Adevěrul, ianuarie 1903 (Anul 16, nr. 4822-4851)
1903-01-15 / nr. 4835
Anul XVI.No. 483 ti fondator ALEX. V. BELDIMANU ABONAMENTE On an Saat luni Tre luni ® țară SO lei 15 lei 8 lei ű străinătate. 50 „ 25 ■ 13 * 1O bani in toată țara 15 „ „ străinătate Un număr vechiu 20 bani. Mercuri 15 ianuarie 1963 DIRECTOR POLITIC (CONST. MILLE MANCIURÎT mia pagina IV LeL • S > • 0.50 bam ,.r~ » m , î 2.BIROURILE ZIARULUI îl — Strada Sărindar 11 telefon .interview cu Ediție de seară Mărturisirile lui Parizianu - Ce spun acționarii.-De cind se operează.- Denunțarea altei asociațiuni „Reverul“ în 6 pagini De la 1 Februarie In fiecare LUNI Viața militară ...... supliment gratuit. In fiecare MARȚI litere și sîrtă .... supliment gratuit. In fiecare MIERCURI JE Mișcarea economică, supliment gratuit. In fiecare JOI O foae umoristică.............supliment gratuit. In fiecare VINERI Din toată lumea . . . supliment gratuit. In fiecare SAMBATA MVToda ilustrată supliment gratuit. In fiecare DUMINICA steama și copilul supliment gratuit. Interview cu 9.lake Ionescu Înțelesul politic al alegerilor.—Reviriment în corpul electoral.— Eventualitatea unei invalidări.—Mersul alegerei de la Caracal. — Cine a adus forța armată.—Element de obstrucție ?—Cauzele reușitei. Ingerințele. — Părerea în chestia conversiunii.— Declarații importante. N’am voit să treacă douăzec și patru de ore fără a putea comunica cititorilor Adevărului impresiunile ce ducea cu sine învingătorul de la Caracal asupra alegerei sale, tăcută în mijlocul celui mai viu interes al întregei țări. Am așteptat deci pe d. Take Ionescu, ori la domiciliul său din str. Cătunului și am putut să-l felicit cel d’intíiü pe pragul casei sale, pe cînd nu se debarasase încă de florile ce i se oferiseră de cetățeni în gara de Nord, înțelesul politic al alegerilor — „Adeverul” a comunicat cititorilor săi, a doua zi după alegerile comunale, impresiunile d-v. asupra înțelesului politic al rezultatelor acelor alegeri. Am dori astăzi să fim tot noi aceia cari să împărtășim cititorilor impresiunile de asupra alegerilor partate de er. — Bucuros și iată ce am a vă spune în astă privință. Rezultatele alegerilor parțiale confirmă perfect filozofia politică a alegerilor comunale, cu o tendință spre agravarea simptomelor de la alegerile comunale și anume slăbirea guvernului și dovedirea absolutei imposibilități pentru junimiști de a fi altceva decît elemente de.... balotaj: aceste elemente pot împiedeca rezultate pozitive, nu pot da însă ele înșile rezultate pozitive ; balotaje da, dar nu victorii. i grăbirea guvernului e cît se poate de evidentă. Pentru prima oară adunîndu-se voturile a opt alegeri liberalei, cu cei independenți la un loc, nu ajung la 49 la sută din numărul voturilor exprimate. Experiența s’a făcut, notați bine, în condițiunî normale, în județe de diferite feluri și intîmplarea făcuse ca din opt județe să fie patru unde junimiștii se consideră tari : la Dîmbovița, Dorohionî, Vasluiu și Putna. Reviriment in corpul electoral — Vă așteptați așa curma la acest reviriment în corpul electoral ? — Departe de noi asemenea credință—și de mi-ar fi spus cineva la 12 Februarie, acum douăzeci și trei luni, cînd am plecat de la putere, că azi țara se va pronunța astfel în favoarea partidului conservator nu l’aș fi întărit în speranțele sale. ■Nici una din măsurile ce am luat de cînd sînt la guvern : suprimările de funcționari, reducerile de lefuri și pensiuni, etc., etc., nici una din toate acestea nu le-am exploatat, deși ei, în locul nostru, și-ar fi creat numaidecît platforme de răsturnare. Cu toată această atitudine a noastră, ei au reușit să nemulțumească în așa chip țara, încît s’au creat adevărate fortărețe conservatoare, acolo unde acum zece—doisprezece ani de abia existau conservatori, precum : Tecuciul, Muscelul, Romanația. Eventualitatea unei invalidări . — Pe cît se aude, d. Sturdza ar avea intențiunea să ceară Camerei invalidarea alegerei dv. — Nici nu se poate închipui un lucru ca acesta. E adevărat că la 88, cînd m’am ales la Craiova, Ion Brătianu a voit să mă invalideze, împreună cu alți 17 deputați, dar în cele din urmă guvernul lui Brătianu a renunțat la această idee. In tot cazul este absolut imposibil să am vreo părere asupra vreunei ipoteze care nu s’a prezentat. Mersul alegerei de la Caracal — In privința mersului alegerei de la Caracal ne-ați putea da cîteva împresiuni? S’au semnalat incidente... — Despre toate astea v’ar putea informa mai bine cei ce aui stat în curtea localului de alegeri, căci eu am fost tot timpul în sala de vot. Știim însă că în ajun veniseră din Craiova bătăuși cunoscuți, aceiași cari mă urmăriseră acum doi ani la Tg.Jiu și cari m’au insultat acum un an La Craiova. In ajunul alegerei, Sîmbată, d. Brabețianu s’a cina din partea noastră la d. Poroineanu sa-i propue un sistem de măsuri comune de ordine. Propunerea n’a fost admisă, rămînînd ca ambele partide să ia măsuri ca lucrurile să se facă în liniște. Detaliile alegerei se string și eu acum și-mi fac dosarul. Cine a adus forța armată — Ce a fost cu chemarea forței armate ? — Forța armată n’a fost necesară la nici un moment al zilei: pe la 4 jumi. aproximativ, poate chiar ceva mai tîrziu, eram în sala de vot, cînd în mijlocul liniștei celei mai perfecte, și după ce nu mai rămăseseră decit 2—3 alegători să mai voteze, ne-am pomenit că o companie de infanterie vine și se așează pe sub ferestrele localului de alegeri. Președintele biroului, d. Gărlișteanu, singur în drept, după lege, a aduce forța armată, fie în local, fie în jurul localului, a întrebat cum de s’a adus armata, fără ordinul său și căpitanul răspunzînd că ordinul se dăduse de procuror, președintele biroului a ordonat ca armata să se retragă imediat, ceea ce a și urmat. Nu cred să fi stat trupa nici cinci minute. Și la venirea și la plecarea trupei nu era nici o tulburare, nici înlăuntru, nici afară, nici pe strade. Element de obstrucție ? — Ați fost atacat pe tema că prezența dv. în Cameră va zădărnici lucrările Adunărei ? — De legenda aceasta a unui orator liberal de la Caracal a rîs și bunul simț al țăranilor prezenți la acea întrunire și e demnă de mintea acelor cari m’ați botezat Belzebnt! N’am zădărnicia să mă cred o forță a Naturei, am doar pretenția de a fi reprezentat și făcut să triumfe o idee , anume că nu e adevărat că totul e posibil în Romînia. Cauzele reușitei — Căror împrejurări credeți că datoriți reușita dv. ? — In prima linie Romanațul e un județ cu desăvîrșire conservator. Aproape unanimitatea oamenilor de seamă sunt conservatori și conservatorii din Romanațî — poate fiindcă nici unul nu-mi datorește personal absolut nimic —îmi sunt de un devotament extraordinar. Al doilea, ori se s-ar zice, guvernul d-lui Sturdza e odios la toată lumea ; al treilea era imposibil să nu se producă o reacție în contra goanei pe care mi-o dăd. Sturdza de doi ani de zile. Prea voia să decreteze care anume dintre adversari să intre în parlament și care nu. E drept că datorez recunoștință d-lui Sturdza, m’a ajutat mult în izbînda mea. De doi ani de zile nu face decît să vorbească de mine, să se ocupe de persoana mea. Am început să cred în teoria reclamei !! Dar a patra și cea mai importantă împrejurare, după mine, este că opinia publică, după cum v-am mai spus, a sfirșit prin a-șî da seama de starea de degradare morală la care era minată, încetul cu încetul, prin sistemul unanimităților. De aceea de cînd sînt în opoziție n’am luat odată cuvîntul în public fără s’ating această chestie a absolutei necesități de a eși din acest regim al minciunei electorale și atot-puterniciei guvernamentale. — Vă așteptați la majoritatea pe care ați avut’o? —• Dacă ingerințele guvernului n’ar fi fost cu desăvîrșire ne maiauzite, chiar la noi înară, aș fi învins nu cu 32, ci cu o sută și mai mult de voturi majoritate. .* Balotajul din Focșani Din alegerile parțiale cari s’aîi efectuat Duminică, două sunt cari prezintă un interes cu totul deosebit. Alegerea din Caracal și cea din Focșani. De cea d’inziță ne ocupăm în altă parte, asupra celei de a doua ani mai avea de făcut cîteva observațiuni. Incontestabil că d. Filipescu a pus mult preț ca să intre în parlament. Cu atît mai mult dorea aceasta, cu cit d. Take Ionescu candida la Caracal și candida cu mulți sorți de reușită. Din capul locului d. Filipescu se afla într-o pozițiune de inferioritate, și anume prin faptul că pa cind contra d-lui Take Ionescu se desfășura toată furia liberală și administrativă, d. Filipescu era tratat eil bon enfant. Pentru cine cunoaște firea și temperamentul d.lui Filipescu, trebuia să se clar,că in condițiunî atît de «lezavanta gioriste, reușita la Focșani trebuia din fuga condeiului Postul «Sandrov.» De vre-o doi ani lucește pe firmentul poeziei naționale un fel de Marțial sau Juvenal, care semnează Gandrov și-și efectuează la R-Sărac satira ca un fel de revistă de fine de an. In satira asupra lui 1902 ,găsim, intre altele, opinia Juvenalului din R.-Sărat asupra lui Manoliu și a lui Giron : „Apoi, Manoliu neicălugi din țară cu o drjjpă, Cu-o evreică amorezat Gara foarte la frapat Și Lumea întreagă a fermecat, Făcindu-ne adine oftat, Lăsînd vai Spirdonia Săracă să-și vînza ca, Spiridonia din Iași, Unda plîng mulți păgubași*. Iar despre Giro» cîntă așa: „O ! dar incă ați auzit D’un lucru nepomenit. Ge lumea ’ntreagă « crucțts Că, Principesa de Saxon, Moștenitoarea de Tron, A fugit cu un Giron, Un profesor de bonlQi|^^^. (.are mult în llî.c, ș’astfe! s'a De copii și de bărbat, De familie, de Stat Și d’al eî rang însemnat. Auzi lucru minunat Să stai un an căscat!“ Cerem un premiu al Academiei pentru acest Juvenal cu adevărat popular! Par. Ingerințele — Ați putea să ne citați vre-o ingerință mai nouă ? De pildă, cunoașteți chestia cărților electorale luate de sub-prefecți și păstrate de ei pînă în ziua alegerei: tinc cu totul noi. In acest colegiu majoritatea, sau cel puțin jumătate din alegători, sînt țărani. Un mare număr din ei, 80 90— nu pot preciza acum exact—de la bariere au fost luați în primire, duși direct la casa unui senator liberal, unde li s’a dat de mîncare și băutură prealabilă și pe urmă au fost aduși cîte 4-5 sub bună escortă la vot, după ora 2 p. m. Din astă pricină dimineața pînă la ora 12 jum. cînd am mers la dejun, nu votaseră decît 127 de alegători și nu mai erau de «atît aici? Fiindca sínt la acest capitol— din care multe frumoase aliniate mi le rezerv pentru altă ocazie—să vă mai spun una nouă și nostimă. Camera de vot are ferestre care dau la stradă, în vederea trecătorului. Deși aveau perdele, aceste perdele erau ridicate, dar geamurile erau astfel vopsite că din stradă se putea vedea tot ce se petrece înăuntru. Alegătorul trebuia deci să vină la fereastră și agentul guvernamental il controla din stradă dacă pune sau nu buletinul candidatului guvernului în plicul dat de birou. Am surprins, cînd cu alegerile comunale, acest nou metod de a distruge secretul votului și de astă dată, înainte de începerea operațiunilor electorale, am cerut președintelui să ordone să se lase perdelele la ferestre ! Dar să nu mai inzist acum asupra mijloacelor cu cari au crezut liberalii să poată triumfa ! Părerea In chestia conversiune! — Am pînă acum, în adevăr, destule lucruri interesante de la dv. asupra alegerei de la “Caracal și mî-aș permite o întrebare de alt ordin, de ordin politic general. De actualitate e chestia conversiunei. Ce credeți despre încheerea ei ? — Conversiunea — ne răspunde fostul ministru de finanțe din cabinetul Cantacuzino — este lucrul cel mai natural și nu pricep cum guvernul face acâta caz dintr'un lucru așa de firesc. De-o parte in țară am avut doi ani buni agricoli și, grație impozitelor puse de noi, un excedent budgetar , de altă parte în toată Europa, in urma păcei anglo-bure și a multor eșecuri ale societăților industriale, este și pretoră de bani și în special preferență pentru plasare în valori de stat decît în valori de întreprinderi industriale și speculative. O declarație importantă — De altfel, anul trecut, în primele zile ale lui Ianuarie, în Paris, un cunoscut al meu, președintele celei mai mari instituții financiare din Franța, m’a întrebat de ce nu dorim conversiunea, căci deja atunci era perfect posibilă și în bune condiții. Am răspuns că fiind în opoziție, după obiceiurile recent introduse, nu eram nici în parlament și prin urmare nu aveam cui să adresez asemenea sfaturi. Eu sunt mulțumit că se face conversiunea și că ea se face înaintea indicerei convențiilor comerciale—dar, înainte de a felicita pe d. Sturdza că face conversiunea la 1903, nu uit că la April 1899 ne-a lăsat datorie flotantă 65 de milioane și lucrări contractate de peste 100 de milioane, deși i se spusese de către marea finanță că venise vremea să ne oprim. Cu această ultimă declarație, a cărei importanță nu va scăpa nimenul, am încheiat interviewul nostru, mulțumind învingătorului de la Caracal de amabilitatea ce ne-a arătat acordîndu-ne un timp prețios de repaus, după atîtea osteneli ale unei vajnice campanii electorale. Alta să-i fie foarte dezagreabilă. D. Filipescu este o fire de luptător și ca atare trebue să prefere o înfringere după o luptă încordată unui succes care are multă asemănare cu un act de mărinimie din partea adversarului. D-l Filipescu a căzut în balotaj. Cine știe dacă nu-i pare mai bine că s’a întîmplat astfel! Liberalii sperari că vor putea asista la o luptă în arena parlamentară a celor douî coritol conservator și junimist. Nici Îndoială nu încape că la o adică liberalii ar fi văzut și acest spectacol. Dară, care ar fi fost situațiunea d-lui Filipescu iață cu d-l Take Ionescu alesul într’o luptă înverșunată in care guvernul a uzat de toate mijloacele de presiune ce i stăteau la dispoziție ? D. Filipescu nu poate intra în Cameră din voia liberalilor, adversarii săi naturali, ci numai contra voinței lor. Orice se va zice însă, reușita d-sale la Focșani, ar fi pătată de faima unui cartel imoral... Iată de ce credem că bine și inteligent face d. Filipescu vei...ai«,in po di. i,«id.i. Dacă știrea aceasta nu s’ar adeveri, nimeni ’nu o va regreta mai mult decit d. Filipescu, Ies. In aceste împrejurări țara n’a putut vedea decît suferințele ei proprii, cășunate de economiile d-nului Sturdza, fără să zărească cel puțin un alt orizont nou, ci din potrivă văzînd pe șeful guvernului refuzînd cu nătîngie ori și ce alt mijloc de îmbogățire a țarei, ci stăruind vecinie in economii, economii cu orișice preț, economii chiar acolo unde nu se pot face și unde ele devin criminale !... Corpul electoral este dar de astă dată logic și are dreptate cînd nu socoate guvernul d-lui Sturdza ca pe un guvern salvator. Aceste adînci nemulțumiri cari există în țară, s’au concretizat în voturile date opozițiunei conservatoare, și ele ar fi fost date oricărei alte opozițiuni. Fără a fi conservatoare țara a devenit opoziționistă și în special contra politicei a-lui Sturdza. Un alt guvern decît acela al d-lui Sturdza, s’ar retrage de la putere. Azi o deține prin forța lucrurilor și fiind-că are majoritatea parlamentară. Mîine însă dacă actualul parlament s’ar dizolva, guvernul ar rămînea în minoritate, bătut pentru prima oară în țara romînească, pe calea electorală. Așa fiind, ceea ce reese din ultimele alegeri parțiale, este credința câ guvernul d-lui Sturdza nu mai are cel mult decît o legislatură de trăit. Regele nu va permite partidului conservator ca să vină la putere prin alegeri. El va face semn d-lui Sturdza că poate pleca și va încredința puterea partidului conservator, așa ca și de astă-dată să aibă satisfacția să pretindă că grație lui, a revenit la putere... Că această eventualitate este un bine ori nu rău, e altă chestiune. Ne mărginim pentru astăzi ca să constatăm numai o stare de lucruri care reese lămurit din ultima cercetare a corpului efectoral. Const. Hille POȘTA MICA Contra-Doucula.—1) Prescripția începe de cînd sentința devine definitivă, ori daca s’au făcut urmăriri, de la ultima procedură de urmărire. 2) Mandatele de arestare nu se pot prescrie, ele ori cînd pot fi reunoite. A. N&l r.Loco.l) Faceți apel la comisiunea de apel, la administrația financiară, pînă la 20 ianuarie și îngrijați-vă să luați cunoștință de termen. D-nei C. M. s. Oscar sI Frederic, rege al Suediei, Norvegiei, Sothilor și Vendelor, Stockholm. D-lui I. F. Turnu Măgurele.— Consultați pe d. avocat Toma Florescu, din localitate, care va va da cuvenitele lămuriri. D-lui 31. Gh. Galați.— Adunați actele următoare: actul de naștere, de școală, de armată, un certificat emanînd din localitate de la primărie, că vă bucurați de o bună reputație, în sfirșit actul de renunțare la orișice supușie străină. Aceste acte, împreună cu o cerere pe timbru de 25 bani, le trimiteți ministerului de justiție cerînd ca să înainteze Camerei cererea dv. Trebue firește stăruind și la minister și la Cameră ca să puteți reuși. Anda Tăcut Focșani.— La librăria Alcalay Bucu» ruș î. Apolon. Loco.4) Nu tipărim în volum.2) A apărut in franțuzește. 3) Se publică ședințile mai importante. Orion, Loco.—La ministerul instrucțiune?: învățămintele alegerilor Alegerile parțiale de alaltăeri, Duminică, sunt un adevărat dezastru pentru guvernul d-lui Sturdza. Lăsînd la o parte reușita d-lui Take Ionescu, la Caracal, care osta un dezastru personal pentru șeful guvernului, celelalte alegeri sînt osîndirea din partea corpului electoral, fără apel și recurs, a politicei generale dusă de guvernul liberal. La Muscel și la Romanațî opozațiunea conservatoare iese triumfătoare, în toate celelalte părți guvernul a fost pus în balotagiîi afară de la Dîmbovița, unde d. Vintilă Brătianu, a eșit, dar cu greu, la limită. Alegerile de asaltăeri și înfrîngerea morală de la alegerile comunale dovedesc că guvernul d-lui Sturdza, a găsit mijlocul ca să-și pună în potrivă pînă și țara legală, care pînă acum, slavă Domnului n’a variat de loc în guvernamentalizmul ei constant, ori și ce guvern ar fi fost la putere. Și acest verdict sever al corpului electoral vine chiar după succesul incontestabil al guvernului în chestia conversiunei. S’a cântat chiar să se speculeze această reușită, dar ea n’a adus nici un folos, căci corpul electoral, s’a arătat mai intratabil decît marea finanță străină. Aceasta din urmă a consimțit să facă credit țarei, țara însă n’a bine-voit să facă credit d-lui Sturdza. Dar, s’ar putea spune ca în definitiv cazul guvernului este în favoarea sa. A năzuit să asaneze finanțele statului, a făcut economii și dacă este astăzi impopular, aceasta este grație faptului ca și-a făcut datoria. E un demerit pentru corpul electoral, că se arată atît de egoist încît părăsește pe un guvern care și-a făcut datoria și tocmai pentru că și-a făcut’o. Oare așa să fie ? In discursul meu ținut la Cameră cu ocaziunea dezbaterilor la mesagiu, am avut onoarea ca să arăt țarei ca guvernul d-lui Sturdza nu și-a făcut datoria decît pe jumătate, a făcut ca medicul care lasă operația începută la mijlocul ei și desigur că bolnavului cu acest tratament nu-i poate merge bine de loc. Lucrarea complimentară mare și cu adevărat importantă a schimbare! vieței romînești, a îndreptărereî spre altă cale decît budgetul statului, îmblînzirea crizei economice născută pe urma echilibrărei budgetului, toate aceste guvernul d-lui Sturdza nici nu le-a făcut, nici nu le-a bănuit măcar, ceea ce este și nu-i trist, parțial e 0 greșală de reparat In Franța, dupa un apel al ligei drepturilor omului, președintele republicei, in urma recomandațiunea prefectului, a grațiat pe criminalul Vidai, care fusese condamnat la moarte. Asasinarea femeilor,—aceasta era specialitatea lui Vidai. Mare a fost numărul nenorocitelor victime cari au expirat sub loviturile de pumnal ale acestui criminal fioros, care cu un fel de voluptate inexplicabilă mutila corpul lor. A fost o ușurare pentru lumea femenina a unei târî întregi cind s’a anunțat prinderea lui Vidal și cînd după verdictul juraților asasinul a fost destinat ghilotinei, fiecare a găsit că niciodată o piodă mai dreaptă nu s’a dat. Cu toate acestea tocmai condițiunia stranii și modul fioros în care a comis crimele sale, precum și nepăsarea—revoltătoare pentru profani—ce a manifestat-o, au condus la convingerea ca Vidal este un bolnav, un nebun, un om cu o stare fizică și psihică anormală și deducțiunile logice coincidind cu constatările de fapt ale oameiilor științei, au condus la grațiarea lui Vidai. Grațiarea a fost primită cu aceeași satisfacție cu care s-a primit condamnarea, simptom îmbucurător, fiind-că arată că părerea modernă și științifică cum că unii criminali trebue tratați ca niște nenorociți bolnavi, începe să răzbească și nu straturile largi ale populațiunei. Avem și la noi un caz în care sentința justiției considerată ca necesară pentru valoidtarea principiului egalității tuturor înaintea legei, are navoe de corectura unui act de grație. Vorbim de cazul nenorocitului Gandiano. Acesta, un copil incă, a comis un asasinat în condițiune atît de stranii, fără ca să se vadă vre-un motiv plauzibil, fără ca să ia vre-o precauțiune spre a nu fi prins etc. uncit atît ar fi suficient pentru a m’l prezenta ca pe un anormal. Dar, dacă mai ai în vedere grandomania lui, spiritul excesiv de aventurier, înclinarea spre fantastic, insenzibilitatea,anormalitatea psihică devine evidentă. Fruntașii psihiatrei noastre au și confirmat aceasta. Ei bine, o datorie de umanitate și de justiție impune ca Alexandru Gandiano să fie scos din închisoare și dat în paza medicilor. Actul de grație va fi în cazul acesta un act de înaltă dreptate, nu de eroare. S. CHESTIA ZILEI Tratamentul d-lui Sturdza Ce tratament se aplică lui com Miniță de cînd a reușit ă. Take Ionescu la Caracal! __________________________ Desființarea accizelor și înființarea fondului comunal (la foed de lege prezintat Corpulor Legiuitoare de d. Emil Costinescu, ministrul finanțelor), Calitățile ce trebue să îndeplinească, am putea să ne întrebăm dacă există vreun impozit a cărui formă să fie plăcută și care să nu producă pierdere de timp. Toate impozitele, fără excepție, prezintă aceste inconveniente. Formalitățile ce se cer la vamă pentru scoaterea unor mărfuri sunt ele mai simple și pierderea de timp mai mică ? Aceleași neajunsuri nu intîmpină contribuabilul și cînd se duce la percepție să plătească dările ? Obiecția nea dar din acest punct de privire, dacă este întemeiată, nu trebue adresată numai accizelor, ci tuturor impozitelor. Accizele au intrat în obiceiuri; acest impozit funcționează fără reclamațiuni nici dificultăți reale, poporațiunea s’a învățat cu el, n’are nimic excesiv, nici exagerat in tarifele sale, este indispensabil existenței orașelor, și, fiind-că este perceput zi cu zi, ceas cu ceas, aproape nici nu se bagă în seamă că există. Și se știe câ cel mai bun impozit este acela care se percepe ușor. Accizele din punct de privire financiar S’a zis că accizele sunt un impozit financiarmente rău, fiindcă costă prea scump ca percepere în raport cu impozitele directe. Dar aceste două impozite direct și indirect, au, fiecare, inconvenientele și avantagiile lor. Inconvenientul impozitului indirect este că pricinuește cheltueli prea mari ca percepere, dar nu sunt numai accizele în acest caz. Impozitele indirecte percepute de stat nu costă tot așa de scump? Și chiar impozitele directe nu sînt foarte costisitoare ca percepere ? Dar apoi, ce reprezintă acest spor da cheltuială în percepere? Nu este decît prețul serviciului ce dă acest impozit contribuabilului sub o formă mai puțin oneroasă pentru dînsul, făcind plata impozitului facultativă într’o oarecare măsură. Este adevărat că pe contribuabil îl costă mai scump că plătește numai cind consumă, decît cind plătește la zi fixă, într’un moment poate cind n’are cu ce. Dar această remunerațiune a fiscului se justifică prin serviciul făcut contribuabilului, căruia îi cere impozitul sub o formă mai puțin vexatoare, mai puțin oneroasă, ca forma brutală a somațiunei, a procesului-verbal de vînzare, cum se face pentru impozitul direct. Oricum ar fi, acest fapt este larg compensat prin această împrejurare că accizele nu lovesc exclusiv pe localnici, dar și pe străinii, cari frecventează orașele, fie pentru afacerile, fie pentru plăcerile lor, consumind articolele supuse taxelor locale. Intr’adevăr, cind locuitorii de la țară aduc produsele lor în orașe, profită de o mulțime de avantagii: găsesc o piață unde’șî trec produsele: poliție, luminat, drumuri Mine, etc. Și, prin consumațiunea ce fac, plătesc partea lor de sarcini cari incumbă orașului. Tot așa in zilele de sărbători, de ceremonii, consumațiunea făcută in aceste zile de distracție, este, in general, o consumațiune voluntară și de lux, care are ca efect de a procura un spor in veniturile accizelor. Mulțumită acestei compensațiuni, cotaparte a impozitului aplicabil fiecărui locuitor este astfel simțitor redusă. Și așa și trebue să fie. Afară de aceasta, pentru a-șî face cineva o idee exactă de adevărata situațiune, să cunoască adică sarcina ce apasă asupra populațiunii, trebue să observe că, printre locuitorii aceluiași oraș, consumațiunea este foarte țieerată de la un menaj la altul . Accizele din punct de privire al agriculture! O altă obiecțiune, care s’a făcut și casa s’a raportat și în expunerea de motive a d-lui ministru de finanțe, este și aceea că agricultura ar fi suferind din pricina acestui fel de impozit. D. Costinescu are cite-va pasagii foarte înduioșătoare cu privire la suferințele poporațiunii de la țară. Au însă intr’adevăr dreptul să se plingă ruralii In contra acizelor? Nu, răspund partizanii accizelor. Clasele agricole cari locuesc împrejurul orașelor se bucură din potrivă de un avantagaj imens: produsele lor se consumă și se desfac ușor în orașe, iar pamintrile lor au o valoare cu mult superioară pămînturilor situate în localitățile depărtate de centrele mari. Populațiunea rurală nu se poate plînge că are la indemînă o piață deschisă unde își poate scurge produsele. Se poate zice, intr’un chip aproape general, că agricultura preferă, cu tot impozitul accizelor, să-și viază produsele in orașele vecine, decit să le vinză la țară. Acela care vinde la dînsul nu se sinchisește de locul unde se consumă produsele ce a vindut; el cere prețul care-i convine pentru marfă, care se consumă, fie in localitate, fie în orașe. Desigur, marfa care se duce în orașe este grevată de aceit care-i sporește prețul, dar acest spor nu-l suportă vinzatorul, ci negustorul său consumatorul. De aceea nu este exact că sarcinile orașelor ar influența produsele agriculturei. Oare producătorii, dacă n’ar găsi pe piețele orașelor prețuri mai ridicate, centruri de schimb mai avantagioase; dacă, într’un cuvînt, ar suporta ei taxa de acciz, n’ar prefera localitățile unde n'ar exista asemenea taxă? Cu toate acestea, se întimplă contrariul. Pe de altă parte, desființindu-se taxa de acciz pe aceste produse, agricultura ar trage oare vreun folos ? Nu , fiindcă va trebui să vîndă și ea maieftin, deoarece prețul mărfurilor ar scădea cu valoarea ce reprezintă taxa de acciz. In ce privește folosul ce ar decurge pentru poporațiunea orașelor din suprimarea taxei el este problematic, deoarece este știut că, in ce privește aceste produse agricole, oferta este totdeauna mai mică ca cererea. Prin urmare, rezultatul ar fi că nici agricultura, nici consumatorii n’ar ciștiga nimic. In schimb, comunele orașelor are’ămine păgubașe,fiind private de venitul acestor taxe. Accizele din punct de privire moral S’a mai pretins că acest fel de impozit dă naștere la fraude și la declarațiuni mincinoare. Obiecțiunea este întemeiată. Dar oare numai în materie de accize se produc ele ? Nu sunt destui contribuabili, cari încearcă , de a scăpa de plata altor impozite ? Nu este luptă veșnică intre fisc, care caută să stoarcă din impozite tot ce poate să producă, și intre contribuabili,, cari cred că-i dau prea mult ? Trecind perceperea taxelor de accid la stat, fraudele au să înceteze? Desigur că nu. In sfirșit, oricare ar fi formarea în perceperea accizelor, fie din punctul de privire al pretinselor vexațiuni ce pricinuesc, fie din punctul de privire al intirzierilor impuse publicului prin for