Adevěrul, septembrie 1902 (Anul 15, nr. 4702-4731)

1902-09-01 / nr. 4702

barth­tică I gépfembre 1902 A devérm Loc­ul naştere! .­­ . . .­­ Data naşteriî...... . . . Cetăţean român. Statul străin 'căruia el aparţine ca' cetaţean . . . ..... . ... Protecţiunea romina. Starea civilă..................... Obrazul Părul ........... Ochni ...... Alte semne......................................... Semnătura titularului, Art. 10.—Forma brevetului (de maes­tru al unui absolvent de şcoală de me­serii, pentru exerciţiul meseriei în co­munele, rurale, va fi aceeaşi din artico­lul precedent, cu d­eosebir­e că însemnă­rile pe partea stingă internă vor fi pre­cum urmează: No. . Ziua . Luna . Anul 190.. BREVET DE MAESTRU 1« meseria da ..... . Pentru comune rural» Liberat d. . absolvent al școalei de meserii, în baza art. 9, aliniatul penultim din legea pen­tru organizarea meseriilor. (L. S.) Semnătura emitentului, Art. 11.— Numai maeștrii pot fi pa­troni, adică pot întrebuinţa in exerci­ţiul meseriei lor elevi sau lucrători. Art. 12.—Oi­ce particular sau socie­tate comercială poate întreprinde exer­ciţiul unei meserii, însă întrebuinţind numai maeştri, cari la rindul lor, pot avea elevi sau lucrători. ^Particularul sau societatea nu sunt pa­troni, ci întreprinzători. Art. 13.— Ori­ce cerere de brevet se va adresa în scris la comitetul corpo­raţiei. Această cerere va conţine: 1) Numele şi pronumele, 2) .Locul naşterei, 3) Data naştere­, 4) Cetăţenia romină sau străină, sau protecţiunea romină, 5) Starea civilă, 6. Enunţarea actelor ce se vor ală­tura. Dacă cei care va cere liberarea bre­vetului, nefiinn­ din localitate sau nein­­văţind în localitate meşteşugul ca elev sau ca lucrator, n’ar fi cunoscut de comitetul corporaţiei, el va trebui, în ori­ce caz, să­­prezinte şi acte dovedi­­oare de identitate şi de moralitate. Dacă prin o­ lege n’ar fi dispus alt­fel, aceste acte vor emana de la pri­marul comunei unde s’a născut sau unde este domiciliat petiţionarul. Iden­titatea supuşilor unui stat străin se­­poate constata şi prin paşaport. Prin actele de moralitate se înţelege dacă persoana se bucură în localitate de bune purtări şi, nu e cunoscută că a suferit o condamnaţie penală sau că e declarată falită ori izbită de altă inca­pacitate. Art. 14. -Cererea se va înscrie intr’un registru şi se va da petiţionarului chi­tanţă de primirea cerere!. Art. 15.— In termen de cinci-spre-zece zile cei mai tirziu­, comitetul e dator să libereze sau să refuze brevetat prin o decizie motivată. Trecerea termenului de cinci-spre-zece zile fără ca comitetul să se fi pronunțat se consideră ca un refuz. Art. 16.—Meseriașul, căruia s’a refu­­sat, fie expres, fie prin trecerea terme­nului, liberarea brevetului, are drept de apel la Camera de meserii în termen cinci­spre­zece zile de la data refu­­­tului liberăreî brevetului. Contra deciziei Camerei de meserii el poate face recurs la minister in termen de zece zile de la data deciziei. Atit în caz de apel cit şi de recurs se va putea libera brevetul de autori­tatea care s’a pronunţat asupra apelu­lui sau recursului. Atit apelul cit şi recursul vor con­ţine indicaţiile din cerere, prevăzute la art. 13. Art. 17.— Ori­ce persoană interesată, precum şi comisarul guvernului, poate­ face contestaţie la liberarea brevetului înainte de a se fi liberat. Asemenea se poate face de-a dreptul apel şi recurs în termenele arătate. Art. 18.—O cerere de brevet refuzată se poate reinoi îndată ce s’ar Îndeplini lipsa pentru care ea a fost respinsă. In caz de perderea termenului, cere­rea se va putea imediat reinoi, chiar fără a se exercita dreptul de apel. Art. 19. — Cind brevetul liberat s’ar anula, se va face cunoscut acea­stă_anu-^ lare atit meseriașului cît și comitetului corporației, spre a’l șterge din registru şi a’l opri de a l­­cita meseria, con­form art. 130. Art. 20.—In caz de perdere a breve­tului, se va înştiinţa ministerul, care va publica această perdere precum şi anu­larea brevetului prin Monitorul­ Oficial. După publicare, se va libera alt bre­vet cu acelaşi număr şi aceeaşi dată, cu menţiunea că s’a reinoit la data ciad se v­a libera. Art. 21.—Comitetul corporaţiei a da­tor să libereze brevetul la următoarele persoane: 1) Aceluia care a fost lucrător la un patron cel puţin douî ani şi va dovedi aceasta cu carnetul său ; 2) Aceluia care are o diplomă de ab­solvirea unei şcoli speciale, di­ploma re­cunoscută de minister ca echivalentă cu brevetul de maestru. Această recunoaştere se va­­face prin o decizie ministerială. Ea se poate revoca în acelaşi mod. In cazul acesta, cei care pînă în momentul revocărei se aflau în şcoală, se bucură de dreptul ca diploma să fie considerată ca echivalentă cu brevetul de maestru; 3) A­celuia care va dovedi prin ori­ce acte sau certificate că a condus cel pu­ţin două ani un atelier în meseria pen­tru care cere brevetul.; 4) Aceluia care va trece un examen înaintea unei comisiuni. Această comisie se compune din trei membri, dintre cari doii­ aleşi de comi­tetul corporaţiei, confirmaţi de minister, şi unul numit de minister. Ea îşi alege preşedintele. Comisiunea constituită va funcţiona pe timp de un an. Membrii ei pot fi p rea­­leşî sau numiţi din nou. Pină la formarea noueî comisii, cea veche va continua cu lucrările sale. Im ori­ ce caz, un examen început se va termina de aceeaşi comisie. Dacă comisia n’ar putea lucra, fie din cauza lipsei unui membru, sau pentru Că membrii nu s’ar aduna in urma con­­vocăreî, sau pentru ori­ ce cauză, se va încerca o a doua convocare în termen cel mult de cinci zile de la ultima con­vocare. Dacă nici la această convocare^­tcomisia nu se va aduna şi lucra, minis­trul va in­vita pe comitetul corporaţiei- Ca imediat să aleagă alt membru sau alţi membrii şi va constitui o comisie *de hoc pentru rezolvarea cererilor pen­dinte. Dacă comitetul nu va alege mem­brii în timpul indicat de minister în invitaţia sa, ei vor fi numiţi­ de minister. Condiţiile examenului pentru ori­ce meserie se vor decide de minister, după luarea prealabilă a avizului Camerelor de meserii, şi dispoziţia ministerială se va publica prin Monitorul Oficial. Asemenea se va proceda şi pentru­­ modificarea dispoziţiei deja publicate. Art. 22. — Absolvenţilor şcoalelor de meserii, ale căror certificate nu vor fi recunoscute de minister ca echivalente cu brevetul de maestru, se va libera brevetul de maestru, pentru exercitarea meseriei in comunele rurale, în forma arătată la art. 10 de mai sus. Art. 23. — Comitetul corporației va ț­ine un registru special, la care va în­scrie toate brevetele liberate. Fie­care pagină a registrului va con­ţine indicaţiile cari trebue să figureze in brevet. Pentru fie­care, brevet liberat se va plăti o taxă de 30 bani. Liberarea brevetului se constată prin subscrierea posesorulu­i în registrul men­ționat raaî sus și ea dovedeşte că taxa s’a achitat. b) Carnetele de lucrător Art. g1.—Nimeni nu va putea fi primit ca lucrător dacă nu va avea un carnet. Carnetul este o cărțulie In 8° carto­nată cu 9 foi. In prima foae, la pagina iniția, se va conține următoarele : Art. 25.—Cererea de carnet se va face conform celor prescrise pentru brevet la art. 13, cu deosebire că, în caz cind lucrătorul va fi minor neemancipat, se va arăta in cerere și numele reprezen­tantului să fi legal, iar cererea va fi semnată și de acel representant legal. Toate dispozițiile relative la brevete, coprinse în art. 14—20 și in art. 23, se aplică și la carnete. Art. 26. — In carnet patronul nu va trece nici o altă însemnare de­cît ceea­­ce arată rubrica tipărită. In caz de abatere, afară de pedeapsa cu amendă (vezi art. 128, No. 10 de mai la vale), carnetul se va preschimba cu cheltuiala patronului care a înscris, ,chiar după cererea sau cu consimțămîn­tul lucrătorului, însemnări străine de textul rubricei. Art. 27.—Comitetul corporaţiei e da­tor să libereze carnetul la următoarele persoane: 1) Aceluia care are un certificat de elev. 2) Aceluia care are un act echivalent cu certificatul de elev (vezi mai jos art. 30, No. 2)­ 3) Aceluia care a lucrat in speciali­tatea pentru care cere carnet cel puţin cinci ani intr’o fabrică, atelier sau şan­tier, în ţară sau în străinătate. Dovada se poate face prin ori­ce mij­loace. 4) In fine aceluia care a trecut un «examen conform celor prescrise la No. 4 de sub art. 21 pentru liberarea de libret. No. . . Ziua .. . Luna... Anul 190 . CARNET DE LUCRATOR IN MESERIA DE ...... . Liberat d......................................... in baza legei pentru organizarea mese-­ riilor. Locul nasterei.................................... . Data nașterei................................ . . Cetăţenia romină.................................... Statul străin căruia aparţine ca cetă­ţean Protecţiunea romină. . . . . . Starea civră............................................ Cn­ cazul . . .........................................1 Parul. Ochii. Diverse semne Numele și pronumele reprezentantului legal, adică al tatei, sau al mamei, sau al tutorului. (L. S.) Semnătura emitentului­ Semnătura titularului, Semnătura reprezentantului legal La pagina a doua va fi reprodus tex­tual art. 36 și 37 din lege, precum și art. 26, 48 și 49 din acest regulament Cele­lalte pagine vor cuprinde fie­care in parte următoarele : Semnătura patronului, c) Certificatele de elev Art. 28.— Ori­ cine poate intra la un patron, cu sau fără­ plata, pentru învă­țătura unei meserii. Art. 29. - Copiii cari nu vor fi împli­nit virsta da 12 ani nu pot fi primiţi ca elevi, afară numai dacă Camera de meserii, in mod excepţional, va da in­­dividual autorizaţiunea, după avizul co­­mtribuirii corporaţiei prin o încheere mo­tivată. Cu toate acestea, meseriile cari pot fi vătămătoare sănătăţei sau nepotrivite cu­­forţele fizice ale copiilor, aceştia nu vor putea fi primiţi sub nici un c­uvînt ca elevi de­cit de la 14 ani împliniţi. Ministrul ascultind avizul Camerelor de meserii, va fixa lista acestor meserii şi o va publica prin Monitorul Oficial. Chestia certificatelor de elevi Art. 30.—Comitetul corporației este dator să libereze certificatul de elev ur­mătoarelor persoane: 1) Aceluia care a urmat învățătura la un patron de la treii ani cel puțin pînă la cinci ani cel mult, după cum pentru fie­care meserie se va statornici prin statutele corporaţiei. După propunerea sau avizul comite­tului corporaţiei, Camera de meserii, cu aprobarea ministrului, poate admite ex­­cepţiuni, prin o măsură generală, în cît priveşte durata învăţăturei la patron pentru unele meserii. Fie­care patron e dator să dea elevu­lui o dovadă de timpul cît a învăţat la dinsul meseria ; 2) Aceluia care, învăţind meşteşugul in instituţiunî şcolare sau industriale din ţară sau din străinătate, a dobîndit certificate recunoscute de minister ca echivalente cu certificatele de elev. Ministerul va hotărî, luînd avizul Ca­merelor de meserii, printr’o decizie pu­blicată in Monitor­ul Oficial, cari sint in­stituțiile școlare sau industriale ale că­ror certificate se recunosc ca certificate de elev. Art. 31.—Comitetul corporației e da­tor, in termen de 15 zile cel mult de la cerere, să libereze certificatul de elev. Toate dispoziţiile de la brevete şi car­nete se vor aplica şi la liberarea certi­ficatelor de elev, în cît priveşte cererea, apelul şi recursul, precum şi registrul pentru înscrierea certificatelor. CAP. III Relaţiile dintre meseriaşi a) Dispoziţii generale Art. 32. — Relaţiile speciale dintre meseriaşi se regulează prin lege şi prin convenţia părţilor. Ori­ce convenţie, insă, dintre elevi şi lucrători cu patronii, nu va­ fi definitivă de­cît după trecerea unui termen de încercare, care este da o lună pentru, elevi şi de 15 zile pentru lucrători. La dispoziţiile aliniatului care precede nu se poate deroga chiar prin consimţi­ţii intui părţilor. Relaţiile dintre un antreprenor, fie particular sau [[societate, nu se pot în­­­cheia de­cit cu maeştrii sau cu patro­nii, cari singuri pot avea elevi sau lu­crători in exerciţiul meseriei. Art. 33. — Convenţiile minorilor se vor încheia tot­dea­una în scri de re­prezentanţii lor legali. Convenţiile lucrătorilor pot fi verbale. In ori­ce caz, însă, stipulaţiile relative la salariu­ şi la termen trebue să fie menţionate pe scurt in carnet. b) Relaţiile dintre patron şi elevii Art. 34. — Elevul este dator să se supună disciplinei părinteşti a patronu­lui. Asemenea e dator să dea ascultare lucrătorului care ţine locul patronului. Art. 35.— Patronul este dator să în­veţe pe elev meşteşugul, povăţuindu-1 şi ocupindu-1 cu lucrul. II va întrebuinţa numai la lucrările meşteşugului şi potrivit cu virsta şi cu puterea lui fizică. Nu-1 va putea inda­tora să facă servicii domestice. Art. 36.— Elevul nu poate fi îndato­rat să lucreze mai mult de o ore pe zi, dacă n’a împlinit 14 ani, şi nici ma! mult de 10 ore, dacă e in virstă de 14—16 ani. In orele de lucru se coprind şi orele de şcoală. Timpul de lucru nu va fi continuu, ci întrerupt cu repauze şi cel pu­ţin cu un repauz de o oră. Art. 37.— Elevul pini­ la 16 ani îm­pliniţi nu va putea fi întrebuinţat la lucru noaptea, adică de la 8 ore" seara pină la 5 dimineaţa. Art. 38.— Patronul este dator să ve­gheze ca elevul să nu fie jignit în dem­nitatea lui de către oamenii casei. Asemenea el e dator să îngrijească de creşterea morală şi religioasă a ele­vului, lăsindu-i timp liber şi îndatorin­­d­u-l de a merge şi a asista la serviciul divin în zilele de sărbătoare ale reli­giei lui. El va priveghia ca elevul să îndeplinească această îndatorire. El va îndatora pe elev să meargă la şcoală. In fine, patronul e dator să vestească pe părinţii elevului, sau pe reprezen­tanţii lui legali, pr­ec­um şi pe directo­rul școalei, despre cazul cind ar suferi de o boala, precum și despre ori­ce e­­veniment grav ce ar putea să-l intere­seze. Art. 39.— In caz cind un elev ar fugi de la patronii reprezentanţiî săi legali vor fi somaţi, in urma plî’egerei verbale sau scrise a patronului, de către comi­tetul corporaţiei ca să-i readucă in ser­vicii­ : dacă elevul, fără just motiv, nu se va reîntoarce, reprezentanţii săi le­gali vor fi responsabili de despăgubiri către patron. Art. 40.— Nici un patron nu poate., primi pe un elev fugar. In caz de a-l primi cu bună ştiinţă, este obligat soli­dar cu elevul sau reprezentanţii săi le­gali să despăgubească pe fostul patron de paguba ce-i cauzează fuga elevului. Art. 41.— Convenţia dintre patron şi elev se poate rezilia imediat sau după­­o denunţare cu 15 zile înainte. Art. 42.— Patronul poate rezilia ime­diat convenția în cazurile următoare : 1) Dacă elevul comite vere-un furt,­­abuz de încredere sau escrocherie ; 2) Dacă lovește sau insultă grav pe patron sau pe o persoană din familia­­lui; 3) Dacă elevul este atins de o boală contagioasă­. Art. 43.— Elevul sau reprezentantul său legal poate rezilia imediat conven­ţia în cazurile următoare : 1) Dac­*patronul abuzează de dreptul săfi de d­iscip­ină părintească ; 2) Dacă patronul comite acte onorale sau pedepsite de lege contra elevului ; 3) Dacă viaţa sau sănătatea elevului ar fi co­npromisa în caz cind ar conti­nua cu lucrul. Art. 4L— Patronul poate rezilia con­venţia, după o denunţare cu 15 zile înainte, in cazurile următoare: 1) Dacă elevul nu-şi îndeplineşte da­toriile impuse prin lege sau prin con­­venţiune ; 2) Da­că elevul este incapabil să în­veţe meşteşugul ; 3) Dacă elevul este atins de o boală care ţine mai mult de două luni ; 4) Dacă patronul voeşte să înceteze exerciţiul meseriei sale. In­­cazul din urmă, patronul este da­tor să despăgubească pe elev de chel­­tuelile ce va avea pină la intrarea lui la un alt­ patron. Art. 45.— Elevul sau reprezentantul său legal va putea rezilia convenţia, după o denunţare cu 15 zile înainte, în cazurile următoare: 1) Dacă patronul nu îndeplineşte da­toriile pe care legea sau convenţia păr­ţilor i le impune faţă de elev; 2) Dacă patronul se strămută cu me­seria sa într’o altă comună ; 3) Dacă patronul e atins de o boală care ţine mai mult de două luni şi nu-şî pune un loc­ţiitor ; 4) Dacă patronul este declara­t in stare de faliment; 5) Dacă elevul vrea să îmbrăţişeze o altă meserie sau o altă carieră. In cazul prevăzut la No. 4, rezilierea va putea avea loc în acelaş mod şi din partea sindicului falimentului; in’cazul prevăzut la No. 5, patronului se cuvine o dreaptă despăgubire. c] Relaţiile dintre patron şi lucrători Art. 46.—Patronul n’are drept să impue lucrătorilor o muncă străină meş­teşugului lor sau convenţiei ior. Munca trebue să fie po’trivită cu pu­terea lo­r fizică. El nu-1 poate obliga a face servicii caznice, afară numai dacă ar exista în privinţa aceasta o obligaţie expres con­venită. Art. 47. -Nici un patron nu poate lua de la alt patron un lucrător înain­te ca convenţia să fi expirat sau să se fi reziliat. In caz contrariu, atit lucrătorul sint solidar despăgubirea cuvenită răsit. Art. 48.—Lucrătorul încredinţeze carnetul sau spre păstrare In mina patronului. Patronul este dator să prezinte acest ,carnet la ori­ce cerere a autorităţilor competinte. Art. 49.—La expirarea termenului convenţiei sau la reziliarea ei, patronul este dator să restitue lucrătorului car­netul, umplind numai însemnările ti­părite din carnet, fără altă adăogire, •fia in favoare? fie In defavoarea lucră­torului, chiar cu consimțimîntul sau despre cererea lucrătorului. Art. 50.—­Convenţia dintre patron şi lucrător se poate rezilia printr’o d­e­nun­­ţare făcută cu 15 zile înainte, afară nu­mai dacă ei vor fi stipulat expres că o asemenea reziliare intre ei nu va putea avea loc. Art. 51.—Lucrătorul nu va putea uza de facultatea de a rezilia convenţia printr’o denunţare, precum se arată în articolul jarecedent, ia caz cind s’a în­voit cu bucata, de cît după ce va fi terminat lucrul Început sau, in caz cind a primit un avans asupra salariului, de cît după ce va fi făcut lucrarea hotărită potrivit­ acelui avans. In cazul din urmă, insă, el poate uza­­de acea facultate dacă va restitui patronului avansul primit. Art. 52.— Patronul care ar da drumul unui lucrător înainte de împlinirea termenului de denunțare, arătat în art. 44, este dator să-i plătească, în mo­mentul chiar al fiecărei, salariul în care lucrătorul avea drept în cursul acelui termen , şi dacă primea şi hrană, salariul va fi îndoit. Art. 53.—Dacă lucrătorul sau­ pa­tronul este chemat la serviciul militar, convenţia se reziliază de drept şi fără despăgubiri. Dacă lucrătorul sau patronul este chemat la concentrări, convenţia nu se reziliază. Lucrătorul însă concentrat n’are drept să ceară salariu pe timpul cit a lipsit. Art. 54. — Patr­onul poate rezilia imediat convenţia in cazurile urmă­toare : 1) Dacă lucrătorul nu îndeplineşte condiţiile contractului; 2) Dacă lucrătorul este atins de o boală contagioasă; 3) Dacă lucrătorul a lovit sau in­sultat grav pe patron sau pe ori­cine din ai casei; 4) Dacă lucrătorul a săvirşit veri­ un furt, abuz de încredere sau excro­­cherie ; 5) Dacă lucrătorul, prin imprudenţă şi fără a ţine seamă de poveţile ce i se dau, pune in pericol siguranţa casei sau a stabilimentului! Art. 55.—Lucrătorul poate rezilia i­­mediatit convenția in cazările urmă­toare: * 1) Dacă patronul nu îndeplineşte da­toriile luate prin convenţie ; 2)­­Dacă patronul este alîns de o boală contagioasă ; 3) Da­că patronul sau alt­cine­va al casei loveşte sau insultă grav pe lu­crător; 4) Dacă sănătatea ori viaţa lucrătoru­lui ar fi in pericol cind ar­ continua cu lucrul ; 5) Dacă patronul săvirşeşte sau în­deamnă pe lucrător să săvirşească acte­ imorale. d) Relaţiile dintre patron şi maeştri Art. 56.—Se aplică dispoziţiile cu­prinse în art. 46, 47 şi 50—55 şi la [relaţiile dintre un patron şi maeştri cari se angajează să lucreze la dinsul. e) Relaţiile dintre un antreprenor şi maeştri sau­ patroni Art. 57.—Asemenea aceleaşi dispo­ziţii din articolul precedent se aplică şi­ la relaţiile dintre un antreprenor şi maeştrii sau patronii cari se ingad­jează să lucreze in socoteala antre­prenorului. CAP. IV Formarea unei corporaţii Art. 58. — Corporaţiunea se poate forma in ori­ce comună din meseriaşii de aceaşi meserie sau de meseri si­milare sau chiar de ori­ce fel de meserii. Art. 59. — Spre a se putea forma o corporaţie, se cere ca să existe un număr de cel puţin 50 meseriaşi, adică de maeştrii şi lucrători, cari să aibă exerciţiul drepturilor civile şi po­litice Art. 60.—Formarea corporaţiei se ho­tărăşte de majoritatea meseriaşilor majori cari vor lua parte la vot. E neapărat ca cel puţin 2/3 din nu­mărul total al meseriaşilor, prevăzuţi ,în articolul precedent, să ia parte la vot. Art. 61.—Cind meseriaşii din diferite meserii vor voi să formeze o singură corporaţie, ei vor vota în parte, după fie­care specialitate, prin majoritate. Art. 62.—In caz cind vereuna din condiţiile prevăzute prin art 59—61 n’ar fi îndeplinită, corporaţia se va anula de Camera de meserii. Dacă insă ea va fi funcţionat trei ani fără să se fi anulat, ea nu se va mai putea anula. Art. 63.—O corporaţie, odată formată, conform celor prescrise mai sus, devine, în puterea legii, o persoană juridică, ad­ică o fiinţă capabilă de a avea drep­turi şi datorii (vezi art. 78). Art. 64.— Ori­ce corporaţie trebue să-şi voteze statutele ei. Aceste statute vor fi aprobate de Ca­mera de meserii. Ea trebue să se pronunţe asupra a­­probărei statutelor In termen de o lună de la comunicarea ce i se va face a a­­celor statute. In termen de 15 zile de la darea a­­ceieî închegri, ori­ce membru al corpo­raţiei precum şi­ comisarul guvernului pot apela la minister. Ministrul se va pronunţa in termen de 10 zile de la expirarea termenului­­de apel de odată asupra tuturor cereri­lor de apel. Art. 65.—Statutele vor conţine : 1) Meseriile cari au să formeze cor­poraţia ; 2) Drepturile şi datoriile membrilor corporaţiei; 3) Cuantumul cotizaţiilor fie­cărui membru. Aceste cotizaţii nu vor putea trece peste 4 la sută din salariul anual al fie­cărui lucrător sau maestru care lu­crează cu salariu la un patron­­­ist pentru patroni sau maeştri cari lucrează pe socoteala lor, cel puţin îndoit şi cel mult întreit cotizaţia unui lucrător 4) Modul compunerea şi alegerei, pre­cum şi întinderea atribuţiilor comitetu­lui corporaţiei; 5) Modul de constituire şi de func­ţionare al adunărei generale a corpo­raţiei; 6) Modul de administrare şi de con­trol al averei corporaţiei, precum şi modul de verificare al bilanţului anual; 7) Dispoziţiunile privitoare la persoana sau persoanele cari au să reprezinte corporaţia alară sau pe lingă comitetul corporaţiei, faţă de autorităţi sau faţă de cel de al treilea ; 8) Condiţiunile în cari se pot schimba statutele. Art. 66.—Statutele nu vor putea con­ţine nici o dispoziţie care să restrîngă sau să paralizeze drepturile asigurate membrilor prin lege. CAP. V .Caracterul obligatoriu, scopul, în­tinderea capacităţei juridice şi controlul corporaţiei Art. 68.—Ori­ce meseriaş­ieta comună face parte de drept şi in mod obliga­toriu din corporaţia speciali­tăţei sale. Art. 69.—In caz cind cine­va exercită mai multe meserii, el va alege corpo­raţia din care voeşte a face parte­ ‘ Dacă nu va face o alegere in mod expres, el va fi presupus că a pies cor­poraţia la care ar fi plătit cotizaţia sau­ faţă de care ar fi făcut un act oare­care. In ori­ce caz, ori­cari din comite­tele corporaţiilor vor întreba pe mese­riaş de a alege şi dacă în termenul ce i se va fixa nu se va pronunţa, ele vor înştiinţa Camera de meserii, care va decide in care corporaţie meseriaşul are să rămină. Art. 70.—Se poate admite intr’o cor­poraţie ca membrii onorari numai ma­eştrii cari au încetăt de a exercita me­seria. Art. 71.—Orî­ce meseriaş dintr’o co­­m­ună în care nu va exista o corporaţie pentru meseria sa, e in drept a se în­scrie la corporaţia existentă în comuna învecinată. îndată însă ce se va forma o corpo­raţie în acea comună, meseriaşul înce­tează de drept de a mai face parte din comuna învecinată şi va face parte din corporaţia comunei sale. Art. 72.—Membrii corporaţiei, în caz de a întârzia cu plata cotizaţiilor şi a­­menzilor convenţionale stabilite prin statute, vor fi supuşi legii de urmărire a contribuţiilor. Spre acest sfirşit, comitetul corpora­ţiei v­a interveni la administraţia finan­ciară, trimiţindu-i un tablou in care se va arăta numele şi pronumele meseria­şilor, precum şi suma ce datoreşte fie­care din ei. Art. 73.—Scopul corporaţiei este: 1) De a ridica simţul de onoare pro­fesională şi de a menţine ordinea şi u­­nirea între meseriaşi; 2) De a apăra interesele comune ale , meseriei sau ale meseriilor cari for­mează corporaţia; 3)­­De a îngriji de starea morilă şi de perfecţionarea cunoştinţelor technice ale lucrătorilor şi elevilor; 4) De a organiza ajutorul mutual prin­tre meseriaşi; 5) De a face ca meseriaşii să se de­prindă a supune rezolvarea neînţelege­rilor dintre ei la comisia de arbitri. Art. 74. — Corporaţiile sunt datoare, vpotrtivit mijloacelor dă cari vor putea dispune: 1) Să înfiinţeze case de asigurări sau să asigure pe membrii coloraţiei la so­cietăţi de asigurare contra boalelor, ac­cidentelor, infirmităţilor, cazurilor de moarte ; 2) Să înfiinţeze biurouri pentru pla­sare de elevi şi lucrători; 3) Să înfiinţeze şcoli speciale şi de adulţi. In aceste şcoli numărul şcolarilor români va fi în ori­ce caz, cel puţin trei sferturi. Art. 75.— In toate cazurile din arti­colul precedent, corporaţia va face sta­tute speciale, cari vor fi aprobate con­form art.­ 64 de mai sus. Veniturile şi cheltuelile fie­cărei din aceste instituţii vor face obiectul unei comptabilităţi speciale şi a unei gestiuni ■'deosebite de aceea a averei corporaţiei. Fondul în numerar s­i efecte se va conserva Ia casa de depuneri. Art. 76 — Două sau mai multe_ cor­poraţii se pot asocia pentru îndeplinirea in comun a îndatoririlor ce le sint im­puse prin art. 74 de mai sus. Art. 77. — Corporaţiunile nu se pot abate nici într’un cl­ip,­de la scopul pen­tru care sint create de lege. Eie nu pot face comerciu, nici orga­niza întreprinderi de lucrări, nici exer­cita meserii pe socoteala lor proprie. Art. 78—De­şi corporaţia este o per­soană juridică, capacitatea eî este măr­ginită, in privința unor acte, precum urmează: 1) Corporaţia nu se poate împrumuta, nu poate înstrăina nici ipoteca averea ei, fără aprobarea Camerei de meserii, conform rt. 64 de mai sus; 2) Corporaţia poate dobândi, prin cum­părare, donație, legat sau ori-ce alt act, tra­ns­ativ de proprietate, imobile numai cari ar fi necesare pentru sediul ei sau al diferitelor instituții ce ar crea, pre­cum : o școală, un biuroft de plasare, o casă de asigurare, etc. Art. 79.—In caz cind imobilul cum­părat n’ar fi destinat după cum se a­­rată în articolul precedent, viriz­area se va anula şi fie­care parte se va pune in starea in care era mai înainte de cum­părare. Asemenea, dacă imobilul ar fi fost dăruit sau lăsat legat contra prescrip­ţiei din articolul precedent, se va pu­tea cere de ori­ce parte interesată anu­larea donaţiei sau a legatului, afară nu­mai dacă prin donaţie sau legat nu s’ar­ fi dispus ca imobilul să fie vindut şî ■preţul vărsat la casa corporaţiei, în care caz se va proceda imediat la executa­rea acelor condiţii. Dacă nimeni nu va cere anularea, fie a cumpărarei, fie a donaţiei sau lega­tului, procurorul tribunalului situaţiei imobilului va cere a se vinde prin li­citaţie public­ă, şi preţul esti se va văr­sa la casa corporaţiei. Din momentul ce procurorul va adresa tribunalului această cerere, nimeni nu mai poate intenta acţiunea în anulare acordată mai sus. Art. 80.—Corporaţiile sunt sub prive­gherea şi autoritatea Camerei fie me­serii in a cărei circumscripţie se află. Art. 81.— Ministrul numeşte pe lin­gă fie­care corporaţie dintre membrii corporaţiei un comisar al guvernului, însărcinat să vegheze ca legea, regula­mentul ei şi statutele să fie observate. Acest comisar îndeplineşte însărcină­rile sale în mod gratuit. Ministrul poate numi şi inspectori cari să supravegheze în mod general a­­plicarea legei, regulamentului şi a sta­tutelor. Art. 82. — Comisarul guvernului ia parte la toate adunările corporaţiei şi­­ trebue să fie încunoştiinţat despre orin ce con­voca­re a lor. Art. 83.—In caz de a se numi ins­ CAP. VII Comitetul corporaţiei Art 96. — Comitetul cor­poraţiei se compune din un preşedinte şi şase mem­bri, aleşi pe timp de trei ani de aduna­rea specială (art. 90) dintre membri săi Numărul lor se poate mări sau mic­şora prin statutele corporaţiei. Toţi membri corporaţiei sunt reeligi­­bili. Comisarul guvernului nu poate fi ales nici preşedinte, nici membru­­al comi­tetului. Art. 97.—Dacă adunarea specială, de­și convocata, nu va alege comitetul, el se va nurîiî de Camera de meserii din­tre membrii adunărei speciale şi numi­rea lor va fi supusă aprobărei ministru­lui. Art. 98. — Sarcina de preşedinte sau membru al comitetului este * gratuită și obligatorie. Este obligatorie in sensul că cel ales preşedinte sa­u­ membru nu poate refuza primirea sarcinei. Art. 99. — Co­mitetul corporaţiei are plenitudinea jurisdicţiei, adică faculta­tea de a rezolva ori­ce afacere sau ches­tie care ar privi pe corporaţie, afară de ceea ce prin lege, prin regulament sau prin statute s’a rezervat adunărei ge­nerale sail speciale ori altor organe ale corporaţiei. Art. 100.—In comunele unde nu vor exista corporaţii, atribuţiile comitetului pentru liberarea brevetelor şi carnete­lor trec la comitetul corporaţiei din co­muna cea mai apropiată. Această comună se va fixa prin o de­cizie ministerială care se va afişa la pri­măria comunei care n’are corporaţie. Pină la această fixare, ori­ ce meseriaş este in drept a se adresa la orî-care din corporaţiile comunelor limitrofe. In caz cind nu va exista o corporaţie nici în comunele limitrofe, Camerajie meserii va libera brevetele şî carnetele. CAP. VIII Camera meseriilor a) Compunerea ci Art. 101,« Camera de comerţ şi in­dustrie, competentă a exercita atribu­ţiile ce i se dau prin lege, va forma o secţie deosebită, numită"aCamera de me­serii». Această Cameră se compune : In Bucureşti din 12 membri, dintre cari 6 delegaţi ai Camerei da comerţ şi industrie, iar cei l­­alţi 6 aleşi de aduna­rea comitetelor corporaţiilor circumscrip­ţiei Camerei. In cele­l­alte reşedinţe de Camere de comerţ şi industrie, din 6 membri, din­tre cari­ 3 delegaţi ai Camerei de comerţ şi industrie, iar trei aleşi de adunarea comitetelor corporaţiilor din circumscrip­ţia acelei Camere. Art. 102. — Preşedintele Camerei de comerciu şi industrie va convoca la re­şedinţa sa pe toate comitetele corpora­­ţiiilor din circumscripţie spre a alege ,pe delegaţii cari au să compună secţia numită Camera de meserii. Această convocare se va publica în Monitorul Oficial cel puțin trei zile îna­­inte fie da­ta convocărei. Art. 103.—Ori­ce contestație relativă la alegerea sau numirea delegaților se va rezolva de mini­ter. îndată după aprobarea ministerului, Camera meseriilor se constitue prin a­­legerea unui preşedinte din sinul ei. Art. 104.—Toţi membrii Camerei de meseriilor vor funcţiona pe timp de trei ani. In caz cind un membru al Camerei de meserii, delegat de Camera de co­merciu şi industrie, va înceta de a fi membru al acestei Camere din urmă, se va proceda la numirea altuia conform celor prescrise, și de la data acestei nu­­miri el va înceta de drept de a mai face parte din Camera de meserii. b) Atribuțiile ei Art. 105.—Toate cestiunile privitoare la aplicarea legei se rezolvă din oficiu, sau după cererea ori­cărui interesat, de Camera meseriilor. Art. 10Q.— Ori­ ce încheiere a Came­rei meseriilor este supusă apelului la minister în termen de o lună de la data ei. Art. 107.—Dreptul de apel se poate «o.v.ii, Jc cel luiGiesai, pe comitetul corporaţiei și de comisarul guvernului. Art. 108. —Orî-ce hotărirea adunărei generale sau speciale, precum și a co­mitetului corporației, poate fi atacată cu apel la Camera meseriilor. Termenul de apel este de cinci­spre­­zece zile de la data hotărireî. In acest caz, hotărirea Camerei mese­riilor este supusă recursului la minister in termen de 15 zile de la data ei. Art. 109.— Dreptul de apel, prevăzut in articolul precedent, contra hotăririlor comitetului Corporaţiei se poate exercita de comisarul guvernului şi de un număr de cinci membri ai corporaţiei, iar în contre hotăririlor adunărilor generale şi speciale, de aceiaşi, precum şi de co­mitetul corporaţiei. Asemenea şî dreptul de recurs în con­tra hotărirei Camerelor de meserii date asupra unu­i apel, asupra unui apel. Art. 110. — Numai apelul sau recur­sul exercitat de comisarul guvernului suspendă executarea hotăririîor. CAP. IX Comisia de arbitri a) Compunerea ei b) Atribuţiile ei Art. 111. — In fie­care corporaţie se va întocmi o comisie de arbitri, compusă din cinci persoane: din comisarul guver­nului, ca preşedinte, din doi membri a­­leşi de patroni şi din doi membri aleşi de lucrători. Va fi un număr egal de supleanţi a­­leşi ln acelaşi mod ca şi membrii. Ase­menea se va numi şi un supleant al guvernului. Art. 112.—Pentru alegerea membrilor şi supleanţilor se vor forma adunări deo­sebite de patroni şi de lucrători, şi fie­care adunare va alege pe ai săi. Atit a­­dunarea patronilor, cit şi cea a lucrăto­rilor, pot alege, fără deosebire patroni, maeştri sau lucrători. In adunarea lucrătorilor fac parte şi maeştrii cari lucrează cu salariu la un patron. In adunarea patronilor intră şi maeş­trii cari lucrează pe socoteala l­or. Art. 113. — Membrii comisiei de arbitri trebue să fie majori şi să se bucure de drepturile civile şi politice. Nu e nici o deosebire între ei, dacă sint aleşi de unii sau de alţii şi pot lucra ori­cum­ ar fi. Ei sa aleg pe timp de trei ani şi sînt reeligibilî. Prin statutele corporaţ­unilor li se poate acorda o indemnizare pentru fie­care şedinţă. Indemnitatea va fi de maximum cinci lei şi nu se va plăti de­cît maximum două şedinţe pe săptăm­ina. Art. 114.— Comisia de arbitri e che­mată a deslega neînţelegerile dintre meseriaşi. Ea va încerca mai întiiu să împace pe părţi. Art. 115. —Meseriaşii sint datori să se presinte înaintea comisiei spre a pu­tea ajunge la împăciuire pentru toate neînţelegerile dintre ei ca meseriaşi. Ei nu se vor putea adresa la justiţia ordinară pînă ce snai întîi ei nu se vor fi presentat înaintea acestei comisii spre a ’i împăca. Comisia va încheia un pro­­ces-verbal prin care va constata că s’a făcut încercarea de împăciuire şi că n’a reuşit. Copie lelan­sată de preşedintele co­misiei se va libera ori­ cărei din părţi, după cerere chiar verbală. Art. 116.—Pentru împăciuire comisia de arbitri poate să lucreze şi un număr de trei. Art. 117.— Dacă comisia nu va reuşi să împace pe părţi, ea le va judeca nu­mai dacă vor consimţi prin act scris a fi judecate. c) Procedura Art. 118.—Comisia, compusă din cinci membri, va judeca in mod sumar şi ho­­tărîrea se va da prin majoritate de vo­turi. Art. 119. — înaintea com­­ieî părţile se prezintă şi se apără singure, fără ad­vocat sau sfătuitor. Minorii pot fi prezenţi, însă ei sunt re­prezentaţi de reprezentanţ­i­lor legali. Art. 120.— Ambele părţi se vor pre­zenta de actul scris, semnat de ele, prin care consimt a se judeca înaintea co­misiei de arbitri, şi judecata va urma imediat, sau se va fixa pentru altă zi, care se va da în cunoştinţa părţilor, fără a li se mai comunica vre o altă citaţie sau încunoştiinţare. Comisia poate să se pronunţe îndată Numele, pro­numele, meseria şi domiciliul pa­­tronului ~ Data in­trării la patron Extras de condiţiile e­­senţiale ale convenţium părţilor Plăţile de salariu Data e­­şireî de la pa­­t­r­o­n patronul cit şi responsabili de patronului pă­este dator să Art. 67.—Două sau mai multe corpo- pectorii prevăzuţi la art. 81, se va de raţii plt să fuzioneze şi să formeze o singură corporaţie. In privinţa aceasta se vor observa cele prescrise pentru formarea corpo­a­­ţiei. înainte de votare­a, fuziunea se va face un inventar amănunţit de tot activul şi pasivul corporaţiilor ce vor să fuzio­neze şi se va avea in vedere la votare. In caz de a se admite fuziunea, ave­rea fie­cărei corporaţii va servi înti­îi la plata datoriilor şi împlinirea obligaţi­unilor fie­cărei din ele, şi numai restul va deveni averea neiei­ corporaţii, termina atribuţiile lor prin o decizie mai­nisterifilă publicată în Monitorul Oficial. CAP. VI Adunările membrilor corporaţiei Membrii corporaţiei se întrunesc în a­­dunăre gene­rală sau in adunare specială. Art. 85. — Adunare­a generală se compune din toţi membrii corpo­raţiei, fara deosebire de naţio­nalitate saui de sex, fie patronii, ma­eştri sau lucrători. Ei trebue să fie majori şi să nu fie condamnaţi la perderea drepturi­lor cetăţeneşti sau interdicţie corec­­ţională, precum asemenea să nu fie faliţi sau interzişi. Art. 86. — Atribuţiile adunărei gene­rale sunt: 1) Alegerea preşedintelui adunărei; 2) Votarea regulamentului interior al adunărei; 3) Votarea budgetului anual al corpo­raţiei ; 4) Examinarea şi aprobarea socotelilor; 5) Aprobarea cotizaţiilor fixate de co­mitetul corporaţiei. Art. 87. — Adunarea generală se în­truneşte in mod ordinar cel puţin odată pe an. Statutele fie­cărei corporaţii vor fixa epoca şi durata întrunirii adunărei or­dinare. Art. 88.—Convocarea adunărei se fa­ce de comitetul corporației. Dacă comitetul n’o convoacă la epoca arătată prin statute, convocarea o face comisarul guvernului. Art. 89.—Se poate convoca adunarea generală in mod extraordinar ori cind ar fi nevoe sau în caz cind o treime din membrii corporației o va cere ori comitetului ori cormisarului guvernului. Atit comitetul cît și comisarul sint da­tori să convoace adunarea generală ex­traordinară. Art. 90. Membrii corporației cari se pot întruni în adunarea specială trebue să fie majori și să se bu­cure de toate drepturile civile şi politice. Sunt excluşi de la această adu­nare : 1) cei condamnaţi la degra­darea cetăţenească saft la interdic­ţie corecţională; 2) faliţii şi 3) in­terzişi­. Art. 91. Atribuţiile acestei adu­nări speciale sunt : 1) Votarea şi modificarea statute­lor, şi ( 2) Alegerea membrilor comitetului corporaţiei. Art. 92.—Convocarea adunărei speci­ale se face, ori cind va fi nevoe, de co­mitetul corporaţiei sau de comisarul gu­vernului, fie de la sine, fie după cere­rea unei treimi din membrii corporaţiei. Art. 93.—Adunar­ea generală i se pre­zidă de comisarul guvernului pină îşi alege preşedintele. Art. 94.—Membrii corporaţiei, cari nu vor fi plătit cotizaţiile, pot fi opriţi prin stătute de a lua parte la timp mărgi­nit atit la adunarea generală cit şî la cea specială. Art. 95. — Adunarea generală, ca şi cea specială, pot să se subimpartă în două societăţi deosebite, una de patroni şi maeştri cari lucrează pe socoteala lor, şi alta de lucrători sau maeştri cari lu­crează c­u salariu la un patron. Ele se mai pot subimpărţi şi după diferitele ■meserii din care se compune corporaţia Toate aceste secţii nu pot da­­nici hotârire obligatorie pentru corporaţie Ele sunt menite a­­pregăti înţelegerea între diferiţi meseriaşi şi diferite me­seri. SPDA ILUSTRATA No. 35, apărută azi Sîmbătă 31 August cuprinde pe lingă numeroase ilu­straţiuni, splendide şi următorul sumar : Cronica Modei de Laura. Lucru Manual- Explicarea. Cravurelor. Fără ertare, nuvelă de Roma. Flori, versuri de Chr. N. Dimi­­trescu. Noul premiu al „Model“. Gratis tiparul unui elegant Corsaj Cea Abonament pe 6 luni Lei 6 n „ 1 an „ tO Administraţia str. Sărindar II 20 bani «Moda Ilustrată» 20 lt.nl

Next