziarele greceşti—nu e numai o vizită de curtoazie, dar o vizită cu oare­care soartă diplomatică. Regele George, ţine să cunoască dispoziţiunile regelui "Victor Ema­nuel şi guvernului său, cu privire la schimbările însemnate ce va trebui să se aducă mai curînd sau mai tirziu, situaţiei cu adevărat anormale a lu­crurilor din Creta. Ocupaţiunea celor patru armate străine, nu se poate prelungi la in­finit. Va sosi un moment cînd prin forţa ineluctuabilă a lucrurilor, Creta va trebui să schimbe regimul. Situaţia actuală nu va putea fi prelungită fără oare­cari pericole pentru echilibrul politicei mediteranene. Căci, dacă una din marile puteri ar lua în mină această chestiune pe temeiul unor circumstanțe ușor de prevăzut, echilibrul politicei medite­ranene va fi rupt în profitul ei. E dar util de a da Cretei tot ceea ce poate să facă imposibil o aseme­nea eventualitate. Abuzuri la comuna T.-Jiu La casieria comunală din T.-Jiu s’au descoperit în sarcina casierului comu­nal, Petrovicescu, nişte abuzuri din cele mai îndrăzneţe. Vom împărtăşi cititorilor noştri fap­tele ast­fel cum ni se transmit de că­tre corespondentul nostru local. * In luna Noembrie, anul trecut, după închiderea biletuluî anual, unde primă­ria face c­ele mai mari Încasări, s’a fu­rat (!) din casierie condica de chitanţe cu care se percepuse sume mari şi a­­cest fapt, casierul Petrovicescu şi ca­ încercarea de sinucidere din strada Ţepeş-Vodă Aseară la orele 10, d-na Elena Con­­stantinescu, din strada Ţepeş-Voda No. 65, a încercat să se sinucidă, find o soluţie de eter. D-na Constantinescu, e în virstă de 29 de ani. Anul trecut, soţul ei a în­cetat din viaţă, în urma unei boli cro­nice, lăsind în urma-î doi copii ne­­vristnici. După moartea soţului ei, mizeria a început să-şi arate colţii familiei rămase. Cu multă greutate d-na Constanti­nescu, putu să-şi agonisească strictul necesar pentru existenţa zilnică a co­piilor săi. De o familie destul de bună şi învăţată a duce un trai liniştit şi ne­­strim­torat, viaţa ce ducea acum o des­curajă cu totul. D)e nenumărate ori, nenorocita se gîn­­di de a sfirşi odată cu atîtea suferinţe. Ceea ce insă o oprea la executarea a­­cestuî plan, erau copiii săi, singura ei mingiere. Tinără încă şi foarte plăcută, d-na Constantinescu, se văzu într’o zi cur­tată de un domn a cărui înfăţişare in­spira încredere.] Pe de o parte nevoile zilei, iar pe de alta inima eî încă tinără, au silit-o să se lase în voia destinului. De un timp d-na Constantinescu trăia cu curtezanul ei, anume P. Părea că acum toate mizeriile au dis­părut şi că o viaţă nouă se deschisese pentru văduva de odinioară. Totul insă ÎŞI are sfirşitul in lume. D. P. părăsi pe d-na Constantinescu, şi aceasta văzindu se înşelată şi din nou­ aruncată în mizerie, s’a decis de astă­­dată, ferm, să se sinucidă. In acest scop, își procură o cantitate de eter, din care bău aseară 10 grame. Aflindu-se la timp despre această în­cercare de sinucidere, d-na Constanti­nescu a fost transportată la spitalul Colţea unde i s’au făcut de către d-nul intern cite­ va spălaturi de stomac, în urma cărora starea pacientei s’a mai ameliorat. Rep. Adever­ux C­ereale București, 31 Iulie• Ploaia generală de astă-noapte a fost încă bine venită in parte sămănăturilor­ de porumb, cari erau cu totul amenin­ţate din cauza secetei. In urma acestei ploi se poate considera starea porumbu­­rilor în parte ca ameliorată, totuşi nu se poate spera de­cit pe o slabă re­coltă. Pioaia a fost foarte bine venită pen­tru diferitele arături. De asemenea şi pentru­ ierburi, cari din cauza secetei, erau vitele ameninţate de a râmi­ne fără de nutreţ. * O ştire îmbucurătoare avem de făcut pe ziua de azi şi in privinţa cursurilor telegrafice din străinătate, care sunt pe toate liniile în mare urcare, pentru toate felurile de cereale, conform bule­tinelor din pagina a patra. Tirgul cerealelor în Brăila a fost om­­­nimat, preţurile susţinute. Redăm in întregime in pagina a patra, buletinul oficial al bursei Brăila. In Constanţa tendinţa orzului este Calmă. Acest articol se plăteşte cu lei 910—920 vagonul. Ovăzul ferm, lei 1020—1030 vagonul. Aci s’au vîndut cite­va mii de chile griu cu lei 56—63 chilă de griu după calitate. Ediţia de seară Ultime informaţiunî „Agenţia romina“ ne anunţă că principii moştenitori ai României au părăsit Londra. Consiliul de miniştri este convo­cat pe mîine la orele 5 seara la mi­nisterul de interne. Se ştie că d-ra Elena­­Văcărescu a fost invitată de regina Alexandra a Angliei să asiste la încoronare. Le Gaulois, sosit azi în Capitală, conţine un articol semnat de d-ra Văcărescu şi intitulat regina Alexan­dra. Autoarea, după ce arătă rolul greu al unei suverane, care trebue să facă abstracţie de personalitatea sa, să-şi sacrifice sufletul şi să ducă cu simplicitate o viaţă de aparat, aduce elogii mari reginei Alexandra. La ministerul de domenii au sosit din mai multe judeţe ştiri telegrafice, prin care se anunţă că in diferite părţi au căzut ploi torenţiale. In judeţul Bacău, in comunele Negri, Căiuţi şi Răcăciuni a plouat cu grin­dină. De asemenea in judeţul B.-Sărat, comu­nele Gugeşti şi Căleşti, au căzut ploi torenţiale urmate de grindină. Semănăturile din aceste comune au suferit. Ploile din ultimele zile au fost aproape generale în întreaga ţară. Totuşi porumbul in mu­lte localităţi e cu desăvirşire compromis. Asupra ploii de astănoapte, a se vedea Bulet­inul atmosferic. Consiliul tehnic superior in şedinţa sa din urmă a aprobat proectul pentru construirea unui local de primărie in comuna Băceşti, jud. Roman. De asemenea a mai aprobat aliniarea bulevardelor regina Elisabeta şi C. I. Brătianu din oraşul Piatra, judeţul Neam­­ţu. In aceeaşi şedinţă s-a decis şi repara­­ţiunea spitalului comunal din Tirgo­­vişte. In ziua de 5 (18) August, aniversa­rea naştere! împăratului Franz Iosef, va avea loc la biserica Sf. Iosef din strada Fîntînei un Te-Deum, care va fi urmat apoi de o recepţiune la legaţiunea aus­­tro-ungară. Planurile pentru sanatoriul de tuber­­culoşi de la Bisericani, ce se lucrează la serviciul technic din ministerul de interne, sunt aproape terminate. Lucrările de construcţie vor începe in toamna aceasta. D. dr. Cocescu, inspector sanitar, se reîntoarce din concediu miine. D. dr. inspector Mihail pleacă de a­­semenea mîine în concediu. D. Tătăranu, prefect de R.­Sărat şi d. Penescu, primar de Iaşi, au sosit azi în Capitală. Poliţia Capitalei adună date asupra societăţilor sioniste din ţară şi asupra societăţilor cari încurajează emigrările Cu fabrica de gheaţă a primăriei a ajuns un adevărat scandal. Nici pe ziua de azi ea nu poate func­ţiona, din cauză că s’a stricat motorul. Cum azi avem o răcoare pătrunză­toare, nici nu mai e nevoe de gheaţa primăriei! Din cauza ploei torenţiale ce a căzut ori, linia ferată, pe distanţă de 150 m, dintre Gura-Văei şi Virciorova, a fost potmolită. Nomolul g avea înălţimea de un metru. MODA ILUSTRATA Ro. 30 apărută Sânbătă 27 Iulie cuprinde pe lingă numeroase ilustraţiuni splendide şi următorul sumar : Cronica Modei de Laura. Lucru Manual. Explicarea: Gravurelor. Pachetul 2775, nuvelă (sfîrşit). Reîntenire, versuri de Ch­ristu N­. Dimitrescu. Miros de brad în casă. Bine şi rău­ despre femei. Gratis tiparul unui Paltensis de seară Abonament pe 6 luni Lei G * 1 an „10 Administraţia str. Sărindar 11 20 bani «Moda Ilustrată» 20 ha* Din această pricină trenurile accele­rate nu au circulat. S’au luat măsuri imediat pentru des­­potmoir­ea liniei. Comandanţii tuturor regimentelor din Itaia au cerut depozitelor de retratara respective, cite un tablou de numele rezerviştilor caii sunt chemaţi la ma­nevrele de toamnă, spre a se putea face un Control asupră livretelor. , Funcţiunea de grefier la consiliul de războiui al corpului III de armată, fiind Vacantă, şi avind In vedere că la 4 concursuri ce s’au ţinut, nu s’a prezin­­tat nici un concurent care să îndepli­nească condiţiunile de admitere, minis­­terul de razboiu a publicat concurs din nou pentru ocuparea acestei funcţiuni. In Monitorul Oficial de azi a apărut regulamentul pentru funcţionarea far­maciei casei Sf. Spiridon din Iaşi. D. Pallade, ministru­ de interne, a ple­cat azi dimineaţă la C.­Lung. D-sa se va sfătui acolo cu d. Eugen Stătescu asupra numirei prefectului Ca­pitalei şi va stărui pe lingă ministrul justiţiei să participe neapărat la consi­liul de miniştri de miine. In locul decedatului Ion Ritoridi a fost numit şef de biurou in direcţia accizelor, serviciul antrepozitelor, d. R­ă­­dulescu. D. Benescu a fost numit diriginte la ospătăria populară din Capitală. D. Virgil Arion, fost secretar general al ministerului cultelor şi fost deputat, s’a întors în Capitală. Din lunga boală şi greaua operaţiune pe care a avut să le sufere, d-sa’ este acum complect restabilit. Ministerul de finanţe pune in vederea tuturor comercianţilor, "cam­ au a in­troduce măr­furi în Bulgaria că, cu în­cepere de la 1 August viitor, sunt o­­bligaţi, pentru a nu se expune la re­presiuni, să îndeplinească următoarele formalităţi hotărite de ministerul bulgar de finanţe; a) Toate declaraţiunile de import de­­puse de comercianţi vor trebui să fie însoţite pe lingă cele­l­alte acte de fac­turile mărfurilor importate; b) Facturile vor trebui să poarte semnătura sau ştampila casei comer­ciale, ce le-a eliberat cu ocazia vînzărei, să cuprindă numerile, mărcile si felul coletelor in cari se găsesc mărfurile greutatea brută și netă, cantitatea măr­furilor, după măsura cu care ele au fost vîndute, prețul lor; c) Suma totala a fie­cărei facturi va trebui să fie notată în litere, cunoscind că ori­ce îndreptări făcute in facturi nu vor fi recunoscute dacă n’au fost certificate de casa care le-a liberat.­­ Toate facturile ce nu vor îndeplini condiţiunile aci enumărate nu vor fi recunoscute ca originale, şi pe lingă pedepsele prevăzute de art 249 din legea vamală bulgară, vor fi înapoiate firmelor CG le-au produs pentru a le înlocui cu altele, care să răspundă con­­diţiunilor stabilite. Următorii ofiţeri de rezervă din reg­. 7 Racova No. 25 vor fi concentraţi pen­tru manevrele de la toamnă­ : Burghelea Mihail, locotenent in re­zervă, sub-director-secretar la ministe­rul de externe. Cernescu Grigore, sub-locotenet, pro­fesor la şcoala de agricultură Herăstrău.­ Ciupagea Eraeli, sub-locotenent, pro­fesor la liceu­ Mihai­ Viteazu, Bucu­reşti. Negoescu Niculae, sub-locot, idem Pu­m­nicu­ Vilcea. Baduran Teodor, sub-locotenent, idem Galaţi. Ionescu Gheorghe, sub-locotenent, fun­cţionar la serviciul de scompt Banca Naţională, Bucureşti. Jocu Petru, sub-locotenent, compt. sucursala Bancei Naţionale, Galaţi. Spinu Gheorghe, sub-locotenent, no­tar comunal. Sava Constantin, sub-locotenent, func­ţionar la serviciul pădurilor* din minis­terul domeniilor. FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL1­46 Misterele inchiziţiei XXI Puerto de Despenaperos _ Ei aveau bărbăţia cavalerilor drepţi şi credincioşi; ei combăteau ziua de faţă cu peptul deschis contra întu­­necoşilor inamici împrejuraţi de neş­tiinţa şi de fanatismul poporului ca tîlharul ocolit de tufele în care pin­­deşte drumul; nişte inamici cari nu se apărau asupra luptei, ci cari lo­veau cu nebărbăţie pe adversarul lor pe din dos îndată ce el ostenea de a se mai lupta cu deşertul. Această obişnuinţă de trădare este de mult timp încuibată în moravii bisericei apusene; ea nu se bate l­ică odată cu legiunea în lupta mare; ea înfăţişează inamicului său numai nişte lupte mici parţiale; 9« îl daă sft-şl slsiaist puterile go­nind o mulţime nenumărată de an­­tagoniştî nevăzuţi, cari se par că fug şi se îmulţesc sub paşii lor; şi cînd îl crede obosit, atunci ea se scoală la un loc ca un singur om și scoate spăimîntătoarea sa stri­gare de triumf, care răsună pînă la cele mai depărtate margini ale pămîntuluî. — Iacă se împlinesc cinci zile, zise tînărul, de cînd am lăsat Se­villa ; ce mult mai este încă de aici pînă la Madrid ! — Cel puțin cale de opt zile, răspunse franciscanul. — Şi poate că în cursul acesta, vulturul inchizitorial sfîşie prada sa, şi poate că, cînd ne vom întoarce va fi şi prea tirziu. — Fii liniştit, zise călugărul, in­chiziţia nu merge aşa iute; ia suge şi cea de pe urmă picătură de sin­ge a pradelor sale înainte de a le lăsa în mîinele gîdelul*... Aidețî, curagin­­ urmă de a zice­ el văzînd că se apropiau conducătorii cu ca­­tîrii lor, pe care îi lăsaseră în drum spre a se sui pe munte pe jos. Călătorii se sculară de jos, și, coborindu-se pe strimtele poteci ale coastelor septentrionale a mun­telui ajunseră pe conducătorii lor care se urcau cu multă trudă, prin­tre Btînci, E,e drumul ce conducea în Castillla, abia însemnat de urmele călătorilor, şi unde se vede astă­zi un măreţ drum împărătesc care se învîrteşte prin mai multe încolăci­­turi pînă în vîrful muntelui, şi care prin cotituri şi ocoluri, duce din Castillia în Andaluzia şi din Andaluzia în Castillia. In epoca cind se petrece această istorie, drumul de care este vorba era cu mult mai aspru; însă călă­torii noştri nu erau oameni fără curagiu. Prin urmare, îşi luară iară drumul, şi cînd pe cătii şi cînd pe jos, se pogorîră de pe munte în aceiaşi seară. Negreşit lectorii noştrii au cunos­cut în persoanele acestor două că­lători pe Estevan de Vargas şi pe loan d’Avila. XXII Tribunalul Era o zi tristă şi duioasă, o zi de şedinţă inchizitorială, adică, o zi în care inchiziţia judeca. Sala cea mare a tribunalului se deschisese. Această sală­­era o lungă încăpe­re pătrată îmbrăcată cu negru.­ Spre fund, era pus în larg o ma­să semi-circulară, care se întindea dintr’o parte pînă într’alta. Din do­sul acestei mese, aşternută peste tot cu o groasă flanelă neagră, se vedea un jeţ de o catifea neagră cu un umbrariu de aceiaşi materie. De­asupra umbrariului atîrna, re­zemat de perete, un Crist restiguit de fildeş pe un fond negru. De a­­mîndouă părţile jeţului rezidenţial se înălţau alte două scaune, de a­­ceiaşi faţă ca şi umbrariul, acestea erau destinate pentru inchizitorii consilieri cari compuneau tribunalul. Pe masă, la dreapta, era un clo­poţel, la stînga, o mare carte de e­­vanghelia deschisă, şi în mijloc, înaintea prezidentului, un caet pătrat de hîrtie albă, pe care îşi făcea el însemnările sale particulare. In dreptul ^"crucei, pe din afarră de masă sta o bancă, sau mai bine un toiag triunghiular avînd de pi­cioare două cruci în forma unui dreptariu care servea de şezu­t pîrîţilor. In fine, la dreapta prezidentului, tot pe din afară de masă stau zbirii şi patru oameni mascaţi învestiţi ca o lângă haină de pînză neagră Bolivisita, înveliţi la cap cu un ca­pişon sau glugă de aceiaşi stofă găurită înaintea ochilor, a nasului şi a sirei patru muşeal­e.eăimbată, tot­ la vedere; pe urmă la stînga, doui grefieri, puşi înaintea unei me­se mici, scria ce ciotea prezidentul sau după ordinele sale potrivit cu arătarea martorilor. Pedro Arbues revestit cu marele sau costum de călugăr, ornat cu crucea albă care­­strălucea pe piep­tul copiilor Sfîntului Dominic, Pedro Arbues, şezînd pe jeţul prezidenţial, preumblă împrejuru-i cu o căutătură prevestitoare de nenorociri. Cei doui asesori ai lui, indeferen­­ţi de furtuna ce bubuia în sufletul acelui om sălbatic, dar însufleţiţi de acelaşi spirit de domnie, aşteptau cu o făţărnicită pironire venirea pî­­rîtului. Nici un fel de mişcare inte­rioară nu străbatea pe masca lor de aramă; el nu ştia şi luptele şi ne­­odihnele căci judecători, împărţită între datoria de a o­depsi pe un culpabil şi temerea de a izbi cu ne­drept pe un inocent. Hotărîrile lor erau dictate mai de înainte. A izbi, a izbi fără încetare, ast­fel era deviza lor ; ei se temeau numai de a erta şi nici­odată nu ertau de bună voe. Spre fundul sălii stau călugări de diferite ordine; martori obicinuiţi a asista la aceste solemnităţi, şi cîţi­­va din marii seniori ai Ispaniei în­chinati inchiziţiei, şi care o invitase cu bilete Pedro Arbues ; căci acela ce avea să se înfăţişeze pe scăuna­­şul cercetării nu era un acuzat de rînd, ci era un nobil şi puternic se­nior, un bun catolic pirat de eresie, şi care semenii săi aveau să-l vază osîndit poate, fără ca să poată zice nici un cuvînt pentru apărarea sa. O tăcere spâimîntătoare domnea în sală în sinul acelei duioase adu­nări ; cine­va ar fi zis că vede un convoiu funebru batjocorit pentru în­gropăciune, aşa de mult, acele figuri felurite purtau o singură şi acelaşi tipar uniform de tristeţe şi de moarte. De­odată însă se făcu o mare mişcare mai de tot nesimţită,­in a­­cea posomorită adunare ; căutăturile se înturnară încetinel spre ușă ; pî­­rîtul, condus de doui zbiri intrase in sală. Acesta era un om mare și palid, ca de vre­ o cincî­ zeci de ani. Părul lui, negru prea închis, dar mai mult de jumătate albit, încadra o frunte largă unde domnea mai mult loiali­tatea de­cît geaiul; ochiul lui lim­pede şi deschis avea expresiunea onestă şi cavalerească al unui ade­vărat fiu al Castilliei, şi o mare su­punere religioasă, caracter distinctiv al Cristianilor din Spania, care mai tempera amara şi dureroasa expre­­siune ce învelea fiziotopria acestui om, era neputincios şi slăbit de o şedere de mai mult de două luni în temniţele inchiziţiei, înainta încetinel în mijlocul păzi­torilor săi, şi ajungînd înaintea pre­zidentului, căuta împrejurul sau vre­un scaun spre a se repauza ; dar, nevăzînd alta de­cit acel fel de culme triunghiulară pe care tribuna­­lul punea să şează victimile sale, o uşoară zîmbire amară și sarcastică întrecăscă veştejitele sale buze ; în fine şezu cum putu pe acel ciudat scaun de născocire inchizitorială. Pe urmă, aridicîndu-şî capul fără trufie, însă cu o demnitate necrezută, aţinti asupra luî Pedro Arbues o căutătură limpede și pătrunzătoare, care ar fi umilit ochii a ori­cărui alt, afară de a mmî inchizitor. Pedro Arbues îl primi uitătura fără ca să-și schimbe fața, și adra­­sîndu-se către prevenit: — Pîrîtule, îi zise, ecoalâ­ te, și jură pe evanghelie. Că vei spune adevărul­ în­* urma)

Next