Adevěrul, noiembrie 1902 (Anul 15, nr. 4763-4792)
1902-11-01 / nr. 4763
Vineri 1 Noembrie 1902 IU Regele coboară însoţit de priţul Fer*• • ‘ " • de mide dinand al Bulgariei, prinţul Filip Coburg, colonelul Coandă, colonelul Georgescu aghiotant regal, şi d-mîniştri Stundza şi Brâtianu. Pe vapor se află întregul consiliu miniştri al Bulgariei. Primarul oraşului urează bună venire. Muzica bulgară de pe vapor intoneazăimnul regal. Citeva doarmne oferă buchete. Prinţul Ferdinand şi prinţul Filip de Coburg vizitează pe rege in vagonul regal. La orele 10 şi 40 minute regele conducă, în eruinţul Ferdinand la vapor, care pieri- a peste 5 minute. Muica bulgară intonează «Deşteaptâ te Komine». Regele se mai întreţine cu citeva persoane . In orele 41 trenul regal porneşte din port. Ramses INTIMPLARI Din Capitală Condamnat arestat.— Serviciul de siguranţă a arestat pe individul D. Brătulescu, un recunoscut pungaş, care are un mandat de arestare de 30 zile. Scandalagii.—Secţia 39 a arestat pe Radu şi Niţa Miulescu, din str. Duzilor 23, pentru că au făcut scandal in prăvălia d-lui Radu, din str. Cireşilor, spărgîndu-î geamurile. Spărgător prins.— Titi Mateescu a fost arestat de secţia 42, in urma reclamafieî comerciantului Nicolae Dumitru, din bulevardul Ferdinand, 95. Mateescu fusese prins pe cind spărgea tejgheaua acelui comerciant. De la secţie, Titi Mateescu a reuşit insă să scape, zmulgindu-se din miinile sergentului care-l conducea. Ediţia de seara Ultime informatiuni Prin moartea lui Ioan Turan din Caracal, a devenit vacant un scaun de deputat la colegiul 1 de Cameră* din Romanaţî. La acel scaun, conservatorii vor susţine candidatura d-lui Take Ionescu. Liberalii, spre a combate pe candidatul conservator, vor susţine candidatura d-lui Mărăscu, junimist. Lupta promite să fie din cele mai aprige. 3 l&HnUtenul domeniilor a trimis o circulară camerelor de comerţ din [ară, invitituiu-’.i. să înceteze cu liberarea carnetelor brevetelor şi să-î trimeată tablouri de numărul celor liberate. în apelaş timp, camerele au fost invitate sa desemneze persoanele cari vor fi însărcinate să convoace pe meseriaşi spre a se constitui în corporaţii. Deci se va simţi absolută nevoe mi nistend va mai prelungi cu 15 zile termenul pentru liberarea carnetelor şi brevetelor, la camerele de Comerţ. D. Pui Inda a primit azi în cabinetul s'fi de la ministerul de interne pe 4. C. F. Robescu, care i-a comunicat știrile privitoare la mersul campaniei electorale. Imediat după alegerile comunale, se va face o largă remaniare prefectorială. D. C. Nicolaescu, secretarul general al ministerului de interne îşi va da demisia în luna viitoare, spre a candida la scaunul de deputat de la colegiul 1 de Dîmboviţa, rămas vacant prin moartea lui Take Giani. Comisia pentru ocuparea catedrei de fisiologie şi istiologie de la şcoala superioară de medicină se compune din d-nul profesor Obregia, preşedinte, şi d-niî medici veterinari Locusteanu, Poenaru, Riegler şi Gabrielescu. §.D. Sturdza va pleca diseară la Iaşi, spre a participa la întrunirea partidului liberal din localitate. Mtine seară d-sa va sosi in Capitală In Monitorul comunal de mîine va apare darea de seamă făcută de d. I. Pr. Dumitrescu, primarul Capitalei, cu privire la activitatea actualului consiliu Tiomunal. Toţi soldaţii din contingentul 4900 vor fi trecuţi mîine in congediu, şi se vor incazarma recruţii din contingentul Cu prilejul serbare! patronale a regelui Leopold al II-lea, ministrul de externe al Belgiei va avea recepţie Sîmbătă, 2 Noembrie, de la 4—6 p. m., la locuinţa legaţiei Belgiei in Bucureşti. In Senatul universitar de pe lingă Universitatea din Bucureşti va fi fost aleşi d-nii Titu Maiorescu şi St. Şendrea. Mandatele de lefurile corpului didactic au fost expediate azi în toată ţara. Eris’a intrunit la primăria Capitalei comisiunea însărcinată cu studiarea cestiunei luminatului cu ulei mineral, şi azi şi-a depus avizul asupra punctelor ce i-au fost supuse spre cercetare. Ministerul domeniilor a aprobat amenajarea următoarelor poduri: Zăvoiul Bistriţei din jud. Vilcea, Parcu Doamnei Monteoru din Sărata—Ogrăzile din Buzău. Iată mersul populaţiei, în cursul lunei Septembrie, în oraşele Craiova, Brăila şi Iaşi : Craiova. Născuţi 443 copii, morţi 405 persoane. Brăila : 476 născuţi, dintre cari 34 evrei, morţi 439, dintre cari 47 evrei. Iaşi: 200 născuţi, dintre cari 87 evrei, morţi 466, dintre cari 72 evrei. Simbătă 2 Noembrie este aniversarea a 33-a a căsătoriei regelui. Consiliul general al judeţului R.Sarat, terminindu-şi lucrările, sesiunea a fost închisă. La 8 Noembrie se va ţine in Iaşi concurs pentru ocuparea definitivă a posturilor de medici secundari de la biuroul primirea bolnavilor, secţia chirurgicală, secţia genito-urinară, spitalul Cantacuzino-Paşcanu, institutul Gregorian, spitalul Precista Mare din Roman, şi spitalul din Tg.Neanţu. Ministerul de interne a numit ca membrii la acest concurs pe d-nii d-nn Severeanu şi Babeş. Consiliul general al judeţului Prahova a cerut miniaterului de interne aprobarea modificărea bugetului zecimilor in sensul ca din excedentul de 433.230 lei să se înscrie in bugetul viitor suma de 60.000 lei pentru complectarea reţievei telefonice la întreg judeţul. Studenţii facultatei de medicină se întrunesc în seara de Vineri 4 Noembrie, orele 9, la societatea studenţilor in medicină, avînd a se discuta chestiuni de interes general. Am anunțat că un d. Schebeler din Berlin a cerut primăriei Capitalei să-i acorde concesia unei fabrici de produse pentru îngrășeminte, care ar urma să fie instalată la abator. Primăria n’a răspuns insă la cererea d-lui Schebeler. Acest domn a sosit pri in Capitală şi aaî s’a prezintat la primărie, cerind lămuriri. Primăria i-a cerut să prezinte regulamentele după care funcţionează în străinătate fabricile de îngrăşeminte. La 10 Noembrie se va întruni la comandamentul corpului II de armată comisiunea însărcinată cu modificarea regulamentului de tragere al infanteriei. Regele a aprobat ca pe ziua de 1 Noembrie să se înfiinţeze în administraţia centrală a ministerului justiţiei, la divizia comptabilităţii, un post de şef de birou şi unul de verificator. D I. F. Rădulescu a fost numit director al arestului preventiv din judeţul Teleorman. Ministerul de interne a fost informat că un incendiu a distrus sonda No. 2 Craus a societăţei «Steaua Română» precum şi un rezervorul cu ţițeiu,proprietatea d-lui Gogu Ştefănescu. Pagubele sunt evaluate la 27.000 lei. Primăria Capitalei a liberat pînă azi 2700 cărţi de vot la alegători, din colegiul I. Liberarea cărţilor de vot pentru colegiul II se va face Luni, 4 Noembrie. Primăria Capitalei a dat la tipar darea de seamă de mersul afacerilor comunate pe anii 1898 şi 1902. Ia Capitală au sosit venind din Odesa, d. inginer Ionescu, strada Berzei 21 şi Ibraim Barula, care a descins la legaţia otomană. Aceste persoane venind dintr’o localitate infectată de ciumă, au fost supuse unei vizite medicale. Eri a sosit în portul Sulina, venind din Odesa, vaporul rusesc Ilussi, avind un echipagiu de 26 persoane şi 39 pasageri. Vaporul, care are 4200 butoaie peşte sărat şi icre roşii, din Astrahan, a fost oprit să facă carantină de 6 zile. La ministerul de finanţe s-au făcut următoarele schimbări in personal : D. Theodor I. Brăescu, actual controlor fiscal clasa I în serviciul exterior general al finanţelor, în postul de şef de secţie clasa III în serviciul exterior al monopolurilor, în locul d-lui G. Em. Budişteanu, chemat în altă funcţiune. D. Al. Anastasia, actual impiegat clasa II în serviciul secţiunilor monopolurilor, în postul de impiegat clasa II în administraţiunea centrală, în locul d-lui Aurelia Hernia, demisionat. D. N. A. Sirosu, actual impiegat auxiliar clasa I în serviciul secţiunilor monopolurilor, în posul de impiegat clasa II in acelaşi serviciu, în locul d-luî Al. Anastasiu. Eri au plecat din Vetrişoaia (Fileiul) 200 vaci, 23 viţei şi 444 de boi spre a fi exportaţi în Rusia prin oficiul veterinar Ungheni. Aceste animale au stat sub observaţia medicului veterinar al judeţului 15 zile, şi au plecat perfect sănătoase. Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetului zecimilor judeţului Olt, in sensul ca să se întrebuinţeze 7520 lei din fondul economiilor, pentru plata medicamentelor întrebuinţate pentru combaterea febrei tifoide. D-na Atena Sterghiu, absolventă a şcoalei de moşii din Capitală, a fost trimisă de ministerul de instrucţie in Bitabia pentru a practica rapsitul in acea parte, deoarece acolo nu se găseşte nici o moaşă romină. La Paris, au fost arestaţi săptămina trecută directorul Boch şi membrii consiliului de administraţie Tibaut şi Mareill ai societăţeî cBanque Generale de Paris», cari au escrocat un mare număr de persoane din ţară de la noi şi din străinătate. Aceste arestări s’ au făcut in urma reclamaţiunei d-lor Anastasie Chirvasiu, inginer din Capitală, I. Săvulescu din Cimpina, şi a altor persoane cari avînd nevoe de a înfiinţa în Rominia o societate de exploatări carbonifere, au intrat în tratative cu acea societate, in urma invitaţiunei pe care le-a făcut-o. Aceste persoane au fost escrocate cu zeci de mii de franci prin nişte emisari pe cari banca generală din Paris ii avea in Capitală. In judeţul Neamţ mai sint 3 comune atinse de febră aftoasă. Venitul porturilor, cari erau in anul 4888 de 1.914 866 lei, s’au urcat in anul 1902 la 3.087.303 lei. Consiliul general de Mehedinţi îşi va relua şedinţele la 7 Noembrie. B. D. Niculescu, a fost numit secretar al consiliului de higiena din Dîmboviţa. Vineri 1 Noembrie a. c., la ora 1 p. m., Academia Romina va ţine şedinţă publică în localul săli, calea Victoriei 135. D. Gr. G. Tocilescu va face o comunicare cu subiectul : Obiecte antice de aur şi argint descoperite in Rominia. La concursul pentru burse ţinut anul acesta la şcoala de bele-arte din Bucureşti, au reuşit următorii elevi: La secţiunea de sculptură : Ion Iordănescu, C-tin G. Mihailescu, Ion Gheorghiu, Gh.Dimitriu. La secţiunea de pictură : Gh. Constantinescu, Toma G. Tomescu, Al. Talpoşin, Mih. Nicolau, Mih. Bărboiu, Ed. Săulescu, I. M. Popescu. D. Iulian, prefectul poliţiei Capitalei a început să inaugureze o sistemă de favoritizme dăunătoare serviciului pe care îl conduce. Iată o dovadă: Localul secţiei 4 se afla instalat, aproape de la înfiinţarea halelor, în chiar apropierea acestora pentru ca astfel autoritatea să poată exercita o supraveghere mai serioasă asupra unui centru comercial prin sunt halele. Ei bine, d. Iulian pentru a favoriza pe un d. consilier de la Curtea de apel, amic al prefectului, a mutat secţia de la hale, tocmai în strada Mămulari, la extremitatea raionului secţiei, într’un local umed, insuficient şi impropriu. Iar pe ceasupra, poliţia plăteşte şi o chirie d© 700 lei mai mult de cît plătea în vechiul local. Iată dar pe d. Iulian i'ftcînd acte de favoritizm pentru amicii săi. Consiliul sanitar superior a acordat dreptul d-lui dr. Ion S. Ţuchel să practice medicina în ţară. A apărut Adevărul la Sate cu următorul sumar : La vot de Const. Miile,Primarii asupritori din jud. Teleorman, Cum se votează, Cine nu poate fi alegător, Băncile populare, Societăţi economice la sate, Rezultatul votului, Literatura populară de Gh. Popescu-Ciocănei, Preţul Bucatelor. D. Ioan Grecinski, a fost numit delegat al guvernului pa lingă camera de comerţ din Botoşani.Consiliul permanent în şedinţa de eri a judecat pe învăţătorul loan I. Paşa din comuna Ciuperceni Noi (Dolj) şi i-a pedepsit cu transfer rea în altă localitate din cauza mai multor abateri. Confirmări de perceptori Ministerul de finanţa a confirmat pe următorii perceptori fiscali:Andrei Leoveanu,la circumscripţiunea 8 Titu, judeţul Dîmboviţa, în topul d-lui N. M. Dobrescu, demisionat. Gherghe Dimitriu, la circumscripţiunea 14 Mitoc,judeţul Dorohoia, in locul d-lui G. V. Grigorseu, demisionat. Dimitrie Nicolescu, la circumscripţiunea 7 Bărbăteşti, în locul vacant. D. Popescu, la circumscripţiunea 17 Piteşti, judeţul Tutova, în locul vacant. Marin Mateescu, la circumscripţiunea 23 Zloteşti, judeţul Teleorman, în locul vacant. Ilie Manea, la circumscripţiunea 19 Rădoeşti, judeţul Teleorman, în locul d-lui M. Anghelescu, demisionat. G- L. Păulescu, la circumscripţiunea 31 Podeni-Vechi (Bălteşti) judeţul Prahova, în locul d-lui G. lonescu, înlocuit pentru nepricepere şi neglijenţă în serviciu. D. Jianu de la circumscripţiunea 8 Cilieni, judeţul Romnaţî, în locul vacantt. Niţi lonescu, la circunoscripţiunea 11 Ştafăneşti, jud. Muscel, în locul vacant. I. Perju, la circumscripţiunea 12 Vulturenî, jud. Tecuoiu, în locul d-nului N. Vasiliu, demisionat. C. Ivănescu, la circumscripnea 8 Mierea Birnicei, jud. Dolj, în locul vacant. I. Conescu, la circumscripţiunea 10 Murgaşu, jud. Dolj, în locul d-nului I Ştefănescu , destituit pentru neglijenţă şi rea crenţâ. Ştefan Ştefănescu, 16 circumscripţiunea 16 Seaca, jud. Dolj, în locul d-lui N. Stănculescu, destituit pentru neglijenţă şi rea credinţă. Amza Raiculescu , circumscripţiunea 17 Terpeziţa, în locul d-lui D. Popescu, destituit pentru neglijenţă şi rea credinţă. V. Nicolau, la circums. 11 Mărgin -Munteni, în locul vacant. Const. Gr. Antoniu, la circumscripţiunea 2 Mahmudia, judeţul Tulcea,în locul d-lui Vîrtejeanu, demisionat. Ion N. Boerescu, la circumscripţiunea 24 Cărpiniştea, judeţul Buzau, în locul d lui N. Fotin, revocat pentru abateri grave în serviciu. P. Pantelimonescu, la circumscripţiunea 4 Stăneştî, judeţul Vlaşca, în locul d-luî Const. Petrini, revocat pentru că a încasat bani de la contribuabili fără a libera chitanţe. Dimitrie Marinescu, la circumscripţiunea 18 Glodeanu-Cîrlig, judeţul Buzau, în locul d-luî Ion Voiculescu, demisionat. Th V. Ştefănescu, la circumscripţiunea 16 Filioara, judeţul Neamţu, în locul d-lui Ion Agapescu, demisionat. Vasile Rusu, la circumscripţiunea 28 Crăcăoane, judeţul Neamţu, în locul d-luî V. Răşpânescu, demisionat. Bibliotecile populare Ministerul instrucţiunei publice a expediat următoarea circulară: Domnule Învăţător, Casa şcoalelor a înfiinţat in fiecare judeţ cite 20 biblioteci şcolare şi le-a dotat cu cele mai bune cărţi. In afară de aceste biblioteci mai sunt multe altele înfiinţate din iniţiativă particulară. Pe lingă şcoala d-voastră există bibliotecă şi fie că este înfiinţată de casa şcoalelor, fie că este înfiinţată din iniţiativă particulară dorim a şti: a) Modul cum a funcţionat biblioteca pe lingă şcoala d-voastră, adică să arătaţi care este numărul persoanelor cari au împrumutat cărţi; b) Care este ocupaţiunea şi vîrsta acestor cititori; şi c) Cari au fost cărţile ce au fost împrumutate şi citite mai mult. Vă rugăm ca în caşul cind biblioteca d voastră ar fi înfiinţată din iniţiativa particulară să binevoiţî a ne trimite o listă de cărţile ce posadă notind in dreptul fiecăreia, dacă este dăruită sau cumpărată. Femeea-avocat^ — Ancheta «Adevărului» — D. Sever Moscuna crede că nici nu poate fi vre-o îndoială că femeia trebue admisă în barouj pe cîtă vreme e liberă a profesa avocatura. Cum, se întreabă d. Moscuna, de ce femeea să poată fi medică şi să nu poată fi avocat ? Au nu preţueşte mai mult viaţa unui om, decît orice interes ce ar putea fi periclitat înaintea justiţiei prin greşeala unei femei ? U-nui Victor A. Fotescu, Em. Dan, Oteteleşeanu, M. Cristea şi Gh. G. Dragu sunt de asemenea de părere, că dacă vrem să fim drepţi, trebue să admitem pe femei în barou, neexistînd nici un motiv legal, pentru a opri da la profesarea avocaturei. D. Dem. A. Dobrescu. Femeea e perfect de bine dotată pentru a profesa orice profesiune liberă. Acesta e răspunsul entuziastului, al metafizicianului, care dezleagă orice problemă plecînd de la o premisă oare-ciie. Acesta este răspunsul novatorilor. „Femeea n’are nici o calitate cerută de această profesiune, ea este o fiinţă inferioară, ea este făcută pentru gineceft, etc., etc.“ Acesta este răspunsul rutinei, pentru care nu este natural decît ceea ce a apucat. Bătrînul Ureche ne spune odată la curs ca un boer român ceres să divorţeze de jupîneasa lui, pentru că ea ştia carte şi... nu era firesc pentru dînsul ca femea să ştie carte. Adevăratul răspuns ce se poate da în chestiunea ce ne preocupă este următorul : Nu ştiţi dacă femea este aptă nici dacă nu este aptă pentru avocatură, deoarece nu s’a făcut încă această experienţă socială şi nu poţi spune dacă un om poate să meargă sau nu poate, atîta timp cît îl ţii legat. Putem crede însă că ea poate deveni aptă atunci cînd vedem că necesitatea a făcut dintr’o brută un om. Că femea se poate face de rîs? iarăşi nu ne putem baza pe nimic, a crede sau a nu crede aceasta. In ori ca caz însă, ea poate reclama dreptul de a se face de rîs, pe care’l au şi bărbaţî. Obstacole juridice nu se găseşte nici nul la admiterea femeilor în barou. D. Ion Nădejde regretă că se mai poate pune asemenea întrebare. D-sa găsește că *) Vezi No. 4762 nimic, nici chiar dreptul politic tju poate fi prohibit f m^eî. Cu atît mai mult » indignat văztnd c& astăzi, cind triera menajului a ajuns șubred^ s, periculoasă, pentru femei, li sa mai opreşte şi calea, la o profesiune liberă şi onestă. D- Scarlat Arion e un principiu pentui admiterea femeilor, a profesa avocatura. E convins insă că făcind din avocatură un miljloc de train, vor muri de foame Interview ca d-şoara Popovicî Curtea de apel secţia II, a respins ori apelul d-şoarei Elena B. Popovici, licenţiată în drept, făcut în contra încheerei consiliului de disciplină care î-a respins cererea de a fi înscrisă în corpul avocaţilor din judeţul Ilfov. Deoarece s’a vorbit mult în jurul acestui proces, deoarece avocaţii, magistraţii şi ziariştii şi-afi spus cuvintul, am trezut nimerit şi interesant a afla cam sunt părerile şi impresiile d-şoarei Popovici, cu privire la această interesantă chestiune, pe care d-sa are meritul ce a o fi adus în discuţie M'am transportat deci astăzi in strada Sf. Constantin No. 11, la domiciliul d-reî Popovicî, înainte de a intra in casă, o firmă cu urmorul cuprins : „Biroul de consultaţiuni juridice, sub direcţunea d soareî Elena B. Popovicî, ce se afla bătută deasupra uşei, mi-a atras atenţiunea. Sun apoi şi o servitoare mă introduce în biroul d-şoarei Popovicî. Deşi ora era matinală, o găsesc totuşi pe d-şoara Popovicî, la biuroul ei de lucru consultînd nişte cărţi juridice. Mă prezint, îl expun scopul vizitei mele şi încep imediat a-i pune diferite chestiuni care mă interesează. — V’aş ruga să-mi spuneţi d-şeară, ce scop aţi urmărit cu cererea dv. de a fi înscrisa în barou, aveaţi intenţiunea de a profesa avocatura, sau doreaţi a avea titlu de avocat, ce vi se cuvine ? — Urmăream un scop practic, căci eram ferru hotărîtă să profesez avocatura. Astăzi chiar, deşi nu am titlu de avocat, în calitata de membră a societăţeî „Sprijinul“ aduc multe servicii populaţiuneî sărace, sfătuind pe acei ce au nevoe de sfatul unui avocat. Dacă aşi fi fost admisă să profesez avocatura, serviciile mele ce le-aş putea aduce populaţiuneî sărace, ar fi fost reale căci societatea „Sprijinul“ ar fi avut şi un avocat la dispoziţie, după cum are medici şi profesoare tot fermmi. — Acum cînd Curtea v’a respins apelul, ce aveţi de gînd să faceţi ? Renunţaţi la ideea de a vă mai înscrie în corpul avocaţilor, sau aveţi intenţiunea de a mai încerca şi la altă Curte. — D. Alexandrescu, disensul avocat şi profesor universitar, mi-a propus să vin la Iaşi, ca să cer acolo consiliului de disciplină înscrierea mea şi astfel să fie adusă această chestiune înaintea Curţeî de apel din Iaşi. Voia aş uita sfatul d-luî Alexandrescu şi voiu încerca şi la Issî. Ar fi și păcat să se lese a fi înmormînmîntată o asemenea chestiune, pentru ca nedreptatea ce ni se face nouă femeilor, închizîndu-ne această carieră, să mai dureze încă. — Ce impresie v’ați lăsat, desbaterile procesului dv. ? — Avocații cari s’au grăbit a veni la chemarea mea, ca să-mi apere apelul, au săvîrşit un act de mărinimie pentru femeia în general, au pus la dispoziţia cauzei femenine, cunoştinţele lor. Şi cît de documentate şi sincere au fost pledoariile savanţilor campioni, cari au pledat pentru repararea unei nedreptăţi ce se face femeei. Toată viaţa o să mi rămîe întipărită"în inima şi mintea mea, cuvîntările calde şi sincere ale d-Ior avocaţi Const. Mite, D. Alexandrescu şi C. Disescu, cari pledîad cu sinceritate apelul meu, au pledat o pauză de cel mai vădit interes social. Deşi pledoariile d-Ior n’au avut succesul dorit, căci cartea mi-a respins apelul totuşi folosul adus este imens, căci aceste pledoarii, construesc piatra fundamentală a unui edificiu, care e în curs de zidire. Nu pot de cît a’mî exprima recunoştinţa ^nemărginită, ce o am faţă de d-niî Const. Miile, Disescu şi Alexandrescu, cari mi-au susținut cauzanaintea Curţii de apel. Speranţa de a fi admisă la profesarea avocaturei n’am perdut-o încă, de aceea nu voiu dezarma, ci voiu ludta mereu pentru dobîndirea dreptului meu. Cu aceste cuvinte, considerînd terminat interviewul acordat de d-şoara Popovici, m’am retras mulţumindu î pentru amabilitatea cu care ne-a primit. F. Rmilian meze un cabinet ales printre mem- brii majorităţeî parlamentului. Interview cu Mihailowski — Rezolvirea chestiei macedonene ~ Paris, 30 Octombrie.—Ziarul „Echo de Paris11 publică un interview cu profesorul Mihanowski, unul din prezidenţii celor două comitete macedonene din Sofia. Dl. Mihanowski a declarat că toate comitetele macedonene din Bulgaria dispun de 4—5000 oameni armaţi, cari vor continua campania din Macedonia chiar pe timpul urnei. El este convins că macedonenii nu vor putea obţine nimic fără concursul Franţei şi al Angliei, al căror interes ar fi, după dînsul, de a sprijini pe slavii din sud contra întinderei pangermanismului. Serviciul de zi Modificarea scrutinului nominal Berlin, 30 Octombrie. — Reichstagul a hotărît, după o lungă discuţiune, cu 187 voturi contra 67, de a pune pe mîine la ordinea zilei propunerea deputatului Aichbichler tinzînd la modificarea scrutinului nominal, precum şi continuarea discuţiunei proiectului vamal. In cursul discuţiunei, deputatul socialist Bebel a declarat că socialiştii vor cere de 700 de ori scrutinul nominal. Vizita princiară St. Petersburg, 30 Octombrie. — Principele şi principesa Niculae al Greciei, au plecat la Livadia spre a vizita pe ţar şi ţarină. Teatre-Concerte-Petreceri Concertul Rosenthal. Iată programa concertului pe care marele pianist Rosenthal îl va da la Ateneu Joi 14 Noembrie: Sonata op. 39 da Weber, Carnaval op 9 de Schumann, Berceuse, Barcarole op. 60, Valse în re bemol (aranjat în formă de studio de Rosenthal) de Chopin, Sub tei (Lindenbaum) de Schubert-Liszt, Am Springbrunen de Davidow-Rosenthal, Donjuan (fantasie) de Liszt, începutul la orele 9 precis. Puţine locuri mai sunt disponibile şi se pot lua numai la magazinul de muzică Jean Feder calea Victoriei, 54. I . 1 Se aduce la cunosciinţa Onor. clienţilor noştri, cu incendiul întâmplat ieri in Fabrica noastră şi despre care au vorbit jurnalele, nu a distrus decât un RESERVOIR de ţiţeiu iar Fabrica a rămas cu desevărşire neatinsă şi funcţionează în mod regulat ca şi pînă acuma. Administraţia Fabricei de Bere LUTHER Au Bon Gout BUCURESCU, 8. Strada Lipscanii, 8. BUCURESCI. REDUCERI ENORME de PRET la toate vagoanele IMAUGURAREA VÎNZARILOR CU CÂSTIG MIC VÎNZARE-RECLAMA in tot cursul Iurtei Novembre a Celebrelor Mănuși Perrin perechea 4.’«, 3’5 s\ 2.TM „ 5.50, 4.75 si 3.9« „ 3.*5 si 2.95 0FIGER*, albe de castor 3.90 si 2.90 » CORSETUL Modern al casei VERTUS SCEURS 1 . PALETOTS-RAGLANS pentru Doamne de la 49 tei I PĂLĂRII pentru 2KRIMAE de la Iei I Boleros Astrakans veritabile, calitate extra, forma nouă de la 490 lei. Magazinul de BLĂNĂRII EN CSNO« Alter DAVID »-sor Furnisorul Curteî Regale Premiat cu Medalia de Aur la Expoziţia Paris 1900 VINDE şi EN DETAIL Primeşte şi COsiE.vai pentru Confection »ESOSÎTK SEU 1»IA Strada Covaci Jio- A IMPORTANT 9700- 20 Spre a satisface dorinţa onor. Clientelei aduc la cunosciinţa că am adus cei mai renumiti cărbuni BRIEXAHT AMT HSÄGST şi GO ÜB, care se poate întrebuinţa la orî-ce sistem de sobe şi care vo îi furniza iară praf şi alt amestec de cărbuni inferiori. Comen-f zile se primesc la depoul de sobe americane „SARILIS“," Strada Doamnei 21. PECHENBERG, CUMPER, CUMPER ŞI SG)1 orî-ce fel de obiecte de aur, argint şi pietre preţioase precum Diamante, Smarande, Rubine, Safire, Perle.’Plătesc preţurile cele mai bune ca oriunde. — Recomand Magasinul meu întot d’auna bine asortat cu tot felul de BUCITERIE cu preţurile cele mai ieftine. Leon Weissbluth BIJUTIER Calea Victoriei vis-a-vis de Hotel Bulevard 40. La cerere me voîpresents, la domiciliu. BUCUREȘTI ! PENTRU DOAifSE . . DORIN! . . FETE si BĂEȚI » n j) DENTIFRICE El£xirf Pudră șl Pastă ^ BEHEDICTINILOR ~ SOULAC —♦— A. SÉGUÍN, Bordeaux MEMBRU al JURIULUI AFARĂ din CONCURS Expoziție Univer. Paris 1800 nrTSTERIElI. CIURCU IX. Pelikangasse.—No. 10. Viena consultaţiunî cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. 13690140 Sifilis şi boale secrete vindecă Dr. Er&oll Sterian medic al Spitalelor Civile Elev ale lor Dr. Stoiceschn, Thomesen şi Unirii« Specialist în boale interne şi de copii Mamos Strada assísewi’I'vojía .\o 22 (colt cu Şerban-Vodă) consultata 10—12 şi 5—7 11468—12 Internatul de Sstetî i%'ffo,co vei str Labirint 54. Autorizatie OnOr. Minister Se primesc elevi interni, semi-interni şi externi, cari urmează cursurile liceului Matei Basarab. Pentru interni 610 lei anual. Pentru meditaţia unui elev din cursul inferior 20 lei lunar, pentru a unuia din cursul superior 25 lei lunar. — Prospecte se trimit la cerere. Director şi proprietar Ath. MACOVEI * Licenţiat în litere. Fost profesor la lie. Matei Basarab 11447—S D-rul A. Grünberg Reîntors din Streinătate Consultaţiunî pentru boli interne, de femei şi faceri de la 1—3 p. m. 36, Str. Mircea VodăURS L1£D£i|TAjî£L Impresario EDUARD KUBA Turned teatrului jVîoderii din Berlin Lfirecţiunea artistică Adolf Harnach Duminică 3—13 Noembrie 1392 pentru prima oră UEBER DEN WASSERN (PUSTE APE) Dramă în 3 acte de Georg Engel Persoanele Pastor Holm al romanei Darst....................D-na Adolf Harnack Siewart Pastorul destituit. ..........................D-na Hugo Diehl Stine Kos servitoare la țară. ....... D-ra Marga Köhler Bătrînul Kutschowl admidascal. . . . In)^ra D-na Josef Falkner BiUrína mamsei J casei Westphal. . . J paste D-ra Henny Seydol ruluî. Prețul locurilor: fotoliu lei 5, Stal I lei 3, Stal ii lei 2 Biletele se află de vinzare în toate zilele de la ora 10—12 a. m. de la 3—5 p. m şi în seara spectacolului la casa teatrului Liedertafel, începutul la 8 şi juni, seara fix. Luni 4/17 Noembrie a 11-a reprezentaţie cu IVC31^A. de Henric Ibsen. VINURI de rasă vechi, naturale şi ieftine, se găsesc la Depozitul: „Dealul Zorilor“ Acest Depozit n’are nici un amestec cu unele cârciumi cari îșî dau aerul a fi în legătură cu Depositul meu. Amatorii de vinuri bune și în special clientela mea, rog să ia notă. S. O. Ardeleanu Calea Victoriei No. 107 Fără nici o Sucursală. — TELEFON 709 Illat—10 Dr. Isnor Wiegenier special în maladii interne si genito-u mnare s’a stabilit XN GIURGIU Strada Oborului (vis-a-vis de Hotel Dacia) Consulațiuni de la 3—5 p. m. Cei fără mijloace consultațiunî gratuite de la 8-9 a. m. 11966-4* ks. $ I Incendiul de la fabrica Luther Azi la orele 17 şi jum, un rest de ţiţei din rezervoriul No. 1 al fabricei Luther, care a ars cri, s-a aprins din nou, făcind o mică explozie şi răzbind cu flăcările prin nisipul cu care fusese înăbuşit focul de cri. A intervenit nostul de pompieri care rămăseseră de pază și cu ajutorul pompe fabricei, focul a putut fi stins. Fabrica n'a suferit nicî o pagubă și se crede ctî’în acest mic incendiu,'orî-ce pericol este înlăturat. Barbaria din str. Apolodor — Alte amănunte — Relativ la barbaria comisă de poliţia comunală în strada Apolodor, putem să mai spunem următoarele : Proprietarul caselor evacuate, d. Iliuţă Petrescu, are un proces cu un anume Ion Dumitrescu, intendent la hala de vechituri. Procesul e pendinte şi I. Dumitrescu va fi condamnat la sigur. D. Petrescu a dat în judecată pe Dumitrescu pentru că, la alegerile generale din 1899, a fost spoit pe faţă cu murdărie, de către acel domn. Poliţia comunală a căutat să-şi scape dracul şi a cerut d-luî Petrescu o declaraţie că renunţă la proces. D. Petrescu a refuzat să dea declaraţia cerută, iar poliţia comunală l-a executat, evacuîndu-i casele. ECOURI Aflăm că vechea şi cunoscuta casă de mobile a d-luî S. Emanuel din calea Victoriei 67 (vis-a-vis de Episcopie) s’a mutat tot în calea VictorieiNo. 60 alaiuri de l’Indépendance Roumaine. îndemnăm pe cititorii noştri să viziteze acest magazin şi sîntem sigur că vom constata că, această casă poate rivaliza ca cele mai mari case similare din streinătate. Telegramele Adevăratei ServiejDi^ue noapt© Criza ministerială spaniolă Madrid, 30 Octombrie.—Ducele de Tetuan, fost ministru, și mareșalul Lopez Dominguez refuzînd de a da concursul lor d-luî Sagasta spre constituirea unui cabinet de concentratiune. d. Sagasta va încerca să for tot Ttara — TELEGRAME — Crima din str. Bechet. — Incendiul din calea lînkei.— Hoţ de efecte militare prins.—Spargere Craiova, 30 Octombrie.—Astă-noapte, pe cind se ducea spre locuinţa sa din str. Bechetului însoţit de un prieten, d. Iordan Cristea, de origină macedonean, antreprenor la lucrările noului bulevard, a fost atacat în stradă de către bulgarul Traicu Staicof. Acesta, fără a scoate nicî un cuvint, s’a aruncat din întuneric asupra d-luî Cristea și s-a implîntat în partea stingă a pieptului un cuțit. Lovitura a fost mortală. D. Cristea a fost ridicat din stradă în agonie şi dus la spitalul central. — La casele din calea Unirea ale d-lui N. Popilian, locuite actualmente de timplarul Iosef Zecher, s’a declarat astă-noapte un incendiu. Focul a luat naştere de la nişte ăş clăii de lemne, cari se aflau la pivniţa, şi ameninţaă întreaga clădire. Cu ajutorul dat la vreme de către poliţie, el a fost insă localizat înainte de a cauza pagube mari. — Nu se ştie in ce chip, Ion Boboacă din comuna Risipiţi furase astă noapte nişte pături militare de la reg. 4 de artilerie. El nu s’a putut insă folosi de acest furt, căci a fost descoperit de către un sergent poliţienesc, pe cînd vroia să intre în oraş prin bariera Caracalului. — Nişte necunoscuţi au spart astănoapte prin dosul locuinţei d-luî Sandu Florescu, din str. Petru Rareş, şi au pătruns înlăuntru cu intenţiunea de a fura. Fiind surprinşi de către d. Florescu, îndrăzneţii spărgători l’au legat de un picior al patului, apoi au dispărut cu o mulţime de obiecte. Pină in prezent necunoscuţii făcători de rele n’au fost descoperiţi.—Scînteie. Crimă fioroasă Biriad, 30 Octombrie.—Marţi noaptea, o bandă de hoţi, a pătruns in casa arendaşului moşiei Călimăneşti, d. Caiman Fridman, spre a-l jefui. Calman Fridman, a fost ucis de hoţi , iar soţia ta a fost torturată in chip îngrozitor. Starea d-tiei Fridman inspiră serioase îngrijiri. Parchetul de Tulova fiind avizat, s-a deschis o anchetă, spre a se descoperi asasinii.—Aî. Hoţie pe Dunăre Galaţi, 30 Octombrie. — Astă noapte patru hoţi trecind Dunărea cu o barcă s’au introdus pe şlepul Kiriacula, acostat pe malul drept. Doi din ei au pătruns în hambarul şlepului. Pe cind operau, au fost simţiţi de căpitanul şlepului. Fiindu-le frică să nu fie prinşi, au sărit în barca cu care veniseră şi s’au făcut nevăzuţi. Căpitanul trăgind focuri de puşcă, un glonte a nimerit pe unul dintre hoţi, căci s’a auzit un gemăt. Toate cercetările pentru descoperirea hoţilor au rămas deocamdată infructuoase. Cor. Compagnie Générale Transatlantique Vapoare Franceze de viteză mare Traversează Oceanul în 6 zile din EUROPA în AMERICA via Viena, Băie, Paris, Havre Representant general pentru România Adolf Solomon București, Strada Doamnei No. 14. Representant pentru Iaşi: lanovici et Wechsler, Str. Stefan cel mare 25 Adevărul