Adevěrul, decembrie 1902 (Anul 15, nr. 4793-4821)

1902-12-01 / nr. 4793

II Duminică 1 Decembrie 1902 gheri atitudinea obstrucţii)­nei, a schim­bat situaţia şi a devenit o necesitate imperioasa votarea cit mai curios a a­­cestui proiect de tarif. Se poate spune, că obstrucţia In Reichstagul german a fost învinsă, şi ei încă înainte de cră­ciun tariful vamal german va fi votat. Lucrul acesta va aduce după sine o de­nunţare a convenţiilor comerciale. Se ştie, că in vremea dn urmă au circulat veşti contrazicătoare cu privire la denunţarea convenţiilor Austro-Un­g­­ariei cu Romînia. Morgen-Zeitung a a­­irmat, încă acum cite­va zile, că in cursul lunei Decembrie se vor denunţa convenţiile, pe care Austria le are cu Romînia, Italia şi Serbia. Ultimele ştiri sosite din Viena con­firmă cele spuse de ziarul citat. Diverse — Situaţia politică încurcată din Un­garia continuă. Un manifest violent al partidului independent spune, că situa­ţia e critică şi anunţă continuarea ob­strucţiei. — Ministrul de marină al Spaniei proeetează să reorganizeze şi să mărească dota spaniolă. East IMPRESîUNI şi­­PALAVRE Note De cîte ori am un popas de făcut sînt foarte ingrată, vreau să ştiu dinainte dacă viitoarea mea gazdă are să fie pen­tru mine un mic subiect, căci eu cel pu­ţin am băgat de seamă, că port un anu­mit interes acestor găzduitori. Iată-l pe noul meu patron. Surîzător şi rospodan, cu pălăria cenuşie pusă pe o sprinceană, maliţios şi afabil, avînd aerul m­ul­­i­li an şi cu toate astea, e ceh. Am înţeles numai da­cit în ce ape se scaldă. — Madame, l’art est aujourd ’hui fini. Se dă un pas în urmă îşi încrucişează braţele şi din repezeală îşî ia un aer su­părat . —Acum un an am făcut opt­zecî de franci acum doi an! am făcut două m­ii. . . . * » *••• ••«*•••••• Mă întreţine de artă şi de nereuşita ultimului lui concert şi încă nu ne-am înţeles asupra preţului odăei male. Aduc vorba şi îi spun că mijloacele mele nu-mi permit să dau atîta. — Asta nu importă. De a voia arta e automobilul, îmi explică cum oamenii bogaţi nu­mai să vreme să asculte muzică, oara se plim­bă ziulica întreagă şi se dezinteresează cu tot. — Eu­ am trei băeţî, nici nu cunosc Cotele ! Vreau ea plec şi-î mai spui: „E prea scump, nu’mi convine“. — E scump şi nu vă convine. Eu vă aștept mîi e. — N’am­ să vin­. — E imposibil. Nu s'a înșelat și a doua zi am fost elienta lui. Rodica Curţi şi tribunale Funcţionari abuzivi Kira Stan primarul comunei Iazu ju­deţul Ialomiţa, împreun cu Barim Du­mitru şeful garnizoanei locale, au ares­tat pe locuitorul Gh. Popp, sub incul­parea că ar fi avind cai de furat. In realitate însă s’a dovedit că ei ur­măreau­ alt scop şi anume să ciupească ceva bani de la Gh. Pop. Acesta însă ştiindu-sa nevinovat, n’a voit a da bani sus numiţilor funcţionari, cari de necaz, l’au supus la cele mai grozave torturi. Daţi judec­atei pentru această faptă, ei au fost condamnaţi la 2 luni închi­soa­re corecţională. Eri iasă," Curtea da apel secţia II, în urna pledoariei, d-lui avocat Butoianu. I s-a redus pedeapsa la o lună închisoare. Poliţă falsificată Tribunalul de Buzău, condamnînd la 7 iuni închisoare corecţională pe Con­stantin Na­tun, fost funcţionari în biroul defunctului Constantin Gard­lici, pentru faptul că ar fi falsificat semnătura aces­tuia pe o poliţă de 5000 lei, Naum făcu apel înaintea Curtei de apel din Bucu­reşti. Acest apel s’a judecat ori la secţia a 11-a a Curţii, şi in urma unei diver­­ginţe de opinii, Curtea complectată a ad­mis în parte apelul şi a redus pedeapsa nsî Naum la 6 luni de zile închisoare. Afacerea apc.­­­Unirea» - la ziua de 4 Decembrie se va judeca înaintea tribunalului Ilfov, secţia IV, procesul abuzurilor de la societatea «U­­nirea». D. Al. Se. Miclescu, unul din incul­paţi fiind deţinut, a cerut judelui in­structor, Romulus Voinescu, să-i per­mită a comunica cu avocatul său d. Jean Th. Florescu, spre a se sfătui, ce mă­suri trebuesc luate cu privire la acest proces. Ori, în fața grefierului de la cabinetul­­ d. Jitianu, d. Miclescu a convorbit cu d. Florescu. ____ Etu. MEMENTO — Sîmbătă SO Noembrie —• Teatrul Naţional.— Reprezen­taţie dată în folosul Ligeî culturale: Tisul Dodiid, poemă dramatica; Po­ema romina, simfonie ; Cinei-Cinei, comedie. Danţuri naţionale executate de corpul de balet şi elevii d-lui Moi­ceanu. Teatrul Lyric.— Trupa germană E­­ger. Jugendfreunde, comedie de Ludwig Fulda. Beneficiul spitalului Caritas. Lacul Cișmegiului.—Mare palinagră. Café Boulevard. — In fîe­care seară orchestră sub conducerea d-lor I. Blum și Hugo Schwartz. Intrarea liberă F Fotoplasticul Imperial.—(Sub Hotel Continental). Actualmente fotoplasticul a expus pen­tru prima oară, 50 vederi admirabile, Phi­ladelphia, Baltimore-Washington. Ediţia de dimineaţa • * INFORMATIOTI Azî se va termina la Cameră dis­cuţia generală asupra mesajului. Vor mai lua cuvin­e d. Em. Po­rumbaru­, probabil d. O. Panu şi d-nii miniştri Costinescu şi Sturdza. Primăria Capitalei a depus 70.000 lei în anul 1897, pentru ridicarea monumentului independenței. Acea sumă a produs dobânzi de 10.000 lei. Ţinta d­e mamă şi de cele 500.000 fel votate de Cameră, se dispune de 580.000 lei pentru ridicarea monu­­mentului independenţei. Intre administraţia poştelor aus­­tro-ungare şi direcţia poştelor romîne ,’au­ început tratativele pentru în­cheierea unei nouă convenţiunî poş­tale. Administraţia poştelor austro-un­gara a redactat chiar un proect de convenţie, care se studiază în pre­zent de direcţia poştelor noastre. Convenţia va fi încheiată cel mai tirziu pînă la 1 Mai 1903. Reprezentaţia de astă-seară de la Tea­trul Naţional In folosul Ligei Culturale se anunţă ca o adevărată serbare artis­tică in­ naţională. Pe lingă Visul Dochieî şi Cinel-Cinel punctul de atracţie al programului este Poema Romina de G. Enescu, condusă de însuşi talentatul autor. Pe ziua de eri o mare afluenţă a fost la casa Teatrului pentru bilete la această reprezentaţie. Se crede că d. G. Danielopol, profesor universitar şi fost decan al baroului Ca­pitalei, va fi numit consilier la înalta Curte de casaţie, în locul rămas vacant, prin retragerea la pensie a d-lui N. Pre­­descu. Frigul in Capitală a continuat astă noapte să fie mai mare. La orele 10 termometrul arăta — 16 grade, iar la ora 1 noaptea,—18 grade. D. Andrei Zaharia va fi numit şef al poliţiei comunale din Capitală. Duminică 1 Decembrie anul curent, ora 10 dimineaţa, se va oficia in cate­drala oraşului Galaţi, «Biserica Sf. Nico­­lae», de către episcopul Pimen al Dună­rei de jos, un parastas in memoria re­gretatului Vasila A. Urecină, fondatorul bibliotecei «Urechiă» din Galaţi. Ministerul de interne a confirmat a­­legarile comunale din Urziceni, Hirlătî şi Ch­apina. La anul şcolar 1902—1903 s’au în­fiinţat in judeţul Go­v­urlu lu scoale de a­­d­­i­lţi in comunele şi cătunele : Smulfi, Slobozia-Conachi, Cuza-Vodă, Oance­a, Bâneasa, Găneştî, Grăeşti, Cudalbi, Tu­­luceştî, Corni, Urleşti,­ Folteşti, Cuca, Braniştea, Lascar-Catargiu, Traian, Bu­jor, Brăneşti, Roşcani, Borsucanî, Ţur­­canî, Independenţa, Bălenî, Jorăşti, Pis­­cu, Vîrteji şi Rogojeni. Urî a sosit în Capitală delegaţiunea consiliului general de Tulcea, care va prezenta regelui dezideratele populaţiu­­nei acelui judeţ. Această delegaţiune se compune din d-nii D. Mateescu-Buzau, Sandu Mun­­teanu, Ştefan Borş, Ion Nicolaft şi Ilaiii Omer. Am spus că la Camera de comerţ din Bucureşti s’au înscris pentru carnete şi brevete 4473 meseriaşi. După naţionalitate acei meseriaşi sunt 2248 româi, 943 izraeliţi, 292 supuşi romîni, 990 străini dintre cari: 714 austr­o-ungarî, 40 bulgari, 15 sirbî, 89 turci, 17 greci, 46 italieni, 47 germani, 8 francezi, 5 elveţieni, 4 ruşi, 3 bel­gieni, 1 englez şi 1 danez. Eri s’au primit la ministerul lucră­rilor publice actele, prin cari, prima so­cietate i. r. privată, austriacă, de na­­vigaţiune pe Dunăre, a acţionat în ju­decată ministerul lucrărilor publi­e precum şi pe comandantul vasului Dobrogea al serviciului maritim român, pentru a plăti despăgubiri pentru ineca­­carea ce acel vas a cauzat unui şlep al societăţei, din cauza unei manevrări greşite în apropiere de Tulcea. Ministerul a cerut lămuriri asupra celor petrecute, de la direcţia c. f. r. şi tot­odată a înmînat afacerea avocatului său, D. Const. Stoicescu, ministrul dome­niilor, a însărcinat pe d. Loc­isteanu, directorul şcoalei superioare de medi­cină veterinară, şi pe d-niî medici ve­terinari Udrischi şi Motaş, profesori la această şcoală, să elaboreze un proect pentru reorganizarea şcoalei superioare de medicină veterinară. Ministerul lucrărilor publice, a inter­venit pe lingă consiliul de miniştri pen­tru a se aproba executarea in regie la şantierul din T.-Severin, a 40 de bărci necesare la facerea sondagiilor, trebuin­cioase pentru semnalizarea şenalului navigabil pe Dunăre, cum şi pentru în­locuirea a 110 stilpi cu table numerice mai mari pentru ca cifrele să fie uşor viz­bile de pe vase. Lucrările vor costa suma de 29 de mii lei. Asaltul de arme de la cercul «Spada», care fusese anunţat pentru azi, a fost aminat pentru Simbătă 7 Decembrie. D. Carol MitiUnea, prim-secretar la legatiunea romina din Bruxelles, a fost transferat la St. Petersburg, pe ziua de 1 Februarie, 1903. D. N. Filodor, secretar al agenţiei di­plomatice romîne din Sofia, a fost trans­ferat la legaţiunea din Berlin. D. G. M. Dobrovicî a obţinut licenţa in drept, fiind viu­ felicitat de d-mî Dissescu şi Săulescu, pentru teza sa, despre starea economică şi financiară a prncipatelor­ unite, sub domnia fanario­ţilor. D. general Arion, comandantul corpu­lui II armată a inspectat ori regimentul Mihai-Viteazul No. 6, de sub comanda d-lui colonel C. Z. Boerescu. D. general a fost­­primit de coman­dantul regimentului cu care a trecut in revistă trupele sub arme. După aceea a cercetat echipamentul oamenilor a pus întrebări din reglemente apoi a inspectat cazarma, magazia cu efecte şi dependinţele. Azi d. general Arion va continua cu inspectarea aceluiaşi regiment, spre a chestiona pe ofiţerii respectivi. Deraiarea de pe linia Adjud- Palanca — da la coresp. nostru — In seara de 28 cor., trenul 136, ce circulă cu două maşini, din cauza vre­me­ rele, pe distanţa Adjud-Palanca, a deraiat la intrarea in staţia Asău­. Ambele maşini au căzut de pe linie, deteriorind-o pe o distanţă de cîte­va zeci de metri. Cauza deraierei e faptul că acarul a întors macazul, tocmai in momentul cind trenul trecea pe dinaintea lui. A plecat in ajutor o maşină cu va­gonul de ajutor, cu d. inginer Tăzlă­­oanu şi cu şeful depoului de maşini din gara Adjud, Morandinescu. Jubileul lui Björnson Björnstjerne Björnson Marele scriitor norvegian și-a serbat jubileul de 70 de ani in cursul acestei sâptămini. A se vedea și foiletonul din prima pagină a ziarului. Din fericire, n’avem de înregistrat nici un accident de persoane. Pagubele se ridică la cite­ va sute de lei.—Al. Funeraliile d-nei Cantacuzino Eri s’au pornit la Câlineşti, în Mol­dova, rămăşiţele mortuare ale d-ne. Ma­ria Cantacuzino, soacra d-lor D. Sturdza şi P. P. Carp. La locuinţa decedatei, in calea Doro­banţilor, s’a săvirşit serviciul funebru­­ către mitropolitul primat. Pe cosciugul defunctei erau depuse coroane din partea familiei regale şi a familiilor Sturdza, Carp, Cantacuzino, Ghica, a societăţeî «Regina Elisabeta» etc.* La oficierea serviciului funebru au a­­sistat, între alţii, d-nii : Sturdza, N. Ghica, I. Brâtianu, Emil Costinescu, C. Stoicescu, dr. Stoicescu, d­r. C. şi I. Cantacuzino, general Coandă, I. Kalin­­deru, A. Saligny, Rosetti-Solescu, C. A­­limanişteanu, general Robescu, ge­neral Priboianu­, I. Procopie-Dumi­­trescu, I. Bianu, Ştefan C. Ioan, P. Poni, etc. D. lt.-colonel Graţowski reprezenta pe rege; d-na Bengescu, pa regina; d. Rimniceanu, pe principesa Maria. * Cortegiul pornind spre gara de Nord, a parcurs căile Dorobanţilor, Victoriei şi Griviţei. La gară, coşciugul cu corpul deceda­tei d-ne Cantacuzino a fost închis in­­tr’un vagon special. Inmormintarea se va face miine la Călinești. O cuvîntare a regelui Iată textul complect al discursului rostit de rege la prînzul dat la pa­lat, în ziua de 28 Noembrie : «Cu vie mulţumire am întrunit îm­prejurul meu pe vechii mei tovarăşi de luptă, ca să serbăm împreună a 25-a a­­niversare a luăreî Plevnei. «N'am putut da o sfinţire mai înălţă­toare glorioasei aniversări a războiului de cit dueindu-mă insu­mî pa cîm­pul de bătălie, spre a depune, ca semn de vecinică recunoştinţă, cunune pe mor­mintele acelora cari au căzut în lupte. „Ordine mişcat, am stat in faţa ose­mintelor bravilor noştri oşteni, cari o­­dihnesc acum departe da vetrele lor, in pămint străin ; încă mi s’a pătruns i­­nima cind mitropolitul din Vraţa, in frumoasa sa cuvîntare, a esclamat ară­­tind spre cimpul de luptă: „Sculaţi-vă din mormintele voastre. Regele vostru a venit să vă mulţumească pentru vi­tejia voastră“. «Da! Am mers la Gri­viţa spre a mă închina, cu dragoste şi veneraţie, îna­intea acelor vrednici fii ai ţatei, cari şi-a jertfit viaţa pentru neatirnarea Ro­­miniei. «Un sfert de veac a trecut de atunci şi faptele războinice sunt încă vii în mintea noastă, insă imi vie trebue să ramină în sufletul nostru amintirea e­­roilor, cari au scris cu singele lor cea mai frumoasă pagină a istoriei noastre naţionale. âSerbînd astăzi cu recunoştinţă a două­zeci şi cincea aniversare a intrărei trium­fale a armatelor aliate ruso romîne Jla Plevna, gindesc la toţi acei cari, sub or­dinele mele, au condus trupele la iz­­bindă. „In amintirea acelora «cari nu mai sint şi urind viaţă lungă celor cari tră­­esc—ridic paharul meu“. Pe cînd ţarul în ordinul său de zi asupra aniversarei Plevnei nu pome­neşte un cuvînt de oştile romîne, regele Carol, cum se vede, vorbeşte de armatele aliate ruso-române. Dezastrul de pe Dunăre In privinţa îngheţului Dunărei, care a stuprins, un număr însemnat de va­poare şi şlepuri, cauzînd pagube de cite­va milioane lei, am mai putut afla de la o persoană competintă din Brăila, unul din principalii conducători aî ex­portului nostru de cereale, următoarele: A­ fost prinsa de gheţuri: circa 40 vapoare între Brăila-Tulcea, parţial încărcate cu cereale; intre T.­Măgureie- Brăila circa 110 şlepuri, intre Brăila- Sulina circa 40 şlepuri, deosebit de şlepurile societăţei Danubiene, un nu­măr de circa două sute, risipite pe cursul Dunărei de la Severin pînă la Sulina. Cea mai mare parte din acele şlepuri au putut fi puse la adăposturi relativ sigure. In privinţa vapoarelor se tratează pen­tru nişte spărgătoare de ghiaţă la Odessa şi Constantinopole spre a se aduce unu la Sufina, ca să spargă ghiaţă pină la Brăila, salvind ast­fel vapoarele de acolo. Ultimele vapoare cari au putut scăpa la Sulina au fost: „Lesbos Attiki“ şi «Maria». La începutul acestei săptăminî, în ziua de Luni, au încercat să plece din Galaţi 4 vapoare, dintre cari două au ajuns pînă la cinci mile la Tulcea şi au fost prinse de gheţuri, cele­i’a­te două vapoare au avut încă timp de a se reîntoarce la Galaţi. In aceeaşi zi au făcut aceleaşi încercări zadarnice, şapte vapoare din Brăila, cari toate s’au îna­poiat. Pagubele sunt destul de­­simţitoare pentru acei cari au vapoare la Salina, iar marfa pe drum eu cam­ acum vor * reasigurate avea de arangiat diferenţele atît cu cumpărătorii lor cit şi cu armatorii va­poarelor. Nu mai puţine pagube vor avea de­­suportat şi acei ale căror va­poare au fost cuprinse de gheţuri in Braila, precum şi acei cari au făcut vinzari favorabile in străinătate şi pe cari nu le mai pot executa acum. Ori­cum, pagubele vor fi mai mult în sarcina socie­lor de asigurare, cari au multe artamente, deşi ele sunt Străinătate. In ultimul moment aflăm că societă­ţile de asigurare «Dacia» şi «Generala» au angajat­ spărgătorul de ghiaţa «Jerlak» al portului Odessa. Se zice chiar că a­­cesta ar fi sosit astăzi la Sulina, de unde va începe spargerea ghețeî. Er. Conservatorii și aniversarea Plevnei Citim următoarele în ziarul Con­servatorul, organul autorizat al par­tidului conservator, cu privire la a­­niversarea Plevnei. O singură notă discordantă a răsunat în această serbare; guvernul a făcut dintr’insa o serbare guvernamentală și de partid, pe cind ea trebuia să de­a ţârei întregi. Lăsăm insă toată răspunderea acestei lipse de tact şi de patriotzm pe seama p­atimei politice de care sint cuprinşi gu­vernanţii noştri. Sufletul ne e mai mare, mai generos de cit acela al adversarilor noştri. N’am luat parte oficial la serbare, fiind-că puternicii zilei nu ne-au pof­tit; dar nimeni nu ne-a putut împie­deca să strigăm împreună cu romini­­mea Întreagă: — Să trăiască Romînia ! să trăiască oştenii noştri! să trăiască regele şi di­nastia ! O fapta monstruoasă De la Camera de punere sub acu­zare.—Cine e victima.—O infa­mie.—La Curtea cu juraţi Eri a venit înaintea Camerei de pu­nere sub acuzare, dosarul lui Ion C. Paichide, arendaş de moşii, din comuna Rasi­cenî, jud. Vlaşca, dat judecatei, pentru faptul că ar fi atentat la pudoa­rea unei copile, in vîrstă de numai 7 ani. Iată cite­va amănunte, asupra acestei fapte, pe cît de monstruoasă, pe atit și de complicată. Cine e victima In comuna Răsuceni, arendașul Ion C. Paichide, trăia in conCubinaj cu fe­­meea Mana Tontu, care avea, din alte legături intime, o fiică anume Amalia, in vîrstă de 7 ani. Cu Maria Tontu, inculpatul Paichide a avut citî­va copii. Aceştia imbolnăvin­­du-se în cu­sul luneî Septembrie, s-a trimis cu mama lor la Giurgiu, spre a fi îngrijiţi acolo mai bine.­­ Ramase singur acasa cu fetiţa Amalia, concepe imediat planul monstruos de a atenta la pudoarea acestei copile, care, cunoscute fiind relaţiile ce le avea cu mama ei, ii era ca şi o fiică. In adevăr, în seara de 4 octombrie, după ce mincase şi băuse bine, oferind la început­­zaharicale copilei Amalia, şi in urmă iotrebuind violenţa, atentează la pudoarea eî. Acest fapt ajungind la cunoştinţa mai multor fetiţe, colege de şcoală ale Ama­lie! şi a Învăţătoarei Ana Popescu, s’a început a Se f­ace oare­care zgomot in jurul lui. O infamie Parchide vazind ast­fel că lucrurile nu vor putea râmine mult timp ascunse, comite infamia de a denunţa jandarme­riei locale, ca autor al acestui fapt pe logofătul sau Enache Boţea. Instrucţia insă, de­şi mama şi copila intimidate şi influenţate de protectorul (?!) lor, au căutat să o inducă in eroare, a reuşit totuşi a stabili că Paichide, e autorul acestei fapte şi nu logofătul E­­nache Boţea. La Curtea cu juraţi Fiind dovedită vinovăţia lui Paichide, el a fost arestat şi eri Camera de pu­nere sub acuzare din Bucureşti, găsind­ că este caz de urmărire l-a trimis Îna­intea Gurţei cu juraţi din Vlaşca, spre a fi judecat. Liau Comerţul faţat de îngheţul Dunărei Comercianţii angrosişti din Galaţi, cari din cauza ingh­earei Dunărei sunt expuşi la pagube mari, au înaintat ur­mătoarea cerere Camerei de comerciu şi Uniune­ comerciale din localitate: Domnule preşedinte, Din cauza îngheţării neaşteptate a Du­nărei mai multe vapoare, dintre cari „Con­­sanţa“ al S. M. R„ „Styria“ al Lloydului austriac, „Oratios Couppas“ & „Napried­“ al agenţiei Fraissinot şi altele, n’au pu­tut veni la Galaţi După condiţiunile conesementelor ghiaţa constituind forţa majoră, mărfurile de pe aceste bastimente urmează a se deseftic­a ori în şlepuri la Sulina, sail la Constanţa unde vor rămînea pînă la deschiderea na­vigaţiei, ca apoi să fie readusa tot pe cheltuelile societăţilor de vapoare res­­pective la Galaţî-Brăila. Din aceste împrejurări dezavantagiile pentru noi ar fi, ca în lor, să primim acum şi să putem vinde în cursul iernei aceste mărfurî (parte din ele de sezon) ne vor sori d’abia la redeschiderea navi­­gaţiunei, în cît comerţul gălăţean ar su­feri o mare stagnajie timp da 8 luni. Spre a nu evita aceste p­o­se vă ru­găm a interveni la onorata direcţiune a c. f. r. sau la locurile competinte, ca a­ Cesta mărfuri să fie transportate de la Constanţa la Galaţi cu c. f. r. pe baza tarifului de transport al cerealelor, car­e taxează cu 54 de lei vagonul de 10.000 kgr. de la Galaţi la Constanţa, întru­cît aceste mărfuri nu pot suporta tariful va­mal. Cu chipul acesta noi am putea aduce mărfurile la Galaţi, iar c. i. r. ar realiza un beneficiu însemnat transportând a­­proape 5.600 vagoane din Constanţa la Galaţi. Alt­fel aceste mărfuri ar trebui să fie transportate tot de societăţile de vapoare respective la redeschiderea na­viga­­uneî. Independent de aceasta şi statul ar pierde drepturile vamale asupra acestor mărfuri, cari nu a'ar mai consuma un in­terval de trei luni. Rugindu-vă a interveni ca această che­­stiune să se rezolve urgent, chiar tele­grafic, vă rugăm să primiţi, domnule pre­şedinte, asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni. Urmează semnăturile. In tu­rna acestei cereri consiliul U­­niupel comerciale şi Industriale a şi fost convocat spre a se ocupa de cesti­­unea mâr­furi­lor ramase in vapoarele prinse de ghiaţă şi cari erau desenate pentru portul Galaţi. Expoziţia de păpuşi din stradă Doamnei Societatea de binefacere „Tibişoi® pre­găteşte în Moşul săracilor este o expozi­ţie de păpuşi acele chiar care au fost expuse anul trecut la Neuwied. Momentan, aceşti domni şi doamne au fost încredin­­ţaţi meşterese­r de, căpitănie ale Capita­lei, precum şi societ­ădor „Albina“ şi „Munca“ spre a li se reinoi îmbrăcămin­tea, şi cu începere­­de la 15 Decembrie, ziua hotârîtâ pentru deschiderea expozi­ţiei, acei boeri şi alţi indivizi vor fi puşi l la milă în vînzare şi încă pe nimic, de la 8—50 lei bucata II Deci nu uitaţi : in­­t­ln­ire generală la 15 Decembrie 1902 str. Doamnei 101! Pagubele cauzate de viscol căilor ferate Pierderile momentane Viscolul de zilele trecute intrerupind de-odata circulaţia trenurilor aproape pe toate liniile, era natural ca traficul cailor noastre ferate să sufere de pe urma acestui fapt. Pentru a cunoaşte pagubele încercate de căile ferate prin întreruperea circulaţiei, ne-am adresat locurilor competinte, şi astăzi sintem­ in măsură de-a informa exact pe cititorii noştri. Intr’adevăr, dacă pornim de la trafi­cul pe care’l fac de obiceiu căile ferate, găsim câ el se urcă zilnic la cinci şi şase sute mii de lei, dintre cari cea mai mare parte încasaţi de pe urma transportului mărfurilor. Venind viscolul şi trecuind liniile, direcţia căilor ferate s-a văzut nevoită să sisteze vagoanele de mărfuri pentru cite­va zile, spre a proceda la despotmolirea liniilor şi a restabili mai intim circulaţia trenurilor de calatori şi a acelora în coincidenţă cu străinătatea.’ Or, suspendindu-se trans­portul mărfurilor prin forţa împreju­rărilor, căile ferate au inscris de-odata cite vre-o trei sute de mii de lei aproa­pe mal puţin la venituri pe zi, ceea­ ce in cite­va zile s’ar ridica la o sumă res­pectabilă. De cit aceasta nu e de cit o pierdere momentană pentru­ că, mărfu­rile trebuind ori­ cum să se expedieze și deci transportul să se facă, se va in­casa cu cite-va zile mai tirziu ceea­ ce nu s’a încasat azi și­­prin urmare căile ferate nu vor fi avut pagubă de pe ur­ma asta. Pagubele reale Dar, dacă de partea asta căile ferate nu Îndură mai nici o pagubă, sint pier­deri pe cari le-a Încercat fără nici o speranţă de a mai fi acoperite. Aceste pierdierî sint într’adevăr mai mici faţă de cele­ l’aite, dar totuşi sint pierderi des­tul de însemnate, cu atit mai mult ca sunt reale, şi provin în primul rind de la acele transporturi de articole de ne­cesitate imediată, cum sunt colonialele, cari se fac de la localitate la localitate şi cari nefăcute la timp nici nu se mai fac. Apoi traficul cu trenurile de călă­tori a scăzut simţitor în zilele astea, ceea­ ce adaugă iarăşi o însemnată sumă la capitolul pierderilor reale. După aceea despotmolirea liniilor care pe alocarea continuă incă va costa pe direcţia căilor ferate vre­o suta de mii lei, bani cari, deşi se vor lua din fondul de două sute cinci-zeci mii lei prevăzuţi pentru înzâ­­rpezire şi inundaţii, nu sint mei puţuri perdu­ţi. In sfirşit la pierderile reale se mai pot adăuga şi stricăciunile pe cari le sufăr vagoanele-plu­guri ce se Întrebu­inţează la despotmolirea liniilor, cum şi maşinele cari le împing şi cari izbin­du-se cu forţă se tamponează, ceea­ ce necesită reparaţiune adesea de zeci de mii de lei. Greva lucrătorilor tipografi din Craiova 28 Noembrie După cum v’am comunicat telegrafic, astăzi după amiazi toţi lucrătorii tipo­grafi din localitate, în număr de peste 150, s’au pus ln grevă, în urma consta­tuirei ţinută între dinşii la sediul «so­­icietăţei artelor grafice», înainte de a declara greva, societatea artelor grafice a trimis patronilor tipo­­­grafi, în numele lucrătorilor, cite o a­­­dresă însoţită de un regulament gene­ral, cu rugămintea ca patronii să râs­­­pundă, pină în ziua de 24 Noembrie, dacă admit condiţiunile prevăzute in a­­cel regulament. Regulamentul e întocmit din 18 ar­ticole, dintre care principalele sunt cele referitoare la salarii și plata orelor su­plimentare. El prevede un minimum de salariu de la care trebue să pornească norma de plată a unui lucrător, adică de la suma de 50 pină la 100 Iei lu­nar. Apoi se referă la modul de anga­jament intre lucrători şi patroni, pre­cum şi la stăvilirea numărului de elevi, stabilind la trei lucrători un singur e­­lev. Parte dintre patroni au răspuns so­­cietatei artelor grafice că acceptă parte din articolele regulamentului. Majorita­tea n’a răspuns însă, ceea ce face a se crede că ei nu aprobau nici una din condiţiunî. Ast­fel greva a fost declarată gene­rală. D-l C. N. Iovipale, preşedintele socie­­tăţei, a telegrafiat societăţea «Gutenberg» din Capitală ştirea privitoare la grevă. Se crede că greva va putea dura pină cind patronii vor accepta toate condi­ţiunile prevăzute în regulamentul so­­cietăţeî art. grafice, de oare­ce această societate dispune de oare-carî fonduri pentru intreţinerî da greve. Spinten­e O Încercare de sinucidere O vie şi emoţionantă dramă se pe­trecu en­ dimineaţă în casele cu No. V l­a strada Doamnei. D. G. S., şef de bi­irou al serviciului spitalelor de pe lingă ministerul de in­terne, direcţia sanitară, a încercat să se sinucidă, trăgindu-şi un glonte de re­volver în timpla dreaptă. La zgomotul detuinăturei, ciţi­va con­­locatari, allied cele întimplate vestiră i­­mediat pe d-nii medici Nanu, Statcu­­lescu şi Silvan, de la direcţia sanitară, cari sosind în grabă, au dat pacientu­lui primele ajutoare.« Această tristă dramă s’a petrecut în modul următor: D. S., care timp de 25 de ani a fost unul din cei mai sirguitori funcţionari aî ministerului de interne, de citeva timp in fiormă a fost lovit de o crudă şi aproape iremediabilă boală, ide neu­rastenie, provenită probabil din cauza surmenajului intelectual şi fizic, la care poziţiunea sa de şef de biuron 11 expunea. Boala aceasta se agrava mereu. Ea a 11 pU­ mal eu seama, a dinfcuJuîT’in cit, a de­influenţat atit as&p partei psihice a bol­ic* acesta era coprins de’o melancolie neînţeleasă de un scepticizm acut, care fatalmente ii ducea la ipohondrie. Suferinţa morală şi fizică a acestei boli, se gravase adine pe faţa blajină şi inteligentă a suferindului. Diferiţi medici, prieteni buni cu su­ferindul au încercat in repetite ori, toate mijloacele posibile ştiinţei lor, pen­tru a readuce vlaga şi sănătatea in fi­zicul sbuciumat al prietenului lor. Ştiinţa insă nu a putut aduce rezultatul dorit. In aceasta stare psihologică sa scur­ge-sa de cit­va timp, zilele nefericitului. * Eri dimineaţă, la orele 8, abia s’a sculat din somn, eşi din odaia de cul­­care, a locuinţei sale, şi se îndreptă spre o cameră vecină de unde luind revolverul, descarcă un foc In timp la dreaptă. Din fericire, gloatele a ricoşat, oprin­­du-se in craniu, fără a produce desno­­dămintul fatal. D-nii medici veniţi în ajutor au tri­mes pe pacient la spitalul Colţea. Aci a fost internat In secţia­­ chirur­gicală, salonul No. 5 şi pus in îngrijirea d-lui d-l Severeanu secondat de d. d-l Gerota. Pacientul va fi supus azî la un exa­men cu razele Roentgen, pentru a i se opera extragerea glonţului. Cazul a produs o adîncă consternare printre funcţionarii ministerului de in­terne şi el a fost ţinut in cel mai strict secret, pină­­aseară. Părerile medicilor sunt că suferindul va scăpa cu viaţă.­­_____ Fidele De la consiliul de razboiu Ultragiarea consiliului înaintea consiliului de razboiu, a ve­nit ori procesul soldatului Musceleanu din reg. 1 geniu, inculpat pentru de­lictele de dezertare și furt de efecte militare. După terminarea dezbaterilor preşe­dintele consiliului, Întreabă pe inculpat, conform legei: «ce mai are de spus in apărarea sa»? Musceleanu, intr'un moment de ră­tăcire, drept orî­ce răspuns, adresează consiliului, o sumă de înjurături triviale şi grosolane. Comisiunea, faţă cu această atitudine a inculpatului, il condamnă la 10 ani recluziune pentru dezertare şi furt, şi la 5 ani, pentru ultragiu. Această decizia nu este însă legală, de­oare­ce în caz de cumul de delicte pedeapsa cea mare, absoarbe pe cea mică şi ast­fel consiliul nu poate să condamne de­cît numai la 10 ani muncă silnică, pe nenorocitul Musceleanu. ______ Em. Teatre-Petroceri-Concerte Anifilarea reprezentaţiunilor Tetraz­zini.—In urma imensului succes repurtat de d-na L. Tetrazzini la Fiorenţ­i, o orhuză a contractului obdigînd-o să dea cite­va reprezent­aţiuni extraordinare suplimentare reprezentaţiile pe care celebra diva tre­bue să le dea la Teatrul Naţional se a­­mână şi vor avea loc în aceeaşi ordine Merouri 11 Decembrie, Vineri 13 Decem­­­brie şi Luni 16 Decembrie. Prima reprezen­­taţune va fi tot cu Lucia, a 2-a cu Băr­bierul din Sevilla şi­ actul al 2-lea , din Di­­norah, a 3-a şi ultima, cu Traviata. Bile­tele cumpărate sunt valabile pentru re­­prezentaţiunile respective. Biletele ce au mai rămas de vînzare se găsesc la Agen­ția teatrală a magazinului de muzică Jean Feder. CEREALE Bucureşti, 30 Noembrie Ştirile telegrafice ale Armericei sosite astăzi ne aduc scădere pentru griu şi porumb. La New-York griul debutase susţinut cu 813­4 pe termenul Decembrie slă­bind după cele dintii­ afaceri asupra realizărilor din partea haussiştilor. In­­chizind susţinut cu o cerere bună. Po­rumbul descris a susţinut cu 59 1 | 2 pe Decembrie slăbind după primele fluc­­tuaţiunî in simpatie cu Chicago. La Chichago griul notează in scădere cu 5 I 8 cents pe terminul Decembrie 3 I 8 cents pe Maid, 1 | 4 cents pa Iu­lie asupra dispoziluinilor reacţionare. Porumbul notează de asemenea în scă­dere cu 3 | 8 cents—5 | 8 cents. In continentul european bursele de cereale notează prețurile în scădere a­­farâ de Berlin care e ceva mai ferm. Parisul notează pentru grîu­5—15 cen­time în scădere, p. făină 10—15 cen­­time iar uleiul de colza 25—­5 centime in scădere pe suta de kilograme. La Londra tendinţa griului e mai ce­rut, porumbul mai pufin oferit, orzul calm preţurile însă susţinute, ovăzul ferm dar neactiv. Hamburg piaţa e calmă. La Berlin tendinţa e fermă notînd pr. Decemb. la griu cu 50 pf., la secară 70 pf., iar la porumb cu 25 pfenigi toate în urcare. Budapesta, tendinţa în general e sus­ţinută cotînd preţul griului 7.82, secara 6.77, ovăz 6.35, porumb 5.83 şi răpită 11.95.* In Brăila s’a vindut 40 vagoane griu in greutate de kgr. 74 cu 16 la sută corpuri străine cu lei 9.35 hectolitrul predat moară. Aci tendința griului e fermă , lipsesc ofertele de vinzare. Ad vér« Ediţia de seara Ultime in­form­atiuni După ştirile primite din toată ţara la ministerul domeniilor, rezultă că zăpada căzută are, în general, o grosime de 80 c­­m. Acest, fapt e considerat ca cea mai bună garanţie, că trei părţi din viitoarea recoltă, sunt asigurate. Regele a semnat decretul prin care ofiţerii generali, din arma ca­valeriei, pot purta uniforma de cava­lerie chiar cînd sînt comandanţi de divizie sau de corp de armată. D- Spiridon Popescu, profesor­ la liceul din Galaţi, a fost numit di­rector al învâţămîntului primar şi normal din ministerul instrucţiune! publice, în locul d-lui Fîntânaru. Se ştie că d. Vasile Lascar, minis­tru de interne, a primit o delegaţiune de deputaţi şi senatori de Covurluiu cari­­ au expus situaţia politică din Galaţi unde sunt neînţelegeri intre liberali. Delegaţiune» ia’« cerut schimbarea mm ILUSTRATA No. 43 apărutei azi Sîmbătă 30 No­embrie cuprinde pe lingă numeroase ilustraţiuni splendide şi următorul sumar: Cronica Model de Laura. Lucru Manual. Explicarea Gravurelor. Scenă teribilă, (urm­are) nuvelă de Roma. O glumă. Sonet, de Jean Moscona. Mort din cauza bătăturei. Cea mai elegantă rochie din Paris. Admirabile toalete, de o ele­ganţă rară. Toalete de vizite, pentru casă, de plimbare. Man­tale. Pălării şic.—Noutăţi pari­ziene. Abonament pe 6 luni şi 6 e n­­ an „ 10 Preţul 20 bani m9wvwwmvwww »­wVwVwv prefectului de Covurluiu, căci nu pre­fectul e cauza neînţelegerilor. Ştirea dar că d. Lascar va schimba, prefectul de Covurluiu este neînte­meiată. D. Lascar va căuta insă să inlătu­­reze neînţelegerile dintre liberalii gălăţeni. Direcţiunea tramvaelor a obţinut azi voia de la primăria Capitalei d­e a curaţi de zăpadă toate liniile de tramvae. Primăria acordind această voe, a impus in acelaş timp direcţiei tram­­vaelor să nu pue sare pe linii, de­oare­ce ar cauza stricăciuni birjari­lor, al căror cai s'ar îmbolnăvi. D. şef al gărei de Nord ne co­munică azi telefonic următoarele : Circulaţia este deschisă pentru trenu­rile de călători, de mărfuri, numai pe li­nia Ploeşti-Mărăşeşti-Odobeşti şi Buzău. Făurei-Feteşt e incă închisă. Linia Făurei Bărboşi pentru trenurile de măr­furi, e închisă, staţia şi portul Brăila fiind complect înzăpezite. Credem că traficul nu se va restabili înainte de Luni. D. Robescu, primarul Capitalei a sem­nat azi deriziunea prin care se fac ur­mătoarele schimbări, in personalul co­munal, pe ziua de 1 Decembrie. D. Andrei Zaharia a fost numit şef al poliţiei comunale. D. Ioan Niculescu, retrogradat din postul de şef al poliţiei comunale, în postul de inspector al percepţiilor. D. G. Oprescu, inspector al­ percepţi­ilor, trecut controlor la circumscripţia de negru, in locul d-lui C. Ionescu-Do­­robanţul. Primim dese plingeri din partea ce­tăţenilor locuitori în strada Regală şi Academiei că o mulţime de femei c­u moravuri uşoare staţionează pe trotuare şi se delau la nişte scena foarte scan­daloase. Ciţi­va comercianţi ni s’au plîns că clientela lor chiar, se simte jenată de scenele pe cari le provoacă nenorocitele acestea. Ar fi de dorit ca d. prefect de poli­ţie să ia măsuri in privinţa aceasta, pen­tru a pune capăt spectacolelor acestora, dăunătoare bunelor moravuri. Averea lăsată de defunctul G. O. Ba­­sarabeanu, fost senator şi arendaş al domeniului Brăilei, se ridică la suma de 2.024.381 lei. De la aceasta avere statul va percepe taxe in sumă de 75.736 lei. Primăria Capitalei a făcut un apel că­tre persoanele caritabile din București si contribue cu diferite sume la mări­rea fondului ce va fi distribuit săracilor, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun. Prin viitorul budget al Capitalei se va face o reducere de circa 50.000 lei, de la diferite fonduri cari n’au fost uti­lizate in cursul anuului curent. In urma cerere­ adresată Camerei de comerciu din Galaţi de către comer­cianţii angroişti da acolo, ralativ la pierderile pe cari sunt expuşi să le în­cerce faţă de ingheţul Dunărei, Camera a intervenit la ministerul lucrărilor pu­blice, prin preşedintele eî d. Madgaru, pentru a satisface cererea comercianţi­lor gălăţenî. S’a deschis un credit extraordinar de 88434 lei, pe seama fondului de epi­zootii din care să se plătească suma de 38434 lei societăţeî «Carol-Elisabeta» şi 50.000 lei ministerului de fi­nan­te, ca subvenţie pentru plata­­personalului ser­viciului veterinar. Au sosit în Capitală in afaceri de serviciu [d-nii: Bildirescu, prefect da Teleorman, Crasnaru, prefect deVilcea, N. N. Săveanu, prefect de Prahova, ge­neral Catargi, prefect de Filiitî, Nicu Cane, prefect de Iaşi. Joi va începe la institutul de chimie organică, cursul de chimie agricolă, ţi­­nut de d. Zaharia. Societatea studenţilor facultaţei de ştiinţe din Capitală va ţine miine şe­dinţă la universitate. D. N. Balaban va ţine o disertaţie ştiinţifică, apoi se va face darea de sea­mă financiară de mersul societate!. Regele a semnat decretele prin cari sunt confirmaţi ca primari şi ajutor de primari d-nii: Titu Frumuşanu, primar, Al. Pojeo­geanu Sache, ajutor la Tg.-Jiu, Gh. Ciochină, primar, Opran Geor­­gescu, ajutor, la Călăraşi. N. Constănn­tinescu, primar, Mihail Zamfirescu, ajutor la Piteşti. Ion Sintu, ajutor de primar al oraşu­lui Constanţa. Luni, 2 Decembrie, principele Fer­dinand, părăseşte Tecuciul, îndrep-­ tindu-se spre Galaţi, pentru a vizita regimentul 2 cetate. D-nii Pr. Cosma Dimitrescu şi Ioan Chiţu au fost numiţi institutori in Ma­cedonia pe lîngă şcoalele romîne. Regimentul 28 de infanterie Dîmbo­viţa, a cerut ministerului de domenii un, număr însemnat de arbori din pepinie­rele statului, pentru a face plantaţiuni la acel regiment. încasările din venitul gunoaelor din Capitală, se ridică la suma de 200.000 de lei. Regele a lucrat azi cu d-nii miniștri I. Brătianu și S. Haret. Comisia superioară de anchetă *

Next