Adevěrul, aprilie 1903 (Anul 16, nr. 4911-4938)
1903-04-01 / nr. 4911
ANUL I.—No. 9 , LEGI MILITARE In ultima zi a seziunei Corpurilor legiuitoare, a trecut în Cameră modificarea și adăugirea cîtorva articole relative la legea poziției ofițerilor, iar la Senat s’a votat modificarea art. 1, 2, 3 și 6 din legea asupra organizării comandamentelor și legea pentru acordarea de pămînturi, în Dobrogea, veteranilor din războiul independenții, alături cu o sumă de alte legi relative la învățămînt, lucrări publice, finanțe, domenii, comerciu, industrie, etc. Dacă ținta noastră ar fi de a face politică, am inzista poate asupra grabei cu care s’a trecut asupra acestor legi, in ultima zi aseziuneî; lăsăm însă altora această sarcină și ne mulțumim să înregistrăm faptele. Modificările relative la legea poziției ofițerilor prevăd menținerea în cadrele active ale armatei, pe timp de doui ani peste limita de vîrstă, a generalilor de divizie care au luat parte în campanie cu gradul de II.-colonel cel puțin și au fost, la acea epocă, comandanți de unități, ori șefi de servicii la marele cuartier, sau la comandamentele de divizii. Trei dintre generalii comandanți de corpuri de armată îndeplinesc astăzi aceste condițiuni. Pe lîngă acestea, se prevede ca ofițerii deveniți improprii serviciului prin pierderea vigoarei fizice sau facultăților mintale, să poată fi îndepărtați imediat în urma avizului unei comisiuni medicale. Ambele măsuri țintesc la păstrarea în conducerea armatei, a elementelor valide și capabile; urăm însă ca aceste bune intențiuni să nu fie niciodată convertite, printr’o rea aplicațiune, în abuzuri nejustificate. Păstrarea în activitate, peste limita de vârstă, îngreuie înaintarea și este o piedică pentru întinerirea cadrelor, de care armata ar avea nevoi. Eliminarea, în mod sumar, a celor de Tențțî improprii serviciului, deși constitue o măsură drastică — fără nici un morajament pentru familia ofițerilor atingi de o asemenea nenorocire și fara nici o considerație pentru serviciile deja aduse — are cel puțin justificarea de a vei să ușureze sarcinele armatei înzestrînd-o numai cu ofițeri destoinici. Cu toate astea, sunt numeroase cazurile cînd o astfel de măsură, prea riguros interpretată, ar putea da naștere la răzbunări personale și chiar la erori grosolane, cu toată buna-credință a celor chemați a se pronunța în fața unui anumit caz Cste boala nu lasă oare urme simțitoare : debilitări ale organizmului, ce vor împinge pe șefi și comisiuni la reforma, dași peste cîtva timp, în urma unei cure serioase, se poate redobîndi energia pierdută. Este rău a se stabili în mod absolut principiul că rolul statului stă ,în a stoarce, pe orice individ care-l încape în mină, ca pe o lămîe, și de a l amnca, în urmă, ca pe un lucru netrebnic, de îndată ce nu mai poate trage de la dînsul un folos imediat. Prin astfel de măsuri draconice, coata dezmoșteniților crește necontenit și nemulțumirile numeroase se transformă în reacțiuni puternice care zgudua temeliile edificiilor sociale. Iată de ce credem că o asemenea lege avea nevoe de mai multă discuție și mai multă lumină, mai cu seamă la noi, unde legile cele mai bune găsesc o aplicațiune rea și pătimașă pînă la vinovăție. In marea majoritate a cazurilor, legile noastre trebue să cuprindă mai multe măsuri contra celor meniți a le aplica decît contra celor cărora trebue să li se aplice și această condiție legea de față nu o îndeplinește cîtușî de puțin. Legea asupra împroprietăririi veteranilor, în Dobrogea, pare a nu da rezultate cu mult mai fericite și merită, la rîndul său, să fie discutată mai pe îndelete. La intrarea în campania din 1877 se promite pămînt a celor ce vor dezrobi moșia de sub jugul dușmanului. Oamenii își dau viața, scot țara din primejdie și făgăduiala solemnă se transformă în uitare sistematică timp de 25 ani. După atît amar de vreme, ceea ce induioșază stăpînirea, făcînd-o să revină la sentimente mai bune, nu este amintirea obligațiunii contractate, ci protestele celor solidarizați în scopul de a-î împrospăta memoria. In acest mod se poate zice că nu de milă, ci de silă, li s’a aruncat cele 8 hectare de pămînt acordate prin lege. După spusele celor interesați, un hectar de pămînt în Dobrogea nu produce, în cazul cel mai fericit, decît 40 lei pe an. Prin urmare, din 320 lei venit anual ce se acordă astăzi veteranilor, ei vor trebui să subsiste și să plătească anuitățile unei datorii de 640 lei pe care o contractează către declinul vieții. Slabă recompensă pentru trecut și mai slabă încurajare pentru viitor, cînd se va face din nou apoi la umărul nevoiașului, cu care se saltă totdeauna carul înglodat al statului! Iată de ce credem că mai puțină grabă nu ar fi stricat nici în această împrejurare. Legea privitoare la modificarea articolelor 1, 2, 3 și 6 din legea asupra organizării comandamentului nu este atît o chestiune de domeniul tactic — după caracterul ce i se atribue de către unii — căci nimic nu s’a schimbat din ceea ce exista deja în ci mai mult o chestiune, de redacție, pentru a pune de acord prescripțiunile legii cu practica lucrurilor. Circumscripțiile teritoriale au rămas aceleași ; gruparea forțelor nu a suferit nici ea vre-o modificare ; însă, denumirea de divizie de infanterie a dispărut pentru a face loc acelei de divizie de toate armele, după cum și este hotărît prin ordinea de bătie, regulamentul de mobilizare, tratatele de tactică și prescripțiunile cursului de stat-major. Este o simplă formalitate îndeplinită pentru a sancționa și fixa cît mai bine atribuțiunile generalilor comandanți de divizii. Această lege putea trece și fără discuțiune, căci mulți au votat’o dar puțini au înțeles’o, desigur! Redacția „Vieței militare“ inimi H III III si I ll III mu I iii-------------Dragostea furierului (Scrisoare cazonă) Te-așteptam alaltă seară, Credincios la al meu post, Ca să văd dacă vii iară, După cum vorba ne-a fost. Insă tu n’aveau nevoie... De consemn nu mai știai !.... Deși n’ai bilet de voie Și permisie n’aveai.... Nu admit forță majoră! . Eu răspunderea n’o port,... Căci— de cu fi și a mea soră? Trebuia să faci raport. Ți-am lăsat toată ’nlesnirea. Chiar ș’aseară-am așteptat! Te-am trecut, însă, cu firea! Cum văd eu, ai dezertat. Azi, să fii sigură, dragă, Că nu'ți fac nici un rapel. Ca să știe lumea ’ntreagă, Te-am dat lipsă. Ia apel. Și cum vina ’ți-e vădită, Reglementul nu’l aplic, Vi-o pedeapsă mai cumplită Iți trimit, cu acest plic. Iți aduc la cunoștință Că mutații nu’ți voi face, Hotărît, în consecință, Te șterg din control... și pace! Disciplina o reclamă Și eu soiu a o păzi !... Pentru lipsa ta infamă Nici nu dau ordin de zis Insă, ce le va surprinde, E că ’ți-am făcut’o fată. In registrul de partide, Te-am trecut ca declasată. p. conformitate Furiei Pinteanu (După „Peneș Curcanul“. Martie 1897) —————— !ncrucișătorul Elisabeta O comisiune tehnică militară a fost săptămîna trecută la Constanța, în scop de a examina și hotărî, în unire cu comandamentul marinei noastre militare, chestiunea înlocuirii armamentului încrucișătorului Elisabeta, care începuse a se demoda. Deciziunile acestei comisiuni nu ne sînt încă cunoscute. Metodele de instrucție La 24 și 25 Martie terminîndu-se perioada de instrucție a recruților armatei permanente, privitoare la școala de soldat, și urmînd a se trece inspecția comandantului batalionului 2 vînători asupra acestei instrucții, sîntem informați că domnul ministru de război, secretarul general al ministerului și încă cîțiva ofițeri superiori din garnizoana București, î-au făcut distinsa onoare de a asista în această inspecție. Impresiunile cu care s’a și întors ne-au rămas încă necunoscute; dar, cum cazul e fără precedent, merită să insistăm puțin asupra sa. Domnul ministru de război, pe cît știm, și-a făcut studiile în Germania; fiul său și-a complectat instrucția sa militară în aceeași țară; domnul ministru mai este promotorul, susținătorul și executorul ideii de a se trimite cît mai mulți ofițeri romîni să se adape la doctrinele armatei germane. Ideia aceasta a fost pentru prima oară pusă în practică la 1896, așa că mai mulți din tinerii ce au fost trimiși de atunci încoace, s’au reîntors în țară și sunt necontenit stimulați pentru a traduce în practică doctrina căpătată în școlile pe care le-au urmat. Credem că li se cere prea curând restituirea capitalului plasat în această întreprindere. Toți sunt încă prea tineri, sub-locotenenți, numai fiul d-lui ministru de război are gradul de căpitan. SOPLUSTENT GRATUIT Ba Jfon 2011 al Ziarului „APEVERKI“ NECROLOFT In cursul lunei Martie, au încetat din viață, în garnizona București, căpitanul Meleca Ion din batalionul 7 vânători și administratorul clasa I (căpitan) Berbescu Ioan, șeful depozitului de furaje al garnizonei și comandantul companiei a doua de subsistență. ___________ REDACpI : Strada Sărindar Io. 11 . APARE EST FIECARE LINA IMINSTRAȚIA: Strada Sărindar Io. 11 . Ml • B—I Ei sunt prea mici în grad pentru ca să poată lua o îndrumare personală și s’ar face poate chiar o greșeală neiertată, erijîndu-i de pe acum în conductori și organizatori de curente nouî în materie de comandament. In batalionul 2 vînători se găsesc actualmente mai mulți ofițeri romîni dintre cei ieșiți din școalele germane, și dacă nu ne înșelăm, au fost dați chiar cu toții în aceiaș companie—ceea ce explică atențiunea deosebită pe care a acordat-o domnul ministru acestui batalion, în care s’a dus să inspecteze o anumită unitate. Nimeni nu se poate înșela asupra acestui punct! Dacă intențiunea domnului ministru de război este de a creia școală în armată, credem că cel mai bun lucru ar fi: să lase această grijă evoluției naturale ce trebue neapărat să rezulte din dispozițiunile luate de d-sa și să nu se încerce a creia o doctrină oficială, pornită pe calea nefirească, de jos în sus. Să permită ofițerilor pe care-î oblăduește cu înalta sa solicitudine să cunoască în deaproape și soldatul cu care au să lucreze și nevoile armatei, în care de-abia acum au început să servească, pentru ca atunci cînd vor ajunge, de drept, șefi și conductori, să știe ce direcțiune să ia și ce măsuri să aplice. Inspecției pe care a făcut-o, sau la care a asistat, nu trebuia să i se dea un caracter de oficialitate, iar tinerilor ofițeri urmează să li se insufle principiul că propria lor stăruință și capacitate vor servi singure să-i recomande și să-i împingă înainte, iar nu patronajul autorităților superioare, care ar putea creia nemulțumiri, la un moment dat. Din parte-ne, îndemnăm pe ofițerii ce vor să reprezinte bine școala romînă, să nu se descurajeze și să pună atîta rîvnă și atîta stăruință încît—dat fiind avantajul pe care l-au, de a-și cunoaște țara și nevoile ei—să concureze cu izbîndă pe cei ce ar fi dispuși să creadă că destinele acestei armate sînt încredințate stelei lor norocoase. Ofițerilor veniți din școalele germane, pe care-î cunoaștem muncitori, zeloși și modești, le recomandăm să-șî îndeplinească în conștiință datoria, ferindu-se pe cît vom putea de a se ameți prea de timpuriu cu tămîia oficialității. __________________Trapier Libertatea condeiului Jurnalul „La trance militaire“ a deschis o anchetă în regulă, cerînd opiniunile celor mai de valoare militari, oameni politici și de legi asupra importantei chestiuni de a ști dacă militarului îî este permis să trateze și să atingă, pe calea publicității, pe propria sa răspundere și în limitele unei riguroase obiectivități, chestiunile ce interesează armata, fără a pasiona politica. In limitele acestor restricțiuni, mai toate opiniunile exprimate sînt pentru libertatea condeiului, care întărește, întreține, pregătește și deschide calea libertății de gîndire, fără de care omul nu este decît o mașină viețuitoare. Am dat, în numărul trecut, părerile d-lui Gotteron, senator, și ale generalului Philebert. Iată acum ce crede, în această privință, generalul Sounois: „...Se poate spune că ofițerii noștri au dat dovezi de capacitate și erudițiune. „Or, astăzi fiecine își ia libertatea de a vorbi și de a scrie, nepregătit, asupra chestiunilor ce interesează armata; toate sînt atinse, cu o nemărginită ușurință : organizație, efective, durată de serviciu, metode de instrucție, recrutarea ofițerilor,.... ceea ce nu contribue puțin la răspîndirea părerilor false și periculoase. „Nu este oare ciudat ca tocmai personalitățile cele mai competente, ofițerii, să fie reduși la tăcere ? N’ar fi logic ca să li se recunoască și lor dreptul de a’șî arăta părerea în chestiunile de actualitate pe care le cunosc mai bine decît oricine?... „In definitiv, cred că autorizațiunea prealabilă aparține domeniului învechit al centralizării exagerate, al reglementării excesive și că suprimarea acestei prescripțiuni ar prezenta mai multe avantaje decît inconveniente". Generalul Jacques îșî exprimă și d-sa părerea, în următorii termeni: „...pretutindeni se laudă inițiativa privată și, în toate împrejurările, această inițiativă este zugrumată. „Astăzi încă, cu toate progresele cele mari ce s’au îndeplinit, militarul, care vrea să scrie, nu este liber de a o face. „Concluzie: lăsînd de o parte politica și pe șefii, nu văd decît avantaje în a se acorda ofițerilor libertatea de a scrie, fără autorizație prealabila“". Lt.-colonelul Rousset, cunoscut în de ajuns la noi, prin importantul său tratat asupra războiului franco-german, zice și el : ,,,.,Să li se interzică de a trata chestiunile politice, înțeleg, deoarece Constituția a suspendat drepturile lor electorale. Dar cînd vor să se ocupe de lucruri privitoare la meserie, sau să trateze chestiuni istorice, filosofice și altele, este un adevărat abuz de putere ca să-i supunem la acelaș regim escepțional pe care canoanele îl impun Benedictinilor sau Dominicanilor“. Domnul Tournier, deputat, spune că : „...Intriadevăr, ministrul nu prea are timpul să citească toate propunerile și astfel se pot vedea lucrările unui ofițer general, sau superior, examinate și criticate de un căpitan oarecare de prin vre-un biuron al ministerului. „Ofițerul nu trebue ținut sub epitropie, el trebue să aibă putința de a-și exprima toate ideile și de a suporta toate urmările acestora. „Sunt clar pentru libertate, cu singura restricțiune ca să nu se poată publica nimic cu privire la mobilizarea sau concentrarea armatei de către cei ce lucrează în minister sau staturi majoare“. Generalul Pierron, un erudit scriitor militar, emite următoarele opiniuni : „După războiul nenorocit din 1870-71 un om de mult simț și de o înaltă capacitate, generalul Paré, într’o broșură întitulată Nos Revers, făcu să reiasă cît räț ne-a pricinuit faptul că eram opriți de a scrie și de a publica articole sau memorii privitoare la armată, fără autorizare prealabilă. „...Pe cîtă vreme dreptul de a scrie nu va fi recunoscut, pe cîtă vreme responsabilitatea va fi deplasată, atribuindu-se corectorilor iar nu autorului, literatura noastră militară nu va putea să înlăture stînca lui Sisif, care o apasă. Prin urmare, discuțiunea reformelor nu va putea fi decît incomplectă și timidă“. Opiniunea d-lui Le Hérissé, deputat, este următoarea : „...Sunt pentru libertatea de a scrie precum sunt pentru libertatea de a crede și de a gîndi. „Numai aceia se pot împotrivi cari se îndoesc de tactul și de măsura pe care ar ști să o pună ofițerii noștri, în exercițiul acestei libertăți.“. Ne oprim deocamdată aci, adaogînd că, pe cînd Austria, Germania și Rusia lasă ofițerilor libertatea de a scrie, pe cînd în Franța spiritele cele mai luminate recunosc temeinicia unui asemenea drept, la noi—de-abia de vre-o cîțiva ani—s’a reglementat un fel de censură, care interzicea ofițerilor armatei active de a publica orice, fără o prealabilă autorizare a ministerului, iar pentru publicațiunile revistelor militare, face răspunzătoare comitetele de redacție ale acestora—ceea ce le dă un caracter de oficialitate, o notă monotonă și impersonală care contribue mult la nesuccesul de care se bucură în cercurile ofițerilor. Cu alte cuvinte, pe această cale am realisat, de curînd, un mare progres retograd. Monumentele române Toc din Bulgaria13 Ne ținem cuvîntul de a continua cu descripția celorlalte monumente ridicate de guvernul român, în amintirea luptătorilor căzuți, pe timpul luptelor contra turcilor, la 1877—78. Pe spațiul rămas liber între reduta Grivița No. 2 și șanțurile de apropiere făcute de soldații noștri, cu fața spre Pe o placă de marmură, așezată pe Una din fețe, se poate citi : „Cine luptă vitejește, nemeritor îi rămâne numele“. Era vorba ca, la acest monument, precum și la capelă, să se complecteze inscripțiunile cu numele ofițerilor, numărul oamenilor căzuți și corpurile din care faceau parte. 1) Vezi No. 8 al „Vieței militare". Pe cîmpul de la Plevna încă un monument, asemănător cu cel de la Grivița, dar ceva mai mic, se găsește la Opanez. Pe placa monumentului stă scris : „Romînia luară această redută, împreună cu 6 la 8000 prinși și 18 tunuri, în ziua de 28 Noembrie 1877“. Mai frumoase sînt monumentele de la Ra- Monumentul soldaților în hora și de la cimitirul de la Smîrdan Smîrdan. Arhitectura lor, după cum se vede în schiță, este mai bogată. Soclul este de piatră cioplită, corpul monumentului de granit cenușiu închis, iar statua de bronz. In jurul monumentului sunt stîlpi de piatră, legați cu lanțuri. Plăcile cu inscripții sunt mai numeroase. Pe placa No. 1 scrie: „Anul mântuirii 1877“. Pe placa No. 2 : „Dumnezeu a voit ca din sîngele vărsat de voi să răsară neatîrnarea Romîniei“. Pe placa No. 3 : „Dîndu-vă viața bărbătește, ați dat viață țării voastre, și libertate Bulgariei“. Pe placa No. 4: „Pentru patrie și pentru Domn căzuți pe cîmpul datoriei“. Fericiți cei ce știu să moară într’un chip nemuritor“. Pe placa No. „Nici o jertfă nu-i mai mare, cînd dînsa este săvîrșită pentru apărarea dreptului și mărirea neamului“. Națiile care înalță pe cei ce cu credință le slujesc își asigură viitorul“. Pe placa No. 6 : „Romînia recunoscătoare nu va uita niciodată că ceea ce se dobîndește prin luptă crîncenă, se păstrează cu sfințenie“, „Din stejar, stejar răsare, iar din viteji, viteji naște“. Monumentul de la Rahova este așezat pe o înălțime, în apropiere de orașul cu acelaș nume, cu fața către Dunăre și poate fi văzut din orașul Bechet. In apropierea monumentului, pe locurile unde sînt îngropați soldații, s’au mai pus zece cruci de marmură, așezate pe soclu de piatră, avînd forma ce se vede în schița alăturată. Monumentul de la Smîrdan n’a putut fi făcut să se vadă din Calafat, din cauza depărtării acestei localități de Dunăre. In cimitirul din marginea satului, unde s’au îngropat ofițerii și soldații căzuți în acea localitate, Íi s’au ridicat, de asemenea, cite un monument. Pe placa ofițerilor stă scris : „Cei d’întâi la primejdie trebue să fie și cei d’întîiu la o glorioasă amintire“. Iar pe cea a soldaților: Voi, soldați, temelia oastei romîne, vouă vi se cuvine cinstea și dragostea țării“. Inaugurarea tuturor acestor monumente s’a făcut, cu mare pompă, la 30 August 1883, iar la fiecare aniversare a acestei date, precum și la aceea a zilei de 8 Octombrie, se fac rugăciuni în capela romînă de la Plevna. Autoritățile bulgare au luat în primire monumentele, încă de acum 20 de ani, și se ocupă cu paza și întreținerea lor. Fondul ajutoarelor, din care s-a acordat mai ales despăgubiri pentru pierderi de cai, este de..................... 125.840,66 Fondul de rezervă,din care se acoper sumele rămase nerambursate din împrumuturile acordate membrilor decedați, este de..................... 25.000,00 Fondul depozitului de cai atinge cifra de . . . . . 104.501,80 Fondul dobînzilor, constituit din beneficiile sumelor împrumutate ofițerilor, în cursul anului, din care se plătesc dobînzile depunerilor permanente și timporale, precum și cheltuelile de administrație, se urca la 122.708 lei 25 b, din care, scăzîndu-se cheltuelile, rezultă beneficiul nete de 72.889 lei 29 h. Din acest beneficiu a fost complectat fondul de rezervă și fondul ajutoarelor, rezervîndu - se suma de:............................... 15.653,97 Fondul instituțiilor, destinat pentru înființarea unui institut de educație a fiicelor militarilor, a rămas tot de 6.339,90 __________ Total 1.286.735,20 ȘTIMI MILITARE Examenele pentru admiterea în școala superioară de războiu s-au terminat. Rezultatul a fost înaintat ministerului care urmează să aprobe hotărârile comisiunii examinatoare și să publice, prin Monitor numele celor admiși. •î* Un fapt curios s’a produs în armata engleză, în urma războiului sud-african, deși pierderile în ofițeri au fost destul de numeroase în timpul celor trei ani, cît a durat campania, în loc să se producă vacanțe, s’a constatat—după încheierea păcii—un număr însemnat de ofițeri supra-numerari. Aceasta din cauză că foarte mulți din ofițerii de rezervă și de miliții, cari au fost mobilizați, au uzat de dreptul ce le acordă legea, cerînd să fie menținuți în cadrele armatei active. Englezii au fixat în modul următor organizarea artileriei lor de cîmp . Fiecărei divizii de infanterie i se afectează cîte două divizioane de artilerie de cîmp, de cîte trei baterii (cîte un divizion pentru fiecare brigadă). Artileria de corp de armată constă dintr-un divizion de artilerie călăreață, un divizion de obuziere de cîmp și dintr-un divizion de tunuri grele. Din fiecare divizion de artilerie face parte integrantă cîte o coloană de muniții. Generalul-maior von Hoffmeister, comandantul brigadei a 55-a de infanterie germană, a ținut de curînd, ofițerilor din garnizoana Karlsruhe, o foarte interesantă conferință asupra luptelor sale în China. El comandase, pe timpul revoltei boxerilor, regimentul 4 de infanterie cstasiatică și a avut ocaziunea să lupte serios la Kuang-Ciang, așa încît era mai în măsură să cunoască lucrările decît mulți dintre cei ce au luat parte la expediție. Elevii școalei politehnice din Franța cari în timpii din urmă fuseseră îndepărtați din școală și trecuți în regimentele de artilerie, ca pedeapsă disciplinară, pentru actul de nesupunere de care se făcuseră vinovați, au fost grațiați și reprimiți din nou, cu ocaziunea aniversării a 100 de ani de la nașterea lui Edgard Quinet. La cursurile ce se vor ține anul acesta, în lagărul de la Chalons, asupra tragerii la distanțe mari, sunt destinați să asiste 60 ofițeri superiori din toate armele și un anumit număr de generali. Le permite și celorla alțî ofițeri de a urmări aceste cursuri, cu condițiune ca să plătească singuri transportul. Ofițerii vor fi împărțiți în trei serii, urmînd fiecare cîte 10 zile, în lunile Aprilie, Mai și Iunie. * Pentru serviciul ordonanțelor ofițerilor călări din infanterie, ministerul de räzboiu francez a luat dispoziția ca, în fiecare an, cîte 20 soldați din contigentul cel mai nou, din fiecare regiment, și cîte opt din fiecare batalion izolat, să fie trimiși, pe timp de șase săptămâni, la un regiment de cavalerie ușoară, sau de dragon!, unde să învețe cum să îngrijească de cai și să încalece. * Examenele pentru gradul de ofițer superior, în Austria, se vor ține anul acesta în trei serii, aproximativ de circ* două luni, începînd din Aprilie. Sînt înscriși pînă acum 192 căpitani, dintre cari 159 pentru înaintarea normală și 33 pentru înaintare excepțională. Cea mai mare vechime în grad a acestor căpitani datează de la 1 Noembrie 1894. Nici un căpitan, dintre cei propuși pentru înaintare excepțională, nu are o vechime mai mică de 9 ani, în grad. ❖ Comitetul inspectorilor generali continuă a se ocupa cu întocmirea tablourilor de înaintare în armată. Nu s’a terminat încă cu hotărîrile luate asupra ofițerilor inferiori și înaintărilor la gradul de maior. Un principiu pare a se fi stabilit, cu prilejul discuțiunilor din acest an , acel al înaintărilor pe arme, repartizîndu-se, în mod echitabil, vacanțele budgetare între deosebitele arme și servicii, în scop de a se putea da mai multe locuri promoțiilor nefavorizate de șansă, într’o anumită armă. * Se pare că Anglia va distribui în curînd infanteriei sale o nouă pușcă cu repetiție fabricată în uzinele de le Enfield; primele stocuri au început deja să fie puse în serviciu. * Instrucțiile relative la aplicarea budgetului, pe exercițiul 1903—1904, cuprinde prescripțiunea că: toți ofițerii generali și superiori aflați în activitate de serviciu, cu drept la soldă, vor primi lunar, sub titlul de indemnitate de echipare pentru manevre și concentrări, o alocații specială, prevăzută în recapitulare generală a budgetului. Această indemnitate nu va fi supusă la reținerile de 10 și 5 la sută. Regele a asistat ori, pe cîmpul de tragere de la Comana Dadiloiu, la niște experiențe de tragere cu tunurile Krupp, model nou, care au fost supuse în tot timpul sernei, la numeroase și variate încercări. Concentrarea de primăvară Amănuntele concentrării de primăvară care încep anul acesta la 15 Aprilie, se vor hotărî de către comandanții de corp de armată și acel al divisiei active, în baza următoarelor norme: 1) La această concentrare vor fi chemați : toți recruții trupei cu schimbul contingentul 1903 din infanterie și cavalerie; toți recruții aceluiaș contingent, destinați trupei permanente, dar cari, din deosebite motive, au format prisosul contingentului și nu au putut fi încorporați de la 1 Noembre 1902. Acest prisos se va înscrie definitiv în trupa cu schimbul. Afară de aceștia, se vor mai chema la concentrare și oameni din trupa cu schimbul din contingentele mai vechi, cari nu au putut lua parte la concentrările trecute, din cause deosebite. 2) Toți recruții infanteriei vor fi concentrați la reședințele unde li se află batalionul din care fac parte, afară de acei ai batalionului permanent din regimentul Mircea No. 21 cari vor rămîne la Ploești. 3) Oamenii concentrați se vor transporta cu calea ferată, astfel ca în seara de 14 Aprilie să fie prezenți la corp. 4) Recruții regimentelor de cavalerie cu schimbul se vor concentra în tabere de instrucție, la reședința regimentelor; acei ai regimentelor permanente vor fi pe cît posibilea sarmați. 5) Recruții din infanterie nu au drept la transportul cu calea ferată dacă compania teritorială căreia aparțin prin recrutare se găsește la mai puțin de 40 km. de reședința regimentului. In acest caz recruții se duc direct la regiment, dacă distanța este mai mare ca 40 km, ei se vor presenta la companii, care îî vor transporta la regiment. Recruții din cavalerie se vor presenta la reședința escadroanelor respective, de unde vor fi transportați cu calea ferată. 6) Asemenea măsuri se vor lua și la desconcentrare. 7) Recruții aparținînd cavaleriei, car nu au încă cai, vor fi lăsați pe la casele lor , însă acei ce nu vor depune banii, pînă la începerea concentrării, vor fi trecuți în trupa permanentă. 8) Cei ce vor sosi la corp după 15 Aprilie vor fi ținuți 60 zile întrebuințîndu-se, după desconcentrarea celorlalți, la batalioanele și escadroanele permanente, în serviciul de garnizoană. 9) Dintre toți recruții trupei cu schimbul chemați la această concentrare, corpurile de trupă vor alege pe cei mai voinici și mai puțin trebuincioși familiei, pînă la complectarea numărului de oameni de cari au nevoie pentru atingerea efectivului de mobilisare. Toți aceștia vor fi trecuți în carnetele respective, ale companiilor și escadroanelor și vor fi ținuți la concentrare pînă la 15 iunie a. c. Ceilalțî recruți, cari prisosesc, vor fi desconcentrațî pe ziua de 4 Mai. La condițiuni egale, se va ține socoteală și de numărul sorțului, oprind pa cei ce au tras un număr mai mic. Alegerea se va face prin ordin de zi pe brigadă,după propunerea comandantului de regiment, care va lua avisul comandantului companiei teritoriale și al medicului. In schimb, cei ce vor fi ținuți pînă la 15 Iunie vor fi scutiți cîtva timp de paza frontierei, sau de instrucția de Duminică. 10) Concediile ofițerilor și trupei se suspendă în această perioadă. Toți combatanții vor lua parte la concentrare, nelăsîndu-se de cît cîte un ofițer la companiile de frontieră și la escadroanele ce au armăsari de-ai statului în afară de reședința regimentului. 11) Recruții, ce nu vor avea loc în cazarmă, vor sta în barace sau corturi conice, neîntrebuințîndu-se corturile individuale decît la neajungere și atunci făcînd să alterneze oamenii ce se vor servi de dînsele. 12) Progresia instrucției de urmat se află deja stabilită. In ultima perioadă se vor face cît mai multe aplicații fni de serviciu în campanie și manevre. 13) Instrucția recruților trupei cu schimbul nu va influența asupra mersului instrucției recruților permanenți, --------------------* <nt»-MB3r«mint...——A. Din crucile de la Hahova și Smîrdan 5 : Monumentele Rahova și Smîrdan Monumentul de la Grivița No. 2 -Monumentul ofițerilor în cimitirul de la Smîrdan Casa de economii, credit și ajutor a ofițerilor Darea de seamă asupra mersului și operațiunilor acestei case, în cursul anului 1902, ne arată că numărul membrilor sei a crescut de la 3208 la 3321 și că pornind la 1 ianuarie 1902 cu un capital de 1.040.876 lei 36 b. a realizat un beneficiu neto de 72.889 lei 29 b. pe lângă care adăogîndu-se nouile depuneri ce s’au făcut, capitalul s’a ridicat, pentru 1 Ianuarie 1003, la 1.286.735 lei 20 bani. Capitalul membrilor casei, format din depunerile de 2 la sută din soldă și pensie s'a ridicat, pentru 1 Ianuarie 1903, la ................................ 574.745,40 Sumele depuse temporal de către corpuri, servicii și membri este astăzi de , . 434.6*3.47 1 Aprilie 1903