Adevěrul, octombrie 1902 (Anul 15, nr. 4732-4762)

1902-10-01 / nr. 4732

Marti 1 Dc­comi­­re 13112 In această împrejurare situaţia primi­lor miniştri e destul de critică. Szell, le­cind cu fuziunea cu partidul conte­lui Albert Apponyi, nu dispune de o o forţa mai solidă şi mai disciplinată ca coiegul său vienez. El nu poate guverna de cit mulţumită unor incontinue oscilări. El se zbate intr’una contra naţionaliştilor ostili mutualmente. Koerber, cu toată diplomaţia lui, n’a putut stoarce de la Szeli beneficiile pe cari le spera şi se va prezenta cu mîi­­nile goale înaintea parlamentului. In vederea acestor dificultăţi acordul provizor a fost prelungit. S'a ciştigat ast­fel un an, pentru a se putea regula unele chestiuni. Aceasta nu e o ruptură, dar nu e nici o înţelegere. E ceva in­termediar. E mărturisirea oficială a in­suficienţei îngrijitoare, a neputinţei de a stabili un compromis pe baze so­lide. O groaznică dramă de familie din tată, on­orîndu -i copiii şi pe mama lor — Speculaţii nenorocite.—„La Pomul verde".—Drama.­­ Cinci cadavre Viena 5 Septembrie O teribilă dramă de familie, petrecută erî dimineaţă în Neubaugasse a emoţi­onat întreaga Viena. Stăpinul restau­rantului «La Pomul verde» şi-a împuş­cat nevasta şi cei trei copii ai săi—o fată şi doi băeţi,—pentru a se sinucide apoi. Dar să povestim lucrurile pe rînd. Johan Forchtgott se trăgea dintr-o familie nobilă şi bine situată. El era inginer technic şi-şi trecuse în mod strălucit examenele. De la părinţii săi moştenise o avea frumuşică. Zidirea casei din Neubaugasse No. 34 —teatrul fioroasei drame—fusese înce­pută încă pe cind trăiau părinţii lui.­­Ei termină clădirea. In primul etaj al acestei clădiri locuesc soţii Schill, sora şi cumnatul lui Forchtgott. In etajul al doilea, într’un foarte drăguț apartament se aranjase Forchtgott împreună cu fa­milia sa. întreprinderi nenorocite Forchtgott, care era însurat de 12 ani, nr fi putut să trăiască foarte con­fortabil de pe urma dobinzei banilor săi, și a venitului celor trei mari case­ ale­­sale, pe cari le avea în Viena. Forchtgott se apucă insă de fel de fel de Întreprinderi, cari toate nu-î reu­şiră. In speranţa de a-şî înd­repta situ­aţia, şi bănuind un rezultat splendid, el făcu pe sora sa, d-na Schill, să-î­­mprumute 158 de mii de coroane, din partea ei de moştenire. „La pomul verde" In Viena este un restaurant «La po­mul verde» care odată mergea in mod splendid ; cind restaurantul se afla încă în vechea casă, era un renumit așa­­ zis «Aet-Wiener Gasthaus», pentru excelenta sa bucătărie. Cu totul alt­fel se schim­bară lucrurile, cind casa fu rezidită, și cind în locul vechiului şi simplului local răsări un restaurant bogat modern, in­stalat cu tot confortul. Vechii muşterii părăsiră restaurantul, alţi nouî nu fură cîştigaţi, şi mulţi res­tauratori experimentaţi vienezî, işî per­­dură pe rînd avutul luînd în antrepriză acest restaurant. Aşa stăteau lucrurile, cind da odată îi trăzni prin cap lu­i Forchtgott, să ia afacerea pe mină. Rudele şi amicii ii desconsi­iară, eu a­tit mai mult cu cît el nu se pricepea la conducerea unui restaurant şi nici sofia sa nu­­avea în­credere în puterile ei să dea direcţia unei gospodării atit de complicate, şi vaste. Totuşi Forchtgott se încăpăţinase. El zicea, că acest restaurant are un mire viitor, dar că nu şi-a găsit omul. Dezastrul El îşi împlini ghidul. Dar afacerile mergeau rău, din ce în mai rău­. Ajunsa să aibă in cele din ur­mă 400000 lei datorii. El se învoi cu proprietarul casei, ca să închirieze fron­tul casei unei firme comerciale, care se ocupa cu mătăsuri, şi el menţinu nu­­­­aî saloanele de din dos. Ast­fel se mic­şoră in mod simţitor chiria, dar venitu­rile se micşorară şi mai mult, in cît nu acopereau nici strictele cheltuelî. El înţelese că nu o va putea duce mult ast­fel şi în pragul ruinei con­cepu un plan sinistru. Drama In camera de culcare a soţilor Forcht­gott erau instalate şi cele trei paturi ale copiilor. Fetiţa dormea la picioarele soţilor, iar cele­l­alte paturi erau aşe­zate de-a lungul peretelui din stingă. Forchtgott se sculă noaptea și scrise: 3 scrisori : una aurorei sale, d-na Schill, careia îi cerea ertare; una d-lui Carol Hoffmann, conducătorul restaurantului săfi, pe care-l aviza de o sumă de bani, ce era să sosească a doua zi, și cu care să achite personalul; in fine a treia scri­soare şi ultima unui domn din Baden, pe care-1 roagă să-i achite o datorie plă­tind banii d-lui Hoffmann. In urmă nefericitul Forchtgott care-şi pregătise două revolvere încurcate, a ■ftcisíntiiü—probabil—pe soţia sa pe cind dormea. Copiii dorm mai greu­, şi nu s’ai­ deşteptat. Apoi a tras cite un foc de revolver în inima celor doi băeţi ai săî şi a fetiţei sale. Culcindu-se in fine în pat, lingă ca­davrul soţiei sale, şi-a pus Un revolver la timplă şi cel-l’alt la inimă, dînd foc în acelaşi timp. Atenţia nimănui n’a fost atrasă in timpul nopţeî prin vre-un zgomot deo­sebit. E probabil că zgomotul produs le revolvere a fost surd, aceste fiind aplicate aproape de corp. Cadavrele n’au fost descoperite de­cît dimineaţa, de servitori. Toate erau în pat, şi atît soţii Forcht­gott, cît şi copiii lor păreau că dorm. Aseară toate cele cinci cadavre au fost transportate la morgă. Miine va a­­vea loc în­morm­intarea. Hans mi se reînoesc, îmi dau un imbold mai mult spre aplicarea lor. Nu știu dacă tu mi Ie spui sfaturile din practică sau d­in vre-un studiu teoretic. In teorie foarte lesne sunt de aplicat, dar în practică gre­utatea este enormă, şi ca prima cauză este programul studiilor. îmi spui să formez oameni nu după ca­lapodul celor din societate, ci să-i deprinz ca fie-care să se sprijine pe munca, stă­ruinţa, energia, iniţiativa şi voinţa lui proprie, şi apoi, să -l feresc de cultura noastră, a acestora da la oraşe, lipsită de orî­ce personalitate. Adăogi mai departe că, mai cu seamă la ţară, în cadrul mă­reţ al naturei, acestea ’s mult mai uşor de făcut. Oh, ce lesne ar fi dacă am fi lăsaţi în pace, numai în cadrul măreţ al naturei! Dar pe lîngă acest cadru în care, liberi lăsaţi, am putea conform lui să în­drumăm tinerele odrasle ale sătenilor, este cadrul cel mare al oficialităţeî cu or­dinele lui nenumărate în ceea ce priveşte instrucţia ce trebue dată acestor vlăstare. Pînă maî de­ună­zî aveam un program din care ori cum te-aî fi căznit, nu ai fi putut să scoţi de­cît oameni după cala­podul celor de la oraşe, program încăr­cat numai cu aritmetică, gramatică, şti­inţe, geografie, istorie, etc. Atunci tot maî ţi-era cu puinţă să te »­baţi de la el, avindu-1 singur de îndeplinit. Dar veni cuvîntul—consecinţă a aces­tui program,—că trebuesc îndrumaţi co­piii spre învăţăm­int practic, spre agricul­tură. Frumos curent şi, aplicat bine, ce roade ar aduce! Au­ început să curgă ploaie ordinele relativ­e foarte multe lu­cruri referitoare agriculture!.­­Ei acum, pas de mai fă acea mică abatere ce o pu­teai face cînd era numai vechiul pro­gram. Nu ştiu­ cum, dar par'că aceste dispo­­ziţiuni ar fi luate nu de un personal di­dactic, ori de ministerul instrucţiune!, ci de măturătorii Capitalei. Eşti silit să zici ast­fel, căcî nu pricepi cum, văzînd efec­tul unui rău, în loc să tai răul acela, din contra îl menţii, ordoni să se urmeze cu el înainte, punîndu-l alături, spre a fi ur­mat şi acesta, însă ca bun, tocmai lu­crul contrariu­lui, “adică răul d'întii îl menţii alături cu bunul de pe urmă. Ai vă­zut că învăţămîntul cărturăresc a adus un mare rău, în loc să-l înlături, îl laşi şi adaogi şi pe cel practic. Trebuia ca întreg vechiul program să fie înlăturat sau modificat radical, con­­formîndu-i cu nouile dispoziţiuni, şi pe care cu modul acesta le aplicai excelent da bine. Dar pe lîngă că nu s’a făcut aşa, din contra, s’a făcut mai ranj căci orariul­ de piuă acum, după care lucrai cu toate di­viziile şi dimineaţa, şi după prînz, s’a schimbat, lucrînd dimineaţa cu diviziile a Il-a şi a IlI-a, iar după amiază cu di­vizia l-a, aşa că acum eşti silit mai muit ca înainte să faci mai bina materiile programei de învâţămînt cărturăresc, în dauna celui practic. Cu această dispoziţiune populaţia şcoalei poate să se mărească, dar răul de a da copiilor învâţămînt orăşenesc, se măreşte şi el. Pină acum cel puţin sco­teai un om ştiutor de carte, dar d’ici în colo, de-ai vrea să faci ceva din ambele programe, nu ai să scoţi nu­­ atît, ci o să faci ca vai de lume şi învăţămîntul cărturăresc, şi cel practic. Cu noua dispoziţiune de a da copiilor învăţătură conform traiului lor zilnic de acasa şi cu vechiul program modificat foar­te mult in sensul vederilor acestei dispozi­­ţiuni, s’ar fi putut aduce unul dintre cale maî mari foloase, şcoaleî săteşti şi prin acostă popu’aţieî rurale, folos ce s’ar pu­tea fa­ce poate, dacă s’ar ordona de că­tre minister învăţătorilor să nu mai fie oameni, ci alte bazaconii. Asta 'i un rău, Rodico, altele le voiu arăta treptat de aci înainte. Santa IMPRESIUNÎ PALAVRE şi Rodicăi Cam mult a trecut da cînd trebuia să răspund la un răvăşel al tau de la a­­ceastă rubrică, dar tu o să fii bună să mă erţi şi apoi fiind vorba mai mult de învăţămîntul rural, mai nemerit e să ’ţi r­ăspund acum cînd s’au înşeptit şcolile şi cînd s’a făcut o schimba.« în orariul de pinii acum. Sfaturile ce mi le dai, le aveam în mine încă de pe cînd cugetam să intru în în­­cufcămint_&i acum cele swxse de către tine Militare Lupta şi atacul.— In articolul tre­cut ra m-am propus să discut tactica mo­dernă la manevre, şi am încheiat zicînd, că trebue să stabilim net distincţia in­tre luptă şi atac, cind vrem să ne pro­nunţăm asupra avantagiului unei forma­ţiuni. Lupta are de scop să aducă musura morală şi materială, a forţelor inimicu­lui. Mijloacele de acţiune de care , s­­punem, sunt focul şi mişcarea. Dar pe cînd defensorul şî-a ales terenul şi şî-a regulat tirul, cel care atacă e obligat să se demaşte şi nu’şî va ajunge sco­pul de cit eu două condiţii: să dispue de focuri de artilerie şi de infanterie mai puternice de­cît acele ale defenso­rului pe punctul ales, să evite prin for­maţii potrivite, perderi prea mari, cari ar slăbi moralul trupelor. Aceste formaţiuni nu trebue să fie prea dense (toată lumea e de acord in această privinţă), ele trebue sâ se adapte terenului. Mai strînse pe punctele care oferă o apărare, mai rare pe terenurile deschise. Acumulaţia lor maî mare sau maî mică n’are alt scop de cît să adune un număr de puşti sau de tunuri, superior acelui al defensorului.­ Instrucţia tirului, obicinuinţa de a trage potrivit cu formele terenului, mlă­dierea formaţiunilor şi a mişcărilor, şi maî pre­sus de toate moralul şefilor şi al soldaţilor, aceste sunt calităţile cerute pentru luptă. In dosul tiraliorilor, rezervele parţiale, bine mascate, întreţin lupta şi-i dau o intensitate din ce în ce maî violentă, intrarea lor succesivă în luptă sileşte pe defensor să-şi întărească linia, şi să-şi ţie gata rezervele pentru atacul în per­spectivă. Acţiunea, ast­fel condusă, conduce, după cît­va timp, mai mult sau mai pu­ţin lung, la scopul pe care-l are lupta, adică la sleirea materială şi morală a forțelor inimicului. In articolul viitor vom examina sco­pul atacului. Combatant beţivi? Sau beţia care s a întins la Ma­rea Britanie, arată că­ î­ncvoe de pre­zenţa d-sale acolo ? Nu se ştie însă iubitorii de gin şi de pale­ ale, să afle că d-na Carrie Na­tion, va şti să-i tamadu­iască de patima beţiei, prin mijloace nu tocmai pacinice. Se crede că va trece şi în Franţa, de­oare­ce nu-i stă in cale altă piedică de­cit... canalul la Manche, și de apă, nu se teme madame Carrie. -wwia-w-1.1 ■■■ »Wres•■**** - 2 ­EIEMTO — Luni 30 Septembrie — Teatrul Lyric. — Trupa de ope­rete Poenaru—Niculescu-Buzău . Uliţa lunei, comedie intr’un act şi Cavaleria rusticană, operă în 2 acte. Teatrul Bulevard.—Trupa de ope­rete şi comedii . Magistraţii noştri co­medie şi cuplet . Alegerile comunale. Etablis. Edison. — In fie­care seară teatru de varietăţi.—Trupa germană de comedii. Cafe Boulevard. — In fie­ care seară concertul orchestrei Straus. Restaurantul Bosmian, (bulevard). In fie-care seară orchestra condusă de Ciolac. Fotoplasticul din Calea Victoriei 122 (colț cu Biserica Albă). Deschis zilnic de la 9 dine,—Îl seara. Fie-care Msrţi schim­barea vaderilor. tuatieî finanţelor romineştî, servindu-Stj de publicaţiile oficiale. Die Zeit, sosit erî in Gapitală, conţine lin rezumat al interviewului deputatului englez, maiorfii Evans Gordon, publicat zilele trecute de «Adevărul». Die Zeit e informat telegrafic, că de­putatul ungur Visontaî, care anunţase o interpelare in chestia evreilor­ romini, şi-a retras interpelarea, întrunirea ce era să se ţie ori la «Liga Naţională», s’a amînat pentru Duminica viitoare, din lipsă de asis­­tenţă. Conservatorii din culoarea de verde, din Capitală, vor ţine Mercuri seara o întrunire acasă la d. căpitan Marin Io­­nescu, în str. Militari. 6. La acea întrunire vor fi convocaţi a­­legătorii din suburbiile Spirea-Nouă, Spirea-Veche, Arhimandritu şi Ghencea. Vineri seara se va ţine o întrunire generală cu alegătorii din culoarea de verde, la d. I. Brătescu, in strada Popa­ Tatu. In Monitorul Oficial de Duminică 29 Septembrie a apărut decretul prin care se aprobă regulamentul gimnaziului fii­lor de militari din Craiova. Minister­ul domeniilor a trimes regelui la manevre, patru coşuri cu struguri din viile pepinierelor statului. De asemenea a trimes cite două co­şuri cu struguri, reginei şi principesei, la Sinaia. Ministerul domeniilor va organiza o expoziţie cu fructele recoltate la pepi­nierele statului. Acea expoziţie va fi aranjată în loca­lul din calea Victoriei, pentru desfacerea produselor din fermele şi pepinierele statului. Vor fi expuse spre vinzare pere, mere, prune, migdale, smochine şi struguri. Expoziţia va dura zece zile. D. N. Mişu­, agentul diplomatic al Ro­­mâniei la Sofia, a plecat erî din Capi­tală, spre a se duce la postul său. Eri dimineaţă cu trenul de la 7 şi 35 m. au­ păr­âsit!Capitala 20 evrei erai granţî. un atom —­Ascenziunea lui Stanley Spencer— Zilele astea, de­şi era ceaţă, cunos­cutul aeronaut Stanley Spencer, a făcut o ascenziune cu­­corabia sa aeriană dirigeabilă, pornind de la palatul de Cristal din Londra, în direcţia nordică, pentru a străbate o parte a oraşului. După o călătorie d­e 3 ceasuri străbătu 30 de mile engleze, ajungind la un joc ridicat, cu cea mai mare exactitate. De trei luni, Stanley făcea intr’una exerciții pregătitoare pentru această as­­cenziune oficială. Se pare, că balonul lui Stanley Spencer să fi ajuns intr’a­­devâr a stăpini cîrma. Cel puţin pînă a­­curas, a lăsat pe jos, pe Santos Dumont şi alţi îndrăzneţi aeronauţi. Fericitul experimentator, al corăbiei aeriene, e cel mai tinăr din trei fraţi cari toţi au fost distinşi a­ronauţi. Stanley are 35 de ani, a avut multe aventuri, şi a lucrat mulţi ani la cora­bia sa, care costă 25.000* de lei și face 15 mile pe ceas® Printre spectatori la această ascenziune a fost și Lechambre, constructorul aeros­tatului lui Santos Dumont. Felurimi O invenţie miraculoasă.— Un cea­sornicar ingenios din Geneva, a inven­tat o pendulă căruia i se poate adăuga un fonograf. Nu-ţî rămîne de­cit să vorbeşti în faţa aparatului, ca să-ţi producă la o a­­mimită ,oră, cele ce î-au încredinţat. De pildă, seara, înainte de culcare, te apro­pii de pendulă şi-i zici: — Mîine trebue s’o vizitez pe d-na X. A doua zi de dimineaţă, cu sonoru-î glas de aramă, ceasul-fonograf îţi aduce aminte de întilnirea dată. Această pendulă, in afară de alte me­rite, maî are şi pe acela, că te scuteşte de a-ţî face nod la batistă, sau alte semne de aducere aminte. ggDaci, sus­penduia-fonograf. Avia beţivilor.­­ In era antialcoolică în care trăim, nu-î destul că se com­bate băutura prin scris, nenorociţii a­­doratori, ai veselului Bacus, vor maî a­­vea spaima de a da ochi cu faimoasa d-nă Carrie Nation, apostola anti-alcoo­­lizmuluî, care a atacat circiumele din America cu lovituri de topoare, şi care vai i şî-a propus să facă un turneu eu­ropean. Se anunţă că această amazoană, îşi va părăsi patria spre a se duce la Lon­dra. Oare in Statele­ Unite nu mai sunt Ediţia de dimineaţa «ataşai H—BBMBMI mpoEMATiinn Cu începere de mîine, Ade­verii t reia Cronica teatrală ca­re va apare, ca de obiceiu, în foileton, în He­care MARŢI. In cercurile ţiolitice se comentează faptul că d. Nicu Filipescu s'a îm­păcat cu d. Dimitrie, Sturdza şi un schimb de vizite a consacrat această împăcare. D-niî Sturdza şi Filipescu nu vor­beau de mulţi anî şi cu ocazia în­­mormîntăreî mareşalului Filipescu ambii îşi au­ întins mina şi apoi s'au­ vizitat. Partidul liberal va ţine o întrunire publică în sala băilor Eforiei. Du­minică 13 Octombrie. In acea întrunire se va comunica a­­legătorilor lista liberală pentru alege­rile comunale din Capitală. Marţi seara se va Întruni la clu­bul liberal delegaţia comitetului elec­toral, spre a proceda la alcătuirea listei liberale pentru alegerile comu­nale. In urma unui articol din (.­.Epoca» prin care se aduc învinuiri jignitoare d-lui de­putat şi avocat Vespasian Pella din R.­­Sărat, aflăm că d-sa a cerut decanului baroului local şi procurorului să anche­teze iazul. Ancheta se face şi acum şi după ce se va termina d. Pella va da in judecată pe calomniator. Pester Lloyd, sosit­ori în Capitală, conţine o corespondenţă din Bucu­reşti, unde se arată, că s-a produs un reviriment în opinia bărbaţilor politici romîni cu privire la chestia evreiască. Corespondentul ziarului ci­tat relevă articolele din „La Rou­­manie“, articolul d-lui Danielopol din „Gazeta avocaţilor“ şi înregis­trează zvonul, că comitetul executiv al partidului conservator s’ar fi decis pentru o aplicare maî loială a pro­­cedeurilor de naturalizare pentru e­­vreiî pămînteni și contra aplicărei legei expulzărei, cînd e vorba de aceștia. || Dar — observă corespondentul — aceste decizii nu pot avea un re­marcabil rezultat practic, de­oare­ce punctul de greutate al chestiei e­­vreeştî în Romînia nu e pe terenul politic, ci pe cel economic. Numai un mic număr al meseriaşilor evrei­­romînî va putea suporta cheltuelile mari necesare pentru ajungerea la drepturile cetăţeneşti. Numai taxa diplomei de cetăţean român a fost urcată, sub guvernul Sturdza, de la 200 la 500 de lei. Conservatorii din Birlad s’au în­trunit erî şi au ales ca preşedinte onorific al clubului pe d. Take Io­­nescu. In primele zile ale seziuneî par­lamentare, d. general Lahovary va adresa o interpelare în Senat d-lui Sturdza, privitoare la declaraţiile fă­cute la fortul Ştefăneşti. Comitetul executiv al partidului conservator s’a întrunit ori din nou la clubul conservator şi a luat ulti­mele dispoziţiuni, relative la întru­nirea publică de Duminică, 6 Oc­tombrie. Oestereichische Wochenschrift po­lemizează cu Vaterland, zicînd că e stranie teoria acestui ziar, care sus­ţine­ că Romînia nu poate fi obli­gată să respecte art. 44 al tratatului de Berlin, pentru că nu sa respec­tat nici timp de 24 de ani. Berliner Boersen-Curier, sosit eri în Capitală, face o scurtă expunere a si- Intronim­ie de erî întrunirea proprietarilor Vre-o 50 de proprietari s’au întrunit ori in sala de sus a Eforiei. La oreie 4 d. a. a sosit d. I. Bră­tescu. D-sa a comunicat proprietarilor că a inminat d-lui Pallade mem­oriul propri­etarilor cu­ privire la raza oraşului, iar de la d. Aurelian a obţinut promisiu­nea că vor fi dărimate casele expropri­ate în vederea construirea gărei cen­trale. Comisiunea proprietarilor se va mai duce la primăria Capitalei şi la unele ministere, iar într’o viitoare întrunire va comunica rezultatele audienţelor avute. După propunerea d-lui Brătescu, se hotărăşte ca Joi 3 Octombrie, la orele 4 d. a., să se ţie o nouă întrunire a proprietarilor, tot la Eforie. In acea întrunire se vor lua hotăriri foarte importante. Întrunirea tîmplarilor Lucrătorii şi patronii tîmplarî s’au în­trunit erî dimineaţă in localul lor din str. Is­vor. Au vorbit mai mulţi dintre ei, cu privire la modul de aplicare a legei meseriilor. întrunirea s’a terminat la orele 12 din zi, întrunirea studenţilor Erî la oreie 2 d. a. vre-o 20 de stu­denţi universitari s’au întrunit in sala „Asociaţiei generale a studenţilor", din str. Sf. Gheorghe-nou. Cum erau prea puţini la număr, în­trunirea nu s’a putut ţine, rămioînd ca studenţii să fie convocaţi din nou la cursul acestei sâptămini. întrunirea liberalilor din albastru in localul d-lui Zahareanu, din strada Cuţitul de argint, au fost convocaţi pen­tru eri alegătorii din culoarea de alba­stru. Au­ fost vre­o 50 de persoane, întrunirea a prezidat-o d. Marius Teo­­dorescu. D. C. Panaitescu a vorbit cel dintiiu. D-sa a adus laude partidului liberal, care a îndreptat finanţele ţarei, recîşti­­gind prestigiul de care ne bucurăm în străinătate. D. Elefteriu a lăudat guvernul liberal pentru opera de economii, apoi a criti­cat pe conservatori cari se folosesc de toate mijloacele spre a-șî recruta parti­zani în alegeri. Neagă că d. Sturdza ar fi spus că ar­mata noastră e dezorganizată și critică pe d. general Lahovary care a acuzat pe d. Sturdza că e delator. D. Ciocanelli a adus și d-sa laude partidului liberal pentru economiile fă­cute, spunind că la venirea la puterea partidului liberal, străinătatea era la frontiera ţărei, gata să devie stăpină peste noi. Despre d. Brătescu, spune că n’are nici o popularitate, ci dispune numai de 12 oameni cu care umblă pe la toate ușile ministerelor. Termină indemnînd pe alegători să nu ia în seamă vorbele conservatorilor, ci să voteze in alegeri, pentru liberali. întrunirea meseriașilor la sala Constructori s’au întrunit ori meseriaşii, în scop de a se constitui în club. Au­ participat meseriaşii din mişcarea de la Constructori şi cei de la Liga Na­ţională. A prezidat d. Dincă Rădulescu. D. Gheorghe Bora a îndemnat pe me­seriaşi sâ’şi procure carnete şi brevete căci alt­fel nu se vor putea constitui in­corporaţiuni. Cum însă pentru procurarea carnete­lor şi brevetelor se cer chitanţele de bir şi cum mulţi meseriaşi nu posed a­­semenea chitanţe, va fi nevoe ca să li se dea voe a întîrzia 3—4 lunî pînă să îndeplinească prevederile legei meserii­lor. D. Bora a vorbit apoi despre unirea meseriaşilor, spunind că meseriaşii de la Liga Naţională au revenit la matcă, uitînd toate resentimentele din trecut. Vorbitorul şî-a manifestat încrederea că meseriaşii voindu-se vor putea lucra mai cu succes pentru nevoile lor. D. G. Stănescu a dat explicaţii privi­toare la aplicarea legei meseriilor. D-sa a spus că la Camera de comerţ nu se cer cele patru acte cerute de lege, ci numai actul de identitate. Camera libe­rează cirnete şi brevete şi la meseriaşii cari n’au plătit contribuţiunile, căci mi­misterul le-s acordat acelor meseriaşi o amintire de şase luni, pentru a’şî pliti dârjie. Trebuesc insă înrolaţi in regis­trele percepţiei. In privinţa unire! meseriaşilor, d. Stă-­nescu spune că se va înfiinţa un club în care trebue să se înscrie toţi mese­­riaşii. D. Tache Georgescu vorbind în nu­mele celor de la Liga Naţională, a de­clarat că va lupta pentru mărirea clu­bului meseriaşilor. A invitat apoi pe meseriaşi să se ducă la Camera de comerţ spre a’şi procura brevete şi carnete. D. Toma Ionescu şi-a manifestat şi d-sa bucuria că meseriaşii s’au­ unit şi­­întrunirea s'a sfirşit la orele 6 seara, întrunirea membrilor societâţei Peleşul La locuinţa d-lui N. Bălăşeanu din calea Şerban-Vodă s’au întrunit ori în adunare generală membrii societaţei „Pe­­leşul-Virful cu dor“. D Cristache Ionescu, preşedintele so­­cietăţei, a povestit asistenţei cum unii din membrii l’au asediat la societate şi l-au silit să’şi dea demisia. Cum însă d-sa n’a avut intenţia să demisioneze, se consideră încă preşedinte şi va con­tinua să conducă societatea. D. Ionescu regretă că s’au găsit ciţî­­va oameni cari să se dedea la vanda­­lisme în localul societâtei. D. Toma Georgescu invită pe d. Cris­tache Ionescu să rămîe la postul de pre­şedinte şi spune că d-sa va fi făcut răs­punzător de cele ce se vor intimpla la societate. Se hotărăşte ca să se mai ţie o adu­nare a tuturor membrilor societăţei, în care să se ia măsurile de cuviinţă faţă cu aceia cari au asediat societatea şi au cerut demisia preşedintelui, întrunirea s-a terminat la orele 5. Focul din şoseaua Basarab Aseară la orele 9 şi jumătate a iz­bucnit un incendiu la atelierul de do­­gărie al d-lui Alecu Iliescu, din şoseaua Basarabi, No. 218. Focul a distrus aproape complect ate­lierul care era instalat intr’o magazie mare de scindurî. Pompierii de la postul Cometa, sosind la locul und­e izbucnise focul, l’au lo­calizat la timp, făcînd să fie salvate o mulţime de mustării şi case vechi din împrejurimi. D. Iliescu, proprietarul atelierului ars, ne-a declarat că focul a fost pus de nişte rău-fâcători.‘ Pagubele n’au putut fi evaluate aseară. In flăcări a dispărut şi o pungă cu 80 lei a d-lui Iliescu. * De­şi proporţiile incendiului n’au­ fost unul, vestea despre un foc in apropierea şoselei, a produs mare spaimă multor persoane. Pompierii de la postul central au­ a­­lergat şi ei la foc, parcurgind calea Vic­toriei şi contribuind ast­fel la mărirea spaimei publicului. Cit­va timp, s’a crezut că a luat foc palatul funcţionarilor publici. După cum am spus însă, n’a ars de cit un nuc atelier de dogărie. La orele 10 şi jumătate focul a fost stins cu desăvîrşire. nume­. Poliţia comunală în loc să ur­mărească zilnic şi in diferite timpuri şi locuri pe vinzătorii de lapte şi să le facă controlul legal, din contra, a spe­cificat o zi, ziua de Marţi, care e ziua contr­olului. In acea zi, dimineaţa, toate lăptăre­sele sau oltenii cari vînd lapte se pre­zintă la secţiile respective şi sau supun controlului lapte natural, sau fiind cunoscuţi cu d-mi de la secţii, laptele la grad ese curat. Imediat cum acest moment trece, ol­teanul sau lăptăreasa începe operaţiu­nea fabricărei laptelui. Acesta a motivul că dimineaţa unei Marţi de vară îţi prezintă spectacolul cel mai straniu­. In faţa cişmelelor vezi adunaţi nu­meroşi din cinstiţii lăptari, amestecîn­­du-şi marfa lor cu apa... ce-i adevărat curată. * Lucrul e foarte clar, laptele nenatu­ral, dace mai înainte de a fi întrebuin­ţat nu se strică, atunci consumindu-se produce adesea, şi în deosebi la persoa­nele cu o constituţie a stomachului mai delicată, inflamaţiuni, diar­ee şi adesea dezinteria. De asemenea r­olul folositoar ce’l joacă laptele, in cazuri de boală, în împrejurările de faţă se transformă, in sens cu totul invers. Cunoscut e tuturor că alimentaţiunea bolnavilor cu o hrană rău conservată, aduce în loc de foloase, complicaţiuni şi agravări de boală. * Primăria Capitalei, e datoare să ia măsuri serioase pentru curmarea odată cu acest spii­ de comerţ atit de scan­dalos practicat. De asemenea mai e de datoria serviciu­lui sanitar să ordoane un mai strict control, o mai mare vigilenţă celor ce sunt însărcinaţi cu controlul laptelui. Sistemul actual de control trebuie să dispară şi să se facă zilnic şi prin sur­prindere. Cind comercianţii ambulanţi de lapte vor vedea, că sínt în de aproape urmă­riţi şi controlaţi, că marfa lor e vărsată pe străzi, că sínt daţi judecăţeî şi a­­mendaţî, atunci vor fi siliţi a înceta cu fabricaţiunile lor vătămătoare sănătăteî. Fidel HO­HAILUSTRATA No. 39 apărută Sîmbătă 28 sep­tembrie cuprinde pe lingă numeroase ilustrajiuni splendide şi următorul sumar : Cronica Modei de Laura. Lucru Manual Explicarea Gravurelor. Nehotărîrea îndrăgostitului, nuvelă de Gerard -Fernand. Spre hymeneu, versuri de dir. N. Dimitrescu. Maşinile de cusut şi sănătatea, Premiul ,, Model *. Gratuit tiparul unor admirabile Foî «trottcul»)) Abonament pe 6 luni Lei 6 » „ 1 an „10 ____________________­Preţul 20 bani şi principii, urmaţi de persoanele ofi­ciale au­ mers în trăsură la minăstirea Dealului unde s’a oficiat un Te-Deum. Toţi cei de faţă au privit craniul lui Mihai Viteazul care după cum se ştie se păstrează in această m­inăstire. In m­inăstire se­ află şi şcoala copiilor de trupă, care a executat in mod ad­mirabil diferite exerciţii militare. Regele şi-a exprimat mulţumirea sa. In tot timpul princesi manifesta în mod făţiş plăcerea ce-i cauza vederea micilor soldaţi in virstă de 44 şi 15 ani. Regele a vizitat apoi cu deamănun­­tul localul şcoaleî şi toţi oaspeţii au­ ad­­mir’at priveliştea admirabilă c*e se des­făşoară înaintea ochilor de pe înălţimea ter’aseî şcoaleî. La Vlforica.—Mormîntul generalului Vlădescu De la minăstirea Dealului (suveranul, principii şi cele­ l’alte persoane au vizi­tat minăstirea de călugăriţe Viorîta. S’a oficiat­ şi aci un Te-Deum. Apoi regele şi oaspeţii săi au vizitat minăstirea şi monumentul funerar al ge­neralului Vlădescu. Pretutindeni o mulţime enormă din satele vecine a aclamat pe suveran. Toate satele prin care a trecut suvera­nul erau pavoazate. Iarăşi la Tîrgovişte.— Vizitarea gimnaziului De la Viforiţa suveranul s’a reîntors aci. A fost iarăşi obiectul unor vii acla­­maţiuni. Regele a vizitat cu de-amănuntul gimnaziul local. A fost primit de profa­­sori în frunte cu directorul. Corul gimnaziului a intonat imnul regal. Dejunul pentru d. Sturdza Azi după amiază a avut Ioc un dejun in onoarea d-lui Dim. A. Sturdza. Dejunul a fost oferit de d. Gostică Cimpeanu. Au participat toţi senatorii şi deputaţii de Dîmboviţa, toţi notabilii oraşului Tir­­govişte şi d. Em. Costinescu. Au toastat d-nii Sturdza, Cimpeanu şi­ deputatul Atanasiu. După prînz va avea loc r­ecepţia au­torităţilor orăşenilor şi comercianţilor fruntaşi de către rege. Ordinea defilărei Iată ordinea in care va avea loc ma­rea defilare înaintea regelui: D. general Arion comandantul corpu­lui II de armată, cu statul săl­ major. Statul major al armatei. Școala copiilor de trupă. Comandantul A diviziei III cu statul său major. Brigada 5 și 6 de infanterie. Principele Ferdinand, comandantul di­viziei IV, cu statul sau major. Brigadele 7, 8 şi 9. Trupele de geniu. Brigada a 2-a de artilerie. Divizia de roşiori. Brigada de călăraşi. Trenul. Ambulanţa. Vizitarea Instituţiilor publice Regele, însoţit de suita sa, precum şi de d-nii Nicolaescu şi Chiru, a vizitat prefectura, primăria, spitalul şi arestul din localitate. Banchetul Seara, la orele şapte şi jumătate, va avea loc banchetul oferit autorităţilor şi ofiţerilor. Or­aşul este iluminat a giorno. Se dau artificii. Mare animaţie in populaţiune. Toastul regelui Tîrgovişte, 29 Septembrie, ora 2 noapte. — Banchetul dat ofiţerilor şi autorităţilor a avut loc în sala arse­nalului. Regele a pronunţat un discurs a cărui esenţă v’o dau în următoarele : A salutat, mai întîiu,­ oraşul Tîr­govişte ca vechea capitală a ţărei ro­­­mîneşti. După aceea a arătat progresele pe cari a constatat că le-a făcut armata. Spune că simte o plăcere infinită că se află în mijlocul iubitei sale ar­mate, şi ridică paharul în sănătatea corpului II de armată. La aceasta toţi mesenii au răspuns cu urale prelungite. Apoi, suveranul închină paharul şi pentru prosperitatea judeţului Dîm­boviţa. La toastul suveranului a răspuns d. general Arion, care mulţumi re­gelui pentru măgulitoarele cuvinte ce le-a pronunţat şi termină strigînd:* „Trăiască maiestatea sa regele, tră­iască dinastia !“ Banchetul a luat sfirşit la orele 10 seara. După aceea regele a asistat la lansarea a frumoase artificii, după care s’a retras. Animaţia în oraş a domnit pînă noaptea tîrziu­.* Mîine, la orele 9 dimineaţa va a­­vea loc revista trupelor, pe cîmpul de lîngă gară, şi apoi suveranul va pleca la Sinaia. Corespondent Laptele în Capitală Consumul laptelui.—Cum se face.— Calitatea Iui. — Costul.—Siste­mul de control.—Higiena.— Măsuri de luat. Ca în ori­ce oraş mare, şi in Bucu­reşti, cantitatea laptelui ce se consumă zilnic e foarte mare. Puţini sint, foarte puţini acei cari, preferă dimineaţa în lo­cul laptelui, o altă băutură. In afară că această hrană constitue un element nu­tritiv, apoi mai are beneficiul a fi mai gustoasă ca orî-ce altă băutură naţională şi deci mai preferabilă. * Cine nu-î obicinuit cu viaţa bucureş­­teană şi dintr’un motiv oare-care s’ar găsi pe stradele Capitalei, într’o oră ma­tinală, de sigur că va fi surprins de mişcarea incontinuă a cărucioarelor trase de un cal, cari străbat cu multă iuţeală străzile Capitalei, oprindu-se din uşă în uşă. Iar acela ce a vizitat ţările occiden­tale şi in deosebi Belgia, îşi va aminti cu plăcere acele părţi. Şi acolo ca şi la noi lăptăresele, pentru transportarea laptelui la vinzare, uzează de cărucioare, aproape identice, cu singura diferenţă numai, că în loc ca aceste cărucioare să fie trase de cai sînt trase de ciini, nişte cîinî dresaţi şi bine îngrijiţi, în­hămaţi cu , mult gust la sarcina lor şi obicinuiţi foarte mult cu ea. E una din notele car­acteristice ale lo­cului. In or­aşele noastre provinciale şi în special in Moldova, lăptăresele îşi trans­portă marfa lor pe umăr, în două ga­­leşce de tinichea. In timp de vară ca şi în timp de iar­nă, în răcoarea dimineței ,sau in vifo­rul cel mare, lăptăreasa nu-şi părăseşte nici­odată pe clientul ei. * Dar singura diferenţă la comerţul laptelui între Capitală şi provincie nu e numai aceasta. Pe cit timp în provin­cie arare ori eşti alimentat cu un lapte nenatural şi neigienic, in Capitală se intîmplă tocmai contrariul. Dacă de pil­dă, ai dori să bei un pahar cu lapte natural, apoi vei fi nevoit să cauţi mai int­iit animalul şi apoi să-ţi procuri sin­gur laptele. In cazul acesta pentru bu­­cureşteni cea mai bună lăptăreasa e... vaca. Laptele care se desface în Capitală e un amalgam de fel de fel de lichide şi substanţe. Din 99 la 400 de kilograme vei găsi lapte nenatural. Oltenii îl amestecă, ma­joritatea cu scrobeală, alţii cu făină de griu, etc., iar lăptăresele in general toate cu o dublă cantitate de apă. Laptele în Capitală îşi pierde cu desă­­virşire gustul şi puterea sa nutritivă. Un bolnav sau un prunc care ar trebui să se hrănească cu biberonul, riscă să se îmbolnăvească mai rău­ sau să moară de foame, consumind din acest lapte. * Şi cu toate acestea, costul laptelui la noi e exorbitant de mare. Nenorocitul de bucureştean îl plăteşte aproape dublu, ca ori­ce veritabil provincial, in orăşe­lul său. Pentru un chirogram de apă­ şi scrobeală amestecat cu vre-o sută-două grame de lapte natural, plăteşte 40 50 bani, pe cînd în orî­ce oraş de provin­cie aceeaşi calitate de lapte natural, te costă între 20 - 30 cmtime. * Dar diferenţa aceasta de preţ n’ar strica, dacă precum am spus calitatea laptelui pus in consumaţie ar fi bună. Unul din motivele princip­ae pentru care laptele în Bucureşti e fabricat, este şi sistemul prost de control, al co­ Furtul din P.­Neamţu *) Corespondentul nostru din Piatra Neamţ ne-a comunicat că la preotul Gheorghe Gheroescu din localitate s-a săvîrşit un însemnat furt de către au­tori necunoscuţi. A fost furată o casetă care conţinea : două brăţări de aur cu briliante ; o pereche de cercei de aur cu briliante ; un inel de aur cu pietre de diamant şi safir, un serviciu com­plect de linguriţe aurite şi suma de 500 lei. Poliţia din Piatra-Neamţu negăsind pe hoţi în localitate, a cerut telegrafic po­liţiilor din ţară să-l urmărească. Scandalul „diplomatic“ din Constanţa — De la coresp. nostru — Un enorm scandal care poate să aibă oare-cari consecinţe s’a petrecut la 27 c. pe strada Carol I la băr­­bieria lui Abreambri Bedrosian. După masă consulul turc d. Ras­­sim-bey, însoţit de vice-consul şi de secretarul consulatului d. Lövensohn, pe cînd parcurgeau strada Carol I, au intrat în bărbieria armeanului Abreambrn Bedrosian, provocînd un enorm scandal. Pentru că circulau diverse versiuni, m’am transportat la numitul bărbier. * După ce îmi declinai calitatea l’am rugat să-mi povestească tot ceea ce s’a petrecut în ziua de 27­­. — Aseară treceau pe lîngă prăvă­lia mea consulul turc însoţit de vice­consul şi de secretarul săfi. Eu şedeam pe scaun şi mă uitam­ în stradă. La un moment dat văd cum con­sulul turc se opreşte brusc, uitîndu­­se în prăvălia mea. Furios deschide uşa şi cîteş­ trelele persoane îşi fac apariţia. De­odată mă apostrofează că de ce țin tablouri de acelea în perete ? Că patriot turc sînt eu ? — Mă rog, de ce fel de tablouri era vorba ? — Uite-11 Uitindu-mă pe perete văd tabloul care prezenta scena din războiul de la 1877 in care generalul Candiano- Popescu prezenta steagul turcesc regelui Romîniei! — Eu i-am răspuns — continuă Bedrosian — că în prăvălia mea pot să pui ori­ce fel de tablouri vreai, și nu fite-cine poate să-mi impue cele ce vor! „Consulul spumînd de furie a con­tinuat să vocifereze spunîndu-mă că dacă nu voiu da tabloul cu Can­­d­iano-Popescu jos pînă a doua zi dimineața, va veni dînsul şi-l va da jos, ba m’a ameninţat că-mi va sparge şi geamurile! „Eu sínt armean, ce e dreptul, dar sínt de mult în Romînia, şi dacă nu sínt cu sîngele român, în schimb sínt cu sufletul. Consulul a crezut că sínt supus otoman“. Cele de mai sus au produs o pe­nibilă impresie în public. Romicus „Adevărul“ la manevre — prin fir telegrafic — Inaugurarea podului Tîrgovişte, 29 Septembrie.—• Azi di­mineaţă a avut loc inaugurar­ea podului de peste Ialomiţa, care va purta numele Michai-Vodă. Au asistat la această serbare regele, principele Ferdinand, principele de Mei­ningen, principesa Maria, Miss Astox­ şi Mister Astor tinarul, oaspeţii principe­sei Măria, d-nii Dim. A. Sturdza şi Em. Costinescu car­e a sosit aseară aci. De asemenea au participat la serbare au­torităţile locale şi un public foarte nu­meros. S’a oficiat un serviciu divin, după care prefectul a rostit o frumoasă cu­­vîntare. Apoi regele a tăiat sfoara care ex’a întinsă de a curmezişul podului, pred­ind podul liberei circulaţia ni. La mlnăstirea Dealului. — Şcoala copiilor de trupă. După inaugurarea podului, suvei’at­ul Arreveru ! Studenţii italieni la Brăila — prin fir telegrafic — La debarcader Brăila, 29 Septembrie. — La ora 9 a. m. au sosit aci pe vaporul Oriental stu­denţii italieni însoţiţi de cei romini. D. Giglio-Toss, care sosise cu trenul, a aş­

Next