Adevěrul, ianuarie 1903 (Anul 16, nr. 4822-4851)

1903-01-01 / nr. 4822

Mercuri 1 . rtli­ng i — ,.------ -^r­ utum V3 "......" 2 ^ Ad veru mai puțin,"«te a vedea p&ct Jt: " l­le ne vor a tiare-■ su* vateran te iea!a in ansamblul "ard­un^P ®«*-“ -* » po­poarelor. Am ajuns la g* c"* «vne să k» aroncina ocftâre"^81?4 |cn­­tru a constați drdritulif*“*~frl ö ® ne­asem'­at, ori citi­' Pen.bil a putut uci fi" ... yngli* Să Începe i^n Anglia, cea mai’mare putere a dli­ciptue> cea mai puternică din cite a ripit vre­ o dată și care.­­.f‘ ■0>^'Orî care alta a atra^ a'­entia SS­'â4;el»r­eîv Uzate in ținte1 l­‘limelor doua­ spr^zece lun?, «am un an ea era încă in plin răztei cu republica]® din Africa. Lordul Kitchener se lupta cu mente contra trupelor bure răsărind din toate părțile. Telegraful ne aducea /ești puțin avantagioase pentru englezi: trupele flămînzite și extenuate ale lui De Wet, Botha, De la Rey mai săvîrșeau­ nimuni. Totuși osteneala începea să se simtă. In ultimele zile ale lui Ianuarie afla­­u ani de­odată, că guvernul olandez fă­­­cuse cabinetului din Londra o propu­nere de intermediare intre Britania și șefii buri stabiliți în Europa sau lup­­lindu-se în Africa. Toată lumea crezu că acest sălbatic razboiu era aproape pe sprăvite, dar Anglia nu vroia să facă n­imul pas și răspunse Olandei, că nu n-ea să trateze de­cit cu burii de pe stepul de rázboiu. Aceasta însemna a îndepărta sistemat­ic de la negocieri pe șefii buri din Europa, pe Krüger și pe consilierii lui, partizani hotăriți ai rezistenței pină la apăt și cari de alt­fel declarară cu nindrte, că nu sunt ei aceia, cari au aspirat pasul cabinetului neerlandez. Totuși, în nota sa adresată guvernu­­ui din Hagai, Anglia lăsa să se­­ ințe­­eagă, că nu ar respinge sistematic pri­­­n oferiri de negociere, ce n’ar pune în dnstuție independența republicilor — pe c are nu o putea admite, după ce pro­­lamase de două ori, prin generalii săi, enexiunea Transvaalului și Orangelui la­mperiul britanic. Anglia dorea din toată nima să indice o pace onorabilă, căci sacrificiile necesare pentru continuarea ăzboiului apăsa greu­ pe finanțele sta­ului și recrutarea armatei sale devenea extrem de dificilă. In fine se apropia acoronarea lui Eduard al VII-lea și a­­cesta dorea, ca războiul să fie terminat nainte de această ceremonie. Lordul Kitchener fu însărcinat să co­­munice generalilor și șefilor buri notele diplomatice schimbate intre Londra și l­iga. Burii aflară, că Anglia nu se d­­­une la indicerea unei păci onorabile. Negocierile durară săptămini de zile, imp in care trupele bun continuau­ să o lupte. Abia la 18 Mai telegraful ne aduse ?estia, că pacea a fost semnata. Pentru întreaga lume civilizată lucrul e o bucurie atit de mare, în­cit nu e aprofundată condițiile păcea: burii o supuneau, Anglia promitea autono­­mie administrativă, ajutoare pentru re­­onstruirea fermelor, o amnistie gene­­ală. Totul păru foarte onorabil pentru ele două părți... Dar războiul terminat, situația în A­­sica de sud nu fu regulată. Insă gin­ile fură amînate pină după încoronare. * După încoronarea lui Eduard al VII- ea avu loc retragerea prevăzută de mult timp a lordului Salisbury, care­imp de trei ani a acceptat response­rÜții.Iaa un&i políticii cl cilici iuopil­ului ru numai d. Chamberlain. D. Balfour, lapotul lordului Salisbury și urmașul cestuia, luă titlul de «premier», dar a influențat și mai mult de ministrul cloniilor. D. Chamberlain vroia să stabilească o uniune vamală in sens protecționist ntre toate coloniile britanice. Chestia fu mult discutată în con­fe­rea miniștrilor coloniilor, care a avut lc*la Londra în Iulie, dar dacă marile o­pusî s’au­ arătat favorabile in princi­­liu pentru oareșî­cari măsuri de ordin icon­om­ic, ele n’au arătat nici un entu­­iasm pentru crearea unei armate co­m­une întregului imperiu, fără de care zisul imperialist nu putea să se înde­­plinească.­ Dar atenția engleză fu distrasă de la această chestie prin sosirea la Londra a generalilor buri, Dewer, Botha și De­l Rey, pe la mijlocul lui August. Ge­­neralii refuzară invitația de a asista la o vist­a navală de la Spithead și de aci­s neințelegere, care a compromis cu de­­zvărșire generoasa lor misiune. Deși generalii fură primu­l călduros de continent totuși nu strânseră de­cit louă milioane de franci, și ar fi trebuit el puțin cinci­zeci de milioane pentru a faca față in Transvaal și Orange ra­­vagiilor rezbelului. Dar dacă Anglia a comis o mare gre­sia împingînd Transvaalul la războiu­, iacă nu s’a ținut de promisiune anexînd­epublicele sud-africane, după ce afir­­mase, că nu merge să caute acolo „nici vine de aur nici teritorii noui“, nu se poate zice că n’a dovedit în cele din urmă, după regularea conflictului, o lareșî­care generozitate. Parlamentul englez a votat 65 de mi­­ioane, care să fie împrumutat a burilor,­n afară de ajutorul promis de tratat. + Să mai menționăm ca evenimente de pî plinul al doilea conflict al Angliei Cu I Sv­alul, vizita din No^răbirea lui Wil­helm al II-lea—ceea­ ceța: <J&t;­pe la zvo­nul unei alianțe anglo-g erm­ane— Si v. Vegeiül Portugáliái.^' ca un eveniment f‘r' din cităm si protestul­­ țnglei U pentru trecerea vapoarele­­­ use?d­ Prin Da,1'd.‘­­nele. Cititorii care urmăresc rubrica noastră —<at‘v la politica externă își ad­j.­ aminte de sigur de comentariul v­e­ 1 făceam acum două zile, așa că e i­­nutil să revenim. Cu tot antagonizmul dintre Anglia și Rusia credem că se poate afirma, cum că această interven­ție r­­u va avea consecințe serioase, și că nu suntem­ în ajunul unui razboiu an­­glo-rus, ce ar putea determina o gravă conflagrație europeană. Franța In Franța anul politic a fost prins de evenimente interioare. Marea bătălie dintre democrație și reacțiune s’a ur­mat de o parte și de alta cu o îndâr­jire de mai auz­ ta. Ast­fel am putut vedea pe regaliști și pe progresiști, pe naționaliști și pe bonapartiști, pe cleri­cal, făcind cauză comună, conciliind in­teresele lor electorale, pentru a învinge republica. Era mai cu seamă chestia de a determina corpul electoral să deza­probe legea asupra asociațiilor. Se tin­dea la o răscoală a miselor in provin­ciile fanatice. Bar reacționarii apreciind, că singura chestie congreganistă­­ era insuficientă aduseră pe tapet, la ultima oră a cam­paniei electorale chestia Humbert, zi­­cînd, că milioanele acesteia serviră la plata cheltuelilor campaniei electorale republicane. Dar Waldeck Rousseau e și învingător din această luptă. Apoi președintele consiliului așteptând întoarcerea d-lui Loubet, președintele republican, care pe la sfîrșitul lui Mai întoarse vizita țaru­lui, își dădu demisia și își îndeplinise datoria și se retrăgea în culmea glo­riei. D. Combes, succesorul lui Waldeck- Rousseau a ridicat o adevărată furtună, cind a vrut să închidă școlile ținute de congregațiile neautorizate. Dar abia agitația clericală fu calmată cînd guvernul francez avu să facă față unui alt pericol inferior : greva gene­rală a minerilor, care izbucni în­ Oc­tombrie și care provocă în Franța o cri­ză economică din cele mai grave. Greva generală a minerilor nu fu încă terminată, cînd pe la sfîrșitul lui No­­embrie izbucni greva din Marsilia, ca­racterizată prin incidente de o rară vio­lență și care fu o tentativă revoluțio­nară net mărturisită. 4. In ceea ce privește politica externă Franța a menținut în anul 19Q2 o ati­tudine pacifica, ceea ce i-a permis să-și recucerească locul de prim rang. intre marile națiuni. Alianța cu Rusia a fost consolidată in urma călătoriei la Peters­burg a d-lui Loubet. Pe de altă parte am văzut manifestindu-se o amiciție franco-italiană și franco-spaniolă, aceasta din urmă fiind dovedită mai cu seamă prin atitudinea absolut demnă și justă a Franței in afacerile marocane. In A­­sia Franța a încheiat o convenție cu Siamul, care a fost foarte mult discu­tată. Spania ?Td nrr* vrr *7.!!. Hapo !!.»«»!*. ! a partidului liberal. D. Sagasta a sacri­ficat unul după altul toate punctele programului, pe care-l expusese la ve­nirea sa la putere după căderea gene­ralului Azcarraga și a sfirșit să cedeze chiar în chestia clericală. Toate aceste șeful liberal la făcea pentru a salva in­teresele rău înțelese ale familiei regale. Cabinetul Sagasta a fost condamnat din momentul, cînd premierul admise de fapt ingerințele Vaticanului in afa­cerile interioare ale Spaniei și acceptă condiții, pe cari un ministru conserva­tor le-ar fi refuzat cu siguranță. încoronarea lui Alfons al XIII-lea avu loc la 5 Mai și toată lumea se aștepta la o eră nouă, eră de adevărată regene­rare, dar speranțele fură de scurtă du­rată. Moartea lui Sagasta marchează poate și sfîrșitul partidului liberal, iar pe de altă parte e semnalul ridicărei partidu­lui democrat al lui Ganalejas. Să mai menționăm atentatul recent contra tinarului rege al Spaniei, atentat care credem, că nu va rămine fără con­secințe politice. Statele Triplice. Italia a avut o politică externă paci­fică, afară de demonstrația violentă, prin care a vrut să protejeze interesele na­ționalilor săi din Marea Roșie. Marea sa preocupare a fost de a reînoi tratatele de alianță cu Austro-Ungaria și Ger­mania. E sigur, că un curent de opinie ostilă­­ triplicei se manifestase in Italia și s’a crezut un moment, că tratatul triplei alianțe nu va fi reînoit. O întrevedere, pe care d. de Buelo­w și d. Prinetti o avură la Veneția puse în regulă lucru­rile și o reinoire a alianței fu atunci de­cisă. Dar Italia și-a manifestat în mod evident intențiile sale pacifice te zifa, pe care regele Victor din III lea a făcut-o la Petersburg. Cu­ privești­ politica internă în Italia, să menționăm în treacăt criza ministe­­rul.* din Februarie.* In Germania atenția a fost mai cu seamă atrasă de revizuirea tarifelor va­male. Discuția tarifului prezentat de d. Buelowo a ocupat anul intreg și ori­ce alte chestiuni au­ fost puse pe planul al doilea. Acest proect, deș­i prea protecți nu era totuși destul de protecții după opinia agrarienilor aceștia or z­ită față de cabinetul din Berlin a­devărat santagiu politic. Se știe rolul energic, pe care l’, cat socialiștii cu prilejul discuției lului, și cum in fine acest pro­ cancelarului, ușor modificat, fu de Reichstag, după ce fură­m­ă protestările opoziției printr’o re­vizi i, regulamentului, acordind președii puteri discreționare. Aceste fapte prea aproape de noi, pentru ca i­­nevoe să mai insistăm. Apoi cabinetul din Berlin a ar se mai ocupe și de chestia polonez revine periodic și care nu poate oi să se dezvolte atit timp, cit condlu­zii Germaniei se vor incăpățîna să­rească prusificarea provinciilor orie, prin mijloace violente. In afară de reînnoirea triplei ani politica externă a Germaniei a fost c­ită prin două evenimente de o­ mare importanță: călătoria prin Henric de Prusia in Statele­ Unite luna Februarie și intilnirea Kaiser și a țarului la Ravel, în luna Aug . In timpul manifestațiilor antiprust ale polonezilor din Galiția relațiile și cabinetele din Berlin și Viena au­ cam încordate. Dar atmosfera a deve­renibilă între cele două guverne urma propagandei antigermane a div­­elor naționalități din Austro-Unga, ca un răspuns la propaganda germa­nehii din Boemia, cari duc tot­dea­u o mare mișcare naționalistă, au an­­nunțat în mod periculos unitatea impe­riului. Dar ceea c ce a dominat politica guver­nului din Viena în cursul acestui an a fost mai cu seamă preocuparea de a re­gula relațiile­ dintre Austria și Ungaria. Luni de zile d-nii Koerber și Szek­ au negociat fără a se putea pune absolut de acord asupra compromisului. Cabine­tul din Budapesta căuta a protege pe cît posibil industria născîndă a Unga­riei, cabinetul din Viena căutând a men­ține industria austriacă pe piețele cuce­rite din Ungaria. A fost nevoe de intervenția personală a împăratului rege, pentru ca o ruptură să nu se facă. Ca un pendant la com­promisul încheiat reproducem aci ur­mătoarea telegramă pe care am pri­mit-o aic: ț Budapesta, 30 Decembrie. — Miniștrii austriaci și unguri întruniți in conferință, care a durat 10 ore, au­­ sfirșit cu revi­zuirea și redacțiunea tuturor legilor și convențiilor, care formează baza com­pro­­m­isulii economic austro-ungar. Negocierile între cele două gutrer dur terminate. In Ungaria s’a manifestat o opoziție contra augmentate conu­­lui militar. Baronul Slieghamtr­nistru de razboiu, a trebuit s tragă, acum vre-o lună, și a citit de generalul Pitreich, e ast­fel asupră-și greaua sar­pucului luarte dar devenit necesar, se pare unor angajamente luate Ungaria față de Germania, lul reînvierea triplei alianț Din punctul de vedere exterim­stro-Ungaria, în afară de reînnoirea triplei alianțe, a căutat să și amelioreze relațiile cu R­usia în vederea menținerea statu­­lui quo în Balcani, fapt, ce a pro­vocat gelozia Angliei, care, după cum am sp­us mai sus, s’a folosit de prilejul trecerea torpiloarelor ruse prin Darda­­nele, pentru a arăta că se interesează și ea de chestiile balcanice. Rusia In Rusia am văzut in cursul anului 1902 mari mișcări populare la care au­ luat parte și țărani și studenți. Arestările in masă, trimiterea a sute de studenți in regiuni depărtate, nimic n’a putut liniști lucrurile.. Din potrivă represiunea violentă a exasperat pe re­voluționari. Asasinarea ministrului de instrucție publică Sipiaghin a provocat o reacție violentă in înaltele sfere poli­tice din Petersburg, dar care a avut un efect contrar celui dorit. In ultimele luni s’a revenit la senti­mente mai umane—poate de nevoe—și oareșî­cari măsuri de clemență au fost luate față de studenții mai puțin com­promiși Comisiuni speciale au fost con­stituite pentru a face anchete, dar e pu­țin probabil, că aceste anchete vor da rezultate apreciabile, fiind dată organi­zarea actuală a imperiului rusesc, unde funcționarizmul a­tot-puternic, puțin scrupulos și insuficient controlat, e ma­rele rău. Rusia nu-șî va găsi cu - ’ vârat pacea internă de­ci* ** țarul îi va da uă ve­ni peH*: *•; Í., Bileíitu­l 'îs Bniței ,'cnDâH-1 stă politică dacă citește cne­va printre rinduri­­le iiln­sula Bal­e amică, Io Peni?­da Bale mică s’au­ petrecut mai multe evenimente, cari au agitat opinia puitică europeană. Dintru’ntiiu e chestia macedoneană, care nu e rezol­vată încă și nu se știe, dacă la primă­vară nu vom avea complicații serioase ■tre vedere: ... ia­rec­e Carol și iei își o fi si ani intre­, ătre Au;­, sacrifici­u­­l lor state, an­.greu­­iturî.— in ■­­ .­ . .­­ arieni, au căutat sa inlature orî-ce complicații vno* ’ a prințului Cretei la și adesea a Curtea venimin­­_,nu­ in ‘a­ i i­minărilor sale sîrbe propie de jiinabsdoriT ivem din . .,/■ ‘ r f.i’l. li3 t ,'usofil. rșitul am­­­a nu e stră- 3 nori groși, '.ropa ca și istim­i ge­nerale in com­pli­e politice și ju să h con­ .. . violent?, bru­t. A mia publică în ■ jifestă în favoarea sbrigînd pe diriguitori tendințele lor reacțio­nare , fără îndoială, interna,,.c)indiZ[sud, al cărui triumf absolut va asigura În­tr’o zi pafea lumei, e un progres cons­tant, dar mult mai rămîne de făcut în această ordine de idei. In Europa trebue să ne temem din­­tru’ntiin­te­ ambițiile din ce în ce mai excesive ale lui Willelm al II-lea și de opera de sobol a lusiei. Nu se știe ce surpriza ne rez­ilvă la primă­vară chestia macedoneană și dacă această chestie va putea f rezolvată înainte ca puterile să se fi putut ințelege asupra dezmembrării imperiului otoman. Tre­­bue să nu m­ai temem —­ cel puțin așa zic unii—și or chestia Dardanelelor, căci conflictul ac­t­­al dintre Anglia și Rusia ar putea avea serioase consecințe. Bast. CAIínIbTDL MEV íi evelip­diul Pesta cîte-va ce­asurî la miezul nopteî, mulți vor atrînga cu febrilitate ceasul în­­­î­ ndu-se la m­ișcările secundaru­­­ in care vom . r­­ • p .r’că V. fac» ■. rotația bruscă . v'pui a­. că c [UNK]jvi p.cc.î*. d murii p*- ac..-o**și. msiti­ >­t, vom vedea în jur • fi 30 • . tiă­i.și­ne ? Știm toart.« bine, că în acea cli­­.. îs carp vom scli­­­sțj.» cifra­­ 1802 cu r­­­uiar cuu.i. ca.­ u . cît de neînsemnat. Cu schim­b... nu vor lua altă față bucuriile și durerile noa­stre, situația noastră publică și particu­lară va fi la 1 Ianuarie 1903 aceeași ca și la 31 Decembrie 1902. Știm că pentru noi clipa schimbarei anului are în fond tot atît de puțină importanță ca și pen­tru animalele sălbatece ale pădurei, cari singuratice privesc in acea noapte de iarnă printre crengile uscate la cerul în­stelat, spre această lume vastă, cenușii, nimic despre erele și minutele noastre. Nimic nu s’a întîmplat și totuși pare că o putere magică ne coprinde sufletu'. Ne uităm îndărăt, privim o parte din trecut, și mii de mari prostii ne răsar înainte, pe cari le-am­ făcut pe atunci, sufletul nostru pricepe toate acele dureri, griji, suferinți, pe cari ni le-am pregătit reci­proc unii altora. Fețele surîzătoare din jur pare că ne spună în realitate toate aceste puteau să nu fie, că totul se pu­tea evita. In acea clipă suntem­ mai buni, ne promitem să fim mai buni și din po­topul de fericit­­ri banale pare că se aude o voce a unei lumi ascunsa, care ne spu­ne, că nu­ e­n minciună prezicerea unor ini mai fericiți. Gh. M. îmi amintesc, foarte bine cum era pri­mul meu dar, tataiul meu cadou. Nu era nici frumos­, nici scump. Ochii mei însă au rămas multă vreme mn­inuați de po­doaba și mândruții» unci păpușele gr >o­lane, vopsită în verde, cu doi ochi des­­chiși mariutl mine, cu pantofi vopsiți cum­ au­ doamnele cele mari... Repede am fă­cut cunoștință mai de-aproape, eram ne­despărțite. Ne jucam, mâncam, dormeam alături. Era pentru uiue un m­od­el de cum­ințe­­nie și de bună creștere. La ori­ce moment conduita me­a era pusă în p­r del cu a­oi. •—„Vezi, papușici,nu plînge!...—Uite pă­­p­ușica ca­ frumos st1 la masă“... Am dus o bună prietenie împreună, pină s’a ivit Intre noi o intrigă, pini și-a vîrît nasul ,un­ băiat din vecini,. Grigore, Un râu și­­ un neascultător, mi batea ciut­ mă prin­dea ps­elupâ ulu­i și-mi lua florile din mînă, fără si mi se «iară cel puțin, ci un mojic, ce era. Acest Gligore, îmi vira în cap că pipușica m-m. Fiența, așa o che­ma, nu-l de cit e simpli jucărie, idioată bine­înțeles, umplută cu mă­­nătură de lemn, și atîta tot.. Eu o apăram și nu credeam minciunile și de băiat. De ne­caz a pus'o tot și s-a dat cu un pietroiil în cap.. A fost una din primele mele bucurii dis­truse... Rodica Poșta.—Stella. Calea L­­ctee No. 1969. La mulți ani și în curînd „sarmale con­jugale“! Puf. --------................................ MEMI AMTO — Marți 31 Decembrie —• Teatrul Național.— Cinemato­graful, comedie de Blumenthal și Kadelburg, localizată de d. P. Gusty. Circul Sidol.—Reprezentare a Cir­cului rus da sub direcțiunea d-lor frați Truzzi. Sala Edison,—Bal mascat. —■ Mercuri 1 Ianuarie — Teatrul Național. — Orele Q p. m.: Două orfane, dramă de D’Ennery-Orele 8 seara : Opera Norma de Bellini. Circul Sidoli. — Două reprezenta­­fiurri ale circului rus de sub direcțiunea d-lor frați Truzzi: prima la orele 3 p. m., a doua la 8 jum. seara. Sala Eforiei.— Bal mascat. * Sctiarul Sărindar.—In fie­care seară concert dat de orchestra G. Dinicu și excelentul cintăreț Mulîief. Racul Cișmeg­iului. — Mare patm­agiu­. Bereria Vârful cu dor. —In fie­care seară concerte, de orchestră, sub condu­cerea d-lui Tudorică Cercel. Café Boulevard. — In fie­cara seară orchestră sub conducerea d-lor I. Blum și Hugo Schowartz. Intrarea liberă Fotoplasticul Imperial.—­Sub Hotel Continental­. După cererea generală s’a prelungit se­ria New York pînă -mn. 30 Decembrie. Ediția de dimineață miniMATITOi In cercurile conservatoare romr­enteaza un articol din ziar La Roum­anie, articol care a inspirat de d. G. Cantacuz In acest articol se trai­­ eventualitatea izbucnir­ei razboiu în Orient. La Roum­anie spune că liniște in Balcanî și că d. Sturdu, a crezut acum cu cale să aban­doneze pe rominii din Mace­donia. Partidul conservator — zice organul francez—are însă altă doctrină și în cazul unui rezbel în Orient, dacă vre­unul din statele balcanice va profita să șî mărească teritoriul, aceasta va fi imposibil dacă nu și va da șî Rominiei o compensațiune. Ziarul­ conservator a ținut să facă această declarațiune, de­oare­ce prevede un apropiat rezbel in Orient. D. Costinescu, ministrul de finanțe, a terminat proectul său­ de lege pen­tru suprimarea impozitului căilor de comunicație. Acel proect va fi depus pe biuroul Camerei, imediat după vacanță. Impozitul suprimat va fi înlocuit cu o taxa de circulațiune, care va fi fixată la­­ lei de contribuabil, fără nici o se ime adițională. De asemenea, se va mai prevedea o taxă de 4 și 6 lei pentru posesorii de cărc­țe și care. D. A. Arghiropol a fost nu­m-t­ ajutor de primar al orașului Mangalia. Consiliul sanitar superior a ținut a­­ceară ședință ordinară, la ministerul de a­terne. D. Mirza Ali-Mohamed-Khan, gintuiul agenției diplomatice persane la Sofia, a fost numit secretar al legației Persiei la­­ București. Marchizul Torre Alfina, primul secre­tatr al legației Italiei , București, și-a­ dat demisia. Primim din partea institutului de arte grafice I. V. Sp:ec. un splendid al­bum miliții" «Armata Romină și, o serie de planșe executate in atelierele d-lui Socec în cromotipie după origin,ale’e ex­­celentului pictor Tadeu- Adjiukievici, atit de cunoscut in­ cercurile noastre artistice. Lucrarea face onoare in general ti­pografiei române și in­ special d-lui So­­­cec care a ajuns­­ să egaleze marile sta­bilimente similare din străinătate. De­sigur că vom reveni asupra aces­tei important­e lucrări artistice. Ministerul afacerilor străine a fixat la S78S1 lei cifra budgetului viitor al serviciului sanitar al porturilor Dună­rei. Acel budget a fost sporit cu 5000 lei f­ară cu cel în curs. Ministerul de interne a aprobat bud­getul viitor al județului Olt. Acel budget se prezintă ast­fel : cel ordinar: 218.138 lei la venituri; 216.576 lei la cheltuieli ; Iscedent 1561 lei. Budgetul extraordinar: 53.639 lei la venituri ; 43.000 lei la cheltueli: 10.639 lei escedent. Budgetul casei pensiilor: 14.971 lei la venituri și 14.920 lei la cheltuelî. Comisiunile electorale numite din si­nul consiliului comunal al Capitalei vor lucra pe culori în prima jumătate a lu­nei Ianuarie, împreună cu perceptorii și controlorii comunali, la revizuirea lis­telor electorale, au fost confirmați d-niî. C. Lu­­pescu, primar ; I. Dimin, ajutor ; și Bănică Zisu, ofițer al stărei civile, la R,.­Sărat. Camera de comerț din Capitală va începe după 8 re revizuirea ta­rifului vamal. Comisiunea re:im­. nl.t ’de comerț se va tem­e i­. cursul, c.u.tă­minei viitoare spre a se ocupa cu pro­­ectul de lege al d-lui Costinescu, relativ la desființa D. dr. Cais­abel din” Capitală a fost] numit m i­ ■ in. •­ «t­ridonieî ••ai. > .v . lui dep Din comuna Stelinești județul Fâlciuj s’a­u exportat prin oficiul Ungheni 50 de boi In ora«ui Botoș Tarfir • un •: - tr’o singur.. >■ tvja ppar­­ j, an mușcat ,-a roggfej t’imise la instig .untarul úrincove»Si; de Senatul ’voivSS| catedra de clinica ®| ’ S’n­ luat dispozițiu­les ca j prietățiie sUUilu^­.atit in cu. de?f­­irșire de­­- t<j [anuanie . Minister­ul de interne va lua­­ măsuri auto­ i­tile­ administrative și poliție­­­nești, îm­preună cu cele silvice că ur­mărească pe acele persoane cari vor Nbeii._ 1­­• • merciali din Iași au vota: d. două mii lei pentru intest,a­­ ca. un frumos steag de mătase cu picturi și bogate broderii de fir uc aur. Joi 2 Ianuarie 1903 implinindu-se opt ani de la inmormintarea poetului I. Păun, cercul «Rominia muncitoare» va­ ține în localul său din str. Yamel 6, o ședință literară la orele 8 seara in me­moria­ duiosului poet. D. Leonida Gondeescu, fost primar al Mizilului, ne adresează următoarea te­legramă : țEi­ î am fost atacat de aprodul pri­măriei la chiar localul primăriei. Azi prezentind o cerere primăriei și cerind numărul de înregistrare, am fost insultat și a voit a mă aresta ajutorul de pri­­n 1081- Anastasiu. Cazul reclamat d-lui ministru de interne. In Serbia există următoarele epizoo­tii : variola, turbarea și răpciugă. In Basarabia:­pesta­­­iberiană, răpri­­n­ga, febra aftoasă, cărbunele, turbarea, variola, ciuma porcilor. In Ungaria bintue pe scară iutiesă epizootiile porcine. Febra aftoasă apărind din nou in co­mitatul Pestei s’a oprit importul pieilor în Rominia din acel comitat. Consiliul de miniștri a aprobat rezi­lierea contractului de arendare a do­meniului Brăilei, pe periodul 1903-1913, cu moștenitorii defunctului arendaș G. O. Basarabeanu­. Ministerul domeniilor a dispus scoa­terea in licitație a acelui domeniu, D. Louis Dreyfus, consulul general al Rominiei La Paris, a oferit reginei Eli­sabeth suma de 14.00­0 lei tient­u soci­etățile de bine­ facture pe capi le patro­nează. ’ s Diff í,?ca sumă 10.000 i șa îi fost de­stinați pentru, societatea „Regina Eli­s­ab­eta", 2000 in penitru . „Policlinica Regrina Elisabeta* și ’• 2000 lei­ pentru Institutul de Caritate. SIL Eisabeta. Consulțatul francez din­ Iași a fost iOȘti­n jat de către ministerul de externe al republicei franceze că in luna Mar­tie vor veni in localitate ii-ifiî André N­al­lay și Arsène Alexandre, acest din urma cunoscut critic ,artistic și colabo­rator la marele ziar­­ parizian „Figaro“, spre a vizita un an um­ on tine de acolo și in deosebi­ biserica Trei-Erarclif. Ambii vin ca­­ deleg­ați ai ministerului artelor frumoase­ din Franț . B­iroul presei de la m­inisterul do­­­m­eniilor a inceput să funcționeze. însuși d. ministru Stoicescu colabo­rează cu infor­mațiuni la acel. biu.rou. De cit, informaț­ iile d-lui ministru al do­meniilor sunt pure re­lame personale. Așa, pe ziua de erî, d-sa a comunicat presei s) că a fost primit in audiență de regină și 2) c’a fost primit in su­netul unui marș la intrarea sa intr’un bal pe care-l patrona. E vorba ca d. dr. Kunin­ki, medicul primar al jud. Gor­j, să fie numit în a­­ceeașî calitate la Tutova» iar Laugier, din Craiova să fie numit medic primar al județului Gorj. Serviciul la birourile primăriei va fi suspendat azi de la orele 12, pică tot dimineața. Tribunalul comercial de Ilfov, a pro­testat 146 pol țe, de la 16—33 Decem­­brie. Simpaticul advocat constantine, d. Ion­ Bănescu, va vorbi la Meneti, in seara de 2 Ianuarie, despre Dobrogea. D-sa, ca revizor și profesor, a muncit mult la prosperitatea Dobrogei cunoscindu-i ne­voile in de aproape. Chestiunea e inte­resantă, iar conferențiarul un bun vor­bitor.­­zî s’a prezintat in redacțiunea ro 3- Dimitrie Georgascu, funcționar­­ a naștelor și telegrafelor ș', in m­ie ■' Nestor ce-a rugat să ici de vioarele explicațiunâ I c• lo an:fit .. țip m­i in sti. ' Î.A are' . .... .m­ * < ■' re fiii de* ' mi­zerie foarte grea.­­ ' & V ' f­aco- ... re­.i ral • . ..a'; i­r­e­ne' ■ . In­hal același fiu tiraj .in cind trăia de­functul Nestor copila tizi a a fost cind t­reci­za -ma cop?: a • t­i *i ,lostire, că s’a intors desculță și aproape foioîasă ! , •’ nod tiiói trăia j și murit, trată și cel r­ V >, • otiuica orfa­r’âu f­iu mai bine »u.7 ie . '.'i­ l.o că ea n’are pce­­de că nu s’a con­i'­­ ■­ 1 familie pentru declara junii. ■ eri decretul prin legea trenerala bu­ 4903—1904. aulgată azi. ' afla de vinzare la prin­cipalele lib Alb si Negru ([i­oza) brațul și exemplarul. mir­­ui Olt a adresat mi­­c hier­­e publice, un raport prin C#i­ £ j14LvA și­ sv sa șoselelor din coprirfaa­ acelui județ deplorabilă, și acuză de această situație pe direcțiunea seiterului techoic al județului. S’a supus consiliului teh­nic superior, proectul pentru reparațiunea drumului T. O.na-Slănic. Lucrarea va costa suma de 20.000 lei S’a­ Supus apr­obărea consiliului teh­­nic superior, p.’Asociere pentru aprovizi­­onarea Ch pietriș a următoarelor șosele din jud. Ilfov : : Buftea—Petrești; Catrunești—Gin­­gu ; Gâlrunești—Gagu ; Călărași— cuța ; Otopeni—Fundulea ; Afumate Brănești— Gheroî și Ferbioți--Dridu! Serviciul de poduri și șosele, a cerut­ ministerului de lucrări publice permi­­siunea pentru repararea parapetului me­talic al podului peste riu­l Olt, la Sto­­enești, fiind deteriorat. Lucrarea va costa 2600 lei. Ministerul lucrărilor publice a intr­­venit pe lingă cel de interne pentru­ permite intrarea in țară a­ 40 de luci­­tori ital de antreprenor Leon 11 * mărilor A noii copiilor, ilvi­ V» . . a . .1 muza­­ 1 spâr»ți I. . • iește. Există, t­u­to­ric »,ce&fo», no­­rex <­i­liü sper“­ pulmonar ® m mume: iavaiU.it »­rație * I d­u e ■..­.,ipra IMPRESIUNI ^ și PAI A Mr .i.at* tis •! * i­­i C* • I .i.­­i Câ .•hivi o cutie, uri cîto i desiac uni Di»­.hot și nu ști0 ce ăni s* fi^seac­ină-j ! IC,' Ulii O i­o: ■­ v biy fi­u î­n f. D­O­VX63 sâ-i 1 o Fi Sadumw.sarea'Auilor do­c[[pii*uie] fOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL* 65 A­devĕr DE EMILE ZOLA PARTEA A DOUA ZII Cînd vroia cine-va ca să-l facă a intre în cap, cu forța, niște lu­xuri al căror senz iî scăpa, și cari l păreau rele, ea avea un chip li­­niștit de a surîde, pentru a nu de­­,orienta pe oameni, dar cu desăvîr­­șire decisă, în fond, de a trece pes­­e asta. Genevieva interveni, nemulțumită, iîi vocea puțin cam nervoasă. — Dacă tatăl tau nu-ți poate ex­­plica catechizmul, țî­i voi fi expli­­ca eu. Și Luca alergă în goană s’o îm­­b­âțișeze pe mamă-sa, în chip foar­­e tandru, ca temîndu-se de a o fi­­ Saft. — Așa e, mama, tu ai să mă faci să repet secțiunile mele. Știi că nu ait nici­ o­dată rea voință pentru ca să le falele.^ * Apoi, întorcîndu-se către tată ea zise, cu glasul vesel: — Hai, papa, poți să mă Ia mă duc la catechizm* și vei vi ■ că voiú ști să trag folosul de ac de vreme ce chiar d-ta însu­ți a. zis că trebue să înveți totul, pen a ști bine și pentru a alege.Din nou, Marc ce dă, neavînd nu puterea, nici mijlocul de a lucra iu alt chip. El se învinovățea de slăbi­ciunea sa, fără a putea înceta de a iubi și de a fi slab, în căminul săui devastat, unde simțea, în fie­care zi, că lupta devenea din ce în ce mai dureroasă. Puțină nădejde îi mai ve­nea de la Luita sa, atît de rezona­bilă, atit de tandră, atît de dornicii de a evita certurile dintre tatăl și mama sa. Dar trebuia oare să con­tezi pe cuvintele unei copile, prea tînăr, încă pentru a cîntări cu­vintele ce le rostea ? Nu se va sfirși oare prin a l-e lua, cum erau luați atîția alții? Și el se neliniștea, se tortura, necăjit asupra sa însuși mai cu seamă, în teroarea ce i-o inspira viitorul. Un ultim eveniment trebuia, ne­greșit, să grăbească ruptura. Anii trecuseră și clasa lui Marc se reînoia. Elevul său favorit, Sebastian Milliam­ma, în vîrstă de cinci­spre­zece ani, i se pregătea, după sfătul său, ca să . f­i. " ■/' ~~ „a acest Auguste și te Savin, gemenii, î­­­mp. Auguste se apucase feria de zidar, ca și tatăl său,­­ timp ce Charles intrase ca ucenic la un lăcătuș. Intru­cit îl privește pe Savin, el nu vroise nici­o­dată să-l asculte pe Marc, care-l sfătuia să facă pe bieții săi institutori, ne­vroind, striga dînsul, să-l vadă mu­rind de foame, într’o meserie ingra­tă, nesocotită de toți; și el se ară­tase foarte mîndru de a fi putut băga pe Achille la un ușier aștep­tând să găsească o altă slujb ușoară pentru Filip. Din partea sa, Fer­nand Bongard își reîncepuse liniștit­ munca, în ferma tatălui său, nepu­­tînd obține certificatul, cap tare, și de un spirit mai deschis ca părinții săi. Acelaș lucru era și cu fetele, eșite de la domnișoara Rouzaire . Angela Bongard, mai bine dotată cu fratele său, adusese la fermă certifi­catul, fată ambițioasă și răutăcioasă, fiind în stare să țină centurile, visînd sâ-șî amelioreze soarta ; și Hortensa Savin, încă fără certificat, de șase­­spre­zece ani trecuți, era o brună drâcinâ, foarte pioasă foarte pefo­­ase domnișoară a . .vi, pentu care tatăl său visa o căsătorie frumoasă, dar în jurul căreia umbla un zvon misterios de seducțiune, chiar a unei sarcini care devenea, din zi în zi, mai greu de ascuns. Și elevi noi veniseră ca să-î înlocuiască pe cei vechi, în veșnica mișcare a generațiilor, un mititel Savin, Leon, cu care el o văzuse în­sărcinată pe adorabila doamnă Savin î­n timpul afacerei Simon și pe amic Dolph­, Jules, născut după afacere, și care mergea pe șapte ani. Mai ârziu­, copiii acestor copii, instruiți de către dînsul, vor veni la rîndul lor, și poate că tot el îi va instrui, dacă va fi lăsat la postul său îl va face să pășească înainte, către mai multă știință, umanitatea în mers. Dar un nou elev, pe care Marc [vinse să 1 iea în clasa sa, îi produ­cea mai cu seamă, plictiseli. Era micul Joseph, fiul lui Simon, care-șî sfîrșea al un­spre­zecelea an. Multă vreme Marc nu îndrăznise sâ-l ex­pună la înjurăturile și la loviturile celor­lalți copii. Apoi, în nădejdea ■A patimile se vor potoli, în sfirșit, îl se hazardase, inzistînd pe lingă doamna Simon și Lehmannî, făgâ­­duindu-se de a veghea asupra senm­­­ului lor copil. Și, după aproape rei­apț, el , părea, sfirși prin a-I impune bunei camaraderii a conșco­­larilor săi, după ce trebuise să-l a­­pere împotriva a multor feluri de vexațiuni. Se slujise chiar de dînsul, pentru a-i învăța toleranța, demnita­tea, bunătatea Joseph era un băiat forte frumos, la care marea frumu­sețe a mamei se unea cu inteligența puternică a tatălui, și care era ca și întărit înainte de vreme, cu aerul grav și rezervat, din cauza acelei istorii grozave, pe care trebuise să-l învețe. Lucra cu o ardoare sumbrâ, părea că ține să fie tot­dea­una, cei dinții din clasa sa, pentru ca să aibă cel puțin triumful de a se înălța, cu chipul acesta, de­asupra acelei necinste. Visul său, dorința sa pu­ternică pe care Marc o încuraja, era de a ajunge institutor, punînd în această dorință de copii un fel de re­vanșa și de reabilitare. Și fără îndoială ardoarea aceasta secretă a lui Joseph, gravitatea aceast pasionată a unui co­pil atît de inteligent și de frumos,o a­­tinse mult pe mica Luiză. El avea tocmai trei ani mai mult ca dînsa și ea ajunse marea sa prietenă, amîn­­doi rîzînd de bucurie de a se găsi împreună. Cîte­o­dată Marc îl oprea după clasă și dese­ori sora-sa Sarah venea să-l caute, in timp ce Sebas­­an Milhomme, rămas și el acolo, consimțea să facă parte din compa­nie. Atunci, era un farmec, cei patru­­ copii se jucau fără să se certe nici­­­ o­ fată, intru atîta ei se simțeau de­­ acord în toate lucrurile. In timp de­­ ceasul întregi, cele două mici pe­­­­rechilîșî citeau istorioare, tăiau chi­­i­puri,n­u alergau ca niște armăsari­­ înfuriițî. La zece ani, Sarah, pe ca­­­­re mana-sa o ținea pe lingă dînsa, neîndriznind s’o risce ca pe băiatul­­ său, el, o copiliță delicioasă, foarte­­ dulce , foarte bune ; și Sebastian , mai în­îrstă cu cinci ani, o trata ca un fitié mai mare, plin de tan­­­drețe, iîznd în gr­­a mare cînd ea îi să­­­­rea de-odată pe spate, pentru ca el­­ să-l facă pe armăsarul Singură, Ge­ ț­nevieva începu să se arate violentă,­­ în zilele­­ cari cei patru copii se­­ întîlneau li dînsa. Ea găsea in asta j un nou motiv de mînie înpotriva s bărbatului săi. Pentru ce întro- i ducea el ast­fel toată jidovimea asta­­ în casa lor ! Fiică-sa n’avea de ce­­ să se compromită cu copiii mizera­­­­bilului criminal care era la ocnă. Și­­ asta fu o nouă pricină de ceartă, în­­ căsnicie.’ s Catastrofa se produse, în sfirșt . Tocmai într’o seară, cînd cel patru­­ copil se jucau după clasă, Sebasti­ s an fu apucat ci o boală subită, i Mare trebui să-l conducă la mamă-i sa, m­ărinindu-se, cu aerul beat, a­* nețit. . ! ■i se â ‘dară o teribilă felu-i tifoidă*. .are un p­ămînt, d­­a Alexan...*, .... , J­vari îngrozitoare, țintuită lîngă paturi, scumpului său bolnav, ne mai cobo­­îneîu-se în papeterie. De alt­minteri, din timpul aface­ri Simon, ea se retrăsese puțin cre mtin, lăsînd pe cumnată-sa, ma­a­­r­ie Edouard, grija de a conduce afa­c­ierile lor comune, spre binele inte­­r­eselor lor. Aceasta din urmă,, ia bărbatul În asociațiune, se­­ ‘ d­irectoarea desemnată, după t­ul clericalilor. Dacă prezența, , osul ei, a doar­nat Alexandre, ca ul ei Sebastian, care se pregătea entru școala normală, asigura cu eficiență prăvăliei clientela școalei dee, ea înțelegea să lărgească mult în zarea, și printre cea­ 1­ iaÁa clien­­­lă, mulțimea pioasă, grație eîxjn­­ă­ și și fiului său Victor, care tocm îal eșea din școala fraților. Frăvă^­a râmînea, cu chipul ăsta, deschi­­s­ă tuturor părerilor, cu cărțile sale c­lasice, cu tablourile sale școlare, n paroch­ienele sale, cu ima­nie »le, cu jurnalele sale. (Fa­ma) ............. ... . ^ I

Next