Adevěrul, ianuarie 1903 (Anul 16, nr. 4822-4851)
1903-01-01 / nr. 4822
Mercuri 1 . rtling i — ,.------ -^r utum V3 "......" 2 ^ Ad veru mai puțin,"«te a vedea p&ct Jt: " lle ne vor a tiare-■ su* vateran te iea!a in ansamblul "ardun^P ®«*-“ -* » popoarelor. Am ajuns la g* c"* «vne să k» aroncina ocftâre"^81?4 |cntru a constați drdritulif*“*~frl ö ® neasem'at, ori citi' Pen.bil a putut uci fi" ... yngli* Să Începe i^n Anglia, cea mai’mare putere a dliciptue> cea mai puternică din cite a ripit vre o dată și care..f‘ ■0>^'Orî care alta a atra^ a'entia SS'â4;el»reîv Uzate in ținte1 l‘limelor doua spr^zece lun?, «am un an ea era încă in plin răztei cu republica]® din Africa. Lordul Kitchener se lupta cu mente contra trupelor bure răsărind din toate părțile. Telegraful ne aducea /ești puțin avantagioase pentru englezi: trupele flămînzite și extenuate ale lui De Wet, Botha, De la Rey mai săvîrșeau nimuni. Totuși osteneala începea să se simtă. In ultimele zile ale lui Ianuarie aflau ani deodată, că guvernul olandez făcuse cabinetului din Londra o propunere de intermediare intre Britania și șefii buri stabiliți în Europa sau luplindu-se în Africa. Toată lumea crezu că acest sălbatic razboiu era aproape pe sprăvite, dar Anglia nu vroia să facă nimul pas și răspunse Olandei, că nu n-ea să trateze decit cu burii de pe stepul de rázboiu. Aceasta însemna a îndepărta sistematic de la negocieri pe șefii buri din Europa, pe Krüger și pe consilierii lui, partizani hotăriți ai rezistenței pină la apăt și cari de altfel declarară cu nindrte, că nu sunt ei aceia, cari au aspirat pasul cabinetului neerlandez. Totuși, în nota sa adresată guvernuui din Hagai, Anglia lăsa să se ințeeagă, că nu ar respinge sistematic prin oferiri de negociere, ce n’ar pune în dnstuție independența republicilor — pe c are nu o putea admite, după ce prolamase de două ori, prin generalii săi, enexiunea Transvaalului și Orangelui lamperiul britanic. Anglia dorea din toată nima să indice o pace onorabilă, căci sacrificiile necesare pentru continuarea ăzboiului apăsa greu pe finanțele staului și recrutarea armatei sale devenea extrem de dificilă. In fine se apropia acoronarea lui Eduard al VII-lea și acesta dorea, ca războiul să fie terminat nainte de această ceremonie. Lordul Kitchener fu însărcinat să comunice generalilor și șefilor buri notele diplomatice schimbate intre Londra și liga. Burii aflară, că Anglia nu se dune la indicerea unei păci onorabile. Negocierile durară săptămini de zile, imp in care trupele bun continuau să o lupte. Abia la 18 Mai telegraful ne aduse ?estia, că pacea a fost semnata. Pentru întreaga lume civilizată lucrul e o bucurie atit de mare, încit nu e aprofundată condițiile păcea: burii o supuneau, Anglia promitea autonomie administrativă, ajutoare pentru reonstruirea fermelor, o amnistie geneală. Totul păru foarte onorabil pentru ele două părți... Dar războiul terminat, situația în Asica de sud nu fu regulată. Insă ginile fură amînate pină după încoronare. * După încoronarea lui Eduard al VII- ea avu loc retragerea prevăzută de mult timp a lordului Salisbury, careimp de trei ani a acceptat responserÜții.Iaa un&i políticii cl cilici iuopilului ru numai d. Chamberlain. D. Balfour, lapotul lordului Salisbury și urmașul cestuia, luă titlul de «premier», dar a influențat și mai mult de ministrul cloniilor. D. Chamberlain vroia să stabilească o uniune vamală in sens protecționist ntre toate coloniile britanice. Chestia fu mult discutată în conferea miniștrilor coloniilor, care a avut lc*la Londra în Iulie, dar dacă marile opusî s’au arătat favorabile in princiliu pentru oareșîcari măsuri de ordin iconomic, ele n’au arătat nici un entuiasm pentru crearea unei armate comune întregului imperiu, fără de care zisul imperialist nu putea să se îndeplinească. Dar atenția engleză fu distrasă de la această chestie prin sosirea la Londra a generalilor buri, Dewer, Botha și Del Rey, pe la mijlocul lui August. Generalii refuzară invitația de a asista la o vista navală de la Spithead și de acis neințelegere, care a compromis cu dezvărșire generoasa lor misiune. Deși generalii fură primul călduros de continent totuși nu strânseră decit louă milioane de franci, și ar fi trebuit el puțin cincizeci de milioane pentru a faca față in Transvaal și Orange ravagiilor rezbelului. Dar dacă Anglia a comis o mare gresia împingînd Transvaalul la războiu, iacă nu s’a ținut de promisiune anexîndepublicele sud-africane, după ce afirmase, că nu merge să caute acolo „nici vine de aur nici teritorii noui“, nu se poate zice că n’a dovedit în cele din urmă, după regularea conflictului, o lareșîcare generozitate. Parlamentul englez a votat 65 de miioane, care să fie împrumutat a burilor,n afară de ajutorul promis de tratat. + Să mai menționăm ca evenimente de pî plinul al doilea conflict al Angliei Cu I Svalul, vizita din No^răbirea lui Wilhelm al II-lea—ceea ceța: <J&t;pe la zvonul unei alianțe anglo-g ermane— Si v. Vegeiül Portugáliái.^' ca un eveniment f‘r' din cităm si protestul țnglei U pentru trecerea vapoarele use?d Prin Da,1'd.‘nele. Cititorii care urmăresc rubrica noastră —<at‘v la politica externă își adj. aminte de sigur de comentariul ve 1 făceam acum două zile, așa că e inutil să revenim. Cu tot antagonizmul dintre Anglia și Rusia credem că se poate afirma, cum că această intervenție ru va avea consecințe serioase, și că nu suntem în ajunul unui razboiu anglo-rus, ce ar putea determina o gravă conflagrație europeană. Franța In Franța anul politic a fost prins de evenimente interioare. Marea bătălie dintre democrație și reacțiune s’a urmat de o parte și de alta cu o îndârjire de mai auz ta. Astfel am putut vedea pe regaliști și pe progresiști, pe naționaliști și pe bonapartiști, pe clerical, făcind cauză comună, conciliind interesele lor electorale, pentru a învinge republica. Era mai cu seamă chestia de a determina corpul electoral să dezaprobe legea asupra asociațiilor. Se tindea la o răscoală a miselor in provinciile fanatice. Bar reacționarii apreciind, că singura chestie congreganistă era insuficientă aduseră pe tapet, la ultima oră a campaniei electorale chestia Humbert, zicînd, că milioanele acesteia serviră la plata cheltuelilor campaniei electorale republicane. Dar Waldeck Rousseau e și învingător din această luptă. Apoi președintele consiliului așteptând întoarcerea d-lui Loubet, președintele republican, care pe la sfîrșitul lui Mai întoarse vizita țarului, își dădu demisia și își îndeplinise datoria și se retrăgea în culmea gloriei. D. Combes, succesorul lui Waldeck- Rousseau a ridicat o adevărată furtună, cind a vrut să închidă școlile ținute de congregațiile neautorizate. Dar abia agitația clericală fu calmată cînd guvernul francez avu să facă față unui alt pericol inferior : greva generală a minerilor, care izbucni în Octombrie și care provocă în Franța o criză economică din cele mai grave. Greva generală a minerilor nu fu încă terminată, cînd pe la sfîrșitul lui Noembrie izbucni greva din Marsilia, caracterizată prin incidente de o rară violență și care fu o tentativă revoluționară net mărturisită. 4. In ceea ce privește politica externă Franța a menținut în anul 19Q2 o atitudine pacifica, ceea ce i-a permis să-și recucerească locul de prim rang. intre marile națiuni. Alianța cu Rusia a fost consolidată in urma călătoriei la Petersburg a d-lui Loubet. Pe de altă parte am văzut manifestindu-se o amiciție franco-italiană și franco-spaniolă, aceasta din urmă fiind dovedită mai cu seamă prin atitudinea absolut demnă și justă a Franței in afacerile marocane. In Asia Franța a încheiat o convenție cu Siamul, care a fost foarte mult discutată. Spania ?Td nrr* vrr *7.!!. Hapo !!.»«»!*. ! a partidului liberal. D. Sagasta a sacrificat unul după altul toate punctele programului, pe care-l expusese la venirea sa la putere după căderea generalului Azcarraga și a sfirșit să cedeze chiar în chestia clericală. Toate aceste șeful liberal la făcea pentru a salva interesele rău înțelese ale familiei regale. Cabinetul Sagasta a fost condamnat din momentul, cînd premierul admise de fapt ingerințele Vaticanului in afacerile interioare ale Spaniei și acceptă condiții, pe cari un ministru conservator le-ar fi refuzat cu siguranță. încoronarea lui Alfons al XIII-lea avu loc la 5 Mai și toată lumea se aștepta la o eră nouă, eră de adevărată regenerare, dar speranțele fură de scurtă durată. Moartea lui Sagasta marchează poate și sfîrșitul partidului liberal, iar pe de altă parte e semnalul ridicărei partidului democrat al lui Ganalejas. Să mai menționăm atentatul recent contra tinarului rege al Spaniei, atentat care credem, că nu va rămine fără consecințe politice. Statele Triplice. Italia a avut o politică externă pacifică, afară de demonstrația violentă, prin care a vrut să protejeze interesele naționalilor săi din Marea Roșie. Marea sa preocupare a fost de a reînoi tratatele de alianță cu Austro-Ungaria și Germania. E sigur, că un curent de opinie ostilă triplicei se manifestase in Italia și s’a crezut un moment, că tratatul triplei alianțe nu va fi reînoit. O întrevedere, pe care d. de Buelow și d. Prinetti o avură la Veneția puse în regulă lucrurile și o reinoire a alianței fu atunci decisă. Dar Italia și-a manifestat în mod evident intențiile sale pacifice te zifa, pe care regele Victor din III lea a făcut-o la Petersburg. Cu privești politica internă în Italia, să menționăm în treacăt criza ministerul.* din Februarie.* In Germania atenția a fost mai cu seamă atrasă de revizuirea tarifelor vamale. Discuția tarifului prezentat de d. Buelowo a ocupat anul intreg și orice alte chestiuni au fost puse pe planul al doilea. Acest proect, deși prea protecți nu era totuși destul de protecții după opinia agrarienilor aceștia or zită față de cabinetul din Berlin adevărat santagiu politic. Se știe rolul energic, pe care l’, cat socialiștii cu prilejul discuției lului, și cum in fine acest pro cancelarului, ușor modificat, fu de Reichstag, după ce furămă protestările opoziției printr’o revizi i, regulamentului, acordind președii puteri discreționare. Aceste fapte prea aproape de noi, pentru ca inevoe să mai insistăm. Apoi cabinetul din Berlin a ar se mai ocupe și de chestia polonez revine periodic și care nu poate oi să se dezvolte atit timp, cit condluzii Germaniei se vor incăpățîna sărească prusificarea provinciilor orie, prin mijloace violente. In afară de reînnoirea triplei ani politica externă a Germaniei a fost cită prin două evenimente de o mare importanță: călătoria prin Henric de Prusia in Statele Unite luna Februarie și intilnirea Kaiser și a țarului la Ravel, în luna Aug . In timpul manifestațiilor antiprust ale polonezilor din Galiția relațiile și cabinetele din Berlin și Viena au cam încordate. Dar atmosfera a deverenibilă între cele două guverne urma propagandei antigermane a divelor naționalități din Austro-Unga, ca un răspuns la propaganda germanehii din Boemia, cari duc totdeau o mare mișcare naționalistă, au annunțat în mod periculos unitatea imperiului. Dar ceea c ce a dominat politica guvernului din Viena în cursul acestui an a fost mai cu seamă preocuparea de a regula relațiile dintre Austria și Ungaria. Luni de zile d-nii Koerber și Szek au negociat fără a se putea pune absolut de acord asupra compromisului. Cabinetul din Budapesta căuta a protege pe cît posibil industria născîndă a Ungariei, cabinetul din Viena căutând a menține industria austriacă pe piețele cucerite din Ungaria. A fost nevoe de intervenția personală a împăratului rege, pentru ca o ruptură să nu se facă. Ca un pendant la compromisul încheiat reproducem aci următoarea telegramă pe care am primit-o aic: ț Budapesta, 30 Decembrie. — Miniștrii austriaci și unguri întruniți in conferință, care a durat 10 ore, au sfirșit cu revizuirea și redacțiunea tuturor legilor și convențiilor, care formează baza compromisulii economic austro-ungar. Negocierile între cele două gutrer dur terminate. In Ungaria s’a manifestat o opoziție contra augmentate conului militar. Baronul Slieghamtrnistru de razboiu, a trebuit s tragă, acum vre-o lună, și a citit de generalul Pitreich, e astfel asupră-și greaua sarpucului luarte dar devenit necesar, se pare unor angajamente luate Ungaria față de Germania, lul reînvierea triplei alianț Din punctul de vedere exterimstro-Ungaria, în afară de reînnoirea triplei alianțe, a căutat să și amelioreze relațiile cu Rusia în vederea menținerea statului quo în Balcani, fapt, ce a provocat gelozia Angliei, care, după cum am spus mai sus, s’a folosit de prilejul trecerea torpiloarelor ruse prin Dardanele, pentru a arăta că se interesează și ea de chestiile balcanice. Rusia In Rusia am văzut in cursul anului 1902 mari mișcări populare la care au luat parte și țărani și studenți. Arestările in masă, trimiterea a sute de studenți in regiuni depărtate, nimic n’a putut liniști lucrurile.. Din potrivă represiunea violentă a exasperat pe revoluționari. Asasinarea ministrului de instrucție publică Sipiaghin a provocat o reacție violentă in înaltele sfere politice din Petersburg, dar care a avut un efect contrar celui dorit. In ultimele luni s’a revenit la sentimente mai umane—poate de nevoe—și oareșîcari măsuri de clemență au fost luate față de studenții mai puțin compromiși Comisiuni speciale au fost constituite pentru a face anchete, dar e puțin probabil, că aceste anchete vor da rezultate apreciabile, fiind dată organizarea actuală a imperiului rusesc, unde funcționarizmul atot-puternic, puțin scrupulos și insuficient controlat, e marele rău. Rusia nu-șî va găsi cu - ’ vârat pacea internă deci* ** țarul îi va da uă veni peH*: *•; Í., Bileíitul 'îs Bniței ,'cnDâH-1 stă politică dacă citește cneva printre rindurile iilnsula Bale amică, Io Peni?da Bale mică s’au petrecut mai multe evenimente, cari au agitat opinia puitică europeană. Dintru’ntiiu e chestia macedoneană, care nu e rezolvată încă și nu se știe, dacă la primăvară nu vom avea complicații serioase ■tre vedere: ... iarece Carol și iei își o fi si ani intre, ătre Au;, sacrificiul lor state, an.greuiturî.— in ■ . . . arieni, au căutat sa inlature orî-ce complicații vno* ’ a prințului Cretei la și adesea a Curtea venimin_,nu in ‘a i iminărilor sale sîrbe propie de jiinabsdoriT ivem din . .,/■ ‘ r f.i’l. li3 t ,'usofil. rșitul ama nu e stră- 3 nori groși, '.ropa ca și istimi generale in complie politice și ju să h con .. . violent?, brut. A mia publică în ■ jifestă în favoarea sbrigînd pe diriguitori tendințele lor reacționare , fără îndoială, interna,,.c)indiZ[sud, al cărui triumf absolut va asigura Într’o zi pafea lumei, e un progres constant, dar mult mai rămîne de făcut în această ordine de idei. In Europa trebue să ne temem dintru’ntiinte ambițiile din ce în ce mai excesive ale lui Willelm al II-lea și de opera de sobol a lusiei. Nu se știe ce surpriza ne rezilvă la primăvară chestia macedoneană și dacă această chestie va putea f rezolvată înainte ca puterile să se fi putut ințelege asupra dezmembrării imperiului otoman. Trebue să nu mai temem — cel puțin așa zic unii—și or chestia Dardanelelor, căci conflictul actal dintre Anglia și Rusia ar putea avea serioase consecințe. Bast. CAIínIbTDL MEV íi evelipdiul Pesta cîte-va ceasurî la miezul nopteî, mulți vor atrînga cu febrilitate ceasul înî ndu-se la mișcările secundaru in care vom . r • p .r’că V. fac» ■. rotația bruscă . v'pui a. că c [UNK]jvi p.cc.î*. d murii p*- ac..-o**și. msiti >t, vom vedea în jur • fi 30 • . tiăi.șine ? Știm toart.« bine, că în acea cli.. îs carp vom sclisțj.» cifra 1802 cu ruiar cuu.i. ca. u . cît de neînsemnat. Cu schimb... nu vor lua altă față bucuriile și durerile noastre, situația noastră publică și particulară va fi la 1 Ianuarie 1903 aceeași ca și la 31 Decembrie 1902. Știm că pentru noi clipa schimbarei anului are în fond tot atît de puțină importanță ca și pentru animalele sălbatece ale pădurei, cari singuratice privesc in acea noapte de iarnă printre crengile uscate la cerul înstelat, spre această lume vastă, cenușii, nimic despre erele și minutele noastre. Nimic nu s’a întîmplat și totuși pare că o putere magică ne coprinde sufletu'. Ne uităm îndărăt, privim o parte din trecut, și mii de mari prostii ne răsar înainte, pe cari le-am făcut pe atunci, sufletul nostru pricepe toate acele dureri, griji, suferinți, pe cari ni le-am pregătit reciproc unii altora. Fețele surîzătoare din jur pare că ne spună în realitate toate aceste puteau să nu fie, că totul se putea evita. In acea clipă suntem mai buni, ne promitem să fim mai buni și din potopul de fericitri banale pare că se aude o voce a unei lumi ascunsa, care ne spune, că nu en minciună prezicerea unor ini mai fericiți. Gh. M. îmi amintesc, foarte bine cum era primul meu dar, tataiul meu cadou. Nu era nici frumos, nici scump. Ochii mei însă au rămas multă vreme mninuați de podoaba și mândruții» unci păpușele gr >olane, vopsită în verde, cu doi ochi deschiși mariutl mine, cu pantofi vopsiți cum au doamnele cele mari... Repede am făcut cunoștință mai de-aproape, eram nedespărțite. Ne jucam, mâncam, dormeam alături. Era pentru uiue un model de cumințenie și de bună creștere. La orice moment conduita mea era pusă în pr del cu aoi. •—„Vezi, papușici,nu plînge!...—Uite păpușica ca frumos st1 la masă“... Am dus o bună prietenie împreună, pină s’a ivit Intre noi o intrigă, pini și-a vîrît nasul ,un băiat din vecini,. Grigore, Un râu și un neascultător, mi batea ciut mă prindea pselupâ ului și-mi lua florile din mînă, fără si mi se «iară cel puțin, ci un mojic, ce era. Acest Gligore, îmi vira în cap că pipușica m-m. Fiența, așa o chema, nu-l de cit e simpli jucărie, idioată bineînțeles, umplută cu mănătură de lemn, și atîta tot.. Eu o apăram și nu credeam minciunile și de băiat. De necaz a pus'o tot și s-a dat cu un pietroiil în cap.. A fost una din primele mele bucurii distruse... Rodica Poșta.—Stella. Calea Lctee No. 1969. La mulți ani și în curînd „sarmale conjugale“! Puf. --------................................ MEMI AMTO — Marți 31 Decembrie —• Teatrul Național.— Cinematograful, comedie de Blumenthal și Kadelburg, localizată de d. P. Gusty. Circul Sidol.—Reprezentare a Circului rus da sub direcțiunea d-lor frați Truzzi. Sala Edison,—Bal mascat. —■ Mercuri 1 Ianuarie — Teatrul Național. — Orele Q p. m.: Două orfane, dramă de D’Ennery-Orele 8 seara : Opera Norma de Bellini. Circul Sidoli. — Două reprezentafiurri ale circului rus de sub direcțiunea d-lor frați Truzzi: prima la orele 3 p. m., a doua la 8 jum. seara. Sala Eforiei.— Bal mascat. * Sctiarul Sărindar.—In fiecare seară concert dat de orchestra G. Dinicu și excelentul cintăreț Mulîief. Racul Cișmegiului. — Mare patmagiu. Bereria Vârful cu dor. —In fiecare seară concerte, de orchestră, sub conducerea d-lui Tudorică Cercel. Café Boulevard. — In fiecara seară orchestră sub conducerea d-lor I. Blum și Hugo Schowartz. Intrarea liberă Fotoplasticul Imperial.—Sub Hotel Continental. După cererea generală s’a prelungit seria New York pînă -mn. 30 Decembrie. Ediția de dimineață miniMATITOi In cercurile conservatoare romrenteaza un articol din ziar La Roumanie, articol care a inspirat de d. G. Cantacuz In acest articol se trai eventualitatea izbucnirei razboiu în Orient. La Roumanie spune că liniște in Balcanî și că d. Sturdu, a crezut acum cu cale să abandoneze pe rominii din Macedonia. Partidul conservator — zice organul francez—are însă altă doctrină și în cazul unui rezbel în Orient, dacă vreunul din statele balcanice va profita să șî mărească teritoriul, aceasta va fi imposibil dacă nu și va da șî Rominiei o compensațiune. Ziarul conservator a ținut să facă această declarațiune, deoarece prevede un apropiat rezbel in Orient. D. Costinescu, ministrul de finanțe, a terminat proectul său de lege pentru suprimarea impozitului căilor de comunicație. Acel proect va fi depus pe biuroul Camerei, imediat după vacanță. Impozitul suprimat va fi înlocuit cu o taxa de circulațiune, care va fi fixată la lei de contribuabil, fără nici o se ime adițională. De asemenea, se va mai prevedea o taxă de 4 și 6 lei pentru posesorii de cărcțe și care. D. A. Arghiropol a fost num-t ajutor de primar al orașului Mangalia. Consiliul sanitar superior a ținut aceară ședință ordinară, la ministerul de aterne. D. Mirza Ali-Mohamed-Khan, gintuiul agenției diplomatice persane la Sofia, a fost numit secretar al legației Persiei la București. Marchizul Torre Alfina, primul secretatr al legației Italiei , București, și-a dat demisia. Primim din partea institutului de arte grafice I. V. Sp:ec. un splendid album miliții" «Armata Romină și, o serie de planșe executate in atelierele d-lui Socec în cromotipie după origin,ale’e excelentului pictor Tadeu- Adjiukievici, atit de cunoscut in cercurile noastre artistice. Lucrarea face onoare in general tipografiei române și in special d-lui Socec care a ajuns să egaleze marile stabilimente similare din străinătate. Desigur că vom reveni asupra acestei importante lucrări artistice. Ministerul afacerilor străine a fixat la S78S1 lei cifra budgetului viitor al serviciului sanitar al porturilor Dunărei. Acel budget a fost sporit cu 5000 lei fară cu cel în curs. Ministerul de interne a aprobat budgetul viitor al județului Olt. Acel budget se prezintă astfel : cel ordinar: 218.138 lei la venituri; 216.576 lei la cheltuieli ; Iscedent 1561 lei. Budgetul extraordinar: 53.639 lei la venituri ; 43.000 lei la cheltueli: 10.639 lei escedent. Budgetul casei pensiilor: 14.971 lei la venituri și 14.920 lei la cheltuelî. Comisiunile electorale numite din sinul consiliului comunal al Capitalei vor lucra pe culori în prima jumătate a lunei Ianuarie, împreună cu perceptorii și controlorii comunali, la revizuirea listelor electorale, au fost confirmați d-niî. C. Lupescu, primar ; I. Dimin, ajutor ; și Bănică Zisu, ofițer al stărei civile, la R,.Sărat. Camera de comerț din Capitală va începe după 8 re revizuirea tarifului vamal. Comisiunea re:im. nl.t ’de comerț se va teme i. cursul, c.u.tăminei viitoare spre a se ocupa cu proectul de lege al d-lui Costinescu, relativ la desființa D. dr. Caisabel din” Capitală a fost] numit m i ■ in. • «tridonieî ••ai. > .v . lui dep Din comuna Stelinești județul Fâlciuj s’au exportat prin oficiul Ungheni 50 de boi In ora«ui Botoș Tarfir • un •: - tr’o singur.. >■ tvja ppar j, an mușcat ,-a roggfej t’imise la instig .untarul úrincove»Si; de Senatul ’voivSS| catedra de clinica ®| ’ S’n luat dispozițiules ca j prietățiie sUUilu^.atit in cu. de?firșire de- t<j [anuanie . Ministerul de interne va lua măsuri auto itile administrative și polițienești, împreună cu cele silvice că urmărească pe acele persoane cari vor Nbeii._ 1• • merciali din Iași au vota: d. două mii lei pentru intest,a ca. un frumos steag de mătase cu picturi și bogate broderii de fir uc aur. Joi 2 Ianuarie 1903 implinindu-se opt ani de la inmormintarea poetului I. Păun, cercul «Rominia muncitoare» va ține în localul său din str. Yamel 6, o ședință literară la orele 8 seara in memoria duiosului poet. D. Leonida Gondeescu, fost primar al Mizilului, ne adresează următoarea telegramă : țEi î am fost atacat de aprodul primăriei la chiar localul primăriei. Azi prezentind o cerere primăriei și cerind numărul de înregistrare, am fost insultat și a voit a mă aresta ajutorul de prin 1081- Anastasiu. Cazul reclamat d-lui ministru de interne. In Serbia există următoarele epizootii : variola, turbarea și răpciugă. In Basarabia:pestaiberiană, răpringa, febra aftoasă, cărbunele, turbarea, variola, ciuma porcilor. In Ungaria bintue pe scară iutiesă epizootiile porcine. Febra aftoasă apărind din nou in comitatul Pestei s’a oprit importul pieilor în Rominia din acel comitat. Consiliul de miniștri a aprobat rezilierea contractului de arendare a domeniului Brăilei, pe periodul 1903-1913, cu moștenitorii defunctului arendaș G. O. Basarabeanu. Ministerul domeniilor a dispus scoaterea in licitație a acelui domeniu, D. Louis Dreyfus, consulul general al Rominiei La Paris, a oferit reginei Elisabeth suma de 14.000 lei tientu societățile de bine facture pe capi le patronează. ’ s Diff í,?ca sumă 10.000 i șa îi fost destinați pentru, societatea „Regina Elisabeta", 2000 in penitru . „Policlinica Regrina Elisabeta* și ’• 2000 lei pentru Institutul de Caritate. SIL Eisabeta. Consulțatul francez din Iași a fost iOȘtin jat de către ministerul de externe al republicei franceze că in luna Martie vor veni in localitate ii-ifiî André Nallay și Arsène Alexandre, acest din urma cunoscut critic ,artistic și colaborator la marele ziar parizian „Figaro“, spre a vizita un an um on tine de acolo și in deosebi biserica Trei-Erarclif. Ambii vin ca delegați ai ministerului artelor frumoase din Franț . Biroul presei de la ministerul domeniilor a inceput să funcționeze. însuși d. ministru Stoicescu colaborează cu informațiuni la acel. biu.rou. De cit, informaț iile d-lui ministru al domeniilor sunt pure relame personale. Așa, pe ziua de erî, d-sa a comunicat presei s) că a fost primit in audiență de regină și 2) c’a fost primit in sunetul unui marș la intrarea sa intr’un bal pe care-l patrona. E vorba ca d. dr. Kuninki, medicul primar al jud. Gorj, să fie numit în aceeașî calitate la Tutova» iar Laugier, din Craiova să fie numit medic primar al județului Gorj. Serviciul la birourile primăriei va fi suspendat azi de la orele 12, pică tot dimineața. Tribunalul comercial de Ilfov, a protestat 146 pol țe, de la 16—33 Decembrie. Simpaticul advocat constantine, d. Ion Bănescu, va vorbi la Meneti, in seara de 2 Ianuarie, despre Dobrogea. D-sa, ca revizor și profesor, a muncit mult la prosperitatea Dobrogei cunoscindu-i nevoile in de aproape. Chestiunea e interesantă, iar conferențiarul un bun vorbitor.zî s’a prezintat in redacțiunea ro 3- Dimitrie Georgascu, funcționar a naștelor și telegrafelor ș', in mie ■' Nestor ce-a rugat să ici de vioarele explicațiunâ I c• lo an:fit .. țip mi in sti. ' Î.A are' . .... .m * < ■' re fiii de* ' mizerie foarte grea. ' & V ' faco- ... re.i ral • . ..a'; irene' ■ . Inhal același fiu tiraj .in cind trăia defunctul Nestor copila tizi a a fost cind treciza -ma cop?: a • ti *i ,lostire, că s’a intors desculță și aproape foioîasă ! , •’ nod tiiói trăia j și murit, trată și cel r V >, • otiuica orfar’âu fiu mai bine »u.7 ie . '.'i l.o că ea n’are pcede că nu s’a coni' ■ 1 familie pentru declara junii. ■ eri decretul prin legea trenerala bu 4903—1904. aulgată azi. ' afla de vinzare la principalele lib Alb si Negru ([ioza) brațul și exemplarul. mirui Olt a adresat mic hiere publice, un raport prin C#i £ j14LvA și sv sa șoselelor din coprirfaa acelui județ deplorabilă, și acuză de această situație pe direcțiunea seiterului techoic al județului. S’a supus consiliului tehnic superior, proectul pentru reparațiunea drumului T. O.na-Slănic. Lucrarea va costa suma de 20.000 lei S’a Supus aprobărea consiliului tehnic superior, p.’Asociere pentru aprovizionarea Ch pietriș a următoarelor șosele din jud. Ilfov : : Buftea—Petrești; Catrunești—Gingu ; Gâlrunești—Gagu ; Călărași— cuța ; Otopeni—Fundulea ; Afumate Brănești— Gheroî și Ferbioți--Dridu! Serviciul de poduri și șosele, a cerut ministerului de lucrări publice permisiunea pentru repararea parapetului metalic al podului peste riul Olt, la Stoenești, fiind deteriorat. Lucrarea va costa 2600 lei. Ministerul lucrărilor publice a intrvenit pe lingă cel de interne pentru permite intrarea in țară a 40 de lucitori ital de antreprenor Leon 11 * mărilor A noii copiilor, ilvi V» . . a . .1 muza 1 spâr»ți I. . • iește. Există, tutoric »,ce&fo», norex <iliü sper“ pulmonar ® m mume: iavaiU.it »rație * I du e ■...,ipra IMPRESIUNI ^ și PAI A Mr .i.at* tis •! * ii C* • I .i.i Câ .•hivi o cutie, uri cîto i desiac uni Di».hot și nu ști0 ce ăni s* fi^seacină-j ! IC,' Ulii O io: ■ v biy fiu în f. DOVX63 sâ-i 1 o Fi Sadumw.sarea'Auilor doc[[pii*uie] fOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL* 65 Adevĕr DE EMILE ZOLA PARTEA A DOUA ZII Cînd vroia cine-va ca să-l facă a intre în cap, cu forța, niște luxuri al căror senz iî scăpa, și cari l păreau rele, ea avea un chip liniștit de a surîde, pentru a nu de,orienta pe oameni, dar cu desăvîrșire decisă, în fond, de a trece pese asta. Genevieva interveni, nemulțumită, iîi vocea puțin cam nervoasă. — Dacă tatăl tau nu-ți poate explica catechizmul, țîi voi fi explica eu. Și Luca alergă în goană s’o îmbâțișeze pe mamă-sa, în chip foare tandru, ca temîndu-se de a o fi Saft. — Așa e, mama, tu ai să mă faci să repet secțiunile mele. Știi că nu ait nici odată rea voință pentru ca să le falele.^ * Apoi, întorcîndu-se către tată ea zise, cu glasul vesel: — Hai, papa, poți să mă Ia mă duc la catechizm* și vei vi ■ că voiú ști să trag folosul de ac de vreme ce chiar d-ta însuți a. zis că trebue să înveți totul, pen a ști bine și pentru a alege.Din nou, Marc ce dă, neavînd nu puterea, nici mijlocul de a lucra iu alt chip. El se învinovățea de slăbiciunea sa, fără a putea înceta de a iubi și de a fi slab, în căminul săui devastat, unde simțea, în fiecare zi, că lupta devenea din ce în ce mai dureroasă. Puțină nădejde îi mai venea de la Luita sa, atît de rezonabilă, atit de tandră, atît de dornicii de a evita certurile dintre tatăl și mama sa. Dar trebuia oare să contezi pe cuvintele unei copile, prea tînăr, încă pentru a cîntări cuvintele ce le rostea ? Nu se va sfirși oare prin a l-e lua, cum erau luați atîția alții? Și el se neliniștea, se tortura, necăjit asupra sa însuși mai cu seamă, în teroarea ce i-o inspira viitorul. Un ultim eveniment trebuia, negreșit, să grăbească ruptura. Anii trecuseră și clasa lui Marc se reînoia. Elevul său favorit, Sebastian Milliamma, în vîrstă de cincisprezece ani, i se pregătea, după sfătul său, ca să . fi. " ■/' ~~ „a acest Auguste și te Savin, gemenii, împ. Auguste se apucase feria de zidar, ca și tatăl său, timp ce Charles intrase ca ucenic la un lăcătuș. Intrucit îl privește pe Savin, el nu vroise niciodată să-l asculte pe Marc, care-l sfătuia să facă pe bieții săi institutori, nevroind, striga dînsul, să-l vadă murind de foame, într’o meserie ingrată, nesocotită de toți; și el se arătase foarte mîndru de a fi putut băga pe Achille la un ușier așteptând să găsească o altă slujb ușoară pentru Filip. Din partea sa, Fernand Bongard își reîncepuse liniștit munca, în ferma tatălui său, neputînd obține certificatul, cap tare, și de un spirit mai deschis ca părinții săi. Acelaș lucru era și cu fetele, eșite de la domnișoara Rouzaire . Angela Bongard, mai bine dotată cu fratele său, adusese la fermă certificatul, fată ambițioasă și răutăcioasă, fiind în stare să țină centurile, visînd sâ-șî amelioreze soarta ; și Hortensa Savin, încă fără certificat, de șasesprezece ani trecuți, era o brună drâcinâ, foarte pioasă foarte pefoase domnișoară a . .vi, pentu care tatăl său visa o căsătorie frumoasă, dar în jurul căreia umbla un zvon misterios de seducțiune, chiar a unei sarcini care devenea, din zi în zi, mai greu de ascuns. Și elevi noi veniseră ca să-î înlocuiască pe cei vechi, în veșnica mișcare a generațiilor, un mititel Savin, Leon, cu care el o văzuse însărcinată pe adorabila doamnă Savin în timpul afacerei Simon și pe amic Dolph, Jules, născut după afacere, și care mergea pe șapte ani. Mai ârziu, copiii acestor copii, instruiți de către dînsul, vor veni la rîndul lor, și poate că tot el îi va instrui, dacă va fi lăsat la postul său îl va face să pășească înainte, către mai multă știință, umanitatea în mers. Dar un nou elev, pe care Marc [vinse să 1 iea în clasa sa, îi producea mai cu seamă, plictiseli. Era micul Joseph, fiul lui Simon, care-șî sfîrșea al unsprezecelea an. Multă vreme Marc nu îndrăznise sâ-l expună la înjurăturile și la loviturile celorlalți copii. Apoi, în nădejdea ■A patimile se vor potoli, în sfirșit, îl se hazardase, inzistînd pe lingă doamna Simon și Lehmannî, făgâduindu-se de a veghea asupra senmului lor copil. Și, după aproape reiapț, el , părea, sfirși prin a-I impune bunei camaraderii a conșcolarilor săi, după ce trebuise să-l apere împotriva a multor feluri de vexațiuni. Se slujise chiar de dînsul, pentru a-i învăța toleranța, demnitatea, bunătatea Joseph era un băiat forte frumos, la care marea frumusețe a mamei se unea cu inteligența puternică a tatălui, și care era ca și întărit înainte de vreme, cu aerul grav și rezervat, din cauza acelei istorii grozave, pe care trebuise să-l învețe. Lucra cu o ardoare sumbrâ, părea că ține să fie totdeauna, cei dinții din clasa sa, pentru ca să aibă cel puțin triumful de a se înălța, cu chipul acesta, deasupra acelei necinste. Visul său, dorința sa puternică pe care Marc o încuraja, era de a ajunge institutor, punînd în această dorință de copii un fel de revanșa și de reabilitare. Și fără îndoială ardoarea aceasta secretă a lui Joseph, gravitatea aceast pasionată a unui copil atît de inteligent și de frumos,o atinse mult pe mica Luiză. El avea tocmai trei ani mai mult ca dînsa și ea ajunse marea sa prietenă, amîndoi rîzînd de bucurie de a se găsi împreună. Cîteodată Marc îl oprea după clasă și deseori sora-sa Sarah venea să-l caute, in timp ce Sebasan Milhomme, rămas și el acolo, consimțea să facă parte din companie. Atunci, era un farmec, cei patru copii se jucau fără să se certe nici o fată, intru atîta ei se simțeau de acord în toate lucrurile. In timp de ceasul întregi, cele două mici perechilîșî citeau istorioare, tăiau chiipuri,nu alergau ca niște armăsari înfuriițî. La zece ani, Sarah, pe care mana-sa o ținea pe lingă dînsa, neîndriznind s’o risce ca pe băiatul său, el, o copiliță delicioasă, foarte dulce , foarte bune ; și Sebastian , mai înîrstă cu cinci ani, o trata ca un fitié mai mare, plin de tandrețe, iîznd în gra mare cînd ea îi sărea de-odată pe spate, pentru ca el să-l facă pe armăsarul Singură, Ge țnevieva începu să se arate violentă, în zilele cari cei patru copii se întîlneau li dînsa. Ea găsea in asta j un nou motiv de mînie înpotriva s bărbatului săi. Pentru ce întro- i ducea el astfel toată jidovimea asta în casa lor ! Fiică-sa n’avea de ce să se compromită cu copiii mizerabilului criminal care era la ocnă. Și asta fu o nouă pricină de ceartă, în căsnicie.’ s Catastrofa se produse, în sfirșt . Tocmai într’o seară, cînd cel patru copil se jucau după clasă, Sebasti s an fu apucat ci o boală subită, i Mare trebui să-l conducă la mamă-i sa, mărinindu-se, cu aerul beat, a* nețit. . ! ■i se â ‘dară o teribilă felu-i tifoidă*. .are un pămînt, da Alexan...*, .... , Jvari îngrozitoare, țintuită lîngă paturi, scumpului său bolnav, ne mai coboîneîu-se în papeterie. De altminteri, din timpul afaceri Simon, ea se retrăsese puțin cre mtin, lăsînd pe cumnată-sa, maarie Edouard, grija de a conduce afacierile lor comune, spre binele intereselor lor. Aceasta din urmă,, ia bărbatul În asociațiune, se ‘ directoarea desemnată, după tul clericalilor. Dacă prezența, , osul ei, a doarnat Alexandre, ca ul ei Sebastian, care se pregătea entru școala normală, asigura cu eficiență prăvăliei clientela școalei dee, ea înțelegea să lărgească mult în zarea, și printre cea 1 iaÁa clienlă, mulțimea pioasă, grație eîxjnă și și fiului său Victor, care tocm îal eșea din școala fraților. Frăvă^a râmînea, cu chipul ăsta, deschisă tuturor părerilor, cu cărțile sale clasice, cu tablourile sale școlare, n parochienele sale, cu imanie »le, cu jurnalele sale. (Fama) ............. ... . ^ I