Adevěrul, ianuarie 1903 (Anul 16, nr. 4822-4851)
1903-01-28 / nr. 4848
Anul XTI.—No. 4848 Regele si falsurile de la tarte. Premii pentru cetitori Odată cu transformarea lui de la 1 „Adevărul" in șasdb pagini a organizat un întreg serviciu cu premii pentru I O f^k.1 iv. Pină acum premiile se destinau numai abonaților. „Adeverul“ In șase pagini rupe cu trecutul și dă zilnic premii tuturor cititorilor săi fie abonați ori nu. In fiecare zi deci oricare cititor odată cu cumpărarea ziarului cîștigă dreptul, ca și cell’alți cititori, să concureze la premiul gratuit pe care administrația ziarului îl oferă cititorilor săi din acea zi. E de ajuns dar, ca cetitorul să trimeată ziarul înapoi administrației însemnînd în locul indicat pentru aceasta numele și adresa, pentru ca să ia parte la tragerea ce se va face a premiului anunțat pentru acea zi. Cu chipul acesta cetitorul „Adevĕrului“ in șase pagini are perspectiva ea cu 10 (zece) bani, șî după ce a cetit ziarul, să cîștige un obiect a căruia valoare de multe ori va întrece prețul abonamentului pe un an întreg. Iată de pildă unele din premiile pe care „Adevărul“ In șase pagini le va oferi cititorilor pe luna Februarie : 1) De la d. G. Nicolau, bijutier, calea Victoriei, o frumoasă fructieră de argint de China, cu două vase, unul pentru flori, altul pentru fructe, valoarea 40 lei. 2) De la d. Fain, pălăriei, calea Victoriei, o splendidă pălărie de damă, ultima noutate, valoarea 35 lei. 3) De la d. N. Zwecker. ..La primul sezon“, calea Victoriei 70, un pantalon modern, după comandă, din cele mai moderne și solide stele englezești, valoarea 30 lei. 4) De la d. Jean Feder, magazin de muzică, calea Victoriei, o mandolină din cea mai renumită fabrică din Italia, valoarea 25 lei. 5) De la d. Th. Hadivan, bijutier, bulevardul Elisabeta 9 bis, o minunată acuibenză de cristal cu picior de bronz și cu ceas perfecționat la bază, avînd o învîrtitoare mecanică care arată ceasul prin întuneric, valoarea 4.0 lei. 6) De la d. Rubens, o pălărie de feuscru tare sau moale. 7)De la d. F. Martin, succesor I. Constantinescu, calea Victoriei 32, un joben cel din firmă fason, după măsură, valoarea 25 leî. 8) De la bibraria Leon Alcalay, calea Victoriei, șase volume de literatură, valoarea 33 leî.9) De la d. losenecker, „La principesa Maria“, str. Carol 52, magazin de încălțăminte, o pereche de ghete din cea mai bună calitate, după comandă, valoarea 25 lei. 1) De la Magazinul de muzică Ghebauer, calea Victoriei, partiția întreagă a încântătoarei Opere Cendrillon de Massonot, legată bogat în aur, valoarea 30 lei. 11) De la Croitoria Leon, str. Academiei 25, o vestă de fantezie sau de catifea, după comandă, în valoare de 25 lei. 12) De la Cofetăria RiegLiv două kilobomboane înscr-o elegantă cutie. 13) De la un Vi i. (Jonstantinescu, strada Carol 58, o fructieră secesion, cu figură, v. 25 lei. 14) De la Cofetăria Unirea, strada Carol 58, un torturaline, 1 kilo bomboane, v. 20 lei. 15) De la d-l Marcovici, magazin de pălării, strada Carol 44, o pălărie bărbătească, după alegere. 16) De la Gonetăria Frédéric, calea Victoriei 31, 2 kilo bomboane. 17) De la Depozitul fabricei de coșuri, penit, Văcărești, str. Carol 42, un port-note. 18) De la Casa Filip Haas , fii, str. Lipscani 10, un palou Gobelin, v. 25 lei. 19) De la N. Prager, str. Lipscani 15, o pălărie de damă. 20) De la Casa Byk, calea Victoriei 24, o garnitură pentru corsaj, perlată, fină. 21) De la Nicolae Lupan, calea Victoriei 24, o pălărie și o pereche ghete pentru copii. 22) De la magazinul La Coqueta, calea Victoriei 28, stofă, lenaj pentru o rochie în valoare de 20 lei. 23) De la d. Koransi Socaci, calea Victoriei 34, o cămașă de mătasă pentru damă, în valoare de 25 tei. 24) De la d. G. A. Malik, calea Victoriei 36, un baston de lemn natural în garnitură argintași, in val. 20 lei. 25) De la Casa Kronberg, calea Victoriei 42, un mei fic aur pentru damă, în val. 30 lei. 26) De la magazinul Intim- Glnb, calea Victoriei 33, o cămașe pentru frac, trei gulere, trei peechi manșete, o cravată, o pereche mănuși, val. 25 lei. 27) De la plasa Frothier, calea Victoriei 44, o fructieră. 28) De la Bazarul Hójei, calea Victoriei 25, o vestă fantezie, confecționată după măsură. 89) De la Drogueria Roman, calea Victoriei, o colecție otenant pentru toaletă de damă și anume: un vas de aluminium p, pudră, un puf, o pastă ,Dora“, un săpun de violetă, o sticlă cu parfum. 30)0". la d. M. Wandelmann, fotograf, calea Victoriei, un tablou al lui O. Notara mărime naturală, val.10 lei. 31)2 kilobomboane de la Casa Capșa. 32) O preumblare cu muscalul la șosea. 34) O lojă la Teatrul Național, etc., etc. REGELE ȘI FALSURILE DE LA FINANȚE — Cite-va destăinuiri — In toate cercurile politice se comentează în diferite chipuri audiența pe care * a avut-o la rege d. G. Gr. ilimt.miuino, șeful partidului conservator. Asupra acestei audiențe ni s’au făcut oarecât’i destăinuiri foarte interesante și cari desigur că vor face senzație Destăinuirile ni s’au făcut de «săbe ’s» personagii, care astăzi nu mai fat* spirica, dar oare, din înliminare, a asistat la o convorbire !x n’a incurs la un dineu în jurul acel.ui audiențe. ..« o«re-eo această «swngoroire n’a fost log lainică, ea ne a fost reî*. .■)’. ă. Vem înregistra dar ceea ca se trmit despre audiența d-lui Cantacuzi. D G. Cantacuzino n’a solicitat o audiență, ci a fnst invitat, la palat. Invinsiunea n‘a făcut hi mod semnicativ. Regele a trirat* SîmbflU un «gMotant ia Senat taro ta iamî.Ji incitația de la palat. F »pttiî a La*, vie comentat la careuri, parlamentare și tot.’ a fi înțulat «A trebue să fie vorba de atitudinea care .» luat-o partidul conservator iar mia» comunicatului oficios al guvernului în afacerea tăișurilor din ia finanța, comunicat din care «ranspică înomfia guverniD; de a nu mai întinde cercetarîie asupra acestor falsuri într’adevar convorbirea dintre rege ți șeful partidului conservator, s’e mărginit la această afara la ordinea zilei. Ceea ce Regele a fost îngrijit de hotarîau luat-o conservatorii și a ținut să vadă imediat pe d. Cantacuzino. * Ce a vorbit regele cu d. Cantacuzino ? Bineințeles că nu avem pretenția de-a reda aci, cuvînt cu cuvînt, convorbirea dintre suveran și șeful conservatorilor, dar suntem fu măsură • rezuma această convorbire a cărei notejilieiata nu va fi comestată. Regele s’a plinat 1 lui Cantacuzino de fioc ârîrea pripită pe care a luat-o partidul, față de ancheta care se face la ministerul de finanțe. Intre altele iată cam în ce termeni a vorbit regele d-nnl Cantacuzino . — Piin acum nimeni nu se poate plinge eu a# ascunde ceva. La Berlin «hi».... de unde a venit denunțul și unde s'a așteptat descoperirea tăișurilor și urmărirea vinovaților, la Berlin sînt chiar mulțumiți de moda! cum s’a procedat. Instrucția continuă și ministrul de finanțe continuă asemenea ancheta seocmai pentru a afla de cind se prifică aceste abuzuri și cine mai sunt implicați. Deci opoziția nu ar avea încă un motiv pentru a ridica învinuirea că guvernul ar dori să se mărginescă aci cu cercetările. Și eu vreau să știu adevărul, să văd dacă mai este implicat, afară dar necinstiții nefuncționari, și vreun om politic. JPina acum sunt numai zvonuri și nu a ajuns la cunoștința mea ceva nou, afară dacă d-Yoafure nu-mi veți comunica. Din fuga condeiului « —~—i Afacerea Giron ț Evropa tși are acum ochii ațintiți asupra junelui francez Gyron care o duce în berbandîcim cu ex viitoarea reginta Saxoniella Mentone. Numitul june girează*acum afacerile de c soț pe lingi ex-viitoarea regină, care 3- G află în niște momente foarte interesante, fdeea ca se discută e .* ce stare civilă va avea viitorul... enfant terrible al prințesei: fi-va el treltin sau girondin? Somna-va el spolițî cu numele de prinț Saxa-Wettin C sau simplu : Giron ? Cu alte cuvinte cine va fi girant responsabil : viitorul rege al Saxoniei sau profesorul de gramatică Giron ? Ceea ce știO e că nostime !ocții de graimadică a dat musțumirea prinsese!, l-au ținut un curs despre complimente, a invâțat-o că...decline ba chiar să„ încline, pe urmă a pus punctul pe i, î-a înșirat o *o serie de propoziții foarte ademenitoare. C î-a vorbit despre acordul verbului cu substantivul, despre conjuncția copulativă și și alte .degeturi gramaticale, a adus-o iară la declinație și apoi a intrat în.. conjun gație 1 ( fată unde poate duce gramatica. 1 Pac. Ediție de seara 1^arțt 28 Ianuarie 1903 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE ANUNCIURÎ Lilli a pagina IV Lei. , 2 . . . O.50 bftnS III 2.— BIROURILE ZIARULUI M . Strata Sărindar — 11 .• ȘTELEFON - doua campanie Dreyfus In aecat sent a vorbit regele d-ln Cantacuzino. i Ce-a răspuns șeful partidului conservator ? 8 Iată ce ni se destăinuște că am declarat d. Cantacuzino. — Am intervenit cu un avertisment că noi vom fi siliți să facem complectă lumină, fiind-că am înțeles dintr’un comunicat al guvernului că cercetările se vor opri brusc numai c la ceea ce s'a descoperit pină acum, c< Consultînd comitetul asupra atitudinei , ce avem de luat, în unanimitate am decis să cerem guvernului ca să se facă deplină lumină și în aceastăatitudine vom persista. Dacă noi am înțeles rău intenția guvernului, dacă lumină se va face, atunci nu vom avea nimic de zis. Sîntem foarte nerăbdători a afla tot adevărul asupra acestei afaceri, și mai ales ținem să se urmărească toți vinovații ori cit de sus puși ar fi ei. ș .S „Vom veghia dar ca cercetările să nu devieze, ca lumină deplină să se facă. Sîntem în rolul nostru de partid de guvernămînt, de opoziție de 11 control și nu vom atinge prin atitudinea noastră creditul statului, ci 8 din contra vom face în străinătate ou excelentă impresie cînd se va afla s că toți avem acelaș gînd de a stîrpi ? aceste abuzuri. 1 . Regele a insistat cu toate acestea f pe lingă d. Cantacuzino să intervină pentru calmarea spiritelor și să nu se mai facă o agitație în țară. p Pe cît știm, d. Cantacuzino n’a p promis nimic regelui, ci s’a mărginit să declare că atitudinea partidu lui depinde de modul cum se va insstrui afacerea. s Audiența d-lui Cantacuzino este s viu comentată în toate cercurile politice. 1] Membrii comitetului executiv conservator sau dusera la d. Cantacuzino pentru a-i pune în curent cu cele petrecute la palat. Prin urmare, ce are afone socialismul cu îndeletnicirile escrocilor ? Oare vorbit a acest individ că e agentul vreunei organizații socialiste și că lucra in numele ei ? Nu! Atunci pentru ce confratele pune în spinarea socialismului și a socialiștilor escrocheriile tuturor indivizilor *? După teoria confratelui ar urma ca socialiștii să pună și ei în aceeași oală pe oamenii politici liberali sau conservatori cînd se descoperă isprăvi «en groși â la Pariziani și alții. Astfel fiind, confratele care a atribuit fie din perfidie politică, fie din neștiință, faptele unui escroc agitațiunei socialiste, a făcut aceea e ,zi e românul: «dinJințar armăsar» Al. Ionescu Agitația... socialistă!... 1 Sub acest titlu, o gazeta din Capitală, care se vede că a pierdut ocazia exploatarei faptelor de senzație la ordinea zilei, a găsit de cuviință , să ia in antrepriză o așa zisă agitațiune socialistă ai căror pretinși agenți cutrecră corunele din județul 1 Ilfov, îndeamnă pe săteni la răscoale 1e îi, contra primarilor cari ar fi ținind <■ascunse ordinele pentru o nouă imi proprietarire; că unul din acești « agenți »,socialiștii ar fi și fost prins de autorități juicid ban de la țăranii sub eiivivit că are să se procure pă alinturi, și că astfel, țăranii au fost (escrocați «de către agenția agitației 1 socialiste ! ! In sfirșit, gazeta în chestiune face guvernul răspunzător in fața acestei primejdii pentru motivul că «paraididul liberal a acordat protecțiune elementelor socialiste»! 1 . Citind acest articol, autorul lui îmi face impresiunea unui individ de acum 20 de ani, care nu vedea în mișcarea socialistă sau in socialiști doar cu niste descrcerați, niște oameni aie căror activitate nu e decit de a rascula lumea, de a da foc, de a ucide .1 etc., iar de curind i s’a mai adaos i și suplimentul de... escroci !... Dacă asemenea isprăvi se ași auzi ji ieșind din gura vre-unui individ trăit si afară de ori-ce mișcare intelectuala, lucrul n'ar avea nici o importanță, dar cind ele sint scrise in fruntea chiar a unui ziar politic care se presupune a fi in curent cu întreaga s noastră mișcare intelectuală și politică, lucrul e din cale afară de regret ’tabil, ca să nu zic altfel. !ii spun acesta fiindcă astăzi nu si cred că ar mai îndrăzni cineva >să s, mai vorbească despre socialiști așa !, cum vorbește gazeta cu pricina,liră!' a se expune unui amar ridicul. Și i confratele a și căzut in acest ridicat,]' căci cercetînd spusele sale, iată ce-a mi 1 aflat : j Autoritățile din Ilfov a« reușit să prindă pe un anume Georgescu care i se zice că ar fi luat bani di la niște țărăni pentru a stărui să li se dea niște pământuri, iar dus la parchet, individul ar fi declarat că aceste opera ițiuni le făcea in înțelegere cu un funcționar de la ministerul domeniilor ! * B ! Poliția si politica Am urmărit cu interes dezbaterile Senatului asupra lege d-lui Vasile Lascar relativ la reorganizarea poliției. Din aceste discuțiu creese un fapt îmbucurător , că s’a găsit un ministru care să dorească cel puțin a civiliza moravurile noastre administrative. Proiectul d-lui Lascar este menit ca să facă să înceteze această stare de lucruri în care tocmai corpul căruia i se cere mai multă inteligență și moralitate, este corpul cel mai prost și cel mai imoral. Plîngerile sînt generale în această privință și în special parchetul și magistratura întreagă se plîng de insuficiența intelectuală și morală a poliției noastre. Toate cercetările parchetului sint de multe ori stingherite tocmai de aceia cari au misiunea de a l ajuta în investigațiunile sale. De multe ori cel bănuit poate să scape tocmai fiind-că e vestit de... poliție, și cîte sentințe judecătorești nu rămîn neexecutate fiind-că pentru un comisar o asemenea sentință este un mijloc splendid ca să stoarcă bani da la acel osîndit! E un lucru clar incontestabil că poliția noastră este cu totul orientală și că una din notele caracteristice ale semi-civilizației noastre este sălbăticia, imoralitatea și incapacitatea poliției romînești. Care să fie cauza? Desigur în prima linie starea noastră generală socială. In a doua linie vine altă cauză și mai directă: aceea că noi avem o poliție numai politică. Prefectul de poliție este o persoană politică, inspectorii tot așa, comisarii se recrutează din agenții mai dibaci de pe timpul opozițiunei, așa că recrutarea polițienească se face din mijlocul imoral al agenților electorali, cadre cari în opozițiune au leafă de la club, iar la guvern sunt inscrise în statele polițienești. Recrutarea este firește nefericită ca sistem și apoi pe lingă aceasta, această poliție nu are alt obiect mai principal decât de a servi ca agenți electorali ai guvernului, prigonind pe alegătorii opoziționiști și dind mină de ajutor celor ai noștri ca să înfrunte legile și regulamentele. Pe acest sistem imoral se bazează și liberalii, se bazează și conservatorii și astfel este de înrădăcinat acest obiceiu, încît el nu mai indignează pe nimeni. In această stare de lucruri, d. Lascar vine ca un proept de lege, în principiu foarte bun ca intențiune, care rupe cu trecutul și tinde să facă din administrația polițienească o a doua magistratură, cerînd acestor funcționari titluri academice și dînd poliției în general o organizații ne apusană. E posibil însă acesta de realizat în situațiunea politică de azi cu moravurile noastre și cu sistemul nostru electoral ? D. Petre Grădișteanu a afirmat că nu și noi sîntem de aceeași părere. Proectul d-lui Lascar, transformat în lege va fi sentința de moarte a guvernului liberal. Când poliția nu se va mai amesteca în alegeri, la prima alegea generală va fi bătut și odată bătut legea va fi desființată de partidul advers, care este mai practic, deși practica aceasta se bazează pe imoralitate. Trebue pentru aceasta da combătut proectul d-lui Lascar? Firește că nu. In el noi vedem o încercare generoasă, dar iluzorie de a moraliza administrațiunea, încercare însă care, dacă va fi sinceră, va avea de efect că guvernul din punctul de vedere electoral nu va mai avea nici o putere, nici o influenție asupra alegătorului. Ar fi desigur un mare bine, dar mă întreb eu: partidul liberal voește oare să devie un partid de idei ca acela ale d-lui Carp și să aibă multă morală în programul său, dar putere electorală de joc ? Și cum ei nu cred ca d~ Sturdza, să râvnească să ia locul d-luî Carp, el nu va fi readus la simțul realitaței. In prima ciocnire cu corpul electoral, de aceea nu ne facem prea multă iluzie de foloasele practice ale legei foarte bune și foarte morale a d-lui Vasile Lascar—care avînd atîtea iluziuni, mă mir de ce este în ceartă cu tinerimea generoasă, per excelentiamiluzionistă ? Const. Miile f «...Lumma , juu. Războiui turco-bulgar O știre de senza ie ne vine din Paris. Turcia a mobilizat 240.000 oameni, din cari o bună parte vor fi concetrați la frontiera hoinărească. Oi i Constantinopole s’a dezmințit aceastăi știre, dar pe dezmințirile turcești nu se poate pune preț, nu atitpentru că la Stambul o minciună mai mult nu contează, cil pentru că în materie de mobilizări și concentrări de armată, este de un interes superior de a se păstra cel mai sever secret. Cu alte cuvinte momentele până la izbucnirea războiului sunt numărate. La mobilizarea trupelor turcești evident îndreptată contra Bulgariei, principatul vecin va trebui să răspunză cu altă mobilizare. Odată însă trupele față în față motivul pentru o încăierare generală se va găsi lesne. Altă cestiuine este dacă războiul va lua proporționi prea mari. Posibil este ca puterile să colivie, ca la războiul greco-turc, ca să lase pe Bulgaria să se bată singură cu Turcia,—chir ca atunci cînd Turcia va fi isprăvit cu grandomaniile bulgarilor, să intervie pentru a nu lăsa ca Bulgaria să sufere prea mult din cauza turcilor. Aceasta presupune însă ca Rusia să renunțe de a trage foloase din agitațiunile pe cari le-a alimentat în principatul vecin. Dacă Rusia nu va face aceasta, războiul general va fi inevitabil. Domnii corespondenți din provincie cari ne-au scris despre diferite cestiuni, sunt rugați să ne erte dacă nu le-am răspuns pînă acum. Sunt vestiți însă că în curind vor primi vizita unui trimis special al Adevenirni cu cari o să reguleze toate cestiunile. Pînă atunci d-lor sunt rugați a se conforma circularei noastre și cu începere de la 1 Februarie să țină seamă de toate cerințele noastre. SSrawSHB .V/ GHESTIA: ZILEI SA se făcu lumină! D. rijor Costinescu aprinde luminarea ca să se facă lumină în chestia falșa de la finanțe, dar conutitiță..suflă în luminare. Chestiunea propriet urbane Proprietarii și chiriașii. — Creditul și proprietarii.— Moralitatea proprietarilor.-Devastatori.-Chiriașii și măsurile propuse de Credit.— Mișcarea chiriașilor. Am arătat într-un număr trecut al adeverului, pornind de la propunerile făcute de Creditul urban din București ministrului de justiție cu privire la proprietatea imobiliară urbană,— cari sunt plîngerile proprietarilor înpotriva chiriașilor și n’am ezitat sa arătăm că ele sînt în bună parte îndreptățite. Obiectivitatea însă ne impune să arătăm și reversul medaliei și el ne arată că cum e proprietarul e și chiriașul și că cel d’Intíiü poartă vina de toate răutățile celui din urmă. In primul rînd și moralitatea unora din proprietari ca și aceia a unora dintre chiriași lasă de dorit. Un exemplu tot atît de drastic ca acela cu procesele pe cari Creditul a avut să le ducă cu locatarii săi, este și acela prin care se arată cum procedează unii proprietari cu imobilul lor, cînd li se pare că va trece în mîinile Creditului. Scot ușile din țîțînî, dușumelele, sobele, grilajurile și ar scoate și cărămizile, dacă lucrai ar fi cu putință. E un jaf în socoteala Creditului, adică și a celorl’alțî proprietari cari s’au împrumutat de la el. Apoi proprietari mai nepăsători decît sînt unii în București față cu chiriașii lor, nici nu se poate să existe. Unii sînt de o rigurozitate extraordinară și ar dori ca chiriașul să le clădească o casă nouă în locul aceleia pe care au luat-o, alții sunt nepăsători în ultimul grad și nici nu se gîndesc să facă vre-o reparație, să mai cheltuiască ceva cu întreținerea, ci lasă mai bine imobilul să se mineze înainte de vreme, averea lor să se deprecieze tot mai mult. Ei bine, ce să zică chiriașul față cu un asemenea proprietar? * Și apoi, să te ferească Dumnezeu să fii chiriaș cinstit. Nu se poate mai mare nenorocire. Proprietarul este cu atît mai puțin politicos, cu cît nu te întrec în politețe. Din potrivă răii platnici și aceia care în orice vorbă răspund cu impertinență, se bucură de mare respect din partea proprietarilor. Sunt unele case unde toată ziua auzi pe proprietar rămând. Cito odată are dreptate, uneori însă nu. Ei bine, asta înstrăinează pe chiriaș de proprietar. Incontestabil că sunt și proprietari amabili și buni, și m’am putut convinge că tot ei o duc mai bine, au totd’auna casa bine închiriată, locatari liniștiți și cinstiți și foarte puține neplăceri. Apoi, unii proprietari suferă din cauză că, pretențiunile lor sunt prea ridicate. O fi că atunci cind au clădit casa și cînd toată lumea trăia cu budgete umflate luau o chirie de atîta, dar de atunci încoace toate valorile au scăzut. Unii proprietari însă nu vor să înțeleagă aceasta și tot așteptînd să vie locatarul care să plătească chirie mare, rămîn cum î» Răul nu este deci numai din vina chiriașilor, ci și din vina proprietarilor. De ambele părți sunt neajunsuri și se comit greșeli și astfel toate elementele conlucrează la deprecierea imobilului, la exproprierea proprietarului sau. Creditul urban voește să vină în ajutorul proprietarilor cari îi sînt debitori. De legea pe care a elaborat-o însă se vor folosi și acei proprietari cari nu au nici un angajament față de Credit. Proectul pe care l-am publicat asigură cel puțin venitul proprietăței imobiliare pe cît posibil și cu chipul acesta de sigur că ridică valoarea ei, că mărește șansele proprietarului de a rămîne odată iarăși singur stăpîn pe imobilul sau. Iată care, după mine, este avantajul cel mai mare al noului proces elaborat de Credit și iată de ce, cu toate că avem oarecare rezerve de făcut—am dori să se voteze cu o oră mai curînd.* Dintre rezervele pe cari le avem de fâcut, cea mai importantă este că dacă se găsesc azi chiriași cari uzează și abuzează de insuficiențele codului nostru pentru a despera pe proprietari, să nu se întoarcă mîine rolurile și să vezi pe unii chiriași suferind ceea ce sufere astăzi unii proprietari. Incontestabil este că proprietarilor trebue să li se asigure dreptul lor, dar nici chiriașii nu trebue executați în mod prea sumar. Aceasta ar putea provoca atîtea neajunsuri încît după mișcarea proprietarilor, să vedem apârînd o mișcare a chiriașilor. Un lucru însă trebue să înțeleagă oricine: legile sînt o slabă mîngîere, cită vreme moravurile nu se schimbă. Cînd se vor schimba, totul va fi frumos și bine. Nici proprietarii nu vor avea să uzeze mult de drepturile ce le va acorda legea, nici chiriașii nu-i vor suferi rigorile. Insă acțiunea de îndreptare trebue să pornească de la ambele părți. B tanță și însăși pun în joc proprietatea îndreptarea situației imitatorilor D-lui director al «Adevărului.» București In multe rânduri s’a vorbit prin ziarul 4. reviste, de activitatea ce depune învățătorul, și cum acesta își îndeplinește misiunea. In totdeauna s’au arătat numai datoriile ce are de îndeplinit, nici odată nu s’a vorbit insă despre dreptulrile sale. Nici un învățător din țară, nu se dă înapoi de la muncă. E știut că’ nici un funcționar nu muncește mai mult ca învățătorul, dar învățătorul stă mai rău materialicește ca oricare alt funcționar. Se știe că un învățător are un salar de lei 76 lunar. Din această mică sumă trebue să’și întrețină familia, să’șî cumpere reviste pentru a fi un curent cu știința, să facă cheltueli cu ducerea pe, la cercuri culturale și să’și întrețină copiii prin școli, casi etc. etc. Apoi să se ție seamă că învățătorii cari nu’s diriginți, tot din mica sumă de 76 leitrebue să plătească și china, lemne, ga, etc., lucruri de cari actualmente învățătorii diriginți beneficiază. Și ce te faci tu învățător eu 76 lei lunar ca să poți face față attor chel" tueli"? A sosit momentul să se îmbunătățească soarta învățătorilor, cari nu cer mărirea salarului, căci văd singuri prin ce greutăți trece țara, dar cer să li se mai îndulcească puțin traiul, dindu-se următoarele: 1) învățătorilor cari nici diriginți, și cari n’au locuință proprie, să li se dea o indemnizație de lei 200 pe an pentru locuința, lemne și iluminat. 2) Să profite și învățătorul nedirigintp din grădina școalei, căci și el muncește cu elevii din clasa sa. Ași fi fericit dacă glasul meu slab ar pătrunde pină la urechile d-lui ministru, de a căruia solicitudine pentru corpul dăscălesc sunt convins. , Un Învățător POȘTA MICA D-lui P. R. Piatra N.— Președinte al societaței agrare este d. Ștefan Greceanu. Adresa societăți este calea Victoriei (casele bisericei Crețulescu;. Vizrații din laș i.— Am făcut și vom maaî facem această campanie dreapta. D. Ion I. Piatra N.— Ne vom încerca să facem și această reformă. Un volunitar. Călărași.—In condițiunile in care gîn* tețî nu putem uza de serviciile dv. _________ NOUA CAMPANIE »BETFI7S Articolele d-lor Gerault Richard și Presseiisé.—Nouile acte alo lui Jaurés.—Puncte obscure In afacerea Dréyfus.— Atitudinea ziarelor naționaliste.—Ce spuue Jaurés? începerea campaniei Amicul lui Jaurès, Gerault Richard, și Francis de Pressense sunt aceia care au început in Petite Repubique și in Aurore noua campanie Dreyfus cu articole, cari pot fi considerate ca o «prefață la noua ediție», Gerault Richard și Pressense declară, că adversarii nu se mai astîmpără, că scot incontinuu pe tapet «afacerea», că pun în legătură toate cele cu dinsa. E nevoe, zic ei, ca mincinoșii și calomniatorii să fie puși cu botul pe labe, odată pentru totdeauna, ca atmosfera să fie curățită, și ca afacerea să se sfârșească printro clară soluție. Nu faul! — intitulează Pressense articolul săi. James a anunțat, că va produce nouă acte și dovezi despre nevinovăția lui Dreyfus și complicitatea unor anumite persoane. E clar—scrie Berliner Tageblatt—că partizanii lui Dreyfus n’ar reîncepe campana, dacă n’ar avea in mină un material nou și important. Apreciarea ziarului citat pare să fie justă. Dacă leaderii campaniei dreyfusiste n’ar avea un material nou și important, nici nu s’ar putea gindi să reînvie afacerea, care prin grațiere și amnistie a fost terminată, cel puțin in mod provizor. Dacă n’ar avea adunat acest material, n’ar putea reîncepe noul act al acestei afaceri în sunete puternice de trompetă. Ei sunt siguri de un succes și prin acest mod de a anunța reînceperea campaniei excită la maximum curiozitatea și așteptările publicului —‘ deci Jaurès trebue să aibă stilul QQ material non §i ihippi’lanț. ‘ ~ Ce acte are Jaurée Ori și care ar fi materialul adunat ne putem gîndi numai la acte, ce ar tinde să dovedească pe de o parte nevinovăția lui Dreyfus, pe de altă parteț S că Esterhazy e un trădător,— sau la acte prin cari s’ar dovedi, că alte nour nereguli s’au comis cu prilejul procesului din Innes, că statul major al generalilor s’a făcut vinovat și de alte călcări de lege. Dar oare se mai poate dovedi azi nevinovăția lui Dreyfus? O dovadă despre nevinovăția lui Dreyfus e declarația guvernului german, că nici un reprezentant al sau sau vre-un alt supus german n’a tratat vre-odată cu Dreyfus. Insă adversarii nu primesc această dovadă. Se mai pot aduce alte dovezi pentru vinovăția lui Esterhazy ? De mult[ s’a clarificat această chestie, că el a fost furnizorul d-lui de Schwarzkoppen și autorul «borderoului». Cine nu s’a convins încă pină acum de acest lucru nu se va convinge nici de aci înainte; oricite documente noui și importante s’ar mai produce. Pentru acel ce cunoaște această afacere, pare de asemeni exclusă posibilitatea, ca nouă dovezi să se mai poată produce pentru nevinovăția lui Dreyfus. Totuși sînt o serie de punte, ce apar neclare în această afacere. Ca o pildă e chestia, intru cit colonelul Henry a fost complicele lui Esterhazy? Nouile acte, pe cari le are în mină ■Jaures, pot fi deci relative numai la descoperirea unor noui călcări de lege sau incorectitudini. Probabil, că e vorbi de josplicaria ujjgy șgg) A-