Adevěrul, septembrie 1902 (Anul 15, nr. 4702-4731)
1902-09-01 / nr. 4702
barthtică I gépfembre 1902 A devérm Locul naştere! . . . . Data naşteriî...... . . . Cetăţean român. Statul străin 'căruia el aparţine ca' cetaţean . . . ..... . ... Protecţiunea romina. Starea civilă..................... Obrazul Părul ........... Ochni ...... Alte semne......................................... Semnătura titularului, Art. 10.—Forma brevetului (de maestru al unui absolvent de şcoală de meserii, pentru exerciţiul meseriei în comunele, rurale, va fi aceeaşi din articolul precedent, cu deosebire că însemnările pe partea stingă internă vor fi precum urmează: No. . Ziua . Luna . Anul 190.. BREVET DE MAESTRU 1« meseria da ..... . Pentru comune rural» Liberat d. . absolvent al școalei de meserii, în baza art. 9, aliniatul penultim din legea pentru organizarea meseriilor. (L. S.) Semnătura emitentului, Art. 11.— Numai maeștrii pot fi patroni, adică pot întrebuinţa in exerciţiul meseriei lor elevi sau lucrători. Art. 12.—Oice particular sau societate comercială poate întreprinde exerciţiul unei meserii, însă întrebuinţind numai maeştri, cari la rindul lor, pot avea elevi sau lucrători. ^Particularul sau societatea nu sunt patroni, ci întreprinzători. Art. 13.— Orice cerere de brevet se va adresa în scris la comitetul corporaţiei. Această cerere va conţine: 1) Numele şi pronumele, 2) .Locul naşterei, 3) Data naştere, 4) Cetăţenia romină sau străină, sau protecţiunea romină, 5) Starea civilă, 6. Enunţarea actelor ce se vor alătura. Dacă cei care va cere liberarea brevetului, nefiinn din localitate sau neinvăţind în localitate meşteşugul ca elev sau ca lucrator, n’ar fi cunoscut de comitetul corporaţiei, el va trebui, în orice caz, săprezinte şi acte dovedioare de identitate şi de moralitate. Dacă prin o lege n’ar fi dispus altfel, aceste acte vor emana de la primarul comunei unde s’a născut sau unde este domiciliat petiţionarul. Identitatea supuşilor unui stat străin sepoate constata şi prin paşaport. Prin actele de moralitate se înţelege dacă persoana se bucură în localitate de bune purtări şi, nu e cunoscută că a suferit o condamnaţie penală sau că e declarată falită ori izbită de altă incapacitate. Art. 14. -Cererea se va înscrie intr’un registru şi se va da petiţionarului chitanţă de primirea cerere!. Art. 15.— In termen de cinci-spre-zece zile cei mai tirziu, comitetul e dator să libereze sau să refuze brevetat prin o decizie motivată. Trecerea termenului de cinci-spre-zece zile fără ca comitetul să se fi pronunțat se consideră ca un refuz. Art. 16.—Meseriașul, căruia s’a refusat, fie expres, fie prin trecerea termenului, liberarea brevetului, are drept de apel la Camera de meserii în termen cincisprezece zile de la data refutului liberăreî brevetului. Contra deciziei Camerei de meserii el poate face recurs la minister in termen de zece zile de la data deciziei. Atit în caz de apel cit şi de recurs se va putea libera brevetul de autoritatea care s’a pronunţat asupra apelului sau recursului. Atit apelul cit şi recursul vor conţine indicaţiile din cerere, prevăzute la art. 13. Art. 17.— Orice persoană interesată, precum şi comisarul guvernului, poate face contestaţie la liberarea brevetului înainte de a se fi liberat. Asemenea se poate face de-a dreptul apel şi recurs în termenele arătate. Art. 18.—O cerere de brevet refuzată se poate reinoi îndată ce s’ar Îndeplini lipsa pentru care ea a fost respinsă. In caz de perderea termenului, cererea se va putea imediat reinoi, chiar fără a se exercita dreptul de apel. Art. 19. — Cind brevetul liberat s’ar anula, se va face cunoscut această_anu-^ lare atit meseriașului cît și comitetului corporației, spre a’l șterge din registru şi a’l opri de a lcita meseria, conform art. 130. Art. 20.—In caz de perdere a brevetului, se va înştiinţa ministerul, care va publica această perdere precum şi anularea brevetului prin Monitorul Oficial. După publicare, se va libera alt brevet cu acelaşi număr şi aceeaşi dată, cu menţiunea că s’a reinoit la data ciad se va libera. Art. 21.—Comitetul corporaţiei a dator să libereze brevetul la următoarele persoane: 1) Aceluia care a fost lucrător la un patron cel puţin douî ani şi va dovedi aceasta cu carnetul său ; 2) Aceluia care are o diplomă de absolvirea unei şcoli speciale, diploma recunoscută de minister ca echivalentă cu brevetul de maestru. Această recunoaştere se vaface prin o decizie ministerială. Ea se poate revoca în acelaşi mod. In cazul acesta, cei care pînă în momentul revocărei se aflau în şcoală, se bucură de dreptul ca diploma să fie considerată ca echivalentă cu brevetul de maestru; 3) Aceluia care va dovedi prin orice acte sau certificate că a condus cel puţin două ani un atelier în meseria pentru care cere brevetul.; 4) Aceluia care va trece un examen înaintea unei comisiuni. Această comisie se compune din trei membri, dintre cari doii aleşi de comitetul corporaţiei, confirmaţi de minister, şi unul numit de minister. Ea îşi alege preşedintele. Comisiunea constituită va funcţiona pe timp de un an. Membrii ei pot fi p realeşî sau numiţi din nou. Pină la formarea noueî comisii, cea veche va continua cu lucrările sale. Im ori ce caz, un examen început se va termina de aceeaşi comisie. Dacă comisia n’ar putea lucra, fie din cauza lipsei unui membru, sau pentru Că membrii nu s’ar aduna in urma convocăreî, sau pentru ori ce cauză, se va încerca o a doua convocare în termen cel mult de cinci zile de la ultima convocare. Dacă nici la această convocare^tcomisia nu se va aduna şi lucra, ministrul va invita pe comitetul corporaţiei- Ca imediat să aleagă alt membru sau alţi membrii şi va constitui o comisie *de hoc pentru rezolvarea cererilor pendinte. Dacă comitetul nu va alege membrii în timpul indicat de minister în invitaţia sa, ei vor fi numiţi de minister. Condiţiile examenului pentru orice meserie se vor decide de minister, după luarea prealabilă a avizului Camerelor de meserii, şi dispoziţia ministerială se va publica prin Monitorul Oficial. Asemenea se va proceda şi pentru modificarea dispoziţiei deja publicate. Art. 22. — Absolvenţilor şcoalelor de meserii, ale căror certificate nu vor fi recunoscute de minister ca echivalente cu brevetul de maestru, se va libera brevetul de maestru, pentru exercitarea meseriei in comunele rurale, în forma arătată la art. 10 de mai sus. Art. 23. — Comitetul corporației va ține un registru special, la care va înscrie toate brevetele liberate. Fiecare pagină a registrului va conţine indicaţiile cari trebue să figureze in brevet. Pentru fiecare, brevet liberat se va plăti o taxă de 30 bani. Liberarea brevetului se constată prin subscrierea posesorului în registrul menționat raaî sus și ea dovedeşte că taxa s’a achitat. b) Carnetele de lucrător Art. g1.—Nimeni nu va putea fi primit ca lucrător dacă nu va avea un carnet. Carnetul este o cărțulie In 8° cartonată cu 9 foi. In prima foae, la pagina iniția, se va conține următoarele : Art. 25.—Cererea de carnet se va face conform celor prescrise pentru brevet la art. 13, cu deosebire că, în caz cind lucrătorul va fi minor neemancipat, se va arăta in cerere și numele reprezentantului să fi legal, iar cererea va fi semnată și de acel representant legal. Toate dispozițiile relative la brevete, coprinse în art. 14—20 și in art. 23, se aplică și la carnete. Art. 26. — In carnet patronul nu va trece nici o altă însemnare decît ceeace arată rubrica tipărită. In caz de abatere, afară de pedeapsa cu amendă (vezi art. 128, No. 10 de mai la vale), carnetul se va preschimba cu cheltuiala patronului care a înscris, ,chiar după cererea sau cu consimțămîntul lucrătorului, însemnări străine de textul rubricei. Art. 27.—Comitetul corporaţiei e dator să libereze carnetul la următoarele persoane: 1) Aceluia care are un certificat de elev. 2) Aceluia care are un act echivalent cu certificatul de elev (vezi mai jos art. 30, No. 2) 3) Aceluia care a lucrat in specialitatea pentru care cere carnet cel puţin cinci ani intr’o fabrică, atelier sau şantier, în ţară sau în străinătate. Dovada se poate face prin orice mijloace. 4) In fine aceluia care a trecut un «examen conform celor prescrise la No. 4 de sub art. 21 pentru liberarea de libret. No. . . Ziua .. . Luna... Anul 190 . CARNET DE LUCRATOR IN MESERIA DE ...... . Liberat d......................................... in baza legei pentru organizarea mese- riilor. Locul nasterei.................................... . Data nașterei................................ . . Cetăţenia romină.................................... Statul străin căruia aparţine ca cetăţean Protecţiunea romină. . . . . . Starea civră............................................ Cn cazul . . .........................................1 Parul. Ochii. Diverse semne Numele și pronumele reprezentantului legal, adică al tatei, sau al mamei, sau al tutorului. (L. S.) Semnătura emitentului Semnătura titularului, Semnătura reprezentantului legal La pagina a doua va fi reprodus textual art. 36 și 37 din lege, precum și art. 26, 48 și 49 din acest regulament Celelalte pagine vor cuprinde fiecare in parte următoarele : Semnătura patronului, c) Certificatele de elev Art. 28.— Ori cine poate intra la un patron, cu sau fără plata, pentru învățătura unei meserii. Art. 29. - Copiii cari nu vor fi împlinit virsta da 12 ani nu pot fi primiţi ca elevi, afară numai dacă Camera de meserii, in mod excepţional, va da individual autorizaţiunea, după avizul comtribuirii corporaţiei prin o încheere motivată. Cu toate acestea, meseriile cari pot fi vătămătoare sănătăţei sau nepotrivite cuforţele fizice ale copiilor, aceştia nu vor putea fi primiţi sub nici un cuvînt ca elevi decit de la 14 ani împliniţi. Ministrul ascultind avizul Camerelor de meserii, va fixa lista acestor meserii şi o va publica prin Monitorul Oficial. Chestia certificatelor de elevi Art. 30.—Comitetul corporației este dator să libereze certificatul de elev următoarelor persoane: 1) Aceluia care a urmat învățătura la un patron de la treii ani cel puțin pînă la cinci ani cel mult, după cum pentru fiecare meserie se va statornici prin statutele corporaţiei. După propunerea sau avizul comitetului corporaţiei, Camera de meserii, cu aprobarea ministrului, poate admite excepţiuni, prin o măsură generală, în cît priveşte durata învăţăturei la patron pentru unele meserii. Fiecare patron e dator să dea elevului o dovadă de timpul cît a învăţat la dinsul meseria ; 2) Aceluia care, învăţind meşteşugul in instituţiunî şcolare sau industriale din ţară sau din străinătate, a dobîndit certificate recunoscute de minister ca echivalente cu certificatele de elev. Ministerul va hotărî, luînd avizul Camerelor de meserii, printr’o decizie publicată in Monitorul Oficial, cari sint instituțiile școlare sau industriale ale căror certificate se recunosc ca certificate de elev. Art. 31.—Comitetul corporației e dator, in termen de 15 zile cel mult de la cerere, să libereze certificatul de elev. Toate dispoziţiile de la brevete şi carnete se vor aplica şi la liberarea certificatelor de elev, în cît priveşte cererea, apelul şi recursul, precum şi registrul pentru înscrierea certificatelor. CAP. III Relaţiile dintre meseriaşi a) Dispoziţii generale Art. 32. — Relaţiile speciale dintre meseriaşi se regulează prin lege şi prin convenţia părţilor. Orice convenţie, insă, dintre elevi şi lucrători cu patronii, nu va fi definitivă decît după trecerea unui termen de încercare, care este da o lună pentru, elevi şi de 15 zile pentru lucrători. La dispoziţiile aliniatului care precede nu se poate deroga chiar prin consimţiţii intui părţilor. Relaţiile dintre un antreprenor, fie particular sau [[societate, nu se pot încheia decit cu maeştrii sau cu patronii, cari singuri pot avea elevi sau lucrători in exerciţiul meseriei. Art. 33. — Convenţiile minorilor se vor încheia totdeauna în scri de reprezentanţii lor legali. Convenţiile lucrătorilor pot fi verbale. In orice caz, însă, stipulaţiile relative la salariu şi la termen trebue să fie menţionate pe scurt in carnet. b) Relaţiile dintre patron şi elevii Art. 34. — Elevul este dator să se supună disciplinei părinteşti a patronului. Asemenea e dator să dea ascultare lucrătorului care ţine locul patronului. Art. 35.— Patronul este dator să înveţe pe elev meşteşugul, povăţuindu-1 şi ocupindu-1 cu lucrul. II va întrebuinţa numai la lucrările meşteşugului şi potrivit cu virsta şi cu puterea lui fizică. Nu-1 va putea indatora să facă servicii domestice. Art. 36.— Elevul nu poate fi îndatorat să lucreze mai mult de o ore pe zi, dacă n’a împlinit 14 ani, şi nici ma! mult de 10 ore, dacă e in virstă de 14—16 ani. In orele de lucru se coprind şi orele de şcoală. Timpul de lucru nu va fi continuu, ci întrerupt cu repauze şi cel puţin cu un repauz de o oră. Art. 37.— Elevul pini la 16 ani împliniţi nu va putea fi întrebuinţat la lucru noaptea, adică de la 8 ore" seara pină la 5 dimineaţa. Art. 38.— Patronul este dator să vegheze ca elevul să nu fie jignit în demnitatea lui de către oamenii casei. Asemenea el e dator să îngrijească de creşterea morală şi religioasă a elevului, lăsindu-i timp liber şi îndatorindu-l de a merge şi a asista la serviciul divin în zilele de sărbătoare ale religiei lui. El va priveghia ca elevul să îndeplinească această îndatorire. El va îndatora pe elev să meargă la şcoală. In fine, patronul e dator să vestească pe părinţii elevului, sau pe reprezentanţii lui legali, precum şi pe directorul școalei, despre cazul cind ar suferi de o boala, precum și despre orice eveniment grav ce ar putea să-l intereseze. Art. 39.— In caz cind un elev ar fugi de la patronii reprezentanţiî săi legali vor fi somaţi, in urma plî’egerei verbale sau scrise a patronului, de către comitetul corporaţiei ca să-i readucă in servicii : dacă elevul, fără just motiv, nu se va reîntoarce, reprezentanţii săi legali vor fi responsabili de despăgubiri către patron. Art. 40.— Nici un patron nu poate., primi pe un elev fugar. In caz de a-l primi cu bună ştiinţă, este obligat solidar cu elevul sau reprezentanţii săi legali să despăgubească pe fostul patron de paguba ce-i cauzează fuga elevului. Art. 41.— Convenţia dintre patron şi elev se poate rezilia imediat sau dupăo denunţare cu 15 zile înainte. Art. 42.— Patronul poate rezilia imediat convenția în cazurile următoare : 1) Dacă elevul comite vere-un furt,abuz de încredere sau escrocherie ; 2) Dacă lovește sau insultă grav pe patron sau pe o persoană din familialui; 3) Dacă elevul este atins de o boală contagioasă. Art. 43.— Elevul sau reprezentantul său legal poate rezilia imediat convenţia în cazurile următoare : 1) Dac*patronul abuzează de dreptul săfi de discipină părintească ; 2) Dacă patronul comite acte onorale sau pedepsite de lege contra elevului ; 3) Dacă viaţa sau sănătatea elevului ar fi conpromisa în caz cind ar continua cu lucrul. Art. 4L— Patronul poate rezilia convenţia, după o denunţare cu 15 zile înainte, in cazurile următoare: 1) Dacă elevul nu-şi îndeplineşte datoriile impuse prin lege sau prin convenţiune ; 2) Dacă elevul este incapabil să înveţe meşteşugul ; 3) Dacă elevul este atins de o boală care ţine mai mult de două luni ; 4) Dacă patronul voeşte să înceteze exerciţiul meseriei sale. Incazul din urmă, patronul este dator să despăgubească pe elev de cheltuelile ce va avea pină la intrarea lui la un alt patron. Art. 45.— Elevul sau reprezentantul său legal va putea rezilia convenţia, după o denunţare cu 15 zile înainte, în cazurile următoare: 1) Dacă patronul nu îndeplineşte datoriile pe care legea sau convenţia părţilor i le impune faţă de elev; 2) Dacă patronul se strămută cu meseria sa într’o altă comună ; 3) Dacă patronul e atins de o boală care ţine mai mult de două luni şi nu-şî pune un locţiitor ; 4) Dacă patronul este declarat in stare de faliment; 5) Dacă elevul vrea să îmbrăţişeze o altă meserie sau o altă carieră. In cazul prevăzut la No. 4, rezilierea va putea avea loc în acelaş mod şi din partea sindicului falimentului; in’cazul prevăzut la No. 5, patronului se cuvine o dreaptă despăgubire. c] Relaţiile dintre patron şi lucrători Art. 46.—Patronul n’are drept să impue lucrătorilor o muncă străină meşteşugului lor sau convenţiei ior. Munca trebue să fie po’trivită cu puterea lor fizică. El nu-1 poate obliga a face servicii caznice, afară numai dacă ar exista în privinţa aceasta o obligaţie expres convenită. Art. 47. -Nici un patron nu poate lua de la alt patron un lucrător înainte ca convenţia să fi expirat sau să se fi reziliat. In caz contrariu, atit lucrătorul sint solidar despăgubirea cuvenită răsit. Art. 48.—Lucrătorul încredinţeze carnetul sau spre păstrare In mina patronului. Patronul este dator să prezinte acest ,carnet la orice cerere a autorităţilor competinte. Art. 49.—La expirarea termenului convenţiei sau la reziliarea ei, patronul este dator să restitue lucrătorului carnetul, umplind numai însemnările tipărite din carnet, fără altă adăogire, •fia in favoare? fie In defavoarea lucrătorului, chiar cu consimțimîntul sau despre cererea lucrătorului. Art. 50.—Convenţia dintre patron şi lucrător se poate rezilia printr’o denunţare făcută cu 15 zile înainte, afară numai dacă ei vor fi stipulat expres că o asemenea reziliare intre ei nu va putea avea loc. Art. 51.—Lucrătorul nu va putea uza de facultatea de a rezilia convenţia printr’o denunţare, precum se arată în articolul jarecedent, ia caz cind s’a învoit cu bucata, de cît după ce va fi terminat lucrul Început sau, in caz cind a primit un avans asupra salariului, de cît după ce va fi făcut lucrarea hotărită potrivit acelui avans. In cazul din urmă, insă, el poate uzade acea facultate dacă va restitui patronului avansul primit. Art. 52.— Patronul care ar da drumul unui lucrător înainte de împlinirea termenului de denunțare, arătat în art. 44, este dator să-i plătească, în momentul chiar al fiecărei, salariul în care lucrătorul avea drept în cursul acelui termen , şi dacă primea şi hrană, salariul va fi îndoit. Art. 53.—Dacă lucrătorul sau patronul este chemat la serviciul militar, convenţia se reziliază de drept şi fără despăgubiri. Dacă lucrătorul sau patronul este chemat la concentrări, convenţia nu se reziliază. Lucrătorul însă concentrat n’are drept să ceară salariu pe timpul cit a lipsit. Art. 54. — Patronul poate rezilia imediat convenţia in cazurile următoare : 1) Dacă lucrătorul nu îndeplineşte condiţiile contractului; 2) Dacă lucrătorul este atins de o boală contagioasă; 3) Dacă lucrătorul a lovit sau insultat grav pe patron sau pe oricine din ai casei; 4) Dacă lucrătorul a săvirşit veri un furt, abuz de încredere sau excrocherie ; 5) Dacă lucrătorul, prin imprudenţă şi fără a ţine seamă de poveţile ce i se dau, pune in pericol siguranţa casei sau a stabilimentului! Art. 55.—Lucrătorul poate rezilia imediatit convenția in cazările următoare: * 1) Dacă patronul nu îndeplineşte datoriile luate prin convenţie ; 2)Dacă patronul este alîns de o boală contagioasă ; 3) Dacă patronul sau altcineva al casei loveşte sau insultă grav pe lucrător; 4) Dacă sănătatea ori viaţa lucrătorului ar fi in pericol cind ar continua cu lucrul ; 5) Dacă patronul săvirşeşte sau îndeamnă pe lucrător să săvirşească acte imorale. d) Relaţiile dintre patron şi maeştri Art. 56.—Se aplică dispoziţiile cuprinse în art. 46, 47 şi 50—55 şi la [relaţiile dintre un patron şi maeştri cari se angajează să lucreze la dinsul. e) Relaţiile dintre un antreprenor şi maeştri sau patroni Art. 57.—Asemenea aceleaşi dispoziţii din articolul precedent se aplică şi la relaţiile dintre un antreprenor şi maeştrii sau patronii cari se ingadjează să lucreze in socoteala antreprenorului. CAP. IV Formarea unei corporaţii Art. 58. — Corporaţiunea se poate forma in orice comună din meseriaşii de aceaşi meserie sau de meseri similare sau chiar de orice fel de meserii. Art. 59. — Spre a se putea forma o corporaţie, se cere ca să existe un număr de cel puţin 50 meseriaşi, adică de maeştrii şi lucrători, cari să aibă exerciţiul drepturilor civile şi politice Art. 60.—Formarea corporaţiei se hotărăşte de majoritatea meseriaşilor majori cari vor lua parte la vot. E neapărat ca cel puţin 2/3 din numărul total al meseriaşilor, prevăzuţi ,în articolul precedent, să ia parte la vot. Art. 61.—Cind meseriaşii din diferite meserii vor voi să formeze o singură corporaţie, ei vor vota în parte, după fiecare specialitate, prin majoritate. Art. 62.—In caz cind vereuna din condiţiile prevăzute prin art 59—61 n’ar fi îndeplinită, corporaţia se va anula de Camera de meserii. Dacă insă ea va fi funcţionat trei ani fără să se fi anulat, ea nu se va mai putea anula. Art. 63.—O corporaţie, odată formată, conform celor prescrise mai sus, devine, în puterea legii, o persoană juridică, adică o fiinţă capabilă de a avea drepturi şi datorii (vezi art. 78). Art. 64.— Orice corporaţie trebue să-şi voteze statutele ei. Aceste statute vor fi aprobate de Camera de meserii. Ea trebue să se pronunţe asupra aprobărei statutelor In termen de o lună de la comunicarea ce i se va face a acelor statute. In termen de 15 zile de la darea aceieî închegri, orice membru al corporaţiei precum şi comisarul guvernului pot apela la minister. Ministrul se va pronunţa in termen de 10 zile de la expirarea termenuluide apel de odată asupra tuturor cererilor de apel. Art. 65.—Statutele vor conţine : 1) Meseriile cari au să formeze corporaţia ; 2) Drepturile şi datoriile membrilor corporaţiei; 3) Cuantumul cotizaţiilor fiecărui membru. Aceste cotizaţii nu vor putea trece peste 4 la sută din salariul anual al fiecărui lucrător sau maestru care lucrează cu salariu la un patronist pentru patroni sau maeştri cari lucrează pe socoteala lor, cel puţin îndoit şi cel mult întreit cotizaţia unui lucrător 4) Modul compunerea şi alegerei, precum şi întinderea atribuţiilor comitetului corporaţiei; 5) Modul de constituire şi de funcţionare al adunărei generale a corporaţiei; 6) Modul de administrare şi de control al averei corporaţiei, precum şi modul de verificare al bilanţului anual; 7) Dispoziţiunile privitoare la persoana sau persoanele cari au să reprezinte corporaţia alară sau pe lingă comitetul corporaţiei, faţă de autorităţi sau faţă de cel de al treilea ; 8) Condiţiunile în cari se pot schimba statutele. Art. 66.—Statutele nu vor putea conţine nici o dispoziţie care să restrîngă sau să paralizeze drepturile asigurate membrilor prin lege. CAP. V .Caracterul obligatoriu, scopul, întinderea capacităţei juridice şi controlul corporaţiei Art. 68.—Orice meseriaşieta comună face parte de drept şi in mod obligatoriu din corporaţia specialităţei sale. Art. 69.—In caz cind cineva exercită mai multe meserii, el va alege corporaţia din care voeşte a face parte ‘ Dacă nu va face o alegere in mod expres, el va fi presupus că a pies corporaţia la care ar fi plătit cotizaţia sau faţă de care ar fi făcut un act oarecare. In orice caz, oricari din comitetele corporaţiilor vor întreba pe meseriaş de a alege şi dacă în termenul ce i se va fixa nu se va pronunţa, ele vor înştiinţa Camera de meserii, care va decide in care corporaţie meseriaşul are să rămină. Art. 70.—Se poate admite intr’o corporaţie ca membrii onorari numai maeştrii cari au încetăt de a exercita meseria. Art. 71.—Orîce meseriaş dintr’o comună în care nu va exista o corporaţie pentru meseria sa, e in drept a se înscrie la corporaţia existentă în comuna învecinată. îndată însă ce se va forma o corporaţie în acea comună, meseriaşul încetează de drept de a mai face parte din comuna învecinată şi va face parte din corporaţia comunei sale. Art. 72.—Membrii corporaţiei, în caz de a întârzia cu plata cotizaţiilor şi amenzilor convenţionale stabilite prin statute, vor fi supuşi legii de urmărire a contribuţiilor. Spre acest sfirşit, comitetul corporaţiei va interveni la administraţia financiară, trimiţindu-i un tablou in care se va arăta numele şi pronumele meseriaşilor, precum şi suma ce datoreşte fiecare din ei. Art. 73.—Scopul corporaţiei este: 1) De a ridica simţul de onoare profesională şi de a menţine ordinea şi unirea între meseriaşi; 2) De a apăra interesele comune ale , meseriei sau ale meseriilor cari formează corporaţia; 3)De a îngriji de starea morilă şi de perfecţionarea cunoştinţelor technice ale lucrătorilor şi elevilor; 4) De a organiza ajutorul mutual printre meseriaşi; 5) De a face ca meseriaşii să se deprindă a supune rezolvarea neînţelegerilor dintre ei la comisia de arbitri. Art. 74. — Corporaţiile sunt datoare, vpotrtivit mijloacelor dă cari vor putea dispune: 1) Să înfiinţeze case de asigurări sau să asigure pe membrii coloraţiei la societăţi de asigurare contra boalelor, accidentelor, infirmităţilor, cazurilor de moarte ; 2) Să înfiinţeze biurouri pentru plasare de elevi şi lucrători; 3) Să înfiinţeze şcoli speciale şi de adulţi. In aceste şcoli numărul şcolarilor români va fi în orice caz, cel puţin trei sferturi. Art. 75.— In toate cazurile din articolul precedent, corporaţia va face statute speciale, cari vor fi aprobate conform art. 64 de mai sus. Veniturile şi cheltuelile fiecărei din aceste instituţii vor face obiectul unei comptabilităţi speciale şi a unei gestiuni ■'deosebite de aceea a averei corporaţiei. Fondul în numerar si efecte se va conserva Ia casa de depuneri. Art. 76 — Două sau mai multe_ corporaţii se pot asocia pentru îndeplinirea in comun a îndatoririlor ce le sint impuse prin art. 74 de mai sus. Art. 77. — Corporaţiunile nu se pot abate nici într’un clip,de la scopul pentru care sint create de lege. Eie nu pot face comerciu, nici organiza întreprinderi de lucrări, nici exercita meserii pe socoteala lor proprie. Art. 78—Deşi corporaţia este o persoană juridică, capacitatea eî este mărginită, in privința unor acte, precum urmează: 1) Corporaţia nu se poate împrumuta, nu poate înstrăina nici ipoteca averea ei, fără aprobarea Camerei de meserii, conform rt. 64 de mai sus; 2) Corporaţia poate dobândi, prin cumpărare, donație, legat sau ori-ce alt act, transativ de proprietate, imobile numai cari ar fi necesare pentru sediul ei sau al diferitelor instituții ce ar crea, precum : o școală, un biuroft de plasare, o casă de asigurare, etc. Art. 79.—In caz cind imobilul cumpărat n’ar fi destinat după cum se arată în articolul precedent, virizarea se va anula şi fiecare parte se va pune in starea in care era mai înainte de cumpărare. Asemenea, dacă imobilul ar fi fost dăruit sau lăsat legat contra prescripţiei din articolul precedent, se va putea cere de orice parte interesată anularea donaţiei sau a legatului, afară numai dacă prin donaţie sau legat nu s’ar fi dispus ca imobilul să fie vindut şî ■preţul vărsat la casa corporaţiei, în care caz se va proceda imediat la executarea acelor condiţii. Dacă nimeni nu va cere anularea, fie a cumpărarei, fie a donaţiei sau legatului, procurorul tribunalului situaţiei imobilului va cere a se vinde prin licitaţie publică, şi preţul esti se va vărsa la casa corporaţiei. Din momentul ce procurorul va adresa tribunalului această cerere, nimeni nu mai poate intenta acţiunea în anulare acordată mai sus. Art. 80.—Corporaţiile sunt sub privegherea şi autoritatea Camerei fie meserii in a cărei circumscripţie se află. Art. 81.— Ministrul numeşte pe lingă fiecare corporaţie dintre membrii corporaţiei un comisar al guvernului, însărcinat să vegheze ca legea, regulamentul ei şi statutele să fie observate. Acest comisar îndeplineşte însărcinările sale în mod gratuit. Ministrul poate numi şi inspectori cari să supravegheze în mod general aplicarea legei, regulamentului şi a statutelor. Art. 82. — Comisarul guvernului ia parte la toate adunările corporaţiei şi trebue să fie încunoştiinţat despre orin ce convocare a lor. Art. 83.—In caz de a se numi ins CAP. VII Comitetul corporaţiei Art 96. — Comitetul corporaţiei se compune din un preşedinte şi şase membri, aleşi pe timp de trei ani de adunarea specială (art. 90) dintre membri săi Numărul lor se poate mări sau micşora prin statutele corporaţiei. Toţi membri corporaţiei sunt reeligibili. Comisarul guvernului nu poate fi ales nici preşedinte, nici membrual comitetului. Art. 97.—Dacă adunarea specială, deși convocata, nu va alege comitetul, el se va nurîiî de Camera de meserii dintre membrii adunărei speciale şi numirea lor va fi supusă aprobărei ministrului. Art. 98. — Sarcina de preşedinte sau membru al comitetului este * gratuită și obligatorie. Este obligatorie in sensul că cel ales preşedinte sau membru nu poate refuza primirea sarcinei. Art. 99. — Comitetul corporaţiei are plenitudinea jurisdicţiei, adică facultatea de a rezolva orice afacere sau chestie care ar privi pe corporaţie, afară de ceea ce prin lege, prin regulament sau prin statute s’a rezervat adunărei generale sail speciale ori altor organe ale corporaţiei. Art. 100.—In comunele unde nu vor exista corporaţii, atribuţiile comitetului pentru liberarea brevetelor şi carnetelor trec la comitetul corporaţiei din comuna cea mai apropiată. Această comună se va fixa prin o decizie ministerială care se va afişa la primăria comunei care n’are corporaţie. Pină la această fixare, ori ce meseriaş este in drept a se adresa la orî-care din corporaţiile comunelor limitrofe. In caz cind nu va exista o corporaţie nici în comunele limitrofe, Camerajie meserii va libera brevetele şî carnetele. CAP. VIII Camera meseriilor a) Compunerea ci Art. 101,« Camera de comerţ şi industrie, competentă a exercita atribuţiile ce i se dau prin lege, va forma o secţie deosebită, numită"aCamera de meserii». Această Cameră se compune : In Bucureşti din 12 membri, dintre cari 6 delegaţi ai Camerei da comerţ şi industrie, iar cei lalţi 6 aleşi de adunarea comitetelor corporaţiilor circumscripţiei Camerei. In celelalte reşedinţe de Camere de comerţ şi industrie, din 6 membri, dintre cari 3 delegaţi ai Camerei de comerţ şi industrie, iar trei aleşi de adunarea comitetelor corporaţiilor din circumscripţia acelei Camere. Art. 102. — Preşedintele Camerei de comerciu şi industrie va convoca la reşedinţa sa pe toate comitetele corporaţiiilor din circumscripţie spre a alege ,pe delegaţii cari au să compună secţia numită Camera de meserii. Această convocare se va publica în Monitorul Oficial cel puțin trei zile înainte fie data convocărei. Art. 103.—Orice contestație relativă la alegerea sau numirea delegaților se va rezolva de miniter. îndată după aprobarea ministerului, Camera meseriilor se constitue prin alegerea unui preşedinte din sinul ei. Art. 104.—Toţi membrii Camerei de meseriilor vor funcţiona pe timp de trei ani. In caz cind un membru al Camerei de meserii, delegat de Camera de comerciu şi industrie, va înceta de a fi membru al acestei Camere din urmă, se va proceda la numirea altuia conform celor prescrise, și de la data acestei numiri el va înceta de drept de a mai face parte din Camera de meserii. b) Atribuțiile ei Art. 105.—Toate cestiunile privitoare la aplicarea legei se rezolvă din oficiu, sau după cererea oricărui interesat, de Camera meseriilor. Art. 10Q.— Ori ce încheiere a Camerei meseriilor este supusă apelului la minister în termen de o lună de la data ei. Art. 107.—Dreptul de apel se poate «o.v.ii, Jc cel luiGiesai, pe comitetul corporaţiei și de comisarul guvernului. Art. 108. —Orî-ce hotărirea adunărei generale sau speciale, precum și a comitetului corporației, poate fi atacată cu apel la Camera meseriilor. Termenul de apel este de cincisprezece zile de la data hotărireî. In acest caz, hotărirea Camerei meseriilor este supusă recursului la minister in termen de 15 zile de la data ei. Art. 109.— Dreptul de apel, prevăzut in articolul precedent, contra hotăririlor comitetului Corporaţiei se poate exercita de comisarul guvernului şi de un număr de cinci membri ai corporaţiei, iar în contre hotăririlor adunărilor generale şi speciale, de aceiaşi, precum şi de comitetul corporaţiei. Asemenea şî dreptul de recurs în contra hotărirei Camerelor de meserii date asupra unui apel, asupra unui apel. Art. 110. — Numai apelul sau recursul exercitat de comisarul guvernului suspendă executarea hotăririîor. CAP. IX Comisia de arbitri a) Compunerea ei b) Atribuţiile ei Art. 111. — In fiecare corporaţie se va întocmi o comisie de arbitri, compusă din cinci persoane: din comisarul guvernului, ca preşedinte, din doi membri aleşi de patroni şi din doi membri aleşi de lucrători. Va fi un număr egal de supleanţi aleşi ln acelaşi mod ca şi membrii. Asemenea se va numi şi un supleant al guvernului. Art. 112.—Pentru alegerea membrilor şi supleanţilor se vor forma adunări deosebite de patroni şi de lucrători, şi fiecare adunare va alege pe ai săi. Atit adunarea patronilor, cit şi cea a lucrătorilor, pot alege, fără deosebire patroni, maeştri sau lucrători. In adunarea lucrătorilor fac parte şi maeştrii cari lucrează cu salariu la un patron. In adunarea patronilor intră şi maeştrii cari lucrează pe socoteala lor. Art. 113. — Membrii comisiei de arbitri trebue să fie majori şi să se bucure de drepturile civile şi politice. Nu e nici o deosebire între ei, dacă sint aleşi de unii sau de alţii şi pot lucra oricum ar fi. Ei sa aleg pe timp de trei ani şi sînt reeligibilî. Prin statutele corporaţunilor li se poate acorda o indemnizare pentru fiecare şedinţă. Indemnitatea va fi de maximum cinci lei şi nu se va plăti decît maximum două şedinţe pe săptămina. Art. 114.— Comisia de arbitri e chemată a deslega neînţelegerile dintre meseriaşi. Ea va încerca mai întiiu să împace pe părţi. Art. 115. —Meseriaşii sint datori să se presinte înaintea comisiei spre a putea ajunge la împăciuire pentru toate neînţelegerile dintre ei ca meseriaşi. Ei nu se vor putea adresa la justiţia ordinară pînă ce snai întîi ei nu se vor fi presentat înaintea acestei comisii spre a ’i împăca. Comisia va încheia un proces-verbal prin care va constata că s’a făcut încercarea de împăciuire şi că n’a reuşit. Copie lelansată de preşedintele comisiei se va libera ori cărei din părţi, după cerere chiar verbală. Art. 116.—Pentru împăciuire comisia de arbitri poate să lucreze şi un număr de trei. Art. 117.— Dacă comisia nu va reuşi să împace pe părţi, ea le va judeca numai dacă vor consimţi prin act scris a fi judecate. c) Procedura Art. 118.—Comisia, compusă din cinci membri, va judeca in mod sumar şi hotărîrea se va da prin majoritate de voturi. Art. 119. — înaintea comieî părţile se prezintă şi se apără singure, fără advocat sau sfătuitor. Minorii pot fi prezenţi, însă ei sunt reprezentaţi de reprezentanţilor legali. Art. 120.— Ambele părţi se vor prezenta de actul scris, semnat de ele, prin care consimt a se judeca înaintea comisiei de arbitri, şi judecata va urma imediat, sau se va fixa pentru altă zi, care se va da în cunoştinţa părţilor, fără a li se mai comunica vre o altă citaţie sau încunoştiinţare. Comisia poate să se pronunţe îndată Numele, pronumele, meseria şi domiciliul patronului ~ Data intrării la patron Extras de condiţiile esenţiale ale convenţium părţilor Plăţile de salariu Data eşireî de la patron patronul cit şi responsabili de patronului păeste dator să Art. 67.—Două sau mai multe corpo- pectorii prevăzuţi la art. 81, se va de raţii plt să fuzioneze şi să formeze o singură corporaţie. In privinţa aceasta se vor observa cele prescrise pentru formarea corpoaţiei. înainte de votarea, fuziunea se va face un inventar amănunţit de tot activul şi pasivul corporaţiilor ce vor să fuzioneze şi se va avea in vedere la votare. In caz de a se admite fuziunea, averea fiecărei corporaţii va servi întiîi la plata datoriilor şi împlinirea obligaţiunilor fiecărei din ele, şi numai restul va deveni averea neiei corporaţii, termina atribuţiile lor prin o decizie mainisterifilă publicată în Monitorul Oficial. CAP. VI Adunările membrilor corporaţiei Membrii corporaţiei se întrunesc în adunăre generală sau in adunare specială. Art. 85. — Adunarea generală se compune din toţi membrii corporaţiei, fara deosebire de naţionalitate saui de sex, fie patronii, maeştri sau lucrători. Ei trebue să fie majori şi să nu fie condamnaţi la perderea drepturilor cetăţeneşti sau interdicţie corecţională, precum asemenea să nu fie faliţi sau interzişi. Art. 86. — Atribuţiile adunărei generale sunt: 1) Alegerea preşedintelui adunărei; 2) Votarea regulamentului interior al adunărei; 3) Votarea budgetului anual al corporaţiei ; 4) Examinarea şi aprobarea socotelilor; 5) Aprobarea cotizaţiilor fixate de comitetul corporaţiei. Art. 87. — Adunarea generală se întruneşte in mod ordinar cel puţin odată pe an. Statutele fiecărei corporaţii vor fixa epoca şi durata întrunirii adunărei ordinare. Art. 88.—Convocarea adunărei se face de comitetul corporației. Dacă comitetul n’o convoacă la epoca arătată prin statute, convocarea o face comisarul guvernului. Art. 89.—Se poate convoca adunarea generală in mod extraordinar ori cind ar fi nevoe sau în caz cind o treime din membrii corporației o va cere ori comitetului ori cormisarului guvernului. Atit comitetul cît și comisarul sint datori să convoace adunarea generală extraordinară. Art. 90. Membrii corporației cari se pot întruni în adunarea specială trebue să fie majori și să se bucure de toate drepturile civile şi politice. Sunt excluşi de la această adunare : 1) cei condamnaţi la degradarea cetăţenească saft la interdicţie corecţională; 2) faliţii şi 3) interzişi. Art. 91. Atribuţiile acestei adunări speciale sunt : 1) Votarea şi modificarea statutelor, şi ( 2) Alegerea membrilor comitetului corporaţiei. Art. 92.—Convocarea adunărei speciale se face, ori cind va fi nevoe, de comitetul corporaţiei sau de comisarul guvernului, fie de la sine, fie după cererea unei treimi din membrii corporaţiei. Art. 93.—Adunarea generală i se prezidă de comisarul guvernului pină îşi alege preşedintele. Art. 94.—Membrii corporaţiei, cari nu vor fi plătit cotizaţiile, pot fi opriţi prin stătute de a lua parte la timp mărginit atit la adunarea generală cit şî la cea specială. Art. 95. — Adunarea generală, ca şi cea specială, pot să se subimpartă în două societăţi deosebite, una de patroni şi maeştri cari lucrează pe socoteala lor, şi alta de lucrători sau maeştri cari lucrează cu salariu la un patron. Ele se mai pot subimpărţi şi după diferitele ■meserii din care se compune corporaţia Toate aceste secţii nu pot danici hotârire obligatorie pentru corporaţie Ele sunt menite apregăti înţelegerea între diferiţi meseriaşi şi diferite meseri. SPDA ILUSTRATA No. 35, apărută azi Sîmbătă 31 August cuprinde pe lingă numeroase ilustraţiuni, splendide şi următorul sumar : Cronica Modei de Laura. Lucru Manual- Explicarea. Cravurelor. Fără ertare, nuvelă de Roma. Flori, versuri de Chr. N. Dimitrescu. Noul premiu al „Model“. Gratis tiparul unui elegant Corsaj Cea Abonament pe 6 luni Lei 6 n „ 1 an „ tO Administraţia str. Sărindar II 20 bani «Moda Ilustrată» 20 lt.nl