Adevěrul, mai 1903 (Anul 16, nr. 4939-4968)
1903-05-01 / nr. 4939
ANUL L—No. 131 MIȘCAREA REDACȚIA : Strada Sărindar Sto. 111 gonnumroHavmti»I »APEYHIl üfri“ *ECONOMICA APARE IN FD3CARE RERCURI ADMINISTRAȚIA: Strada Sărindar Ho 11 CRONICA FINANCIARA Agitație. — Renta în urcare. — Creditele.— Cuponul firalelor.— Imprumutul Capitalei. — Acțiunile. — Banca Națională. — Scontul. — Banca Agricolă și Banca de scont.— Societățile de asigurare. — Banca generală. Saptamína noastră financiară a fost din cele mai agitate. Debutând sub auspicii admirabile cu o tendință de fermitate destul de pronunțată în majoritatea valorilor noastre, ajunge pe la mijlocul ei a fi grav înrîurită de zvonurile alarmante ce ne-au parvenit din Orient și găsește totuși chipul de a încheia cu cursuri susținute, cu noi și frumoase perspective de urcare. In adevăr, telegramele ce ne sosesc nu sînt în destul de liniștitoare. Atmosfera în Balcani ca și în Turcia este prea mult încărcată și nu nimic ar putea să o facă imposibilă chiar. Totuși, dacă căutăm a ne da bine seamă de situație, putem ușor vedea că pericolul cel mare al războiului nu este tocmai inevitabil. Din acest punct de vedere cel puțin, temerile par neîntemeiate și întorsătura pe care ați luat-o lucrurile la bursa noastră și în tîrgul nostru financiar este cea mai nimerită.* . Rentele noastre suferă mici variațiunî neînsemnate în cotarea lor la marile burse europene și nota dominantă este aceia a urcărei. De altmintierea la cursurile actuale ar fi copilăresc de a mai cere și pronostica urcări nouă. Instituțiunile noastre de Credit Funciar și Urban urmează cu multă asiduitate încasările ratei de 1 Mai st. n. la împrumuturile în curs.. Creditul rural care dispune deja de sume însemnate va începe în curînd plata cu anticipație a cuponului .de Iulie 1903. E a doua oară deja cînd grație intrărilor regulate Creditul rural își plătește cu aproape 1 și lun. lună înainte cuponul său. Aceeași măsură se ia și pentru scrisurile eșite .la sorți în tragerea de acum 2 săptămînî. Igi Se așteaptă cu multă nerăbdare momentul subscriere! la noul împrumut al orașului București. Lucrurile însă se țin încă sub secret și nu s’a aflat decît că Banca Națională ar fi făcut un avans de 4 milioane penW plata cuponului de Mai a șmut alt împrumut și pentru alte sume de care comuna avea nevoe urgentă. Cu tărăgănirea lucrurilor se face pieței noastre un mare rău, deoarece publicul în loc să-și plaseze disponibilul, de obicei îi așteaptă subscripția, care însă nu se mai arată ,și ale cărei condițiuni sunt încă în mare parte necunoscute. Cu sperămată în săptămâna viitoare ele vor fi date publicităței. Tîrgul acțiunilor este în genere nesusținut. Din cîte se știe, acțiunile Băncii Naționale a Romîniei cîștigaseră puțin în ultima săptămînă, grație unor cereri însemnate atit pe piață cît și în afară. Cursul lor însă în urmă a revenit de la 2320 la 2300, ba chiar la 2295. Posibilitatea unor nouî scăderi nu este deloc exclusă. Beneficiile nete ale acestei instituțiuni de credit comparate cu acelea ale anilor trecuți, sunt în continuă descreștere și aceasta este o consecință naturală a lipsei de afaceri ce se resimte în piață. Cursurile efectelor fiind prea urcate, publicul nu găsește conveniență a face avansuri pe depozite și scontul care formează fondul operațiunilor băncii nu este alimentat de comerțul nostru.Nici rimesele, devizele streine nu sunt în activitate din pricina lipsei exportului de porumb și a totalei lpse de rapiță în recolta 1903. Acțiunile Băncii agricole și ale Băncii de scont sunt tot slabe. Bunul efect produs de publicarea bilanțului Băncii agricole a și dispărut și aceasta din pricină că speranțele unui dividend pentru anul curent sunt perdute. Acțiunile societăților de asigurare sunt ferme. Dotarea lor se face încă cu cuponul anului 1902. * Adunarea generală a acționarilor Băncii generale române a avut loc săptămînă trecută și s-a dat descărcarea cuvenită consiliului de administrație de gestiunea sa pe anul 1902. Afacerile de bancă, comision, incase, avansuri pe efecte și mărfuri și alte operațiuni de natura acestora, care formează ocupațiunea de căpetenie a Băncei generale, afi dat un beneficiu însemnat și la înălțimea sacrificiilor direcțiunei, din nenorocire însă acest beneficiu a fost în întregime absorbit de paguba ce ramura cerealelor pe care Banca a abordat’o în ultimii 2 ani, a dat’o, ramură pe care însă a și desființat’o spre a se deda cu mai multă rîvnă și succes afacerilor de bancă pură. Au fost realeși în consiliu membrii eșiți la sorț, iar în locul unuia decedat și a două membri demisionați care sunt în actualul cabinet, au fost aleși d-ni: Al. Baicoianu, V. Xanto și principele Știrbei. Direcțiunea societății „Generala“ de asigurare va propus adunării generale distribuirea unui dividend de 12 lei la fiece acțiune de 200 lei. Comunicarea acestui fapt ne dispensează de orice comentar; vom aminti, totuși că direcțiunea a reușit să servească acționarilor săi acest dividend, nu majorînd cursul efectelor ce are în portofoliu, (cum s’a făcut la cele alte societăți) curs prin sine capabil de variațiuni și scăderi, ci grație unor rezerve speciale pe care le-a făcut în acest scop în ultimii ani. Grija tuturor administratorilor societăților pe acțiuni trebue să fie în special aceea de a face ca dividenda să fie aproape fixă și fără fluctuațiuni însemnate, cel puțin în jos. Cei de la Generala au reușit în acest sens.. La apariția bilanțului vom vorbi de el mai pe slarg. D. Lanranție pînă la punerea în exploatare a liniei. Au fost aleși ca membri în consiliul de administrație : I. G. Ciurea proprietar din Focșani; Teodor Cincu, proprietar din Tecuciu; I. Gheorghiu, inginer industrial, Ploești; V. Apostoleanu inginer, proprietar, Focșani; I. Mincu architect, București; I. Simionescu-Rîmniceanu, deputat Focșani; Dimitrie Darvary, inginer București; Simion Simionescu, proprietar Focșani ; N. Gabrielescu, arhitect, București. Ca censor pe d-nii: I. I. Langa, proprietar, Focșani; N. Galea inginer, București; Anton Cristof, comerciant, Focșani. Ca censorî supleanți pe d-nii: O. Paraschivescu, inginer, Focșani; Gr. I. Hanacig, proprietar Focșani; Panait Georgescu, advocat, Focșani. Director a fost ales d. Gabrielescu. Dacia Romînia își publică darea de seamă și bilanțul, care se prezintă la oare räu, după cum am putut prezice din vreme. In ramurile elementare pagubele au fost de șapte milioane, exact de 7.201.806 leî. Dar nu trebue să se alarmeze nimeni și e caracteristic pentru minimul risc ce-l suportă societățile de asigurare că cu toate aceste enorme pagube, societatea nu are la contur profit cu perdere reală decît la grindină 617,851 lei, la transport 419,380 leî și la accidente 1035 lei, în total 1.038.267. Deoarece ramura incendiului și vieței au dat un profit de 456.025 lei, rămîne din afacerile de asigurare o perdere de 582.241 lei. Cu toate acestea societatea sa putut destina o dividendă de 16 lei sau 8 la sută din valoarea nominală a fiecărei acțiuni. Aceasta mulțumită faptului că secțiunea centrală adică administrația vastelor domenii—o afacere cu totul specială care s-a desvoltat și se dezvoltă în tăcere la Dacia—a dat un excedent de 985.095 lei. FOAICIARE Banca Națională.— Situațiunea sumară pe ziua de 19 Aprilie 1903. Rezerva metalică de aur este de 93.949.275 leî, cu vreo 25 milioane lei mai mare ca la data corespunzătoare a anului trecut. Portofoliul este de 34.475.355 lei, cu patru milioane mai mult ca la data corespunzătoare a anului trecut. împrumuturile pe efecte publice sunt de 10.598.161 lei, cu cinci milioane mai mici ca anul trecut. Conturile curente cu 1.688.299 lei au scăzut față cu anul trecut cu vre-o 18 milioane. Bilete de bancă în circulațiune sunt de 157.980.880 lei față cu 149.034.140 lei în anul trecut la data corespunzătoare. Vrancea este titlul unei societăți române care are de scop să construiască și să exploateze calea ferată din inițiativă privată Mărășești-Panciu. Capitalul social este de 500.000, leî împărțit în 2500 acțiuni la purtător a 200 leî fiecare. Deocamdată s-au emis numai 1925 acțiuni pentru suma de 385..000 lei. Aportul social ce a adus d. Nicolae Gabrielescu concesionarul liniei, expropierile plătite de d-sa, convenția cu c. f. r. etc. a fost acoperit cu 725 ,acțiuni pe deplin vărsate representînd o sumă fixă de 145000 lei. Din aceste acțiuni 400 se vor reține ca GALOTERIA REG. UNGARA 11.©.©00 Sosuri 55,000 Câștiguri Câștigul cel mai mare in cas de noroc Corone 1.000.000 Corone Comandele să fac inaintînd costul prin mandat poștal, prin mărci poștala în scrisoare reg comandată sau prin ramburs.1 Comenzile se execută prompt și discret de Casa de Bancă câștiguri 14.459.000 A. GARDICEB BUDAPEST - 11. STRADA KOSSUTH LAJTOS. egal Nomenclatura Cîștigurilor: premiu câștig câștig: 1100000 90000 80000 70000 60000 40000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 3000 2000 1000 500 300 200 170 130 10000 40 Tragerea clasei întâia va avea loc la 22 și 23 10*9 și 10 "**11 »• V» Prețurile losurilor sunt: în los întreg jumătate de los 1 12 Lei 60 bani $ Lei 30 banii an sfert de Ins « Lei 15 bani 600000 400000 400000 300000 OOOOO 160000 70000 130000 40000 150000 75000 160000 120000 »60000 »»5000 9000 874000 803000 764000 43000 6890000 824500 630500 lOOOO 348000 134000 Situația agricolă și tîrgul cerealelor Timpul.— Starea semănăturilor.— In străinătate.—Prețurile din Brăila.—Depositul visibil la Brăila.— Porumburile. Timpul continuă să fie admirabil de frumos și pe deplin favorabil, semănăturilor în genere precum, și lucrărilor cîmpului. Semănăturile de toamnă au făcut progrese însemnate ca vegetație și se prezintă toate pe deplin satisfăcătoare. S-a continuat în săptămînă expirată și se continuă încă cu multă activitate la plivitul griului de toamnă, de asemenea cu arăturile și semănatul porumbului și meiului. Semănăturile de primăvară se prezintă de asemenea satisfăcătoare. In multe localități porumburile semănate au răsărit, o ploaie pentru aceste semănături ar fi foarte bine venită, în starea actuală a semănăturilor perspectivele recoltelor viitoare sînt CU drept cuvînt din cele mai bune. * In privința stărea semănăturilor din străinîțtate, știrile actuale sînt mai puțin nesatisfăcătoare decît cele din luna trecută, cînd cu drept cuvînt ne-am exprimat neîncrederea cu privire la ele, cînd spuneau că recoltele Franței și Germaniei sunt compromise. Ni se anunță acuma ca vremea călduroasă ce domnește acolo a îndreptat mult semănăturile cuprinse de îngheț în ajunul primăverei și că perspectivele recoltei nu sunt rele. Astfel de manipulațiuni din partea celor interesați la bursă, am avut de constatat și acum două ani, încît o adevărată părere despre starea recoltelor nu ne-o putem face decît asupra celei de la noi care precum am spus mai sus, este foarte bună. Priceperea nu decide în comerciul cerealelor. Aceasta ne dovedesc și de astă dată evenimentele din această campanie. Porumburile cari acum o lună lîncezeau pe străzi cu prețurile de lei 40-43 chila fără ca să se fi găsit vre-un cumpărător, din cauza calităței defectuoase și a perspectivelor de prețuri mai scăzute, sînt acum zmulse din mîinile vînzătorilor cu lei 48 pînă la lei 54 chila la gări după calitate, și aceasta cu mari sforțări din cauza rezervei vânzătorilor. Și să se noteze că este o colosală diferență între calitatea porumbului de estan, care este în adevăr defectuoasă și de greutate ușoară, pe cînd acea din anul trecut a fost superioară din toate punctele de vedere. Totuși prețurile au fost mult mai scăzute, incomparabile cu acele de astăzi. Cauza ? nici o cauză ! Este nevoe de această marfă și cît timp e nevoe ea se plătește bine. * Se plătesc în Brăila porumburile , obicinuite de kgr. 73/76 lei 1050/1200 vagonul, de kgr. 76.600 cu lei 927 și jumătate hectolitrul șlep ; porumb roș de kgr. 75/78 lei 1275/1425 vagonul; porumb colorat de kgr. 78.500 cu lei 1300 vagonul; porumb cincantin de kgr 77 leî 1220 vagonul; porumb gros de kgr. 73 lei 1140 vagonul. In grîne tendința este ceva mai slabă, cererea fiind mai slabă și din străinătate, totuși prețurile se mențin: se plătește după calitate de la leî 1250/1525 vagonul și de la leî 10,50 pînă la leî 13 hectolitrul șlep Brăila. Numai orzurile și ovăzurile se mențin relativ neschimbate fără de nici o urcare de prețuri. Orz se plătește lei 9756050 vagonul, ovăz lei 1020 pînă lei 1100 vagonul după calitate. Depozitul visibil în Brăila, pe apă șiuscat pe ziua de 26 c. a fost de : Grîu 117.690 hectolitre, porumb 9400 hectolitre, secară 8000 hectolitre, rapiță 1560 hectolitre, ovăz 1560 hectolitre (?) Aceste cantități le prevede buletinul oficial al bursei Brăila !!!* In interior domnește multă viață în comerciul cerealelor. Tîrgul principal se face în porumburi în vederea cererilor însemnate, nu mai puțin că mulți din vînzători, voind d’a asigura prețurile actuale—neștiind ce surprize poate aduce ziua de mîine—se desfac cu plăcere de mărfurile lor. Toate felurile de porumburi sînt căutate, în special, ca și ma î nainte cel roșu. Dar și cele galbene sînt relativ urcate pînă la lei- 44 chila la gări, după calitate. Porumburile defecte încă sînt destul de căutate pentru Ungaria, pe baza de lei 800 vagonul gara Predeal. In București grîu de calitate pronunțată superioară obține pentru consun, pînă la lei 83 chila la moară, ovăzurile neglijate.* In grîne din recolta nouă nu a transpirat încă nimica positiv, cumpărătorii neavînd încă vîndut în streinătate la prețuri rezonabile. Pr. BASCA imSlÎHISKI Banca Romîniei, cunoscuta instituțiune de credit din Capitală—după cum au spus —este pe cale de a suferi o schimbare radicală în constituirea ei, fisă 'inșii bine-Ințeles ca vre-o urmare de verice natură să se producă în mersul înainte al afacerilor ei atît pe piața Capitalei cît și în țară. Fondată în anul 1863 cu un captar de 25 milioane din care numai o pătrme vărsată, ea și-a întins numeroasele ș fructuoasele sale operațiuni în virtuta unei concesiuni pe care guvernul de pe atunci i-o concedase, dar care cu trecerea vremii a expirat în anul acesta. Singura casă de bancă în stil nare la fondarea, ea avînd a alimenta întregii comerț al Capitalei, ea a știut mai tîrziu, odată cu dezvoltarea luată de comerțul de bancă și cu crearea noilor instiuțiuni de credit ce cunoaștem, să-și păsteze un loc de frunte printre ele, grație clanței și amabilitățea cu care a servit totdeauna pe clienții ei, cît și grație direcției și personalului de primul rang e și-a format în dealungul anilor și care formează elita lumii noastre financiar. Avînd încă de la fondarea ei o atenție în Londra pentru înlesnirea relaținilor ei cu marile piețe europene, astăzi a expirarea concesiunii de care vorbm mai sus, acționarii băncii au constituit în adunarea generală de ora 29 c, sub dnumirea „Bank of Rumänian Limited“ o societate cu sediul la Londra și cu acursală în București, care nu va fi ala decît Banca Romînieî cu direcțiunea actuală pe care fiecare o cunoaștem i apreciăm la justa ei valoare. Cererea făcută în scop de a sesține aprobarea ministerială și a cameriile comerț de funcționarea în conformitte cu legea a acestei sucursale î-a fost dja rezolvată în sens favorabil. Știrea a produs o excelentă imprese în piață, mai ales că s’a avut în vedee sacrificiile pe care această instituțiune, cu riscul de a’șî periclita o parte din activul sau, le-a făcut cînd a izbucnit geaua criză care ne-a bîntuit, numai pentu a’șî susține clientela și a menține pretigiul comerciului nostru în țară și în străinătate. E fără îndoială că și noii formațiuni îi este rezervat un frumos rol în mesul economiei noastre naționale și în acest sens aprobarea funcționării noei sucursale nu poate găsi decît asentimentul fruntașilor noștri comercianți și industriași. Ne facem o plăcută datorie de a ura nouei formațiuni a Băncii Romîniei, același desăvîrșit- succes pe care l’a obținut de la fondarea eî și pînă azi, asigurînd vechea și încercata eî Direcțiune că se va găsi în viitor ca și în trecut secondată de toți amicii comerțului roman. D. S. Marele erad din 1873 — O tristă aniversare — Sîmbăta 9 Mai st. n. (26 Aprilie) s’au împlinit 30 ani de la Vinerea cea neagră din 1873, cînd a izbucnit formal marele erad al pieței vieneze. Era cea mai mare și mai întinsă criză de bani și de bursă care a existat vre odată. Frigurile de a fonda societăți de afaceri devenise unanime, mai cu seamă în Austria. Nu mai vorbim de Germania unde, despăgubirea de miliarde stimula pe toată Cernea. Intr’un interval de 2 ani și jum. se creaseră societăți cu un capital de peste 30 miliarde, ceea ce întrecea cu mult economiile populațiunei. Numai în Austria între anii 1867 și 1873 guvernul dăduse autorizația de a funcționa la 1005 societăți pe acțiuni cu un capital total de 4 miliarde de fiorini, societăți cari, nu î vorbă, nu intraseră toate în funcționare. In Austria și Germania băncile de credit și de clădiri au fost acelea ale căror acțiuni formau obiectul unor speculațiuni înspăimîntătoare. Totuși agrptagiul era general. Numărul speculatorilor de bursă din Viena se urcase de la 900 la 1000 cîți erau în 1867, la 3300 pînă la 3600 în anul 1873. Deja în toamna anului 1872 începuse a se crede în Viena într’un crah al agiptagiului dar speranța într’un val de aur pe care trebuia să-l aducă expoziția universală ținu spiritele în picioare pînă ce, exact în ziua inaugurărei expozițiunei universale, la 9 Mai, bursa căzu. Aproape trei săptămîni mai înainte cursurile începuseră să cadă, deja la 7 Mai avu loc o mare derută, iar la 8 Mai se declarară mai multe falimente. încă în dimineața zilei de 9 Mai gazetele exprimară speranța că se va reuși a se opri oferta extrem de mare a efectelor, executarea prin bănci și căderea repede a cursului. La 9 Mai, în urma declarărea în faliment a unei mari firme de comision și a unui mare speculant, se produse crahul definitiv. Cursurile puteau a se cufunda într-o prăpastie fără fund. Sute și mii de milioane dispareau fără urme. In disperarea lor, vizitatorii bursei se năpustiră asupra culisei, reprezentanții băncilor și ai firmelor de comision, asupra fondatorilor cari răspândiseră în public acțiunile devenite acum fără nici o valoare. Aranjamentul fu amînat pentru o oră, comerțul încetă cu desăvârșire și se institui un moratoriu pînă la 15 Mai pentru plata diferențelor. Se puse în mișcare o acțiune de ajutor la care luă și guvernul parte, intrînd cu 3 milioane și jumătate într’un consorțiu de garanție, și suspendînd în acelaș timp legea bancă, fără ca banca s’o fi cerut. Toată această acțiune nu folosi la nimic, pînă ce se recunoscu că supra-capitalizarea nu se va îndrepta pe nici o altă cale decît prin lichidări, reduceri de capitaluri și fuziuni. Suma pagubelor suferite după urma acestui enorm crad se socotește la 607 milioane de fiorini, dintre care 336 milioane revin afacerilor de bancă, 335 milioane fioriniî afacerilor industriale și 105 milioane de transport. Sinuciderile erau atunci la ordinea zilei, și chiar feldzeugmaisteul baron de Gablenz ,se găsi printre victimele crizei. Deși criza aceasta a fost numai o criză de bursă, totuși ea avu efecte mai dezastroase asupra producțiunei austriace decît le ar fi avut chiar o criză de producțiune și anume nu numai din cauza restrîngerei consumațiunei din partea existențelor ruinate. Căci, în urma crizei acesteia, Austria, pierdu pentru multă vreme îndrăzneala de a face ceva în domeniul inițiativei economice și astăzi încă politica și viața socială se resimt și sunt intimidate de experiențele anului 1873. In celel’alte state, efectele crizei n’au fost atît de mari. Criza vieneză trecuse, e drept, imediat pe piața germană și anume în Breslau, unde erau multe angajamente în efecte vieneze, dar și în Lipsen, Frankfurt, Hamburg și chiar la Berlin, deși în acest din urmă oraș era o partidă puternică contrară întreprinderilor austriace, care vînduse toate valorile vieneze. Adevărata criză trecu în Germania prin America unde la 20 Septembrie casele de bancă Jay, Cook et Comp. și Fisk, Hatchet Comp. dădură faliment. Două luni durară apoi căderile ; nu era aproape nici un oraș în Germania care să fi fost evitat de crab. Căderea lui Quistorp Vereinsland, concursul căilor ferate centrale din Pomerania provocat de faimosul discurs al lui Lasker, arată începutul prăbușirea. Numeroase erau urmăririle judecătorești care au fost legate, în Germania, de enormul crab. Totuși, lichidarea nu se îndeplinia fi tot atît de subită și furtunoasă ca în Austria; de asemenea și relațiunile bănești consolidate au contribuit la o regulare mai pacinică. Criza se întinse și asupra pieței de bani engleze, scandinave și rusești, cuprinse industriile de lux din Franța, care de altminteri, în urma nenorocirei suferite în räzboiu, nu participase la supra speculațiunea din Austria—și influență pînă asupra comerțului din Alexandria și America de Sud. Int. 1 Main 1903 S s B B tam •rn-trI lim TTT| Invitare d e a PARTICIPA la a XII* Loterie reg. ung. priv. în clase j 14.459.000 Coroane—Let 15.181.95 ofer losuri pentru prima clasă: 1 los întreg Lei 12.60 un sfert de los Lei 3.15 o jumătate los „ 6.30 o optime „ „ 1.60 in vedere că stocul de bilete se epuisează cu mult timp înainte de tragerea clasei 1 recomandăm a se comanda losurile PROMPT, tragerea clasei I fiind a se face la 9/22 și 10123 MA.I a. c. Corespondențele cu străinătatea în limbile germană sau franceză. Se caută informatori și Agenți în tóte țările bine plătiți. Prim-COLLECTOR GABRIEL MUIK ,MS6 BUDAPEST, V Vaczint 6 S -SLIBIȘ, ««f «MyWMMBWW WaW »i.mMate «»""|* [^„CONSUM“ Mobilă Tapisată. de la Lei II SUS Singurul stragazin de Constența Str. DOAMNEI 9 (et. 1) Marele depozit în Dormitoare, Sufragerii, Saline, Blurouri, etc. etc. cu prețurile cele mai convenabile. Vinzare pro comptant «pi în RATH Wt» bwW^vree ......................... rrre aee'M reTerf'ff'grf'* cu câștigări de : R WOLF Comercianții și legea falimentului Dacă a suferit vreodată comerciantul, care se află în imposibilitate de a face față plăților sale, apoi desigur că azi această suferință e excesiv de mare. Dispozițiunile actualei legi a falimentului sînt atît de severe, față de nenorocitul care independent de voința lui a căzut în faliment, încît, el totdeauna va fugi de rigorile legei, și în loc să se adreseze justiției se va adresa speculanților. In adevăr, falimentul în cele mai multe cazuri presupune că cel ce a căzut în această stare, nu mai poate să-și achite integral creanțele. Ne aflăm în fața unui comerciant care, deși fusese de o cinste exemplară, deodată fie din cauza unei crize, fie din cauza căderea în faliment a altor comercianți cu cariera în legături de afaceri, ajunge și el în această grava situație. Unui asemenea om ar fi nedrept dacă nu i s’ar întinde o mină de ajutor. Legiuitorul a prevăzut concordatul pentru asemenea cazuri, căci prin concordat creditorul renunță în cele mai multe cazuri la o parte din creanța sa și pentru rest îi acordă o îngăduire de plată. Această favoare legea însă nu a lăsat-o la dispoziția creditorilor, ca eî să o acorde oricărui falit. A regulamentat-o," a cerut oarecare condiții'pe cari numai satisfăcîndu-le comerciantul falit se face demn de o asemenea favoare, concordatul. Și aceste condițiuni pentru cazul unui concordat încheat între majoritatea creditorilor și falit sînt atît de grele sub actuala lege încît azi a ajuns concordatul pentru comerciant un ideal imposibil de atins. Așa actuala lege nu permite falitului să închee concordat fără să se oblige a plăti creditorilor 60 la sută din valoarea creanței. Mi se pare exagerată această cerință a legiuitorului, căci adăugind cheltueli și taxe,acest 60 la sută se ridică la 80 la sută. Ce ajutor a primit falitul ? Putem zice nici unul. Cînd a ajuns el în faliment, apoi cauza nu e desigur lipsa celor 20 la sută din totalul creanței. Rar se vor găsi faliți cari dispunînd de o asemenea sumă să nu poată preveni o declarare, căci nu cred să se găsească creditori cari să prefere declararea cînd debitorul îl oferă 80 la sută din valoarea creanței. Dar n’a fost de-ajuns această măsură severă. O a doua e mai riguroasă. Chiar dacă s’ar găsi comercianți cari ar putea să satisfacă prima condițiune, aceasta de a doua îi va fi imposibil. Legea zice că concordatul judiciar e inadmisibil : „Cînd nu se garantează plăți cotei concordatare, fie printr’o ipotecă, fie printr’un depozit în bani sau efecte....“ Magdeburg-Buckau (Germania) Eforia Spitalelor Civile PUBLICAȚIUNE In ziua de 7 Laiu 1903, orele 10 *a a. m. se va ține la Eforie, în comptul D-lui I. Murcă, licitație publică cu oferte scrise și sigilate, pentru închirierea Magazinului No. 8 din pavilonul de mărunțișuri din parcul Sinaia, pentru restul periodului de închiriere 28 Aprilie 1902— 1905. Garanție provisorie lei ICO. Supra oferte nu se primesc. Condițiunile speciale, precum și ori ce alte informațiuni se pot lua la serviciul Bunurilor Eforiei în zilele și orele de lucru. Licitația se va ține conform art. 72—83 din legea comptabilităței publice. No. 11556-21 Aprilie 1Ș03. E pare admisibil ca cineva fie personal fie de la altul să poată avea un imobil ca să-i ipoteceze pe bani sau efecte și să se lase a fi declarat? Legea cere falitului ..tocmai ceea ce îi lipsește; aceasta e chiar cauza pentru care el nu poate plăti, căci nu are, dacă ar avea sau ar putea să-și procure nu ar ține ca să garanteze cota și i-ar plăti creditorului. E nedrept ca acordînd o favoare să o supui la atîtea condiții încît să faci pe cel căruia i-au acordat-o să nu se poată folosi de ea. Conchid dar zicînd că atît timp est quantumul cotei va fi atît de ridicat făr dispozițiunea de a garanta cota cu bani sau efecte va fi menținută, comerciantul va fi la capriciul creditorului, va cădea în act de unire, speranța de a mai putea încheia concordat fiind ridicată. Ștefan H. Ștefan Advocat Protestele Cambiilor, executate de portăreii trib. lt.fov de la 31 pînă la 26 Aprilie Căpitan Christea Duca, Eliseu 15 leî 1675. Friederich Kraus, Fraților 2 lei 1000. . A. Alevra, R.Sărat lei 2000. Petre Oprișor, Eliseu , lei 349. Alecu Vasilescu, Giurgiu lei 681.70. Sevastița și A. Bîrcă, lei 3450. N. H. Simos, lei 500. Gheorghe Marin Kilovezi, Baltașî 1. l0QQț Aneta G. Tănăsescu, str. 11 Iunie lei 1000. Solomon Așriel, R.Vede lei 612.90. £ m. M. Grünberg, Victoriei 43 lei 440. I. Grigoriu, Doamnei 18 lei 500. I. M. Blaustein, lei 79.95. * St. Christescu, lei 100. C. O. Berlescu, Sf. Spiridon 15 lei 340. W. Filip, Brezoianu 10 746.52. Leon Berger, pasagiul României 500. Teohari Nicolau Militari, Cerna-Voda lei 402.75. Constantin Borănescu, Bulevardul Elisabeta 49 leî 600. M. G. Constantinescu, 13 Septembrie 84 lei 50. Vasile Crețoiu, Covaci Jr. 600. P. Zotu, Carolina 5 leî 4500. Agop Hacic, Călărași lei 300. David Schor, Dudești 60 leî 360. S. Ianoș, Bacău lei 550. G. G. și M. G. Cociocianu, Călărașilor 274 lei 20000. G. G. și M. G. Cociocianu, Călărașilor 274 leî 20000, Ștefan Pitiși S,sorî, Mizil leî 50. Sam Ianoș, Bacaü lei 568,60. D. Călinescu, Călărași lei 800. Andrei Petre, Secuenî lei 696.05. Elisa Mih. Ionescu, Labirint 74 lei 50. I. Vlădescu, V. Niculescu și I. Popescu Ploești 1000. Neagu Dumitru, Lăbărești 1700. ., „ „ 1746. L. Pauker, str. Carageorgevici 2685. Miltiade B. Theodor, com. Gabroveni 200 N. N. Dumitriu, Cîmpineanu 53, lei 50, nn »" » OO. T. Luchian, Eroului 5 lei 50, achitată după protest. A. Reppich, Văcărești 4 lei 625.. „Dîmbovița“, sec. an. r, Carag. 51. 2598,44 „ . „ „ 1.3000. Vasile și Maria Focianu, Mihăi-Vodă 78 leî 1493.50. N. G. Dimitrie,Lipscani leî 100. Ion Grigoriu, sos. Basarab 247 lei 100. Căp. Dim. Danielescu, B-l Carol 761. 151 Căp. M. Călinescu, Răsurilor 26 leî 300. Al. Oliszevici, Toamnei 25 leî 50. V. Dobrescu, Morilor 76 lei 300. Mateis și Jan de Lubojenski, Dionisie 51 lei 20.000. Th. Paraschivescu, Victoriei 28 leî 330. Kremdler, Schrems et Fiu, 13 Septembre 86 leî 200 acvitațî după protest. Căp. I Bîrsescu, Bl. Elisabeta 65 leî 501 N. I. Fundescu, Lipscani , Teiooo,av. Constantin Stoenescu, Polonă 82 lei 20. Gh. Cazaban, Soarelui 19 100. I. Protopopescu, Bona Parte 22 lei 50. B. Popp, Muzelor 4 lei 300.Lambru Niculescu, Grozăvești 13 lei 750. Șt. Nei, Sculpture! 1400. A. V. Rotoviceanu, Moșilor 48 lei 1680.85. I. Boantă, Ingineri 8 lei 158. Societatea anonimă romînă Cîmpenî, Bacau kor. 10.801.12. Victor Orlov, Cîmpeni-Bacău lei 700. N. Raitenbach, Focșani lei 100. C. Mihăilescu, Șerbănică 13 lei 248. . T. Iorgulescu, Tunari lei 340. A. Camburis, Orbească de sus lei 212. V. Zaharescu, Brăila lei 300. P. Gh. Luppescu, R.Sărat lei 5620. L. I. Rotman, Focșani lei 1000. B. Schweitzer, Pătrașcu-Vodă 19 lei 651 P. Marinescu, Călărași lei 100. Gr. Alexiu, lei 500. I. Cătuneanu, Modestiei 3 lei 370. I. Mănescu, Budești lei 107.90 Louis Broder, T.Ocna fr. 700. C. Mateescu, Țăranilor lei 50. N. Teodorescu, Ciocănești lei 346.65. M. Străjescu, Povernei lei 50. In ziua de 2 Maiu 1903, orele lii/2 a. m. se va ține la Eforie licitație publică cu cfarte scrise și sigilate, pentru închirierea pe timp de 3 ani, a următoarelor imobile : Clădirea de pe B-dul Elisabeta din BUCUREȘTI. 8) Prăvălia No. 4, jumătate, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanție provisorie lei 450. 3) Prăvălia No. 5, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanția provisorie lei 700. Supra-oferte nu se primesc. Condițiunile, speciale, pneum și ori ce alte informații se pot lua la serviciul Bunurilor Istoriei în zilele și orele de lucru. In ziua de 2 Maiu 1903, orele 112 a. m. se va ține la Eforiei, Bulevardul Elisabeta, licitație publică cu oferte scrise și sigilate, pentru încelrirea pe timp de 3 ani, a următoarelor imobile din Sinaia : Pavilionul de mărunțișuri din parc, Magazinul No. 3 cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanție provisorie leî 70. Magazinul No. 4, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanție provisorie leî 70. Cofetăria de lingă telegraf,cu începere de la 26 Octombrie 1903, garanție provisorie lei 2CV. Supra-oferte nu se primesc. Condițiunile speciale, precum ș orice alte informații se pot lua și, serviciul Bunurilor Eforiei în zilele și orele de lucru. Licitația se va ține conform «r| comptabilității lenea 72—83 publice, No 12573—21 Aprilie 16Q& PARIS 1900: Grand Prix LOCOMOBILE cu economie de combustibil considerabil, cu cazane de țevi pentru scos afară în special Patent Locomobile cu Abur de Reincalzit (Heisschampf-Locomobilen) până la 400 cai putere. Cea mai bună forță motrice pentru industria _______________ mare și mică. Montarea și punerea In funcronare necesitează mai puțină cheltuială de Mașinele de aburi staționare și decât Instalațiunile de Generatoare de Gaz. Representant general: JACQUES SOLD, Bucuresci Domnes 23—25 11956 PARIS 1900: Grand Prix cocs DK «SUVA, TRANSPORTAȚI LA DOMICILIU IN SACI CO € B pentru sobe parigine și belgiene —==SS= ANTRACIT ENGLEZESC ====— CĂRBUNI de Petroșani și Cardiff —..CĂRBUNI ROMÂNESCI ===== Alfred Löwenbach &C•lammmm No. 146, CALEA VICTORIEI, Nr. 146 m—m (fost Strada Sfinții Voivozi No. 6) Reprezatant general al Societăței »AURORA" Petrol, Păcură, Țiței, Benzină, uleiuri Minerale. TEI.BIFON No. 630 . 9S35-100.