Adevěrul, iunie 1903 (Anul 16, nr. 4969-4998)

1903-06-01 / nr. 4969

ANUL 1, No. REDACȚII: Strada Sărindar No. 11 crojocy? pac? Una din particularitățile acestui sezon e usagiul ce se face de stofele de in pentru toaletele elegante în aceeași accepție ca și lîna și mătasea. Nu mai e la favoare numai lineul subțire și ușor, ci tonsul gros care se ornează și fasonează în mii de feluri. Englezii s’au hotărît să forțeze consumația stofelor de cînepa și de in a căror cultură foarte dezvoltată în coloniile lor. Francezii au suferit curentul vecinilor lor și acum bineînțeles și noi vom urma impulsiunea lor. E o fericire aceasta pentru țara noastră, mai cu seamă că în București chiar există pe șoseaua Bonaparte o fabrică de aceste țesături, pe care nu mai departe erî le admiram, căci pot rivaliza cu ștofele străine de in, avînd și avantajul de a fi cu mult mai eftine. Un jurnal englezesc citează o sărbătoare dată de curînd de cea mai elegantă societate la Belfast, oraș manufacturier și care a fost intitulat „Balul toalului“. Fiecare și-a putut alege genul și stilul toaletei sale. Dar restul, accesoriile, trebuia să aibă ca origină exclusivă productele vegetale : inul, cînepa, sau bumbacul. Aceeași obligație era și pentru bărbați, ceea ce mi se pare mai greu de realizat. Experiența a reușit însă, ansamblul a fost perfect, prejudiciul cum că țesăturile de ață sunt rezervate numai usagiului vulgar a fost învins. Broderia englezească, această broderie care ajutează stolele groase, e tot ce poate fi mai la modă. Se brodează rochiile întregi și se brodează în formă, ceea ce permite a se obține efectele cele mai frumoase. Pe vremuri această cusătură făcută cu mina da o reală valoare acestui gen de broderie rezervat garniturei rufelor. Actualmente această broderie făcută cu mașina e așa de regulată, așa de frumoasă și solidă că te miri de prețul î inferior. Pentru orice toalete e principal de a se inspira pe cit posibil de unitatea tonurilor, e mai bine de întrebuințat stofe diferite, dar să nu bani fați toaletele de culori deosebite. Costumele tailleur făcute și ele de toal gros vor fi foarte comode și vor întruni și avantajul de a fi de actualitate. Li se va da o notă nouă cu citeva aplicațiuni sobre de toal de culoare diferită, rebrodate de ață albă și încadrate de puncte sau șireturi de bumbac. Pasmanteriile de ață sunt foarte ciudate. Ciucurii și pasmanteriile sunt de altfel garniturile prin excelență. Se fac pelerine de ciucuri de cel mai frumos efect. O semizetă de linoü alb alternată de entre-deure de valansiene cu o pelerină de ciucuri cari să marcheze perfect linia umerilor e tot ce poate fi mai de efect și mai frumos. Bufantele mînecilor în jos de cot se accentuează din ce în ce mai mult și se fac din stofe cari cad bine de preferință. Mînecile acestea constituesc marea noutate a sezonului. Chestia pălăriilor merită încă să fixeze atenția noastră. Tendința de a diminua proporțiile exagerate și forma se accentuează. Platourile fără coafă curonînd garniturile pălăriei puse dedesupt nu vor putea nici odată Coafa cu pălăriile cu calotă car îi coprind coafura. Intr’adevăr pălăria trebue să pară că înconjoară conturul capului și să însoțească coafura, dar nicî de cum să se suprapue acesteia. Rolul sau e înainte de toate de a înfrumuseța fizionomia, de a orna toaletele, de a le complecta, nu de a inova o coafură de o originalitate bizară. Epocile în care se poate vedea succesul unor asemenea pălării sunt acelea cînd moda oferă linii normale în raport cu fizionomia și felul de a pieptăna părul. Vă semnalez tocele cu bordurile foarte micșorate și cu calotă mare. Penele, pasările, paradisurile cu grație și ușurință garnisesc cele mai frumoase pajuri. Laura Dimineață Se naște ziua ’n răsărit Se ’nalță, se mărește O rază palidă de foc Prin codrul des fișnește Și ritmic frunzele se bat De-o tainică suflare Șoptind un cintec către cer Un hymn de deșteptare. Pinul iute, spumegos Cînd sare, cind se-ascunde Ca mai la vale potolit In ierburi să se-afunde. Iar dincolo pe povîrniș In grasele fonețe Păstorul doina și-a uitat De-atîta frumusețe Și stînd pe loc, cuprins de dor Cu ochii duși în zare El vede ’n mintea-i de copil O dulce arătare O zînă mîndră din povești Cu fața de lumină Ce ’ndrăgostește pe păstori In nopți cu lună plină, Săgeată nuduniea ’n zbor Străpunge albastră zaro Și dimineața a pătruns idea coarulmi călare. Jean Moscuna SUNETIW MUSICAL Le „Piano Soleil“ e o publicație săptămînală de opt pagini de muzică a autorilor moderni. O parte literară de patru pagini indică modul de a executa bucățile publicate. Face de asemeni cunoscut tot ce se petrece în lumea muzicală: Teatre, Concerte, Bibliografii etc. Bucățile ce se publică în această revistă sunt alese cu mare grije de maeștrii și în așa fel ca să fie în curent pe abonații săi cu mișcarea muzicală. Le „Piano-Soleilu publică și un curs de armonie teoretică și practică care se poate urma gratuit prin corespondență. Intr’un an se string bucăți de 150 fr. pentru un abonament de 10 fr. anual. Un număr specimen se trimite oricum face cerere la Boulevard des Capucines, Paris. Și iată satisfăcute, socot, cititoarele mele cari mi-au cerut să le vorbesc de o asemenea publicație interesantă pentru cele muzicale. La Ia Rochie pentru seară, la grădină Rochie desenat fantezie. Benzi mărginite cu vm mic depassant roșiu și alb. Pelerină cu un pic mare pe umăr și trei năsturei de fiecare parte. Jupă cu pliuri tighelate deschizîndu-se jos. Guler reverde dantelă irlandeză. Afó MIWISTIATIA. Strada Sărindar Wo. 11 TP* A.I_/A.F2.N OB VARA 1. PĂLĂRIE de pain alb intercalat cu bicuri de muselină albă. Mare pană albă traversînd fondul. Baretă de tul alb.—2. PĂLĂRIE de paiu alb cu borduri negre. Mare pană albă. — 3. TOCA de paiu plisat verde cu pană terminîndu-se în chou-urî pe păr.—4. TOCA toată de pliseu de crep roz, formînd coquille-uri. Bord acoperit de dantelă căzînd în spate . egretă albă.— 5. PĂLĂRIE de paiu alb acoperit cu tastă și crep roz. Dantelă pe bord. Coroană de roze. Velur negru. Femeea Povestea creațiuneî așa cum oisim în Biblie dă în forma sa prescurtată un tablou foarte exact al condiției femeei în momentul cînd tradițiile poporului evreu fură încredințate scripturea. Compilatorii eliminară amintirea lăsată de o femee mai puțin supusă ca Eva, amintirea femeei Lilit creată în acelaș timp cu bărbatul și a cărei independență de caracter î-a provocat izgonirea. Iehova o mărită cu un demon și o înlocuește cu Eva creată dintr’o coastă a lui Adam și care ispitită de șearpe, ispitește bărbatul și provoacă nenorocirea întregului gen uman. Această poveste naivă în care femeea e condamnată, omul scuzat a pecetluit în civilizația noastră sclavia Evei antice. Apasă asupra-i cu toată greutatea- seculară, și pînă acum ea a luptat, fără mare succes pentru a se libera. In maî tot Orientul nu se întâlnesc decît urme vagi de dreptate pentru femee, cu toate că în unele ținuturi și-a păstrat o libertate relativă, dar fără garanție. Aceeași situație în Africa, în Oceania, în America și în vechea Europă. Această situație e intim legată cu condițiile sociale înseși. In epocile preistorice, bărbatul prin instinct fură una sau mai multe femele prin viclenie sau forță. Obligat de a apăra concheta sa și cei născuți contra rivalilor și dușmanilor, abandonează tovarășei sau tovarășelor lor grija gospodăriei, preparația hranei, creșterea copiilor și pleacă la vînătoare sau luptă. De acolo pleacă situația ei de Patru reguli pentru a nu plictisi niciodată prietenii , o măsură în toate, chiar în afecția ce o dai altora. 1) Lăsați totdeauna ceva de dorit amicilor. E așa de dulce să te știi dorit și de räu să fii importan. 2) Să faci servicii amicilor atît cît le este plăcut, dar nu mai mult. O amiciție e totdeauna incomodă și devotamentul față de un amic nu constă în a face pentru el tot ce se poate face, ci numai ceea ce îi e util și agreabil lăsîndu-le chiar aceste lucruri numai întrevăzute. Fiecare iubește pasionat libertatea sa și ține la micile sale manii, nu trebue să aranjezi prea mult ceea ce e lăsat deranjat, nu trebue să ai prea multă grijă de alții. 3) Să te ocupi foarte mult de propriile afaceri și puțin de acelea ale amicilor, chiar foarte puțin. Această regulă duce fără greș la un rezultat util. Mai intiia fiecare ocupîndu-se de propriile sale afaceri, sînt astfel terminate de o parte și de alta. Dacă cineva strigă ajutor să te arunci și în foc pentru el, dar dacă nu strigă e să-l obligi foarte mult neamestecîndu-te în dar averile lui; afară numai, dacă îi faci un serviciu fără să știe. 4) Lăsați amicilor libertatea de a gîndi și de a lucra cum le place — mai cu seamă în lucrurile indiferente. Roxana Curățirea bluzelor Anul acesta se vor purta multe bluze de mătase grace, în culori deschise, abia purtată de două sau trei ori, bluza nu mai e curată, mai cu seamă dacă jachetele sau bolerourile au dubluri închise. Cum se poate clar curăța o bluză fără de a o trimite în fiecare săptămînă la spălătorie chimică ? E simplu și puțin costisitor: vărsați într'un lighian de patru sau cinci degete „beuin“ și muiați bluza fără să o frecați. Imbibațî-o bine cu acest lichid de toate părțile. Buerinului murdar adăugațî încă alta cantitate. Cînd vedeți că petele au dispărut, întindețî bluza pe o masă acoperită de un șervet curat și frecați-o iute cu o cîrpă moale, dar nu o slăbiți pînă cînd mătasea nu va fi perfect uscată și curată, și bluza vă va fi nouă și frumoasă. CARNET LITERAR Cerarde d’Honville L’Inconstante al acestei autoare are multe seducțiuni periculoase. Plîngi amicii cari sînt prea în apropierea ei. E unul care chiar se omoară pentru dînsa, nu putea face mai mult. L’Inconstante e o tînâră și frumoasă femee Qilette Vernoy care.. își trece timpul nu se poate mai agreabil și care nu neglijeazâ nimic —afară de bărbatul său—pentru a profita de tinerețea, drăguțenia și frumusețea sa. Are și foarte mult duh această grațioasă femee chiar și în amorurile sale. Ceva mai mult,dezvoltă spiritul în detrimentul amorului său. Atît mai rău, pentru cei cari o vor iubi! Dar cititorul nu o iubește, se crește s'o iubească. Viața și conversațiunea acestei seducătoare Gileta sînt un surîs perpetuu. Cesturile sale sînt neobosit de grațioase. Impresiile sale nu sînt nici odată, triste chiar cînd din întîmplare devin melancolice. Acest mic roman, compus cu multă independență, e scris în modul cel mai elegant posibil. O ivearss. O aceeași nenorocire unește pe regina Angliei și tînără ducesă de Marlborough, născută Vanderbilt , surzenia. Ca și regala sa protectoare, lady Marlborough a pierdut treptat dar sigur simțul auzului; toate tratamentele au rămas infructuoase. Regina Alexandra consilia pe ducesa de a urma aceeași metodă ca și dînsa, adică de a învăța să citească cuvintele după mișcarea buzelor interlocutorilor săi. De atunci regina și ducesa învață împreună, ducesa de Fife care nu e surdă participă totuși din curiozitate și simpatie la aceste lecții. Monarhul Cristian de Danemarca se bucura printre supușii săi de o frumoasă reputație de bonomie și se povestesc de dînsul multe anecdote. Una celebră la Copenhaga și în împrejurimile castelului Bernstorf, rezidența regală, e aceasta. Intr’o seară regele se preumbla singur într’o parte a parcului, vecină cu rezidența sa somptuoasă, cînd zări un copil care făcea sforțări inutile și desperate pentru a ajunge să tragă clopoțelul de la o casă. Gestul copilului îl amuză și’i vine în ajutor apropiîndu-se și făcînd să răsune soneria. — Acuma bătrînule, hai să fugim, c’o pățim, zise ștrengarul. ^Și regele redevenit copil, urmează sfatul și o ia la fugă rîzînd, în vreme ce portarul apărea în pragul ușii cu un maturpiu în mină. Contesa Lonyay va intenta o acțiune judiciară tatălui său, regele Leopold, relativă la succesiunea reginei, mama sa. Contesa reclamă șoaptesprezece milioane partea sa de moștenire. Afacerea va veni înaintea tribunalelor peste vreo cincisprezece zile. Rex. oeOeeOGeeeüeGeeeeees Rochie pentru plimbare Costum de voal alb garnisit CU Irlandă și cu taftă.