Adevěrul, noiembrie 1902 (Anul 15, nr. 4763-4792)

1902-11-01 / nr. 4763

Vineri 1 Noembrie 1902 IU Regele coboară însoţit de priţul Fer­­*• • ‘ " • de mi­de dinand al Bulgariei, prinţul Filip Coburg, colonelul Coandă, colonelul Georgescu aghiotant regal, şi d-m­î­niştri Stundza şi Brâtianu. Pe vapor se află întregul consiliu miniştri al Bulgariei. Primarul oraşului urează bună venire. Muzica bulgară de pe vapor intonează­­imnul regal. Cite­va doarmne oferă buchete. Prinţul Ferdinand şi prinţul Filip de Coburg vizitează pe rege in vagonul regal. La orele 10 şi 40 minute regele con­ducă, în e­ru­inţul Ferdinand la vapor, care pieri- a peste 5 minute. Muica bulgară intonează «Deşteap­­tâ­ te Komine». Regele se mai întreţine cu cite­va persoane . In orele 41 trenul regal porneşte din port. Ramses INTIMPLARI Din Capitală Condamnat arestat.— Serviciul de siguranţă a arestat pe individul D. Bră­­tulescu, un recunoscut pungaş, care are un mandat de arestare de 30 zile. Scandalagii.—Secţia 39 a arestat pe Radu şi Niţa Miulescu, din str. Duzilor 23, pentru că au făcut scandal in pră­vălia d-lui Radu, din str. Cireşilor, spăr­­gîndu-î geamurile. Spărgător prins.— Titi Mateescu a fost arestat de secţia 42, in urma re­­clamafieî comerciantului Nicolae Dumi­tru, din bulevardul Ferdinand, 95. Ma­teescu fusese prins pe cind spărgea tej­gheaua acelui comerciant. De la secţie, Titi Mateescu a reuşit insă să scape, zmulgindu-se din miinile sergentului care-l conducea. Ediţia de seara Ultime informatiuni Prin moartea lui Ioan Turan din Caracal, a devenit vacant un scaun de deputat la colegiul 1 de Cameră* din Romanaţî. La acel scaun, conservatorii vor susţine candidatura d-lui Tak­e Io­­nescu. Liberalii, spre a combate pe can­didatul conservator, vor susţine can­didatura d-lui Mărăscu, junimist. Lupta promite să fie din cele mai aprige. 3 l&HnUtenul domeniilor a trimis o cir­culară cam­erelor de comerţ din [ară, in­­vitituiu-’.i­. să înceteze cu liberarea carne­telor brevetelor şi să-î trimeată tablouri de numărul celor liberate. în apelaş timp, camerele au­ fost invi­tate sa desemneze persoanele cari vor fi însărcinate să convoace pe meseriaşi spre a se constitui în corporaţii.­­ Dec­i se va simţi absolută nevoe mi nistend va mai prelungi cu 15 zile ter­menul pentru liberarea carnetelor şi bre­vetelor, la camerele de Comerţ. D. Pui In­da a primit azi în cabi­­netul s­'fi de la ministerul de in­terne pe 4. C. F. Robescu, care i-a comunicat știrile privitoare la mer­sul campaniei electorale. Imediat după alegerile comunale, se va face o largă remaniare pre­­fectorială. D. C. Nicolaescu, secretarul gene­ral al ministerului de interne îşi va da demisia în luna viitoare, spre a candida la scaunul de deputat de la colegiul 1 de Dîmboviţa, rămas va­cant prin moartea lui Take Giani. Com­isia pentru ocuparea catedrei de fisiologie şi istiologie de la şcoala supe­rioară­ de medicină se compune din d-nul profesor Obregia, preşedinte, şi d-niî medici veterinari Locusteanu, Poenaru, Riegler şi Gabrielescu. §.D. Sturdza va pleca diseară la Iaşi, s­pre a participa la întrunirea partidului liberal din localitate. Mtine seară d-sa va sosi in Capitală In Monitorul comunal de mîine va a­­pare darea de seamă făcută de d. I. Pr. Dumitrescu, primarul Capitalei, cu pri­vire la activitatea actualului consiliu Tiomunal. Toţi soldaţii din contingentul 4900 vor fi trecuţi mîine in congediu, şi se vor incazarma recruţii din contingentul Cu prilejul serbare! patronale a re­gelui Leopold al II-lea, ministrul de externe al Belgiei va avea recepţie Sîm­bătă, 2 Noembrie, de la 4—6 p. m., la locuinţa legaţiei Belgiei in Bucureşti. In Senatul universitar de pe lingă Universitatea din Bucureşti va fi fost aleşi d-nii Titu Maiorescu şi St. Şendrea. Mandatele de lefurile corpului didac­tic au­ fost expediate azi în toată ţara. Eris’a intrunit la primăria Capitalei comisiunea însărcinată cu studiarea ces­­tiunei luminatului cu ulei mineral, şi azi şi-a depus avizul asupra punctelor ce i-au fost supuse spre cercetare. Ministerul domeniilor a aprobat ame­najarea următoarelor poduri: Zăvoiul Bistriţei din jud. Vilcea, Parcu Doamnei Monteoru din Sărata—Ogrăzile din Buzău. Iată mersul populaţiei, în cursul lu­nei Septembrie, în oraşele Craiova, Bră­ila şi Iaşi : Craiova. Născuţi 443 copii, morţi 405 persoane. Brăila : 476 născuţi, dintre cari 34 evrei, morţi 439, dintre cari 47 evrei. Iaşi: 200 născuţi, dintre cari 87 e­­vrei,­ morţi 466, dintre cari 72 evrei. Simbătă 2 Noembrie este aniversarea a 33-a a căsătoriei regelui. Consiliul general al judeţului R.­­Sarat, terminindu-şi lucrările, sesiunea a fost închisă. La 8 Noembrie se va ţine in Iaşi con­curs pentru ocuparea definitivă a postu­rilor de medici secundari de la biuroul primirea bolnavilor, secţia chirurgicală, secţia genito-urinară, spitalul Cantacu­­zino-Paşcanu, institutul Gregorian, spi­talul Precista Mare din Roman, şi spi­talul din Tg.­Nean­ţu. Ministerul de interne a numit ca membrii la acest concurs pe d-nii d-nn Severeanu şi Babeş. Consiliul general al judeţului Praho­va a cerut miniaterului de interne a­probarea modificărea bugetului zecimilor in sensul ca din excedentul de 433.230 lei să se înscrie in bugetul viitor suma de 60.000 lei pentru complecta­rea re­­ţiev­ei telefonice la întreg judeţul. Studenţii facultatei de medicină se întrunesc în seara de Vineri 4 Noem­brie, orele 9, la societatea studenţilor in medicină, avînd a se discuta ches­tiuni de interes general. Am anunțat că un d. Schebeler din Berlin a cerut primăriei Capitalei să-i acorde concesia unei fabrici de produse pentru îngrășeminte, care ar urma să fie instalată la abator. Primăria n’a răspuns insă la cererea d-lu­i Schebeler. Acest domn a sosit pri in Capitală şi aaî s’a prezintat la primă­rie, cerind lămuriri. Primăria i-a cerut să prezinte regu­lamentele după care funcţionează în străinătate fabricile de îngrăşeminte. La 10 Noembrie se va întru­ni la co­mandamentul corpului II de armată co­misiunea însărcinată cu modificarea re­gulamentului de tragere al infanteriei. Regele a aprobat ca pe ziua de 1 No­embrie să se înfiinţeze în administraţia centrală a ministerului justiţiei, la di­vizia comptabilităţii, un post de şef de birou şi unul de verificator. D I. F. Rădulescu a fost numit di­rector al arestului preventiv din jude­ţul Teleorman. Ministerul de interne a fost informat că un incendiu a distrus sonda No. 2 Craus a societăţei «Steaua Română» precum şi un rezervorul cu ţițeiu,­­pro­prietatea d-lui Gogu Ştefănescu. Pagubele sunt evaluate la 27.000 lei. Primăria Capitalei a liberat pînă azi 2700 cărţi de vot la alegători, din co­legiul I. Liberarea cărţilor de vot pentru co­legiul II se va face Luni, 4 Noem­brie. Primăria Capitalei a dat la tipar da­rea de seamă de mersul afacerilor co­munate pe anii 1898 şi 1902. Ia Capitală au sosit venind din Ode­­sa, d. inginer Ion­escu, strada Berzei 21 şi Ibraim Barula, care a descins la le­gaţia otomană. Aceste persoane venind dintr’o loca­litate infectată de ciumă, au fost supuse unei vizite medicale. Eri a sosit în portul Sulina, venind din Odesa, vaporul rusesc Ilussi, avind un echipagiu­ de 26 persoane şi 39 pa­sageri. Vaporul, care are 4200 butoaie peşte sărat şi icre roşii, din Astrahan, a fost oprit să facă carantină de 6 zile. La ministerul de finanţe s-au făcut următoarele schimbări in personal : D. Theodor I. Brăescu, actual controlor fiscal clasa I în serviciul exterior gene­ral al finanţelor, în postul de şef de sec­ţie clasa III în serviciul exterior al mo­nopolurilor, în locul d-lui G. Em. Budiş­­teanu, chemat în altă funcţiune. D. Al. Anastasia, actual impiegat clasa II în serviciul secţiunilor monopolurilor, în postul de impiegat clasa II în admi­­nistraţiunea centrală, în locul d-lui Au­relia Hernia, demisionat. D. N. A. Sirosu, actual impiegat auxi­liar clasa I în serviciul secţiunilor mono­polurilor, în p­osul de impiegat clasa II in acelaşi serviciu, în locul d-luî Al. A­­nastasiu. Eri au plecat din Vetrişoaia (Fileiul) 200 vaci, 23 viţei şi 444 de boi spre a fi exportaţi în Rusia prin oficiul vete­rinar Ungheni. Aceste animale au stat sub observa­ţia medicului veterinar al judeţului 15 zile, şi au plecat perfect sănătoase. Ministerul de interne a aprobat mo­dificarea budgetului zecimilor judeţului Olt, in sensul ca să se întrebuinţeze 7520 lei din fondul economiilor, pentru plata medicamentelor întrebuinţate pen­tru combaterea febrei tifoide. D-na Atena Sterghiu, absolventă a şcoalei de moşii din Capitală, a fost tri­misă de ministerul de instrucţie in Bi­tabia pentru a practica rapsitul in acea parte, de­oare­ce acolo nu se găseşte nici o moaşă romină. La Paris, au fost arestaţi săptă­­mina trecută directorul­ Boch şi mem­brii consiliului de administraţie Ti­­baut şi Mareill ai societăţeî cBanque Generale de Paris», cari au escrocat un mare număr de persoane din ţară de la noi şi din străinătate. Aceste arestări s’ au făcut in urma reclamaţiunei d-lor Anastasie Chir­­vasiu, inginer din Capitală, I. Săvu­­lescu din Cimpina, şi a altor per­soane cari avînd nevoe de a înfiinţa în Rominia o societate de exploatări carbonifere, au intrat în tratative cu acea societate, in urma invitaţiunei pe care le-a făcut-o. Aceste persoane au fost escrocate cu zeci de mii de franci prin nişte emisari pe cari banca generală din Paris ii avea in Capitală. In judeţul Neamţ mai sint 3 comune atinse de febră aftoasă. Venitul porturilor, cari erau in anul 4888 de 1.914 866 lei, s’au urcat in a­­nul 1902 la 3.087.303 lei. Consiliul general de Mehedinţi îşi va relua şedinţele la 7 Noembrie. B. D. Niculescu, a fost numit secre­tar al consiliului de higiena din Dîm­boviţa. Vineri 1 Noembrie a. c., la ora 1 p. m., Academia Romina va ţine şedinţă publică în localul săli, calea Victoriei 135. D. Gr. G. Tocilescu va face o co­municare cu subiectul : Obiecte antice de aur şi argint descoperite in Rominia. La concursul pentru burse ţinut anul acesta la şcoala de bele-arte din Bucu­reşti, au reuşit următorii elevi: La secţiunea de sculptură : Ion Iordă­­nescu, C-tin G. Mihailescu, Ion Gheor­­ghiu, Gh.­Dimitriu. La secţiunea de pictură : Gh. Constan­­tinescu, Toma G. Tomescu, Al. Talpoşin, Mih. Nicolau, Mih. Bărboiu, Ed. Săules­cu, I. M. Popescu. D. Iulian, prefectul poliţiei Capitalei a început să inaugureze o sistemă de favo­­ritizme dăunătoare serviciului pe care îl conduce. Iată o dovadă: Localul secţiei 4 se afla instalat, a­­proape de la înfiinţarea halelor, în chiar apropierea acestora pentru ca ast­fel au­toritatea să poată exercita o suprave­ghere mai serioasă asupra unu­i centru co­mercial prin sunt halele. Ei bine, d. Iulian pentru a favoriza pe un d. consilier de la Curtea de apel, a­mic al prefectului, a mutat secţia de la hale, tocmai în strada Mămulari, la ex­tremitatea raionului secţiei, într’un local umed, insuficient şi impropriu. Iar pe ceasupra, poliţia plăteşte şi o chirie d© 700 lei mai mult de cît plătea în vechiul local. Iată dar pe d. Iulian i'ftcînd acte de favoritizm pentru amicii săi. Consiliul sanitar superior a acordat drep­tul d-lui dr. Ion S. Ţuchel să practice medicina în ţară. A apărut Adevărul la Sate cu următo­rul sumar : La vot de Const. Miile,Primarii asupri­tori din jud. Teleorman, Cum se votează, C­­ine nu poate fi alegător, Băncile popu­lare, Societăţi economice la sate, Rezultatul votului, Literatura populară de Gh. Po­pescu-Ciocănei, Preţul Bucatelor. D. Ioan Grecinski, a fost numit delegat al guvernului pa lingă camera de comerţ din Botoşani.­­Consiliul permanent în şedinţa de eri a judecat pe învăţătorul loan I. Paşa din comuna Ciuperceni Noi (Dolj) şi i-a pe­depsit cu transfer rea în altă localitate din cauza mai multor abateri. Confirmări de perceptori Ministerul de finanţa a confirmat pe următorii perceptori fiscali:­­Andrei Leoveanu,la circumscripţiunea 8 Titu, judeţul Dîmboviţa, în topul d-lui N. M. Dobrescu, demisionat. Gherghe Di­­mitriu, la circumscripţiunea 14 Mitoc,ju­deţul Dorohoia, in locul d-lui G. V. Gri­­gor­seu, demisionat. Dimitrie Nicolescu, la circumscripţiunea 7 Bărbăteşti, în lo­cul vacant. D. Popescu, la circumscrip­ţiunea 17 Piteşti, judeţul Tutova, în locul vacant. Marin Mateescu, la circumscrip­­ţiunea 23 Zloteşti, judeţul Teleorman, în locul vacant. Ilie Manea, la circumscrip­­ţiunea 19 Rădoeşti, judeţul Teleorman, în locul d-lui M. Anghelescu, demisionat. G- L. Păulescu, la circumscripţiunea 31 Podeni-Vechi (Bălteşti) judeţul Prahova, în locul d-lui G. lonescu, înlocuit pen­tru nepricepere şi neglijenţă în serviciu. D. Jianu de la circumscripţiunea 8 Cili­­eni, judeţul Rom­naţî, în locul vacantt. Niţi lonescu, la circunoscripţiunea 11 Şta­făneşti, jud. Muscel, în locul vacant. I. Perju, la circumscripţiunea 12 Vulturenî, jud. Tecuoiu, în locul d-nului N. Vasiliu, demisionat. C. Ivănescu, la circumscrip­­nea 8 Mierea Birnicei, jud. Dolj, în locul vacant. I. Conescu, la circumscripţiunea 10 Murgaşu, jud. Dolj, în locul d-nului I Ştefănescu , destituit pentru neglijenţă şi rea cre­­nţâ. Ştefan Ştefănescu, 16 circum­scripţiunea 16 Seaca, jud. Dolj, în locul d-lui N. Stănculescu, destituit pentru ne­glijenţă şi rea credinţă. Amza Raiculescu , circumscripţiunea 17 Terpeziţa, în lo­cul d-lui D. Popescu, destituit pentru ne­glijenţă şi rea credinţă. V. Nicolau, la cir­­cums. 11 Mărgin -Munteni, în locul vacant. Const. Gr. Antoniu, la circumscripţiunea 2 Mahmudia, judeţul Tulcea,în locul d-lui Vîrtejeanu, demisionat. Ion N. Boerescu, la circumscripţiunea 24 Cărpiniştea, ju­deţul Buzau, în locul d lui N. Fotin, re­vocat pentru abateri grave în serviciu. P. Pantelimonescu, la circumscripţiunea 4 Stăneştî, judeţul Vlaşca, în locul d-luî Const. Petrini, revocat pentru că a înca­sat bani de la contribuabili fără a libera chitanţe. Dimitrie Marinescu, la circum­scripţiunea 18 Glodeanu-Cîrlig, judeţul Buzau, în locul d-luî Ion Voiculescu, de­misionat. Th V. Ştefănescu, la circum­scripţiunea 16 Filioara, judeţul Neamţu, în locul d-lui Ion Agapescu, demisionat. Vasile Rusu, la circumscripţiunea 28 Crăcăoane, judeţul Neamţu, în locul d-luî V. Răşpânescu, demisionat. Bibliotecile populare Ministerul instrucţiunei publice a ex­pediat următoarea circulară: Domnule Învăţător, Casa şcoalelor a înfiinţat in fie­care judeţ cite 20 biblioteci şcolare şi le-a dotat cu cele mai bune cărţi. In afară de aceste biblioteci mai sunt multe altele înfiinţate din iniţiativă par­ticulară. Pe lingă şcoala d-voastră există bi­bliotecă şi fie că este înfiinţată de casa şcoalelor, fie că este înfiinţată din ini­ţiativă particulară dorim a şti: a) Modul cum a funcţionat biblioteca pe lingă şcoala d-voastră, adică să a­­rătaţi care este numărul persoanelor cari au împrumutat cărţi; b) Care este ocupaţiunea şi vîrsta acestor cititori; şi c) Cari au fost cărţile ce au fost îm­prumutate şi citite mai mult. Vă rugăm ca în caşul cind biblioteca d voastră ar fi înfiinţată din iniţiativa particulară să bine­voiţî a ne trimite o listă de cărţile ce posadă notind in drep­tul fie­căreia, dacă este dăruită sau cum­părată. Femeea-avocat^ — Ancheta «Adevărului» — D. Sever Moscuna crede că nici nu poate fi vre-o îndoială că femeia trebue admisă în barouj pe cîtă vreme e liberă a profesa avocatura. Cum, se întreabă d. Moscuna, de ce fe­­meea să po­ată fi medică şi să nu poată fi avocat ? Au nu preţueşte mai mult viaţa unui om, de­cît ori­ce interes ce ar putea fi periclitat înaintea justiţiei prin greşeala unei femei ? U-nui Victor A. Fotescu, Em. Dan, Oteteleşeanu, M. Cristea şi Gh­. G. Dragu sunt de asemenea de părere, că dacă vrem să fim drepţi, trebue să admitem pe fe­mei în barou, neexistînd nici un motiv le­gal, pentru a opri da la profesarea avo­­caturei. D. Dem. A. Dobrescu. Femeea e per­fect de bine dotată pentru a profesa ori­ce profesiune liberă. Acesta e răspunsul entuziastului, al metafizicianului, care dezleagă ori­ce pro­blemă plecînd de la o premisă oare-ciie. Acesta este răspunsul novatorilor. „Femeea n’are nici o calitate cerută de această profesiune, ea este o fiinţă infe­rioară, ea este făcută pentru gineceft, etc., etc.“ Acesta este răspunsul rutinei, pentru care nu este natural de­cît ceea­ ce a a­­pucat. Bătrînul Ureche ne spune odată la curs ca un boer român ceres să divorţeze de jupîneasa lui, pentru că ea ştia carte şi... nu era firesc pentru dînsul ca femea să ştie carte. Adevăratul răspuns ce se poate da în chestiunea ce­ ne preocupă este următo­rul : Nu ştiţi dacă femea este aptă nici dacă­ nu este aptă pentru avocatură, de­oare­ce nu s’a făcut încă această experienţă socială şi nu poţi spune dacă un om poate să meargă sau nu poate, atîta timp cît îl ţii legat. Putem crede însă că ea poate deveni aptă atunci cînd vedem că nece­sitatea a făcut dintr’o brută un om. Că femea se poate face de rîs? iarăşi nu ne putem baza pe nimic, a crede sau a nu crede aceasta. In ori ca caz însă, ea poate reclama dreptul de a se face de rîs, pe care’l au şi bărbaţî. Obstacole juridice nu se găseşte nici nul la admiterea femeilor în barou. D. Ion Nădejde regretă că se mai poate pune asemenea întrebare. D-sa găsește că *) Vezi No. 4762 nimic, nici chiar dreptul politic tju poate fi prohibit f m^eî. Cu atît mai mult » indignat văztnd c& astăzi, cind triera menajului a ajuns șubred^ s­, periculoasă, pentru femei, li sa mai opreşte şi calea, la o profesiune liberă şi onestă. D- Scarlat Arion e un­ principiu pentui admiterea femeilor, a profesa avocatura. E convins insă că făcind din avocatură un miljloc de train, vor muri de foame Interview ca d-şoara Popovicî Curtea de apel secţia II, a respins ori apelul d-şoarei Elena B. Popovici, licen­ţiată în drept, făcut în contra încheerei consiliului de disciplină care î-a respins cererea de a fi înscrisă în corpul avoca­ţilor din judeţul Ilfov. De­oare­ce s’a vorbit mult în jurul a­­cestui proces, de­oare­ce avocaţii, magis­traţii şi ziariştii şi-afi spus cuvintul, am trezut nimerit şi interesant a afla cam­ sunt părerile şi impresiile d-şoarei Popovici, cu privire la această interesantă chestiune, pe care d-sa are meritul ce a o fi adus în discuţie M'am transportat deci astăzi in strada Sf. Constantin No. 11, la domiciliul d-reî Popovicî, înainte de a intra in casă, o firmă cu urm­­orul cuprins : „Biroul de consultaţiuni juridice, sub di­­recţ­unea d soareî Elena B. Popovicî, ce se afla bătută deasupra uşei, mi-a atras a­­tenţiunea. Sun apoi şi o servitoare mă introduce în biroul d-şoarei Popovicî. Deşi ora era matinală, o găsesc totuşi pe d-şoara Popovicî, la biuroul ei de lucru consultînd nişte cărţi juridice. Mă prezint, îl expun scopul vizitei mele şi încep imediat a-i pune diferite chestiuni care mă interesează. — V’aş ruga s­ă-mi spuneţi d-şeară, ce scop a­ţi urmărit cu cererea dv. de a fi în­scrisa în barou, aveaţi intenţiunea de a pro­fesa avocatura, sau doreaţi a avea titlu de avocat, ce vi se cuvine ? — Urmăream un scop practic, căci e­­ram ferru hotărîtă să profesez avocatura. Astăzi chiar, deşi nu am titlu de avo­cat, în calitata de membră a societăţeî „Sprijinul“ adu­c multe servicii popula­­ţiuneî sărace, sfătuind pe acei ce au ne­voe de sfatul unui avocat. Dacă aşi fi fost admisă să profesez a­­vocatura, serviciile mele ce le-aş putea aduce populaţiuneî sărace, ar fi fost re­ale căci societatea „Sprijinul“ ar fi avut şi un avocat la dispoziţie, după cum are medici şi profesoare tot fermmi. — Acum cînd Curtea v’a respins apelul, ce aveţi de gînd să faceţi ? Renunţaţi la i­deea de a vă mai înscrie în corpul avocaţi­lor, sau aveţi intenţiunea de a mai încerca şi la altă Curte. — D. Alexan­drescu, dis­ensul avocat şi profesor universitar, mi-a propus să vin la Iaşi, ca să cer acolo consiliului de dis­ciplină înscrierea mea şi ast­fel să fie a­­dusă această chestiune înaintea Curţeî de apel din Iaşi. Voia aş uita sfatul d-luî Alexandrescu şi voiu încerca şi la Issî. Ar fi și păcat să se lese a fi înmormîn­­mîntată o asemenea chestiune, pentru ca nedreptatea ce ni se face nouă feme­ilor, închizîndu-ne această carieră, să mai dureze încă. — Ce impresie v’ați lăsat, desbaterile procesului dv. ? — Avocații cari s’au grăbit a veni la chemarea mea, ca să-mi apere apelul, au săvîrşit un act de mărinimie pentru fe­meia în general, au pus la dispoziţia cau­zei femenine, cunoştinţele lor. Şi cît de documentate şi sincere au fost pledoariile savanţilor campioni, cari au pledat pentru repararea unei nedrep­tăţi ce se face femeei. Toată viaţa o să mi rămîe întipărită"în inima şi mintea mea, cuvîntările calde şi sincere ale d-Ior avocaţi Const. Mit­e, D. Alexandrescu şi C. Disescu, cari ple­­dîad cu sinceritate apelul meu, au pledat o pauză de cel mai vădit interes social. Deşi pledoariile d-Ior n’au avut succe­sul dorit, căci cartea mi-a respins apelul totuşi folosul adus este imens, căci aceste pledoarii, construesc piatra fundamentală a unui edificiu, care e în curs de zi­dire. Nu pot de cît a’mî exprima recunoş­tinţa ^nemărginită, ce o am faţă de d-niî Const. Miile, Disescu şi Alexan­drescu, cari mi-au susținut cauza­naintea Curţii de apel. Speranţa de a fi admisă la profesarea avocaturei n’am­ perdut-o încă, de aceea nu voiu dezarma, ci voiu ludta mereu pentru dobîndirea dreptului meu. Cu aceste cuvinte, considerînd terminat interviewul acordat de d-şoara Popovici, m’am retras mulţumindu î pentru amabi­litatea cu care ne-a primit. F. Rmilian meze un cabinet ales printre mem-­ brii majorităţeî parlamentului. Interview cu Mihailowski — Rezolvirea chestiei macedonene ~ Paris, 30 Octombrie.—Ziarul „Echo de Paris11 publică un interview cu profesorul Mihan­owski, unul din pre­zidenţii celor două comitete macedo­nene din Sofia. Dl. Mihan­owski a declarat că toate comitetele macedonene din Bulgaria dispun de 4—5000 oameni armaţi, cari vor continua campania din Ma­cedonia chiar pe timpul urnei. El este convins că macedonenii nu vor putea obţine nimic fără concursul Franţei şi al Angliei, al căror interes ar fi, după dînsul, de a sprijini pe slavii din sud contra întinderei pangerma­­nismului. Serviciul de zi Modificarea scrutinului no­minal Berlin, 30 Octombrie. — Reichsta­gul a hotărît, după o lungă discu­­ţiune, cu 187 voturi contra 67, de a pune pe mîine la ordinea zilei pro­punerea deputatului Aichbichler tin­­zînd la modificarea scrutinului nomi­nal, precum şi continuarea discuţiu­­nei proiectului vamal. In cursul discuţiunei, deputatul so­cialist Bebel a declarat că socialiştii vor cere de 700 de ori scrutinul no­minal. Vizita princiară St. Petersburg, 30 Octombrie. — Principele şi principesa Niculae al Greciei, au plecat la Livadia spre a vizita pe ţar şi ţarină. Teatre-Concerte-Petreceri Concertul Rosenthal. Iată programa concertului pe care marele pianist Rosen­thal îl va da la Ateneu Joi 14 Noembrie: Sonata op. 39 da Weber, Carnaval op­ 9 de Schumann, Berceuse, Barcarole op. 60, Valse în re bemol (aranjat în formă de stu­dio de Rosenthal) de Chopin, Sub tei (Lin­denbaum) de Schubert-Liszt, Am Spring­­brunen de Davidow-Rosenthal, Donjuan (fantasie) de Liszt, începutul la orele 9 precis. Puţine lo­curi mai sunt disponibile şi se pot lua nu­mai la magazinul de muzică Jean Feder­ calea Victoriei, 54. I . 1 Se aduce la cunosciinţa Onor. clienţilor noştri, cu incendiul întâmplat ieri in Fabrica noastră şi despre care au vor­­bit jurnalele, nu a distrus decât un RESER­VOIR de ţiţeiu iar Fabrica a rămas cu dese­­vărşire neatinsă şi funcţionează în mod regu­lat ca şi pînă acuma. Administraţia Fabricei de Bere LUTHER Au Bon Gout BUCURESCU, 8. Strada Lipscanii, 8. BUCURESCI. REDUCERI ENORME de PRET la toate vagoanele IMAUGURAREA VÎNZARILOR CU CÂSTIG MIC VÎNZARE-RECLAMA in tot cursul Iurtei Novembre a­­ Celebrelor Mănuși Perrin perechea 4.’«, 3’5 s\ 2.TM „ 5.50, 4.75 si 3.9« „ 3.*5 si 2.95 0FIGER*, albe de castor 3.90 si 2.90 » CORSETUL Modern al casei VERTUS SCEURS 1 .­­ PALETOTS-RAGLANS pentru Doamne de la 49 tei I PĂLĂRII pentru 2KR­IMAE de la Iei I Boleros Astrakans veritabile, calitate extra, forma nouă de la 490 lei. Magazinul de BLĂNĂRII EN CSN­O« Alter DAVID »-sor Furnisorul Curteî Regale Premiat cu Medalia de Aur la Expoziţia Paris 1900 VINDE şi EN DETAIL Primeşte şi COsiE.vai pentru Confection »ES­OSÎTK­ SEU 1»IA Strada Covaci Jio- A IMPORTANT 9700- 20 Spre a satisface dorinţa onor. Clientelei aduc la cunosciinţa că am adus cei mai renumiti cărbuni BRIEXAHT AMT HSÄGST şi GO ÜB, care se poate întrebuinţa la orî-ce sistem de sobe şi care vo îi furniza iară praf şi alt amestec de cărbuni inferiori. Comen-f zile se primesc la depoul de sobe americane „SARILIS“," Strada Doamnei 21. PECHENBERG, CUMPER, CUMPER ŞI SG)­1 orî-ce fel de obiecte de aur, argint şi pietre preţioase precum Diaman­te, Smarande, Rubine, Safire, Perle.’Plătesc preţurile cele mai bune ca ori­unde. — Recomand Magasinul meu în­tot­ d’a­una bine asortat cu tot felul de BUCITERIE cu preţurile cele mai ieftine. Leon Weissbluth BIJ­UTIER Calea Victoriei vis-a-vis de Hotel Bulevard 40. La cerere me voîpresents, la domiciliu. BUCUREȘTI ! PENTRU DOAifSE . . DORIN! . . FETE si BĂEȚI » n j) DENTIFRICE El£xirf Pudră șl Pastă ^ BEHEDICTINILOR ~ SOULAC —♦— A. SÉGUÍN, Bordeaux MEMBRU al JURIULUI AFARĂ din CONCURS Expoziție Univer. Paris 1800 nrTSTERIElI. CIURCU IX. Pelikangasse.—No. 10. Viena consultaţiunî cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. 13690­140 Sifilis şi boale secrete vindecă Dr. Er&oll Sterian medic al Spitalelor Civile Elev al­e lor D­r. Stoiceschn, Th­o­­mesen şi Unirii«­ Specialist în boale interne şi de copii Mamos Strada assísewi’I'­vojía .\o 22 (colt cu Şerban-Vodă) consultata 10—12 şi 5—7 11468—12 Internatul de Sstetî i%'ffo,co vei str Labirint 54. Autorizat­ie OnOr. Minister Se primesc elevi interni, semi-in­­terni şi externi, cari urmează cursurile liceului Matei Basarab. Pentru interni 610 lei anual. Pentru meditaţia unui elev din cursul inferior 20 lei lunar, pentru a u­­nuia din cursul superior 25 lei lunar. — Prospecte se trimit la cerere. Director şi proprietar Ath. MACOVEI * Licenţiat în litere. Fost profesor la lie. Matei Basarab 11447—S D-rul A. Grünberg Reîntors din Streinătate Consultaţiunî pentru boli interne, de femei şi faceri de la 1—3 p. m. 36, Str. Mircea VodăURS L1£D£i|TAjî£L Impresario EDUARD KUBA Turned teatrului jVîoderii din Berlin Lfirecţiunea artistică Adolf Harn­ach Duminică 3—13 Noembrie 1392 pentru prima oră UEBER DEN WASSERN (PUSTE APE) Dramă în 3 acte de Georg Engel Persoanele Pastor Holm al roma­nei Darst....................D-na Adolf Harnack Siewart Pastorul desti­tuit. ..........................D-na Hugo Diehl Stine Kos servitoare la țară. ....... D-ra Marga Köhler Bătrînul Kutschowl admi­­dascal. . . . In)^r­a D-na Josef Falkner BiUrína mamsei J casei Westphal. . . J paste D-ra Henny Seydol ruluî. Prețul locurilor: fotoliu lei 5, Stal I lei 3, Stal ii lei 2 Biletele se află de vinzare în toate zilele de la ora 10—12 a. m. de la 3—5 p. m şi în seara spectacolului la casa teatrului Liedertafel, începutul la 8 şi juni, seara fix. Luni 4/17 Noembrie a 11-a re­prezentaţie cu IVC31^A. de Henri­c Ibsen. VINURI de rasă vechi, naturale şi ieftine, se găsesc la Depozitul: „Dealul Zorilor“ Acest Depozit n’are nici un a­­mestec cu unele cârciumi cari îșî dau aerul a fi în legătură cu De­­positul meu. Amatorii de vinuri bune și în special clientela mea, rog să ia notă. S. O. Ardeleanu Calea Victoriei No. 107 Fără nici o Sucursală. — TELEFON 709 Illat—10 Dr. Isn­or Wiegenier special în maladii interne si genito-u mnare s’a stabilit XN GIURGIU Strada Oborului (vis-a-vis de Hotel Dacia) Consulațiuni de la 3—5 p. m. Cei fără mijloace consultațiunî gratuite de la 8-9 a. m. 11966-4* ks. $ I Incendiul de la fabrica Luther Azi la orele 17 şi jum, un rest de ţi­ţei din rezervoriul No. 1 al fabricei Lu­ther, care a ars cri, s-a aprins din nou, făcind o mică explozie şi răzbind cu flă­cările prin nisipul cu care fusese înăbuşit focul de cri. A intervenit nostul de pompieri care rămăseseră de pază și cu ajutorul pompe fabricei, focul a putut fi stins. Fabrica n'a suferit nicî o pagubă și se crede ctî’în acest mic incendiu,'orî-ce pe­ricol este înlăturat. Barbaria din str. Apolodor — Alte amănunte — Relativ la barbaria comisă de poliţia comunală în strada Apolodor, putem să mai spunem următoarele : Proprietarul caselor evacuate, d. Iliuţă Petrescu, are un proces cu un anume Ion Dumitrescu, intendent la hala de vechituri. Procesul e pendinte şi I. Dumitrescu va fi condamnat la sigur. D. Petrescu a dat în judecată pe Du­mitrescu pentru că, la alegerile gene­rale din 1899, a fost spoit pe faţă cu murdărie, de către acel domn. Poliţia comunală a căutat să-şi scape d­racul şi a cerut d-luî Petrescu o de­claraţie că renunţă la proces. D. Petrescu a refuzat să dea declara­ţia cerută, iar poliţia comunală l-a exe­cutat, evacuîndu-i casele. ECOURI Aflăm că vechea şi cunoscuta casă de mobile a d-luî S. Emanuel din calea Vic­toriei 67 (vis-a-vis de Episcopie) s’a mutat tot în calea Victoriei­­No. 60 alaiuri de l’Indépendance Roumaine. îndemnăm pe cititorii noştri să viziteze acest magazin şi sîntem sigur că vom constata că, această casă poate rivaliza ca cele mai mari case similare din streinătate. Telegramele Adevăratei ServiejDi^ue noapt© Criza ministerială spaniolă Madrid, 30 Octombrie.—Ducele de Tetuan, fost ministru, și mareșalul Lopez Dominguez refuzînd de a da concursul lor d-luî Sagasta spre con­stituirea unui cabinet de concentra­­tiune. d. Sagasta va încerca să for­ t­ot Ttara — TELEGRAME — Crima din str. Bechet. — Incendiul din calea lînk­ei.— Hoţ de efecte militare prins.—Spargere Craiova, 30 Octombrie.—Astă-noapte, pe cind se ducea spre locuinţa sa din str. Bechetului însoţit de un prieten, d. Iordan Cristea, de origină macedo­nean, antreprenor la lucrările noului bulevard, a fost atacat în stradă de că­tre bulgarul Traicu Staicof. Acesta, fără a scoate nicî un cuvint, s’a aruncat din întuneric asupra d-luî Cristea și s-a im­­plîntat în partea stingă a pieptului un cuțit. Lovitura a fost mortală. D. Cristea a fost ridicat din stradă în agonie şi dus la spitalul central. — La casele din calea Unirea ale d-lui N. Popilian, locuite actualmente de timplarul Iosef Zecher, s’a declarat astă-noapte un incendiu. Focul a luat naştere de la nişte ăş clăii de lemne, cari se aflau la pivniţa, şi ameninţaă întreaga clădire. Cu ajutorul dat la vreme de către poliţie, el a fost insă localizat înainte de a cauza pagube mari. — Nu se ştie in ce chip, Ion Boboacă din comuna Risipiţi furase astă noapte nişte pături militare de la reg. 4 de artilerie. El nu s’a putut insă folosi de acest furt, căci a fost descoperit de că­tre un sergent poliţienesc, pe cînd vroia să intre în oraş prin bariera Caracalului. — Nişte necunoscuţi au spart astă­­noapte prin dosul locuinţei d-luî Sandu Florescu, din str. Petru Rareş, şi au pătruns înlăuntru cu intenţiunea de a fura. Fiind surprinşi de către d. Florescu, îndrăzneţii spărgători l’au legat de un picior al patului, apoi au dispărut cu o mulţime de obiecte. Pină in prezent necunoscuţii făcători de rele n’au fost descoperiţi.—Scînteie. Crimă fioroasă Biriad, 30 Octombrie.—Marţi noaptea, o bandă de hoţi, a pătruns in casa aren­daşului moşiei Călimăneşti, d. Caiman Fridman, spre a-l jefui. Calman Fridman, a fost ucis de hoţi , iar soţia ta a fost torturată in chip în­grozitor. Starea d-tiei Fridman inspiră serioase îngrijiri. Parchetul de Tulova fiind avizat, s-a deschis o anchetă, spre a se descoperi a­­sasinii.—Aî. Hoţie pe Dunăre Galaţi, 30 Octombrie. — Astă noapte patru hoţi trecind Dunărea cu o barcă s’au introdus pe şlepul Kiriacula, acos­tat pe malul drept. Doi din ei au pătruns în hambarul şlepului. Pe cind operau, au fost sim­ţiţi de căpitanul şlepului. Fiindu-le frică să nu fie prinşi, au­ sărit în barca cu care veniseră şi s’au făcut nevăzuţi. Căpitanul trăgind focuri de puşcă, un glonte a nimerit pe unul dintre hoţi, căci s’a auzit un gemăt. Toate cercetările pentru descoperirea hoţilor au rămas de­ocamdată infruc­tuoase. Cor. Compagnie Générale Transatlantique Vapoare Franceze de viteză mare Traversează Oceanul în 6 zile din EUROPA în AMERICA via Viena, Băie, Paris, Havre Representant general pentru România Adolf Solomon București, Strada Doamnei No. 14. Representant pentru Iaşi: lanovici et Wechsler, Str. Stefan cel mare 25 Adevărul

Next