Adevěrul, februarie 1903 (Anul 16, nr. 4852-4879)

1903-02-01 / nr. 4852

Sânbătă 1 Februarie 19­33 liberal e dator să facă cava Și m acea­stă direcție. Să nu ne despărțim un moment de i­deea de a avea un stoc de proprietăți cari să poată fi împărțite țăranilor. Noi mai avem puncte de îndeplinit din programul nostru. Fie că s’ar face aceasta prin votarea lege! Casei rurale, fie că s’ar combina acest proect de lege cu un alt proect de lege al lui Ioan Brătianu relativ la cumpărare de mașini agricole. (Aplauze). Cred că cu asta am răspuns și la cele spuse de d. Cernescu. Să mergem mină in mr­înă pentru a desăvîr­și opera începută de partidul liberal. (Aplauze). Ședința se ridică la ora 5 și jumă­tate. Miine la ordinea zilei indigenate și recunoașteri. Ședința de la 31 ianuarie 1903 Ședința se deschide la ora 2 su­b preșidenția d-lui V. Gr. Morțun. Prezenți 98 d-n­ deputați. Pe banca ministerială e d-nul Emil Costinescu. Se fac formalitățile obicinuite. D. Emil Costinescu ministru de fi­nanțe, depune mai multe proecte de legi pentru indigenare. Centenarul lui Q­ui­net D. Romanescu spune, că Franța ser­bează azi centenarul lui Edgard Quinet, marele scriitor francez, care s-a căsăto­rit cu fiica lui Gr. Asaki. Oratorul face un scurt panegiric al lui Edgard Quinet, arătînd, cum acest ilustru francez a luptat tot­dea­una pen­tru binele Ilomhiței. A fost amicul, pro­fesorul și inspiratorul lui C. A. Rosetti și I. C. Brătianu. Să onorăm astăzi memoria acestui bărbat, care s’a ridicat să ceară drep­turile omului într'un colț atît de pă­răsit, pe atunci, al Europei. Ședința continuă. SEMATUI. Urmarea ședinței de la 30 ianua­rie 1303 Interpelarea d-lui dr. Păltineanu: D. dr. Păltineanu are cuvîntul spre a’și dezvolta interpelarea adresată d-lui ministru de războini cu­ privire la re­formarea medicului de regiment cl. I, în rezervă dr. Păltineanu, cum și la modul în care se fac constatările cu ocazia morților violente din armată. Interpelatorul începe prin a spune că dacă a luat cuvîntul nu e pentru a-șî reclama poziția pe care a avut-o in ar­mată, ci pentru ca să arate neregulele ce s’au petrecut cu ocazia reformări sale si cari se petrec in toate cazurile iden­tice. Spre a ajunge aci­d­ sa își propune sa atingă mai intiiu chestia morților vi­olente ce se intimplă în armată. Povestește"cazul caporalulu Rădulescuî găsit mort in 1898 intr’o cameră de la cazarma regimentului 4 Argeș și pen­tru a cărui înmormintare jid-sa refuzase să dea autorizația, de­oare­ce avea bă­­nuele că nu era la mijloc numai o si­nucidere. Cu toate astea, grație unor imfluențe de sus, înmormintarea s'a fă­cut, și aceasta numai după simplul aviz al unui medic militar. Zice că autopsia cadavrului nu s’a făcut cu toate că erau bănueli la mij­loc și că d-sa ca medic primar s’a vă­zut silit să reclame cui de drept prin­­tr’o adresă specială. Această adresă însă supusă comandantului regimentului, d. col. Bâdulescu azi senator, acesta șî-a permis si scrie pe ce vorbea ofensatoare pentru mi­ne. Dr. Inmp.l SÜp si ziarul*» ai­ vorb­it la timp cum că însuși d. col. Bădulescu a lovit pe caporal, care în urmă poate s’a sinucis. D. col. Bădulescu. Cer cuvîntul în chestie personală. D. D. Sturdza întrerupe pe orator spu­­nind că nu vede ce ar putea să răs­pundă la interpelarea ce i se adresează. Este vorba de o afacere personală între d-nii dr. Păltineanu și col. Bădulescu care ar putea să fie adusă in fața unei Curți de judecată. Aici însă nu e o a­­semenea Curte și-mi pare rău că Sena­tul n’a fost prevenit mai d’inainte spre a împedica de a se eluda acea afacere în sinul său. I­. dr. Păltineanu continuă producing diferite acte și făcînd citații de prin unele ziare spre a dovedi că d. col. Bâ­dulescu a avut o însemnată parte de vină în moartea caporalului Rldulescu. Asemenea aduce dovezi în privința ușu­rătate­ cu care se fac constatările me­­dico-legale cu ocazia morților violente din armată. Revenind la dt. col.­­Rădulescu, inter­pelatorul citește un bilet găsit asupra caporalului­ Rădulescu și prin care neno­rocitul spune că s-a sinucis din cauza comandantului regimentului. Acest bilet însă, pe care d. maior Spiroiu l’a rupt, n’a fost trecut în procesul verbal. - D. col. Bădulescu . Am cerut cu­vintul în chestie personală, dar cum am de a face cu un om descalificat, declar că nu voi­ mai lua cuvîntul spre a răs­punde. D. dr. Păltineanu continuă să arate partea de răspundere a d-lui col. Ră­dulescu în chestia morței caporalului Rădulescu. Cu toate astea, zice d-sa, comandantul regimentului 4 Argeș, care și-a făcut o fată din acea moarte, a ră­mas nepedepsit, încurajîndu-se ast­fel în apucăturile sale. D. col. Bădulescu: Calomnii și acum ca și sită dată! Ai uitati se vede de pal­mele încasate de la d. dr. Macridescu... D. dr. Păltineanu: Minți! D. dr. Macridescu: Minți d-ta ! D. P. Poni, președinte: Retrage-ți cu­vintele, d-le dr. Păltineanu! D. dr. Păltineanu: Le retrag, dar să nu mai fiu­ provocat. D. D. Sturdza: In urma c­elor ce văd că se petrece cu această interpelare în care n’aud de­cît personalități, declar că n’am sâ răspund la ea. D. dr. Păltineanu, continuînd spune că e silit să facă personalități în intere­sul cauzei pe care o apără. Arată din nou neregulele ce se petrec cu consta­tările metico-legale in caz de morți violente in armată și încheie cu această parte ceri­nd d-lui ministru de razboi, sa ia masuri ca pe viitor lucrurile să se petreacă in regulă. Apoi trece la che­stia reformărilor din armată. B. p. Poni, președinte. De oare­ce sunt orele 5, propun cs interpelarea să con­ziae miine. Voci : Miine, sr­iine! D. D. Sturdza: Nici miine, nici psi­­h­nice, de oare­ce eu sínt ocupat aiurea pri alte cele. De alt­fel declar pentru a doua oară că n’am sâ răspund la in­terpelare fiind-că n'am ce răspunde. B. d . Pârlineanu : D-­e prim-ministru, lucrurile pe cari am a vi le relata sunt de mare importanță și de aceea vă rog să încuviit­­ați a’mî continua interpela­rea inline sau s’o continua chiar acum. D. D. Sturdza insă nu vrea s’audă de mine și pleacă. Ședință se ridică la orele 5. Ședința de la 31 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 și 20 sub preșidenția d-lu. P. Poni.. Prezenți 87 d-nî senatori. Pe banca ministerială d. I. Brătianu și d. C. Stoicescu. Se fac­ formalitățile obicinuite. La ordinea zilei, continuarea inter­pelare­ d-lui dr. Păltineanu. D. I. Brătianu depune mai multe me­­sagii pentru împământeniri și recu­noș­­tere. Se intră în ordinea zilei. D. dr. Păltineanu, luând cuvîntul ca să continue cu dezvoltarea interpelărei sale, zice că prin această interpelare nu face chestie personală, nici­­ nu vi­sează avantagii personale, ci legi bune pentru armată. Arată apoi diferitele mijloace pe cari le-a întrebuințat pen­tru a căpăta dreptate și spune că toate aceste încercări au fost zadarnice. Ediția de seară U1 ti­p ie inform­­ation! Cu începere de miine 1 Februarie, Adevĕrul în șase pagini, se va tipări în întregul său­ și suplimentele, cu li­teră nouă. Comitetul societăței agrare, găsind că prelungirea privilegiului Credi­tului rural n’ar corespunde intere­selor propietăței rurale, se va în­truni diseară spre a decide în pri­vința unor demersuri pe cari socie­tatea este hotărîtă să le înceapă în sensul vederilor ei. Mîine se va face la ministerul de finanțe tragerea la sorți a­­ titlurilor de rentă 5 la sută din 1881—88 împrumutul de lei 436.525.000. La această tragere se vor amor­tiza titluri în valoare nominală de lei 2.932.500 și anume: 2.055 tit­luri de cîte 500 lei, 353 de cite 5.000 și 7 titluri de cîte 20.000 lei. Ministerul domeniilor primește numeroas cereri pentru ovăz și grin de toamnă. Cererile nu pot fi însă satisfăcute, de­oare­ce ministerul nu mai dis­pune de­cît de cantitățile de grîu și ovăz, necesare semănăture­. în consfătuirea pe care d. ministru de finanțe a avut-o alaltă­ era acasă la d-sa, cu directorul și sub-directorul vămilor, cum și cu directorul contribuțiilor directe, s’a hotărît ca taxele fondului comunal să formeze un serviciu care va fi atașat pe lingă direcția corrupt­abilitații generale a statului. In ce privește însă verificarea comptu­­rilor pentru sumele încasate la vămi, lu­crările se vor face la direcția vămilor, care-și va mări personalul cu încă șase­­spre­zece taxatori vamali, necesitați de operațiile ce se vor face la vămi cu in­trarea în vigoare a taxelor fondului co­munal.­­ Afară de aceasta, pe lângă personalul interior ce-l va avea serviciul taxelor fon­dului comunal, se vor numi pe la fabrici controlori cu garanție cari să încaseze taxele cuvenite fondului comunal. Societatea funcționarilor publici ser­bea­rt­­ciz­i a 90 aniversare de la înființa­rea sa. De dimineață s’a oficiat un Te-Deum la biserica Albă, în prezența comitetului societăței. Se știe că e vorba de înființarea unei școli de notari. Această școală se va înființa la Cîm­pu­­lung. Profesorii școală normale din Cîmpulung au întocmit un regulament pe care lau îna­intat ministerului de interne și celui de culte. D. Dinu­leu: Sturdza s’a enervat grozav­eri de scenele de la Senat .și sosind acasă a găsit ordinea de zi a parlamentului pentru Vineri în care figura la Senat din nou inter­pelarea d-lui d-l Pârlineanu, iar la Cameră interpelarea d-lui Benisache. Atunci, s’a­r fiotărît să plece din Capitală și nici la balul Curiei n’a asistat aseară. Azi dimineață a plecat la Constanța. Familia princiară are po­ziția de azi ca oaspeți pe d-nă și d. dr. Macy, cari au­ sosit din Londra. La 10 Martie­­ se va judeca procesul dintre primăria Capitalei și compania de tramvaiu. Mîine seară se întrunește comisia de experți, de pe lângă direcția vămilor spre a rezolva unele contestații la a­­plicarea tarifului vamal. Ele s’au distribuit în Senat proectele de lege pentru indigenarea d-lor: Ni­­colae I. Acelonescu, maestru controlor in secția curelărieî de la fabrica socie­­taței pentru furnituri­­ militare și Încăl­țăminte din București; Maniu Coman Hodrescu, funcționar la casa Appol­et comp. din București; Spira. Iorganda, comerciant de cereale din Râmnicu-Să­­rat; Frantz Fischer, mecanic din Vas­lui ; Gh­eorghe Saboteanu,­­ caporal în compania depozitului­ central de echi­pament al armatei ; Carol Koch, șelar din București; Moritz Nieu Wasserman, elev al școalei superioare de farmacie din București; Isidor Radu Baubergher, doctor din București ; Jacques A. Sa­­betay, comerciant din Turnu-Severin; Sabetay A. Sabetay, comerciant din Turnu-Severin; Anton Pamula, horti­cultor din Corlăteni-Dorohoiu; Aurel Turcu, licențiat în drept din București Vasile Dumitrescu, comerciant din Bu­curești. D. S. Haret, ministrul instrucției, a elaborat un proect de lege pentru su­primarea catedrei de clinică medicală de la facultatea de medicină din Bucu­rești, transformarea catedrelor de chimie anorganică și chimice organică într-una de chimie teoretică, și crearea pe lîngă facultatea de științe din București încă a două catedre de chimie : una anali­tică și teh­nologies și alta agricolă. Consiliul general al județului Roma­­nați se va întruni în cursul lunei Fe­bruarie pentru a se ocupa, între altele, și cu cestiunea venire­ în ajutorul lo­cuitorilor lipsiți de hrană. Inspectorii veterinari s’au întrunit azi la ministerul de interne împreună cu d-nii Lăcusteanu, directorul școalei de medicină veterinară și I. St. Furtună, inspector general veterinar, pentru a’șî împărți atribuțiunile cu privire la com­baterea febrei aftoase. De la 2 la 8 Septembrie st. n. 1903 se va ține în Bruxelles un congres de higiena și demografie. Organizatorii acestui congres au ru­gat direcțiunea generală a serviciului sanitar să formeze un comitet național pentru propagarea în favoarea acestui congres. D. Ștefan C. loan, profesor și depu­tat de Suceava, a fost primit ori la ora 2 în audiență de prințul Ferdinand. Audiență a durat pînă la ora 3 și jumătate. Azi s’au distribuit la Cameră proec­tele de lege pentru încetățenirea d-lor: Victor P. Mendel, Avram I. Beligră­­deanu, Stein Moses, Iuliu On­off, Const. Ed. Wachmann, Carol Cosiner, Mic­ail Botez, Andrei M. Polichroniade, dr. Simon Safrin, Naftalea Daniel, dr­. Nach­­mann Pollinger, Richard Pavel Șrifca, Carol Unter, Nicolai St. Mariețianu, Mar­cel Halpern, Albert Adamec, Emanuel Hornstein, Teodor E. Baleș, Lazar E­­deleanu, Carol Adam Repper, Filip Bog­dan, dr. Elias Fischler, Lazar Marcule­­scu, Romeo Girolamo. Ni se scrie din Călărași că admini­stratorul financiar local a luat măsura de a nu se mai percepe nici o taxă de înregistrare la actele de vînzări, de­cît numai atunci cînd o dată cu taxa, păr­țile prezint și recipisa perceptorului re­spectiv de plata pînă la zi a fond­erei imobilului ce se vinde , ast­fel că păr­țile sînt puse d­e drumuri și în imposi­bilitate de a-și vedea și de alte afaceri în ce privește cei din județ. Zilele tre­cute d. Silivestru Teodorescu avocat și, ofițer al stărei civile prezentîndu-se la casă cu un asemenea act și protestînd contra acestei măsuri ca ilegală, a fost nevoit să refere cazul parchetului ca „refuz de serviciu“ și numai după o in­tervenție superioară i s-a perceput taxa de înregistrare fără recipisa fond­ereî. Supunem aceasta d-lui ministru de finanțe care de­sigur va lua măsurile cuvenite. D. eh­. Luca Theodoriu, medic co­munal, a adresat, o circulară, din partea societăței pentru profilaxia tuberculozei, al cărui delegat este, tuturor persoa­nelor cari dețin tichete și liste de sub­scripție, în folosul acestei societăți, de a înainta de urgență sumele adunate, de­oare­ce societatea pentru atingerea scopului său, are nevoe de fonduri. Consiliul permanent, al instrucțiunei în ședința sa de omi, a admis propune­rile făcute de comisiunea instituită de minister, pentru­­ regulamentarea exa­menului de capacitate, pentru maestrele școalelor profesionale de fete, în ceea­­ce privește specialitățile de­ croitorie, rufărie și mode. In ședința sa de eli, consiliul per­manent al instrucțiunei a decis, ca pen­tru ultima oară, să se mai admită căr­țile de curs secundar, trimese spre stu­diere ministerului, după termenul re­glementar, și pînă la 1 Februarie. Aceasta din cauză că pentru acele cărți autorii plătiseră deja taxele cuve­nite. Cărțile vor fi trimese secțiunilor res­pective. Casa Bovi din Bruxelles, a cerut pri­măriei Capitalei concesia pentru insta­larea a trei linii de tramvai­, și anume : O linie care să pornească de la ba­riera Ștefan cel mare—Filaret, care va trece prin strada Polonă, Moșilor și bu­levardul Maria. A doua linie : Abatoriu-Grivița prin cheiul Dîmbo­vița, Plevna și Francmasonă. A treia linie : Colentina­ Pandurilor prin Mihaiu-Bra­vul, bulevardul Ferdinand, Labirint, A­polodor și 13 Septembrie. Meseriașii sobari, zidari și ornamen­­tiști din Capitală cari făcuseră cerere de a li se da voe să constitue o corpo­rației a­parte, au­ renunțat la acea ce­rere și au declarat că intră în corpo­rația vopsitorilor cari s’au­ constituit. Comisiunea industrială de pe lîngă ministerul domeniilor a fost convocată pentru ziua de 15 Februarie. D. căpitan Normand din marina en­gleză a sosit în Capitală și de aci va pleca la Constantinopol. D. Dim­. A. Sturdza, președintele con­siliului de miniștri, a plecat astăzi de dimineață la Constanța, însoțit de d. dr. Gr. Anti­pa, inspectorul general al pes­căriilor. D-lor se vor înapoia Duminică în Ca­pitală. D. Sp. Haret, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, a primit astăzi audiențe la departamentul său. In orașul Șira, din Grecia s’a înfiin­țat un con­sulat român. D. Trofimos, a fost numit consul o­norar, de clasa II-a, în acea localitate. D. maior în rezervă Petre Niculescu din Capitală a fost numit cavaler al ordinului Steaua Romîniei. D. G. Benderli din Constanța, a primit autorizația de a purta insignele ordinului Coroana Prusiei clasa IV-a; încercările ce s’au făcut la manutan­ța centrală a armatei pentru fabricarea conservelor de pește, au dat rezultate destul de satisfăcătoare. Conservele de poște sunt socotite de specialiști cu mult mai bimp de­cît cele de carne. Costul unei cutii e de 50 bani. E vorba ca la manutanță să se facă niște instalații speciale pentru fabrica­rea conservelor de carne. Facerea acelor instalații ar necesita o­ ch­eltueală de vre-o 20.000 lei. Mercur î 3 Februarie se va face la Roșiorii de Vede alegerea consiliului comunal. D-nii C. Dumitrescu și C. Theodo­­rescu, membri în consiliul general al județului Romanați, au demisionat din aceste demnități, primul fiind în con­siliul comunal din Caracal, iar al doui­­lea in cel al orașului Corabia. Consiliul sanitar superior se va în­truni disează la ministerul de interne sub președinția celui mai în virstă membru, directorul general al serviciu­lui sanitar fiind demisionat. Azi s’a distribuit în Cameră proectul de lege asupra organizărei poliției ge­nerale a statului. Azi s’au distribuit în Cameră proec­tele de lege pentru recunoașterea cali­­tăței de cetățean român d-lor: Septimiu, Sever Darin, Vasile Bratu­ și Nicolae Ionescu. De­ asemenea s’au distribuit proectele de legi pentru Încetățenirea d-lor : Leo­­nida Dafontes, Simon Finkels,­­Michel Finkels și Emil Douces. Autoritățile județului Ilfov au operat pînă acum trei arestări, în persoana a trei indivizi, cari cutreerau județul ,­fă­cînd propuneri țăranilor, cu privire la cumpărarea de bunuri mici de la stat. In comuna Tîncăbești din plasa Saa­­ ri­ gov au fost arestați cei doi indivizi cari se îndeletniceau cu facerea unor ase­menea propuneri. Un al treilea individ, anume Geor­­gescu a fost dat pe seama parchetului. Pe de a­lt­ă parte, ministerul de in­terne a comunicat, printr-o adresă con­fidențială, ceea­ ce noi am anunțat mai de mult, celui de domenii că indivizii arestați în județul Aiov erau­ în înțele­gere cu un funcționar de la serviciul vînzărilor bunurilor mici ale statului, spre a estorca de la țărani diferite su­me de bani, ca să facă să li se vîndă mai în grabă parcele din moșiile sta­tului. Directori ai domeniilor făcînd cerce­tări, s’a convins de vinovăția acelui funcționar, d. O. P., care a fost sus­pendat. Afacerea­ a devenit acum de dome­niul parchetului. Conferința pe care d-na Smara o va ține la Pașcani va avea loc Duminică 2 Februarie, iar balul în folosul bibliotecei „Unirea“ din localitate, Sîmbătă 1 Fe­bruarie. Mașina de scris FAY-SHOLES fiind cea mai perfecționată, bate or­care altă ma­șină de scris. Demisia d-Isai #ti*. J*e­trini-Î Galați In privința demisiunea d-lui dr. Pe­­trini-Galațî aflăm oare­care amănunte in­teresante. Directorul general al serviciului sani­tar prezida zilele trecute consiliul sanitar superior. D. Rîmniceanu îi comunică a­­tunci confidențial că ministrul de interne a propus postul său­ la doi profesori. Aflînd despre aceasta, d. dr. Petrini- Galațî șî-a trimes a doua zi demisiunea și d. Lascar î-a primit-o. * In postul de director general al servi­ciului sanitar va fi numit, după toate probabilitățile, d. profesor dr. Manolescu] D-sa a fost azi la ministerul de in­terne, unde a căutat să vadă pe d. mi­nistru Lascar. Cum însă d. Lascar n’a venit azi la minister, d. dr. Manolescu a avut o în­trevedere­ cu d. Nicolaescu, secretarul ge­neral al ministerului. Falsurile de­ la finanțe Un borderou Controlînd dosarele cu borderou­­rile titlurilor de rentă de la minis­terul de finanțe, membrii parchetu­lui au găsit un borderou în baza că­ruia se achitase unui particular suma de 5000 lei, valoarea unui titlu de rentă eșit la sorți. Pe marginea acelui borderou func­ționarul care făcuse plata scrisese următoarele: „S’a achitat din or­dinul d-lui Parizianul Acel borderou a fost ridicat de membrii parchetului, cari vor cere lui Pariziani să dea explicațiile ne­cesare. Respingerea opoziției lui Bally După cum am anunțat Camera de punere sub acuzare a judecat astă­zi opoziția lui Rafael Bally con­tra hotărîrea tribunalului care a con­firmat mandatul de depunere dat contra lui. Camera de punere sub acuzare a respins opoziția menținînd deci pe d. Rafael Bally în stare de arest. Opoziția lui Bol­ar Opoziția lui Belmr, contra hotărîrea de a nu se acorda eliberarea lui pe cauțiune, a fost respinsă ca fiind rău introdusă. Instrucția Instrucția a continuat și astăzi la cabinetul IV fiind condusă de d. jude Săbăreanu și de față fiind d-ni. Tătăranu și Hamangiu. Ast­fel dar, găsindu-ne în fața a două rapoarte de expertiză contradictorii și diametral opuse, cel mai elementar bun simț dieta ambelor părți în litigiu, de a aștepta ca tribunalul — care era se­­sizat — să se pronunțe și să decidă o nouă anchetă. In ziua de 10 Noembrie, s’a procedat la o nouă anchetă ordo­nată de tribunal, la care au luat parte ambele părți. De atunci sunt aproape trei luni și rapoartele n’au­ fost depuse la tribunal, pînă cînd n’a intervenit legațiunea au­striacă, în urma repetatelor plîngeri a soc. ungare. Ministerul de justiție a co­municat cazul prim-președintelu­ tribu­nalului de Covurlui, care la rîndul sau a somat comisiunile de expertiză, a se executa și depune rapoartele constata­re­­lor. Numai ast­fel ați putut ajunge lucrurile d’abia pînă azi, îndată ce vom cunoaște rapoartele expertizei, vom publica acele rapoarte, spre a le aduce la cunoștința cetitorilor noștri. Fantasia Conflictelor de la Cameră Azi la Cameră cu ocazia dezvoltării interpelărei d-lui Beridad­e asupra adminis­trației județului Covurlui, au avut loc cîte­va conflicte și grave altercații personale în­tre cadrele vechi în frunte cu d-nii Jupurescu și Jumancea, pe de oparte și tinerimea ge­neroasă în frunte cu d-niî dr. Radovici și J Diamandi. * B-l V. Gr. Morțun care pre­zida ședința, căutînd să poto­lească aceste intervenții, a fost apostrofat, in protestele Ca­merei, de d-l b­asile­­ Epu­­rescu. In culoarele Camerei dom­nește o vie emoție și se vor­bește, ca consecință a celor întîmplate, de un duel între d-ni. d-l Radovici și Vasile Epurescu.___ T­elegrame­e_Adevăratuî Serviciul de noapte Marea ducesă de Toscana Viena, 80 ianuarie.—­­Marea du­cesă de Toscana și fiicele ei, s’a și reîntors la Salzburg. Delcassé bolnav Paris, 30 ianuarie.—D. Delcassé ministrul afacerilor străine, a fost a­­pucat în mod subit, ieri, de violente dureri de cap, însoțite de o extremă slăbiciune. Un repaus de cîte­va zile îi este indispensabil. . Războiul în Macedonia — înarmările Turciei — Constantinopol, 30 ianuarie. — Două regimente de cavalerie, din corpul III de armată, vor fi prevăzute cu cai mici de Anatolia, pentru a putea servi în regiunile muntoase de la frontieră. Circulă zgomotul că o nouă diviziune de nizami va fi for­mată la Petrichica, între orașul Serres și frontiera bulgară. (A se vedea articolul nostru din pa­gina s­a, intitulat „Viitorul räzboiu“.— N. R.) Conversiunea datoriei publice austriace Viena, 30 ianuarie.­ Camera deputa­ților a adoptat in mod definitiv, conform regulamentului, procesul de lege prin care guvernul este autorizat a converti o parte din datoria publică comună unificată, tit­lul 4.2 la sula, in rentă de 4 la sută. Serviciul din zi Ciocnirea de la Cernavoda După cum v’am comunicat telegrafic dr­, Joi, la orele 11 jum., comisiunile de expertiză în privința scufundare­ va­io­­rului Frantz-Iosef la Cernavoda, au îna­intat d-lui prim-președinte al tribunalu­lui Covurluiu, rapoartele d-lor. De­oare­ce această tristă afacere pa­sionează în­că lumea, și după cum ea nu se va termina așa curînd, Vom reînpros­­păt­a cititorilor Adeverilui, rasele prin­cipale prin care a trecut această afacere, ca să putem fumări mai bine peripețiile prin care ea va trece de acum înainte, a. Să știe că în noaptea de 24 August 1902, la orele 2 și­­ 20 m­. o groaznică ciocnire a avut loc în apropiere de pila a II-a a podului, între poștalul „Frantz- Iosef“ al soc. de navig.­rngare și „Radu- Negru“ al S. F. R. Cel d’întîiu a fost cu desăvârșire scufundat, reușind însă a-și salva pasagerii, grație comandantului acestui vapor d. E. de Pellegrini. Imediat ce îngrozitoarea, veste a ajuns la cunoștința căpităniei portului Cer­navoda, s’a procedat la stabilirea res­ponsabilităților printr’o anchetă a acelei căpitănii. Fiind bănuială că acea anchetă a fost condusă cu părtinire, consulul austro­­ungar care asista pe inspectorul sec. ungare, a protestat la ministerul din Viena. După două zile de la acea coliziune, consulul austro-ungar, autorizat de gu­vernul său, orînduește o contra anchetă și expertiză, și însărcinează cu această pe căpitanii flotei austriace „Hyroni­­mus“, contele Coloredo Mansfeld și Georg, cavaler de Zwierkovschy. A­­ceastă comisiune a stabilit, se zice, după expertizele teh­nice și nautice, precum și după depozițiile martorilor, că căpi­tanul rap. „Radu Negru­, e vinovat în această afacere, pentru că se abătuse de la­ calea reglementară. Prima anchetă făcută de căpitănia portului ne mai putînd rămîne în pi­cioare în urma raportului făcut de ofi­țerii austriaci, direcțiunea serviciului nostru fluvial, solicită și obține de la căpitănie, facerea unei noi anchete, cu care se însărcinează d. locot. comandor Dem. Poenaru. Acesta transportîndu-se la fața locu­lui și procedând la noi cercetări, con­chide că nu căpitanul de pe Radu­ Ne­­gru e de vină de colesiune, ci cel de pe „Ferenz Iozef“, care i-ar fi eșit în cale pe neașteptate. Cu această ocazie d. Poenaru indică și quantum­ul pagubelor suferite de am­bele părți, din care rezultă ca: soc. ungară are o pagubă de lei 482,272 și 65 c. iar S. F. R. 1300 lei. Serviciul de domi ani in Franța Paris, 30 Ianuarie. — Senat. S’a continuat discuțiunea asupra proec­­tului militar de doi anî. Generalul Mercier, fost ministru de războiu, a prezentat un amendament, după care ministrul de războiu va putea re­ține sub drapel un număr oare­care de soldați, în caz cînd reangajările n’ar fi suficiente pentru complecta­­rea efectivelor. Generalul Andre, a combătut a­­mendamentul, declarînd că aplica­­ț­iunea complectă a legei va asigura Franței o armată puternică și în măsură de a răspunde la toate tre­buințele apărărei naționale. Grevă Petersburg, 30 ianuarie.­­ Greva fu­­râtorilor de la țesătoria „Newby“ s’a ter­minat. Starea prințului Frederic Cristian Dresda, 30 ianuarie. — Starea princi­pelui Frederic Cristian, fiul principelui de coroană al Saxoniei, este stațio­nară.. Conflictul din Venezuela Washington, 30 ianuarie.—Nego­cierile în privința afacerei cu Ve­nezuela continuă. Pînă în prezent nu s’a luat nici o hotărîre deci­sivă. Războiul din Maroc Tanger, 30 Ianuarie.—După știri din Fez, liniștea domnește pretutindeni. Nu se știe nimic despre sosirea mei a pre­tendentului. Ministrul de război, Kaid El Mehedi el Menekhi, își­ urmează mersul înainte spre Taza, pentru pacificarea regiune­. Telegrafia fără sîrmă Roma, 30 ianuarie.—■ D. Galimberti, ministrul poștelor și telegrafului, anunță la Senat că va depune mîine un proect de­ lege pentru instalarea la Roma a u­­nei stațiuni de telegrafie fără sîrmă foarte puternică putînd comunica cu Ar­gentina. (Azi! aprobări). Dezmințirea mobilizărilor bulgare Sofia, 30 ianuarie.— „Agenția Tele­grafică Bulgară“ declară că zgomo­tele răspîn­dite în privința mobiliza­­rea a două diviziuni este absolut ne­­adevărată. Cercurile dirigente bul­gare sunt pătrunse­­ de sentimentele cele mai paeînîce și nu se gîndesc de fel la vre-o mobilizare. Advenil A U­PLIX FIXE I MAISON FRAȚII HASAN­I — 66—70, Strada Lipscani, București — MATH W­A T­T17Q • mătăsuri, gazuri și 1 fLUUYMUIM. ^NAGroRip.Bobhil­­ Specializate în COVOARE și STOFE de Mobile 1 INTÎMPLĂRI Din Capitală Hoț arestat. —■ Secția 35 a arestat pe un precupeț anume Ion Vulpoi, care a furat de la un prieten al sau anume Du­mitru Joița suma de 260 lei. Amenințare cu revolverul. — S’a are­stat aseară de către poliții­ de siguranță indivizi­ Stănescu Radu și Ionescu Vasile care în unire cu un al treilea an­ amenin­țat cu revolverul și cuțitul publicul ce se afla în complectul d-lui Gh­eorghe Con­­stantinescu din stradă Caracaș No. 2. Servitoare arestată.­­ A fost arestată la secția 2, servitoarea Anica Iliescu, la care s’au găsit 5 rochii și două pălării de damă furate de la fostul ei stăpîn d. Maximilian Crater inginer din Pitești. Grecia și bandele bulgărești Atena, 30 ianuarie. — Guvernul gre­cesc posedă probe materiale că emisarii comitetelor bulgare încearcă de a înrola pe macedonenii stabiliți în Grecia, în vederea formărei de bande, cari, eventual ar năvăli în Macedonia. Acești emisari sînt cu activitate ur­măriți. Se dezmint știrile răspîndite despre organizarea unor bande grecești, în ace­lași scop. Starea de asediu în Bulgaria Sofia, 30 ianuarie. — Se asigură că generalul Paprikos, ministru de război și, a dat un ordin amenințînd cu pedepsele cele mai aspre pe ofi­țerii cari ar lua­ parte la mișcarea macedoneană. Se asigură de asemenea că sta­rea de asediu va fi proclamată în districtele Sofia, Philippopoli și Kustendil. Pentru popoarele balcanice Viena, 30 ianuarie. — Comitetul vie­­nez, care are de scop apărarea interese­lor popoarelor din peninsula balcanică, comitet compus din deputații clubului slavilor din Sud și din diferite persona­lități, afară din parlament, a exprimat în ședința de ori a Camerei, prin repre­zentanții­ săi, via sa părere de rău­ în privința situațmnei cîtor­va populațiunî din peninsula balcanică. Comitetul dorește ca puterile semnatare ale tratatului de la Berlin, să se silească cît mai repede pentru ca revoluțiunea, ce ar putea isbucni în primăvara viitoare, sau un räzboiu în Balcani să fie evitate. Marea Ducesă­ de Toscana Viena, 30 ianuarie. — Marea Du­cesă de Toscana și fiicele ei, s’au reîntors la Salzburg. Delcasse bolnav Paris, 30 ianuarie.—D. Delcasse, ministrul afacerilor străine, a fost apucat în mod subit, eri, de vio­lente dureri de cap, însoțite de o extremă slăbiciune. Un repaus de cîte­va zile îi este indispensabil. ---- » IU" .............. I București, 30 Ianuarie, 1903 Din cauza sărbătorei americane de erî, bursele din New-York și Chicago, fiind închise, știrile telegrafice nu ne-au sosit. Pe continent observăm o tendință calmă și cu scăderi de prețuri la toate bursele. La Paris, grîul și făina notează cu o centime iar uleiul 25 centime cu scă­dere.­­ Pe piața Londrei grîul e foarte calm și aproape fără nici o cerere din partea cumpărătorilor, ovăzul mai slab și ne­glijat, iar porumbul și orzul au o ten­dință calmă, prețurile însă susținute, s’a vîndut un vapor orz Azof, probabil Mai- Iunie cu 15 - 10 jum. schilling­. Bursa din Liverpool nu trimite o scădere pen­tru grîu de Vi—Vi iar pentru porumb o urcare de Vi cu o tendință susținută. Budapesta continuă a se trimite scă­deri, grîul notează o scădere de 7 chei­lor­, ovăzul și porumbul 6­ ceilor. La noi­grînele superioare în greutate de 79—80 kilograme hectolitru se vînd cu le! 78­—78 chila, cu corpuri străine le! 75—76 chila, predate la moară. Pe piața noastră s-au făcut urmă­toarele­ transacțiuni: 800 chila porumb colorat cu le! 50, predat prompt, la gara Sărulești, 700 chile porumb roș cu le! 53 chila gara Buzău predare i­­mediată și 500 porumb roș cu le! 55 chila predat gara Găești. Desplatat: Soție, copil, soacră, socru, frați, surori, cumnați, cumnate, nepoți, veri, verișoare, au­ durerea de a vă a­­nunța pierderea prea iubitului lor soț, tată, ginere, cumnat, unchiu și văr Sigmund Wieder încetat din viață in ziua de 30 Ianuarie în etate de 46 ani și vă roagă să bine-voiți a asista la ce­remonia funebră care va avea loc azi 31 Ianuarie 1903 ora 2 și jum. p. m. Cortegiul funebru va porni de la locu­ința decedatului, calea Victoriei No. 78 la cimitirul israelit șoseaua Filantropiei, n­ugați-vă pentru dinsul. Compagnie Generale TRANSATLANTIQUE Vapoare Franceze de viteză mare Traversează Oceanul în 6 zile EUROPA în AMERICA via viena, Băle­­s Paris, Havre Representant general pentru România Adolf Solomon București. Strada Doamnei Po. 14. Representant pentru Iași: Banovici et Wech­Sler Str. Ștefan cel mare 5 Epitropia Sinappilori din București a evreilor sfcti Decizînd a da în întreprindere recon­struirea acelei Sinagogi, roagă pe d-nii amatori să se presinte la licitație, ce se va ține în ziua de Î0 Februarie a. c. orele 2 jum. d. a. în cancelaria Sinagogei din str. Sinagoga. Planurile, condițiunile și caetul de sarcine, se pot vedea chiar de acum la d. M. Weitzendorf librar, „ a­nucul student“ Calea Văcărești Ho. 32 în fie­ce zi de lucru, de la orele 9 a. m. pînă la 5 d. a. 11834—5 DINȚI — Pentru cei cu puține mijloace — Extragerea, Plum­buirea Punerea Dinților Artificiali ’Toate fără ducere LA © BS-Ofiî­n ERA A ZILEI ca și ÎHun­taic la Doctor BAUBERGER Strada Central Florescaa Wo. » Intre Flotei Londra și gr. Sf. Gheorghe Prețurile d-rului Bauberger sunt cu­cele mai mici 11702—98 noscute ca Incunoștiințare In conformitate cu regulamentul pentru fabricarea și vînzarea pîinei, decretat prin finalu­­l accret «egal cu No. 2293 din 17 Iulie 1902 și a ordonanțelor comunale cu No. 1329 din 10,Aprilie 1902 și 29115 din 16 August 1902. Subsemnații fabricanți de pîine și jimbră din­ București. Intrunindu-ne am decis a aduce la cunoștința unor­ po­pulație a Capitalei, dispozițiunile luate de Administrație spre a deveni cît se poate de bine și repede cunoscute tuturora: Cumpărătorii au dreptul d­e a pre­tinde și debitantul este obligat să o întărească. PA1H3EA sau JIMBLA în momentul vinzării și, sau să se împlinească lipsa pînă la un kilo, sau să reducă din preț valoarea lip­sei în raport cu prețul Axat pe ki­logram. Prețul FAM­EI astă­zi este 20 bani kilo iar JIMBLA 25 bani kilo. C- Solacoglu, Hristea loan, G. Z. Cusa, I. Păunescu, Alchiadidi Harisiadi, Alex. Tais, H. Caffea, loan Fr­agi, Ionescu, Jany Anastasiu, Theohary Chirapolo, N. D. Miciu, Vasile loan, V. Apostolidi, C. Ghiebiopol, Pandele Gheorghiu, I. Cleanovici, N. Mavro­­pol, C. Niculescu, Ghiță Ilitu, G. Gumă, Păun Ghe­orghe, O. Zotu, loan Sterian, D. Papaiani,­­t. Ștefănescu, C. Antoniu, O Angiel, A. Stoian, Dumitru Constantin, I. Rizescu, Matache Dumitru, Hagii Ioniță, A. Lorovacu, Ioniță Bunică, I. Niculescu, Ni­col­e Gheorghiu, Sava Zoiță, G. Giala, N. Papaianida, D. Voiculescu, Cahal, Geislar, Nicolae Emanuel, Martin Iacob, G. Beicu, Niță Ianaiche, P. Marinescu, Tim­aso Ann,C­­rasin, Ghiță Niculescu și alții, , ; t ț ‘ îi SO—Si Cilii" PONDI­E LAVOR Recomandat Damelor 4 pentru * a albi, catifela și mula­­ pielea obrazuliii și a minelor " „ _ J. smos. 59. Faniil Si -Marîin, PKS ® ® a Dr. STEME­N. CIURCU IX. Pelikangasse.—No. 1O, Viena consultațiuni cu celebritățile medicale și­ cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena. 19spo­ra„ Dr. 3. grossi ăi” după studii speciale făcute în Clini­cele D-rului Boal și ale profe­sorului Senator din Berlin Specialist în Roatele Stomadiuhu dă consultațiuni de la 9­—10 a. m» și de — la 6—8 p. m. — Str. Sf-t« €;lîeo8'g-fec wosí Sö. U6GI din »II TARA TELEGRAME — GIURGIU pa- Eru 30 Ianuarie a avut loc serbarea tronului gimnaziului Ioan Maiorescu La ora 8 jum. dimineața, elevii gimnaziu­lui avînd în frunte drapelul, precum și cor­pul didactic, se îndreptează spre biserica Adormirea, unde­ se oficiază un­ serviciu di­vin, făcîndu-se și sfințirea drapelului. La ora 10 jum. toată lumea se întoarce la gimnaziu unde d. director Droc Barcian în fața d-luî Ghica prefect­ de Vlașca și a unui numeros public, face o schiță biografică a lui loan Maiorescu. După aceea dă cuvîntul d-lui Eftimescu profesor de științe naturale, care cu o dicțiune clară îșî desvoltă con­ferința despre: „Visele ca element de determinare și de prevedere în unele boale“. D-sa după ce a­­rată că există o relațiune strânsă între vise și fapt, împarte visele în 4 grupe: In prima clasă. Vise, în care, cînd simțim dureri într’o parte a corpului, după cît­va timp de la vis se produce în acea parte o lesiune. II Vise în care de multe ori preve­dem boala ce ne­­ va lovi. III Vise, cari con­tinuă după ce ne-am d­eșteptat și ne fac să avem h­atuci națiuni și a IV grupă, vise la epileptici. D-sa după ce face această grupare, reia fie­care grup, dezvoltîndu-le și îmbogețindu-le cu numeroase exemple. Această coferință scurtă și concisei a fost aplaudată de toată lumea. Atît la începere cît și la terminarea con­ferinței, corul gimnaziului condus de tînă­­rul maestru Cernicanu, a intonat mai­ multe cîntece naționale. După terminarea conferințe! invitați! au trecut în cancelaria școalei unde li s’a ser­vit șampaniei Salvador

Next