Adevěrul, iulie 1903 (Anul 16, nr. 5000-5029)
1903-07-02 / nr. 5000
Mercur! 2 Iulie 19032 Astăzi 1 Iulie Teatre-Concerte-Petreceri: Fotoplasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune săptămâna aceasta Călătoria lui Nansen la Polul Nord. Cosmoplasticul „Romînia pitorească“ (calea Victoriei 36, vis-a-vis de cofetăria Frederic) expune săptămîna aceasta următoarele splendide serii de vederi. Sala I, Parisul. Sala II-a de Sîmbătă pînă Luni. Manevrele de la Tîrgoviște, de Hărți pînă Vineri Noaptea sîngeroasă din Belgrad. Parcul Otetelișanu.—Orchestra sub conducerea d-lui Dumitrescu. Grădina Bragadiru.—Muzica regimentului 6 Mihaiu-Viteazul Poartă ar fi retras ordinele de mobilizare și desconcentrat rezervele deja chemate. Mai mult încă, Guvernul turc, pentru a da o mai bună dovadă despre intențiunile sale pacifice, ar fi hotărît să ridice măsurile extraordinare ce le luase împotriva preoțimei și a școlilor bulgare. În acelaș timp, guvernul turc și-ar lua angajamentul de a introduce, treptat-treptat și alte măsuri cari vor contribui mult la îndreptarea situațiunei și la liniștirea spiritelor în vilaietele macedonene. E neîndoios că atitudinea aceasta extrem de pacifică a Turciei se datorește inzistențelor reprezentanților diplomatici ai Austro-Ungariei și Rusiei. Poarta pare a ține seamă de observațiunile și sfaturile d-lor Zinovieff și de Calice. Atîta tot că comitetele macedonene ignorează cu desăvîrșire sfaturile și observațiunile acestor diplomați și după cite se anunță, ele prepară o ultimă și decisivă lovitură care va trebui să hotărască de soarta Macedoniei. CĂRȚI ȘI REVISTE A apărut: Dicționar francez-romîn de Urechia, ediția doua, în „Biblioteca pentru toți“, No. 166—178. Editura librăriei : Leon Alcalay. București. Noua ediție a dicționarului Urechiă se prezintă îmbunătățită din toate punctele de vedere. Nu numai că lucrarea a fost cu atenție revăzută dar a și fost complectată cu numeroase cuvinte și exemple, atît de necesare, aceste din urmă, pentru precizarea înțelesului, sau înțelesurilor, unor cuvinte, unor expresii. Afară de aceste îmbunătățiri, autorul, în această nouă ediție, a indicat și modul cum trebuesc pronunțate acele cuvinte cari, din acest punct de vedere, pot prezintă oarecari dificultăți. Nu mai puțin lucrarea se prezintă serios îmbunătățită și ca execuție tipografică. Deși augumentată, noua ediție a „Dicționarului francez-romîn“ de Urechiă se vinde tot cu prețul primei edițiuni : 3 lei 90 b. broșat și 5 lei elegant cartonat în pînză. im .»iimmm ir nvi imituim d»i East Atît Franța, cit și Anglia au ambițiunile lor și pentru realizarea lor, au nevoe una de concursul celei l’alte. Vor putea de exemplu să se înțeleagă în ce privește Africa sau numai Africa de Nord. Politica statu-quo-vlxxt n’a rezolvat niciodată nimic. Nouile întreprinderi cor a fi lichidate. Problemele coloniale toate s’ar putea rezolva prin acordul francobritanic și nici o rezistență n’ar putea împedica soluțiunile hotărîte de acest acord. Dacă, apoi, se mai are in vedere, legăturile morale și relațiunile comerciale dintre ambele țări, că comerțul franco-britanic e acum de 538 de milioane de lei, reprezintînd 22 la sută din comerțul extern al Franței, toată lumea va fi de părere că inițiativa lui Eduard al Vll-lea, secundată de guvernul francez, va fi pentru amîndouă țările un izvor de foloase și de prosperitate, și nu mai puțin și de pace. Impresiini și palavre Misiune Doctorul e chemat să fie sfătuitor și confident adesea , și mulți sunt depozitarii multor secrete delicate, multor lucruri stranii. Foarte adesea trebue să se pronunțe în chestiuni cu totul intime și în orice circumstanță sfaturile și aprecierile sale trebue să fie cit se poate de moderate, pline de o indulgență bine-voitoare, căci e un fel de apostolat din partea de a ușura mizeriile naturei omeneștii. Misiunea sa e nu de a judeca safi de a cenzura, ci de a vindeca. Cam așa e și misiunea mea în această rubrică unde tratez chestii variate și palpitante numai pentru sexul nostru, frumos cu drept cuvînt, dar umilit și slab pe nedrept. Nu rezolv aci, într’o coloană ce mî e rezervată, probleme sociale, ar fi pretențios, dar primesc atîtea scrisori atîtea conșdențe că nu știu cărora nu răspund mișcată fiind fie de plângerile lor, fie de iluziile, inteligența sau de ignoranța multora. Femeea e adesea o victimă și probe pentru acest adevăr nu lipsesc. Ca și în familiile cele mai unite în aparență sunt membrii cari unii față de alții au rolul unor spirite rău-fucutoare, blestemate, distrugătoare. Multe mî-afi arătat indignarea față de acest abuz de autoritate al societății față de ele, multe mî-au descris tăcerea lor resemnată! Căci sunt multe, multe soiuri de nenorociri în lumea asta și siguranța că întrebările lor găsesc un ecou în sufletul meu care propag idei asupra chestiunilor cari le interesează le face să fie comunicative, să’mi împărtășească din viața, din suferințele lor, atît de naiv, de frumos și de fermecător. _ . Din discreție n’am dat un vileag nici unul din aceste documente omenești; daca ați ști însă cite drame zguduitoare cunosc și cite suflete delicate sînt interpreții lor! Rodica Vizita lui Lockt la Londra .— Importanța ei politică — Ziarul „Le Temps“, care ne-a sosit era, se ocupă în articolul său de însemnătatea vizitei d-lui Loubet la Londra. Dăm aci pentru cititorii noștri un rezumat al acestui articol. Primirea făcută de regele și familia sa, precum și de guvernul englez, a fost mai mult decit corectă, a fost cu adevărat afectuoasa și caldă. Franța și Anglia au devenit națiuni amice. Dacă Franța și Anglia nu s’au înțeles pînă acum, cauza nu e că au negocit vfe prea mult, ci mai de graba fiindcă n au negociat în d’ajuns. Pe viitor, chestiilor de genul celei a Egiptului și a Fașadei se vor pune capăt tratative amicale și reale. Regele Eduard, luînd inițiativa acestei apropieri, a voit să arate, nu că ar »enunța teoreticește la „splendidă izolare“) ci, «că în starea actuală a Europei, împărțită între două sisteme de alianțe cari sînt centre de atracțiune, î-ar conveni să cîștige țrei sale ambiții particulare. Cooperarea cu Germania în chestia Venezuelei fusese, pentru Anglia, fecundă în decepțiuni. Aceasta e încă un motiv de unire a acestor două țări. In aceste condițiuni regele Eduard anunță vizita sa oficială la Paris, unde poporul îi făcu o primire simpatică, cu toata amintirea oricăror conflicte. Impresia piindusă în Anglia de aceasta primire făcu ca nici poporul englez să nu se lase mai prejos, primind vizita lui Loubot. Anglia dovedește astăzi Franței că vrea să pun capăt politicei de hărțueli și să reguleze, în bună înțelegere, problemele cari le privesc reciproc. 16) Premii pentru cititori Săptămâna „Farmaciei Thuringher“ In cursul acestei săptămîni „Aderend“ oferă ca premii gratuite cititorilor și abonaților săi, 1 casete cu articole de toaletă, din renumitele produse ale farmaciei „Thüringher“, Bulevardul Elisabeta 43. Se știe de toți, că farmacia „THURING bUIEKA,posedă astăzi, cel mai vast depou de specialități în articole de toaletă și parfumori. . Iată lista premiilor. Luni: O casetă cu articole de toaletă din specialitățile farmaciei„Thuringher“ Bulevardul Elisabeta 43. Marți: O casetă cu articole de toaletă din specialitățile Lmaciei„Thuringher“ Bulevardul Elisabeta 43. Mercury : O casetă cu articole de toaletă din specialitățile farmaciei „Thuringher“ Bulevardul Elisabeta 43. Joi: O casetă cu articole de toaletă din specialitățile farmaciei „Thuringher“ Bulevardul Elisabeta 43. Vineri : O casetă cu articole de toaletă din specialitățile farmaciei „Thuringher“ Bulevardul Elisabeta 43. Sîmbătă : O casetă cu articole de toaletă din specialitățile farmaciei „Thuringher“ Bulevardul Elisabeta 43. Duminică: O casetă cu articole de toaletă din specialitățile farmaciei „Thuringher“ Bulevardul Elisabeta 43. Pentru a concura la aceste premii cititorul trebue să trîmpată înapoi administrației noastre, cuponul de participare la premiu din pag. IV cu însemnanarea deslușită a numelui și a adresei. Tragerea se face totdeauna a zecea zi de la data ziarului ca să poată să trimită mai multe cupoane de o dată și cu o simplă marcă, de 3 bani, într’un plic deschis. Noni rege ai Serbiei — O anecdotă — Vești curioase vin din Belgrad. Noul rege Petre I își studiază cu asiduitate poporul, făcînd în fiecare seară și incognito, escursiuni de explorare în locurile cele mai întunecoase ale Belgradului. Uneori, Petre I vorbește cu vînzătoarele de verdețuri, discutînd chestiuni de economie casnică, pentru a se orienta asupra prețurilor mijloacelor de trai și pentru a asculta plîngeri asupra impozitelor prea urcate; alte ori noul rege sîrb joacă cărți cu cine știe ce negustoraș, în vr’o cafenea înfundată din Belgrad, ascultîndu-le toate plingerile și doleanțele lor. Citeodată el improvizează cite o vizită prin spitale—și mai întotdeauna, la urmă, el e recunoscut și recondus—fără a fi asasinat însă — în conac. Petro I și sentinela Petre Karageorgevici se îndepărtase seara tîrziu din conac. Petru ca să nu-l recunoască nimeni, el își pusese simpla uniformă a unui locotenent și ridicase gulerul mantalei. Cîteva ore mai tîrziu el se întoarse acasă și cercă să intre prin poarta parcului din jurul conacului. Sentinela de pază în acel loc, ceru de la ofițer lozinca mai înainte de a-i da drumul să intre. — Nu-mi trebue nici o lozincă, ripostă regele, vreau să vorbesc numai cu regele ! —Asta nu merge. Iubitul meu stfipîn s’a retras deja. Id dormitorul säu. — Cu atît mai bine, surise Petru I, atunci treaba va merge mai repede“! Și zicând acestea, el se juca cu un revolver lucitor în mina dreaptă, pe cînd în cea stingă suna cîteva monezi de aur. — Mă iertați, domnule locotenent, nu presimțeam de loc că trebue să fim salvați și astăzi. Poftim, intrați, nu-i așa că din obiectele scumpe din conac se vor putea înfrupta acum și bieții soldați ? Data trecută domnii ofițeri au luat totul!“ — Prin urmare, ai lăsa așa să-l omoare pe bunul tău, rege Petre, dacă ți-aiu da o monedă de aur ? — Și de ce nu ? Putem căpăta mult mai ușor pe un alt rege, dar o monedă de aur n’o găsesc atît de iute!“ Atunci, Petre i se arătă soldatului înmărmurit în adevărata sa lumină. Acesta căzu în genunchi și ceru iertare. Regele Petre zise : — Ești o canalie mizerabilă, trădătoare1. Nu meriți să porți simpla haină de soldat. Te numesc ofițer în al. 6-a regiment de infanterie. Să-ți fie rușine !“ Și soldatului îi fu rușine. N. W. Y. Pentru sezonul de băi Administrațiunea ziarului „Adevărul“ recomandă cititorilor cari se duc vara la băi ca să facă un abonament lunar de cei 2» în țară, „ 4.5 © „ străinătate în schimbul căruia ziarul îi urmează pretutindeni unde se deplasează și-l scutește și de neplăcerea de a fi exploatați de unii depozitari de ziare, cari vînd foaia cu 20 sau chiar 25 bani, și deseori nici nu-șî dau osteneala să-șî procure numărul suficient de exemplare. »»»■»»»»»»» w »""V » rminim £ (It-vP." Ediția de dimineață INFORMATION! De azi începe vacanța judiciară. Curțile și tribunalele au luat de erî vacanță. Procesele pendinte se vor judeca de secțiile de vacanță constituite mai de mult. Secția de vacanță a Curtei de apel se compune din d-nii Victor Jilmniceanu președinte și d-nii Em. Atanasiă și Dîmboviceanu membri. Secția de vacanță a tribunalului Ilfov se compune din d-nii G. A. Marins președinte și d-nii Juca și Cerban membrii. Direcția C. F. R. ne informează că linia" Gugești—LiMea s’a restabilit și că circulația trenurilor nu se mai face prin transbordare în acest loc. Din Sulina ni se telegrafiază că s’a semnalat lipsa perceptorului local. Deschizîndu-se casa percepției, s’a constatat lipsa a 5000 lei. Sunt [bănueli că perceptorul ar fi fost asasinat și casa percepției jefuită. Autoritățile respective fac cuvenitele cercetări. Sentința în procesul falsurilor de la finanțe va fi redactată de d. Mavrodin, prim-președinte al tribunalului Ilfov. D-sa va începe de azi a lucra la redactarea acestei sentințe. Peste cîteva zile sentința va fi gata și înaintată la grefa tribunalului. Ele au plecat în escursiune absolvenții școalei de silvicultură de la Brănești, sub conducerea d-lor Grunau și P. Antonescu, profesori. Escursioniștii au plecat la Brașov, de unde vor merge prin munți și vor intra în țară pe la Bicaz. Au fost numiți membri în consiliul de higiena, d-nii M. Dorojan și D. Stătescu, la jud. Argeș și d-nii Aloys Decker și M. Martinaș la jud. Roman. D. dr. I. Ștefănescu, sub-directorul serviciului sanitar superior a fost însărcinat de comitetul de organizare al congresului de higienă și demografie de la Bruxelles să distribue rapoartele lucrărilor din congres acelor medhci din Romînia, cari vor vor să participe la acel congres. S’a maaî cerut d-lui dr. Ștefănescu să trimeată comitetului congresului din Bruxelles, o listă de societățile de științe medicale, naturale, geologice, farmacie, asociații de ingineri, chimiști, etc. Acelor societăți li se vor trimite invitațiuni spre a participa la congres. In Austria există următoarele epizootii : febra aftoasă, antrax, pneumonenterita, brînca porcilor și răpciugă. In Bulgaria, după ultimul buletin sînt epizootiile următoare : turbarea, cărbune bacteridian, angina infecțioasă, rîia la boi, ciuma porcilor, răpciugă, variola. Consiliul superior de epizootii s’a întrunit erî Luni la ministerul de interne în două rînduri: la orele 10 a. m. și la 8 ju m. seara. S-a discutat măsurile generale și măsurile speciale pentru reprimarea răpciugei din Dobrogea. Consiliul a discutat și complectat proectul de măsuri formulat de comisiunea veterinară. Aceste măsuri vor fi supuse aprobării d-lui ministru de interne și apoi Ie vom da în trăsuri generale. S'a acordat cîte un concediu de 30 zile, d-iar M. Manolescu, prefect de Argeș și D. Atanasiu, primarul orașului Tîrgoviște. Camera meseriilor va ține Vineri ședință publică. Comisariatul bursei de pe lîngă Camera de comerț din București va începe alcătuirea unui ghid al comercianților din Capitală. In apel ghid se va arăta numele, averea, specialitatea și adresa fiecărui comersant. In apa Rîmnicului au fost pescuite cadavrele a trei lucrători de herestrae cari s’au înecat prin surparea unui mal în localitatea Bisolca. Mai multe corporațiuni de meseriași au cerut camerei de comerț din Capitală să le arate modul prin care ar putea determina, pe meseriași să se prezinte la biurouile corporațiilor spre a-șî viza brevetele și carnetele. Vizarea s’ar face în scopul de a se încasa o taxă oarecare, în folosul corporației. Camera de comerț a răspuns că meseriașii nu sunt obligați să-și vizeze carnetele sau brevetele. Corporațiile însă, după fixarea taxelor ce voesc să încaseze, prin votarea statutelor respective, vor putea să încaseze acele taxe prin percepțiile fiscale, după cum prevede legea meseriilor. Iată cum au fost repartizați avocații primăriei Capitalei, spre a susține procesele în timpul vacanței mari: Pentru conducerea serviciului și procesele civile , de la 1—13 Iulie, d. Dumitru Arțăreanu , de la 13—25 d. Mișu Durma ; de la 26 Iulie pînă la 5 August, d. I. Mihăescu ; de la 5—17 August, d. Elefterie Rădulescu și de la 18—31 August, d. Take Policrat. Pentru procesele de contravențiuni : de la 1 Iulie pînă la 10 August, d. Take Stănescu ; de la 10—20 August, d. C. Bozianu și de la 20—31 August, d. Constantinescu-Negru. Au luat licența în litere următorii d-ni : Dimitrie Stănculescu, Ion Cuțuî, Ion Marinescu, G. Petrescu-Dîmbovitza, Lovinescu Eugeniu, Erbiceanu Const., Mihai,Traian, Popp Vintilă și Vasiliu Simion. Astă seară (Marți) 1 Iulie 1903 se va ținea o mare întrunire de către bărbierii și coaforii din Capitală în sala Bursei muncei. Se va discuta asupra regularea orelor de lucru și a repausului duminical. Casa Nicolae Feher din București a făcut o ofertă primăriei Capitalei cu "privire la procurare de mașini pentru stropitul și măturatul stradelor. Iată elevii liceului Mihaiu Viteazu, cari au reușit la examenul de capacitate pentru obținerea diplomelor : Adam Oreste, Alexandrescu S. C., Berlescu D., Bunescu AL, Bleonțu St., Căpățînă Ad., Cokína P., Culcer R., Dristoreanu C., Drogeanu Al., Dumitrescu Aurel, Dumitrescu N., Dumitrescu C., Dumitriu Dumitru, Georgescu Pion, Georgescu Nicolae, Gheorghiu N. Constantin, Gherman L., Gold Michail, IonescU Gheorghe, Ionescu Em., Istrati D. , Ioan Ioan, Mărculescu, Mazilu C., Popescu Neza, Popescu Dumitru, Protopopescu Ion, Protopopescu Nicolae, Radivan N., Șterlea D. I. Rădulescu Victor și Zamfirescu. Ele s’au terminat examenele de capacitate la Seminarul central din București. Au reușit următorii elevi : Anca I., Alexandrescu N., Andreescu D., Bălășescu Gr., Bobulescu C., Bobicescu G., Cioriceanu N., Conescu M., Constantinescu C., Corlățeanu I., Cruceru D., Demetrescu P., Demetrescu I., Diaconescu I. Boțești, Fâcăoru G., Gheorghe P., Gheorghiu G., Georgescu I., Ionescu N., Ionovici I., Marinescu A., Mateescu I., Mateescu V., Mărgăritescu D., Muraret D., Pannin I., Pîrvulescu Seb., Popescu Al., Popescu Arist., Popescu G. (Olt), Popescu G. (Teleorman), Popescu G. (Dvița), Popescu C., Popescu I., Popescu M., Popescu P. , Popescu Sab., Popescu Șt., Popescu Virg., Predescu I., Proistoșescu V., Provian C. Radoiu M., Smaragdian At., Smeureanu D., Stancu H., Stoica P., Teodorescu Dr., Urseanu M. și Gavrilescu I. In ziua de 29 Iunie a avut loc solemnitatea împărțirea premiilor la școlile : societațea „Cultura“, strada Sevastopol No. 11. Sălile destul de spațioase ale acestei școli nu au fost destul de încăpătoare pentru publicul ce a ținut să asiste la această serbare. Deschiderea serbărei a fost făcută de către dl. președinte al societăței, după care corul elevilor a intonat imnul regal. Apoi, d. director I. W. Rosen a dat citire dârei de seamă a mersului anului școlar, din care rees rezultate strălucite. După mai multe bucăți cîntate de coral școalei, doi elevi ai școalei comerciale au ținut cîte o conferință, primul tratînd despre „Vermi de mătase și industria mătăsei“, iar al doilea despre „Bănci“. Ambele conferințe au dovedit gradul de cultură la care au ajuns elevii acestei școli. Apoi d. L. Guttmann, membru în comitetul societăței, într’o cuvintare caldă, a arătat însemnătatea distribuirea premiilor, aducând omagii comitetului societăței „Cultura“ pentru munca ce depune pentru progresul societăței și al învățămîntului,și mulțumind corpului profesoral pentru activitatea depusă. După aceea s-a procedat la împărțirea premiilor. Falsirile de la finanțe — In jurul sentinței — Este credem interesant de a da oarecare amănunte asupra sentinței în procesul falsurilor de la finanțe, fiind date mai cu seamă împrejurările în care ea a fost pronunțată. Convorbire cu un avocat Pentru acest scop, m’am adresat unui depui avocat, membru distins al baroului Capitalei. Iată ce mi-a spus acesta: — In primul loc se observă o mare contradicție între calificarea faptelor. Intr’adevăr, pe cînd d. judecător de instrucție prin ordonanța sa, a dat în judecată pe Vasile Dumitrescu ca complice al lui Parizianu, tribunalul prin sentința ce a dat, l’a făcut și pe acesta autor al falsului, adică coautor al lui Parizianu. Această calificare, tribunalul a fost silit s’o facă astfel, căcî lăsînd pe Dumitrescu ca complice al lui Parizianu, urma ca ceî-l’alțî inculpați să fie complici! lu! Dumitrescu și dec! complici aî complicelui. Cum însă legile noastre nu pedepsesc pe complicii complicilor, tribunalul a fost nevoit să facă pe Dumitrescu coautor cu Parizianu, iar pe Dan Albahary și ceî-l’alți, complicau lui Dumitrescu. Aci însă se naște altă chestiune. Cum a putut să facă tribunalul pe Dumitrescu coautor cu Parizianu la fin fals, cînd Dumitrescu n’a iscălit nici un proces verbal de tragere la sorța titlurilor de rentă? Acest fapt tribunalul ar trebui să-l motiveze prin considerentele sentinței și sunt curios a vedea cum o va face. In sentința data ele tribunal „x, servă, că s’a dat la o parte art. 51 c. p., adică complicitatea fără de care delictul nu se putea face. In această privință tribunalul a fost mai just ca d. Săbăreanu. Adică cum ? Dacă Dan Albahary și ceîl’alțî n’ar fi adus numerele titlurilor de rentă luî Dumitrescu, acesta n’ar fi comis delictul ? Dar este însuși mărturisirea lui Dumitrescu, care a spus că la ministerul de finanțe era un obicei de a se trage fals și că nimeni nu credea că comite un delict. Așadar bine a făcut tribunalul de a înlăturat articolul 51 C. p. Curios însă este calificarea faptului relativ la Bally. Dînsul a fost condamnat la un an și jumătate pentru șantajul făcut asupra lui Dan Albahary excluzîndu-se din sarcina luî șantajul încercat asupra statului roman și asupra lui Disconto. Apoi cum pentru Bally care este complicele lui Behar și despre care se vorbește în scrisorile lui Covo și Liebling, se exclude faptul de șantaj asupra lui Disconto și asupra statului român, punîndu-i-se în sarcină numaî șantajul luî Dan Albahary, pe cînd luî Behar, în sarcina căruia nu se aduce nici o probă nouă, i se aruncă în spinare amîndouă șantajele? Cu un cuvînt este o întreagă contradicție între ordonanța d-luî Săbăreanu și felul cum d-sa a calificat faptele și între sentința dată de tribunal. Și cu aceste cuvinte s’a terminat convorbirea, în ziua pronunțărei, în contra sentinței dată de tribunal în această afacere. Apelul d-lui prim procuror a fost făcut a minimă adică asta însemnează că pedeapsa dată inculpaților a fost prea mică. D. prim procuror și Bally Afară de aceasta, mai spune d. prim procuror în declarația de apel, rău tribunalul a condamnat pe Bally numai pentru șantajul făcut asupra lui Alhahaly cînd este dovedit că dînsul în complicitate cu Behar au încercat și un șantaj asupra statului român. Aceste sunt motivele apelului d-lui prim procuror. Apelul statului Erî, a declarat apel contra sentinței tribunalului și ministerul de finanțe, constituit ca parte civilă. Declarația de apel a fost semnată de d. ministru Emil Costinescu. Acest apel a fost motivat prin faptul că s-a respins statului despăgubirile civile cerute pentru daunele materiale. Ambele aceste apeluri au fost înaintate d-lun procuror-general care le-a înaintat primului președinte al Curtei de apel. Ele au fost repartizate la secția I-a a Curței. Apelurile inculpaților Pînă acuma, nicî unul din inculpați n’a făcut declarație de apel. Dînșiî mai au timpul pînă Lunî pentru aceasta. In orî ce caz dînșiî vor declara apel azî sau mîine. Cînd se va judeca procesul Pînă acum nu se știe încă cînd se va judeca acest proces. Erî după amiază avocații inculpaților au avut o lungă consfătuire în această privință. Se crede că procesul se va judeca în a doua jumătate a lunei August. Aceasta din cauză că cea mai mare parte din avocații, atît aî inculpaților cît și aî părței civile nu vor fi în țară în cursul lunei Iulie. Se pare că în această privință, apărătorii au căzut de acord cu d. Victor Rimniceanu, președintele secției de vacanță a Curței de apel. Pînă acuma însă nu este încă nimic stabilit. Opoziția lui Parizianu în privința opoziției lui Parizianu nimic" nu este încă definitiv stabilit. Pînă acuma n’a declarat încă opoziție. Astăzi însă o va depune la grefa tribunalului. Părerile asupra admisibilităței sau inadmisibilitățea acestei opoziții sunt împărțite. Am convorbit în această privință cu mai mulți avocați. Unii susțin ca ea este inadmisibil ca răspuns la apelul nominal și bine a făcut tribunalul că nu î-a acordat dreptul de opoziție. Alții din potrivă spun că tribunalul nu poate considera pe un inculpat prezent, chiar dacă i s-a luat și interogatorul. Un inculpat se consideră prezent atunci cînd asistă la dezbateri, adică la ascultarea martorilor și la pledoarii. Or, acesta nu este cazul lui Parizianu. Un înalt magistrat cu care am vorbit în această privință mi-a spus că opoziția lui Parizianu este admisibilă întrucît nu i s’a luat interogatorul. In acest sens există și decizia recentă a Curței de casație. In cazul cînd tribunalul va respinge ca inadmisibilă opoziția lui Parizianu, acesta va cere Curtei de casație a se pronunța asupra admisibilitatei sau inadmisibilitățea acestei opoziții. Rămîne acuma a se vedea ce va face tribunalul, care va judeca această opoziție. Prevenția și sentința Mulți dintre cititori sînt nedumeriți dacă lunile de prevenție vor fi socotite în pedepsele ce s’au dat inculpaților. Pentru a-i scoate din această nedumerire le vom spune că pedeapsa decurge din ziua cînd sentința, rămîne definitivă. Curtea de apel poate însă hotărî ca pedeapsa să se se socotească din ziua pronunțarea sentinței tribunalului. In orî-ce caz însă, prevenția nu se socotește în calcularea pedepsei. B. Cursa Bîrlad-Iași și înapoi Sub-locotenisntul Gr. C. Soutzo din reg. 4 roșiori Bîrlad, a parcurs zilele acestea distanța Bulad-Iașî și înapoi în total 240 km. in 25 ore. Plecat In noaptea de 25—20 iunie la ora 1 jum., a sosit la Iași la orele 4 după amiazi avînd o muralera de 3 ore, calul sau fiind atins de o ușoară insolație și căruia d. sub-locotenent Soutzo a trebuit să-i dea singur îngrijirile necesare. După o odihnă de 24 ore la Iași, pleacă din nou în ziua de 27 la orele 9 lun. seara și după un marș de o noapte întreagă, ajunge în Bîrlad la orele 8 și un sfert dimineața, parcurgînd cei 120 kilometri în 11 ore. Este de remarcat, că ultimii 50 kilometri, între Vasluiu și Bîrlad, au fost parcurși în 4 ore, ceea ce dă o iuțeală de 13 kilometri pe oră, starea calului răzâmînd excelentă. De asemenea și starea sănătăței d lui Soutzo ajuns în Bîrlad a fost perfectă. D-sa a fost viu felicitat de către șefii și camarazii săi. Funcționarii comerciali Funcționari comerciali vor ține astăzi la orele 8 seara o întrunire publică în sala clubului meseriașilor din str. Ilfov No. 2, în care se va discuta și hotărî mijloacele ce trebuesc întrebuințate față de acei patroni cari nu vor să adera la propunerea făcută prin apel ca, magazinele în timpul vacanței de la 1 Iulie la 15 August să se închidă la orele 6 seara. * Iată adresa înaintată de funcționarii comerciali d-lui P. S. Aurelian, de ziua sa onomastică : Prea onorate Domn Desăvîrșit recunoscători pentru binefacerile cu care ne împărtășește legea repauzului duminical, al cărei părinte intelectual sînteți, noi, funcționari comerciali din Capitală, veniți în corpore, ne facem o deosebită plăcere de a vă prezintă respectoasele noastre felicitări, cu ocazia zilei onomastice a domniei voastre. Delegați: G. Borneanu, Algazi, C. Titalatz, V. I. Costescu, M. Mihăescu. le la palatul justiției Știri judiciare Tribunalul Biov secția I, care a judecat procesul pentru anularea donațiunei de 2.000 galbeni anual, făcută de d-na Zoe Slătineanu fiului ei I. G. Lenș Slătineanu s’a pronunțat el, făcînd divergință. Judecarea din nou a procesului, a fost amînată pentru ziua de 22 Septembrie. * Procesul dintre d. Calognomu și statul român, relativ la succesiunea Elias a fost amînat pentru ziua de 27 Septembrie. * D-nii judecător de instrucție Al. Săbăreanu, Lazăr Munteanu și Mumuianu au fost însărcinați cu instruirea afacerilor ce vor veni la parchet în timpul vacanței judiciare. * Astăzi vine înaintea Curtei de casație secția II a recursul făcut de d. Socolescu, contra demisiei camerei de punere sub acuzare prin care i s’a confirmat mandatul de arestara. ? Sinuciderea din str. Filaret Aseară la ora 5, s’a sinucis în locuința sa din Filaret No. 14, portărelul Ioan Kochinescu, de la trib. Vlașca, Cine-î Kochinescu Portărelul Kochinescu, e în etate de, aproape 50 ani. De un timp îndelungat, el ocupa postul de portărel pe lingă tribunalul de Giurgiu. In ultimul timp el locuia împreună cu soția Eugenia și cu fiica sa d-na Victoria Protopopescu, în strada mai sus arătată. In afară de d-na Protopopescu, portărelul Kochinescu mai are trei copii în vîrstă. Boala De cîțîva ani Kochinescu s’a îmbolnăvit de neurastenie. Boala progresa mereu, iar Rochinescu devenea din ce în ce mai abătut și mai nervos. Acum cîteva zile el simțindu-se mai rău ca nici o dată obținu un concediu de o lună , veni în București, și se internă în spitalul Olchovschi, dupa calea Călărașilor. Cu toată căutarea însă la care a fost supus, boala progresa zilnic. D. d-r 0 breja, observînd că orî ce speranță de însănătoșire e imposibilă, sfătui pe suferind să iasă din spital. Kochinescu ascultă de sfatul medicului și plecă. Ideia de sinucidere De cînd boala lui Kochinescu se agravă portărețul începu să fie chinuit de ideia sinucidere. Familia sa a observat gîndirea ascunsă pe care o nutrea Rochinescu, și începu să-l urmărească. A se citi urmarea la pagina 3-a MEMORIILE REGELUI MILAN O.Actrița își cumpără curînd, cu prețul corpului propriei sale copile, o moșioară într’una din provinciile alpne ale Austriei și se retrase curînd acolo, părăsind teatrul. I?*? Fiica ei are acum în Viena un magazin care e unul din cele mai însemnate din capitala Austriei și care formează locul de întîlnire al multor cavaleri distinși. Zvonul că arhiducele Johan, înlănțuit de curățenia de suflet a micei sale baloteuze,—ar fi vroit s’o lea de soție, e nefondat. Fapt e că aceasta din urmă, ca și sora-sa care tocase toată averea contelei Starhemberg, se pricepea să-l țină înlănțuit în mrejele sale, pe arhiduce. După ce, și fără de aceasta, în urma insuccesului candidaturei sale la tronul bulgar, era rău văzut în Cercurile curiei vieneze, el putea fi ațîțat ușor împotriva acestor cercuri. Planurile sale de căsătorie nu aveau la bază decît ciuda și calda dorință de a lovi în acela cari se opuseserâ dorințelor sale. Aceste două sentimente au și fost pricina pentru care arhiducele a renunțat la titlu și la rang, și a pornit, împreună cu iubita sa, în acel faimos voiaj, care l’a condus la pieire. Baletista Stubel a fost poetizată, îi s’au atribuit cele mai frumoase însușiri pentru că s- a întovărășit iubitul, în acel voiaj, totuși aceia cari o cunosc știu că ea nu s’a dus decît pentru că nădăjduia să reușească în cele din urmă s’ajungă soția arhhiducelui Johan de Austria. După ce actrița Hoffmann din Graz reușise să facă astfel ca iubitul ei, arhiducele Heinrich, s’o ia de soție, mica Stubel nu mai visa altceva decît aceiaș fericire. Arhiducii sínt, în aceasta privință, oamenii cei mai chinuiți ; ei sunt înconjurați ca și fetele bogate. Regele Milan, a cărar aplecare pentru aventuri galante era foarte bine cunoscută la Budapesta, Viena și la Paris, ori de cite ori venea în aceste orașe primea sute de bilete, invitațiuni la rendez-vous-uri. După nimeni nu se aleargă atît de aprig ca după oamenii mari de pe pămînt. De aceea e greu să rămîi virtuos, pentru că tocmai cele mai frumoase și mai... apetisante femei sînt acelea cari se înghesuie. Paris, 1 Decembrie 1891 Regele Milan era un oaspete toc atît de bine-văzut în aristocrația austriacă ca și la magnații unguri. Mai cu seamă doamnele simțeau multă plăcere cînd regele Serbiei se făcea curte. Nu vom numi aci saloanele pe cari le frecventa la Viena și la Budapesta, pentru că regele Milan nu vrea să fie ingrat și, mai în seamă, nu vrea să comită indiscrețiuni. Dar vroește să se constate că nici aci n’a găsit mai multă morală ca, în propria sa țară și ca în propriul său suflet. Iată o doamnă din aristocrația cea mai înaltă. Descinde din familie regală asemenea soțului ei care aparține celor mai de seamă personalități din înalta aristrocrație austriacă. Amîndouă părțile erau înrudite cu mai multe curți europene, grație legăturilor lor de familie și pentru că, pe lîngă aceasta, aveau la dispoziție o enormă avere, saloanele castelelor lor au ajuns a fi punctele de întîlnire ale sumei celei mai bune, cu care ocazie se desfășura un lux orbitor și pe care nu și l-ar putea permite orice curte după continent. Regele Milan a cunoscut pe stăpînul și pe stâpîna acestei case de cea mai mare aristocrație prin intermediul regretatului Kronprinz Rudolf. Ea, o frumusețe impunătoare, plină de grație, vioiciune și dorință de trai, nici un suflu de sentimentalitate bolnăvicioasă, totul—o natură impulzivă, plină de viață. Regele Milan adora pe această femee și intr’o zi, răpit de puterea ei deplină de viață, ce reeșea din toate mișcările ei, din toate privirile ei, a exclamat: — O astfel de femee ca soție și axat cel mai fericit om din lume! Apelul d-lui prim procuror La ediția de aseară am arătat că d. prim procuror a făcut apel, chiar Regele Milan era un bun cunoscător de femei și se putea crede deci, că soțul acestei femei e cu adevărat un om fericit în toată accepția cuvîntului, pentru că avea aceleași însușiri ca un dieting sau în chipul acesta pe soția sa. O statură impunătoare, plină de frumusețea bărbătească, plină de viață și de dorul de a trăi,ar fi putut să fie deci o căsnicie ideală după toate calculele omenești și aceasta cu atit mai mult cu cît ambii nu se luaseră decît dintr o simpatie puternică și reciprocă. Și cu toate acestea nu era o căsnicie mai nenorociți în toată societatea înaltă austriacă, ca aceasta. Soțul alerga după femeile pierdute și cu aceasta își trecea mai tot timpul. Pentru caii săi el avea încă un interes deosebit. Restul le lăsa rece. Aveau loc între dînsul și soția sa scenele cele mai grozave, cravașa răsuna,mai mult de cît o singură dată pe spinarea acestei splendide femei, care vroia sa fie iubită și vroia să trăiască. Cravașa e un räu mijloc de educație al femeei și iubirea pe care ea nu o găsește în casă, și-o caută în cele din urmă în afară de casă, cu atît mai mult atunci cînd ea e dotată de natură cu atîta putere și cu atîta dor de viață, cum era aci cazul. Loviturile de cravașa ale d-lui soț, averă ca urmare că din femeia care căuta iubire în propria sa casă, eși o femeie de lume, care trecea toate marginele permise, ea ajunsa regina care dădea tonul pe cîmpul modelor și luxul ei in toalete înghițea milioane. Dar pe terenul iubire! ? * la lumea de seamă n’a existat de singur vr’o altă femee care să cultive, într’o atît de mare întindere, iubirea liberă, ca această femee din sînge regal. Aghiotanții soțului ei obișnuiaf să fie în acelaș timp amanții soției acestuia, care nu se jena sâ ’șî viziteze amanții ziua nămiaza mare. Și regele Milan a gustat cîtva timp, iubirea acestei femei care ar fi meritat, cu adevărat, o soartă mai bună. “Se găseau întotdeauna suflete bune și iubitoare cari raportau cu sfințenie reginei Natalia aceste aventuri galante ale lui Milan și cari păreau cu chipul acesta, prăpastia care exista între acești soți. Intr’una din zilele cînd Milan venise pentru un scurt timp la Viena, el făcu o mică d escursiune la Rodaun și avu ocazia de a cunoaște acolo o pereche comitală, care venise să’și t vază fiiul, care era pensionar în institutul iezuiților din Kalksburg. Contele era un bărbat cam trecut, contesa in schimb era o femee foarte tînără și foarte frumoasă, dintr-o casă aristocrată ruinată, și care luase probabil de soț pe bâtbnul acela, din cauza banilor săi. Bâtrînul conte fusese văduv și făvea un fiu din prima căsătorie, fiu care era internat în institutul iezuit» și pe care vroiau să-l viziteze. Milan veni mai târziu, mai des în casă aceasta, fu văzut împreună cu el la alergări, la” Riviera și lucrurile ajunseră acolo că Milan începu sa facă curte acestei femei care eraoarecum neglijată de bărbatul ei fapt care își avea motivul pe baza faptului că contele înainte dusese o viață foarte destrăbălată și se epuizase cu desăvîrșire. (Va urma) %