Adevěrul, noiembrie 1903 (Anul 16, nr. 5122-5151)
1903-11-01 / nr. 5122
Sâmbătă 1 Noembre 1903. Astăzi 30 Octombrie —Peatros Concerte Petreceri. ? Teatrul Național.—Opera. Se va cînta Traviata, de Verdi. Teatrul Lyric. — Drama sîngeroasă din Belgrad. Fotoplasticul imperial (stil hotel Continental, piața Teatrului) expune de Duminică - 26 Octombrie, pînă Marți 4 Noembrie 1903 O interesanții vizită la ultima Expoziție din Paris, ne mai văzută în București. Cozmoplasticul „Romînia pitorească“ (calea Victoriei 36, vis-a-vis de cofetăria Frederic) expune în sala I-a : Impresii și palavre ! Lui Rodrig ! II • ! Adesea cind plîngî, faci bine. Iu fiece , lacrimă fuge o durere și cu ele multe din marele noian de suferinzi. Dar, de ce atîta dau și lacrimi, emit ț eu o singuri privire, tu, semeni scînteie de dragoste în orice inimă ? Natura a făcut din tine o minune ! De ce nu sar 1 îndrăgi și zînele de chipul tău ? Dlo ori ! cînd îți vor eși în cale cu drag să te privească. Nar gti cu ce putere să-ți fureochii, inima, pe tine chiar. Cercetează și între ele voi găsi pe una, ca nu-ți cerșește iubire. Ea știo cită durere ascunde un suflet îndrăgit. Un singur dor mai are : sa privească ( la nesfîrșit, minunea, pe care o intîmplarea cerească i-a scos o in drumul suui, sau soarbă din ochii tăi tot farmecul, să se încălzească mereu la focul lor. Un dor o mină : să te ție veșnic lingă dînsa, căci tu îi ești fericirea întreaga. De cercetezi și gîndul ei, vei vedea cum se întreabă nedumerită : „Ce dor ascund focîii tai,“ „ce dulce grai citesc în ei ? De ce nu-l pot privi mai lung V“ „De ce din ei simt cum se strecoară în sufletul meu o caldă adiere ?“ Ce fiori puternici o zgudue cînd pe neașteptate ii rasat în cale ? Ea, nu înțelege bine, de-o dragoste aceasta. Tu, fă-o să înțeleagă, dacă e dînsa....sau-i spune, căci „din prima zi simți, că iubirea e o muncă zadarnică, cu toate acestea inima ți se cuprinde de o amară plăcere de a iubi chiar știind ca vei suferi“. Criimena Pteștiul Septembrie 1903 Boala împăratului Wilhelm Asupra operațiunei suferită de împăratul Wilhelm se mai dau următoarele amănunte : La examenul microscopic al polipului, profesorul Orthi a găsit într-o parte a țesutului un pigment care probabil a provocat micile insîngerări de dinainte. Această afirmație a făcut publicul să creadă că împăratul ar fi suferit ac mult de emoragia laringelui. Aceasta e o părere greșită, împăratul a avut de loc emoragii ale laringelui, după cum asigură „National Zeitung“ din cea mai bună sursă. Presupunerea d-rului Ortli trebue deci cu atât mai mult luată în sensul că în interiorul micului polip, care conține un mare număr de pasu dintre cele mai fine și cu pereți dintre cei mai subțiri, au avut loc sîngerări minime. Aceste sîngerări sunt adesea provocate de apăsări ușoare produse din vorbirea tare, care face coardele vocale să se dilate și să se contracteze necontenit. După un timp oarecare aceste minime supărări se rezorb și rămîn urme sub forma de mici grăunțe închise cari se reproduc. Aceste rămășițe dovedesc însă și că polipul există de mult și că el trebui să fi provocat răgușirea. In adevăr, cei din jurul împăratului au observat cam de vre-o trei saptămîni Că vocea împăratului era în mod permanent răgușită și năbușită. împăratul este singurul pacient căruia consilierul intim dr. Moritz Schmidt i .pune la dispoziție știința sa medicala, căci de vreo jumătate de an acest savant părăsise cu desăvîrșire practica medicală, la Frankfurt pe Main. u M— • ■! ■Hi'' € ABȚI »i REVISTE Anuarul congresului corpului didactic primar din 1903 aranjat și publicat de I. Ciocîrlie și Marin Marinescu. Un vol. în 8 de 140 de pag. Buc. Tip. „Minerva“. _ Importanța Sdei pentru hrana copiilor, comunicație făcută de dr. A. Urbeanu. O broș. în 8 de 14 pag. Buc. Tip. „Munca“. Studiu contra alcoolismului de dr. A. Urbeanu. O broș. în 8 de 19 pag. Buc.Tip. „Munca“despre caracteristica alimentului țăranului român, de dr. A. Urbeanu. O broș. în fosio de 20 de pag. Impr. Statului. Stabilitatea elementelor chimice față de energia celulară, de dr. A. Urbeanu. O broș, în folio de 62 de pag. Buc. Imprimeria Statului. Ediția de dimineață IÎTFOR.MATINÎTI Cu începere de azi, publicăm în cel de-al doilea foileton al nostru o interesantă schiță literară, scrisă într’un stil plăcut și captivant, întitulată Neapole (Impresiune din excumune), de Constanța Zissu. Remaniarea In ’consiliul la miniștri care s’a ținut aseară la ministerul de interne, n’a decis remaniarea cabinetului, înainte de deschiderea parlamentului. D. Sturdza va pleca iar la Sinaia pentru a aviza pe rege de această hotărîre și de a-i comunica că d. Costinescu va trece la domenii, d. Anton Carp va lua finanțele, iar dacă d. Stoicescu nu va primi lucrările publice, va fi sacrificat și portofoliul va fi rezervat unui generos. Deci orice dispoziție ar lua ministrul de finanțe, fără avizul consilid de administrație al Casei de depuneri, ar fi contrarie legei. D. Costinescu fiind însă decis a înlocui pe d. Pictorian și lovindu-se de aceste dificultăți, va veni probabil cu un sispect de lege care să modifice dispozițiile din legea de organizare a Casei de depuneri care leagă mîinile ministrului de finanțe. In acest mod se va rezolvi probării directoratul Casei de depuneri. Studențimea universitară din București va tine la 8 Noembrie o mare întrunire în sala Dacia, în care se va protesta contra tendinței unora de a nu se ridica un monument lui Cuza-Vodă. In Italia există in prezent cărbunele ematic în 10 provincii, cărbunele simptomatic în 7, febra aftoasă în 8, răpciugă în 11 și epizootiile la porci, în 25 provincii Eri s-a inaugurat expoziția agricolă și industrială care a fost organizată la Pitești. Expoziția va fi deschisă 30 zile. S’au mai făcut următoarele numiri în magistratură : D. Mihail Turbure a fost numit judecător la trib. Tutova, în locul decedatului Tigran Buicliu. D. N. C. Drăgănescu, actual judecător de instrucție la trib. Suceava, în aceeași calitate la trib. Neamț, în locul d-lui Ion Adam, care trece în locul celui d’Intitii. D. Emilian Dragomir, actual cap de portărel la trib. Ialomița, în aceeași calitate la trib. Vaslui, în locul d-lui Traian Alexescu, care trece în locul celui d’Intim. D. D. Polihron, actual portărel la trib. Komanațî, în aceeași calitate la trib. Dolj, în locul d-lui Octav Atanasiu trecut la Komanațî. Zilele acestea ministerul domeniilor va începe să distribue vițele port-alton la aceia cari au făcut cereri. Ministerul dispune de 3 milioane portalton și are cereri pentru 7 milioane. Nu se vor putea distribui do cit 8 milioane vițe port-altoi, adică cu un milion mai mult ca anul trecut. Rotul de 5 milioane port-altoi se vor utiliza in pepinierele statului. Corporația meseriașilor mecanici din București vor da un bal în sala Băilor Eforiei, Sîmbătă seara, 1 Noembrie. După cererea Camerei de meserii din București, s-a îi trimes de către toate corporațiile de meseriași cite 10 exemplare din statutele respective. Acele statute vor fi distribuite membrilor Camerei de meserii. După știrile primite la ministerul domeniilor, se constată că anul acesta apicultura din țară n'a dat rezultate satisfăcătoare, din cauza secetei, albinele n’au putut culege sucurile necesare din flori și astfel roiurile au fost foarte puține. Județul Olt a fost declarat indemn de orice epizootie. Din corouna Crîmpoaia, singura în care exista variola ovină, s’au ridicat măsurile de poliție veterinară. Un d Ispas din str. Căruțași din Capitala a fost mușcat de un cal al său care era turbat. Pacientul a fost trimes în cura institutului antirabic. Ministerul de interne a aprobat votul consiliului comunal al Capitalei, prin care s-a decis ca piața Lucaci să poate numele de „Piața Laurian“. Miiue se va întruni la d. Costescu- Comăneanu, comisiunea numită de consiliul comunal al Capitalei spre a interveni la ministerul lucrărilor publice pentru restituirea sumei de 157.000 lei pe care comuna a cheltuit-o cu exproprierile făcute pentru gara de la Obor. Distribuirea premiilor la expozanții de la expoziția științifică, s-a aminat pentru o dată ulterioară. Duminică 2 Noembrie se va face o vînătoare de epuri în pădurea Pantelimon, cantonul No. 15, la care vor participa d-ni C. N. Dărăscu, Carol Fialla, Victor Rîmniceanu, Em. Anastasiu, G. G. Assan, N. I. Zamfirescu, C. I. Zamfirescu, Virgiliu Dărăscu, Grigore Călinescu, Carol Prager, R. Simons, Ion Petrini Paul, C. Gr. Bilciurescu și P. C. Dobrescu, cari fac parte din „Cercul intim al uimitorilor“. La 16 Noembrie se vor întruni la Camera de comerț din București acționararii băncer de scont, în adunare generală extraordinară. In comuna Siliștioara din Romanați s’au ridicat măsurile de poliție sanitară veterinară, încetînd holera porcilor. Ni se scrie din Ploești, că ori după ariazî s’au întrunit în saloanele „Clubului Tinerimei“, mai mulți cetățeni fruntașî și vedi legiști, cari în urma unei consfătuiri avute cu d-uii Petre Grădișteanu și Alex. D. Florescu, delegații comitetului central al Ligei Culturale, au pus bază unei secțiuni a Ligei în oraș. Numeroasele adesiuni ce se fac secțiune!—după cum ne afirmă comitetul de inițiativă—ne îndreptățesc în credința, că în curînd ploeștenii se vor putea mîndri cu o puternică secțiune a Ligei Culturale. Ocolul conservă dinții sănătoși. Starea timpului și a semănăturilor din țară, de la 26 Octombrie pînă la 31 Octombrie 1903 Argeș.— Timpul a fost ploios și frifuros. S’a terminat culesul porumbului. Smănăturile de grini și orz se lucrează cu activitate. Botoșani.—Timpul se menține umed, ploînd aproape în fiecare zi. Arăturile și semănăturile de toamnă continuă. Brăila.Se continuă culesul porumbului, unde a fost oprit pînă la 15 Octombrie, nefiind copt. Semănăturile de toamnă sau terminat, dar n’au răsărit. Timpul răcoros, a plouat puțin în unele localități. Constanța.— Locuitorii se ocupă cu culesul porumbului și facerea ogoarelor de toamnă. Rapița și griul de toamnă semănate de timpuriu au răsărit și starea lor este bună. A început să ploue. Dîmbovița. — Timpul a fost variabil, au căzut și ploi ușoare. Semănăturile de toamnă se fac cu deosebită energie. Culesul porumbului continuă în puține localități. Suflaturile pentru pășunatul vitelor sunt bune. Dorohoiu. — Timpul a fost noros și cu puțină ploae aproape în fiecare zi. Se continuă cu facerea arăturilor și semănăturilor de toamnă, cu treeratul pînei albe și desfăcutul porumbului. Filcru.— Timpul a fost variabil, nor, ceață, noaptea rece și brumă. N’a plouat. Arăturile și semănăturile de toamnă aproape sunt terminate. Viile se tac și So îngroapă. Ialomița. — A plouat în tot județul folosind mult semănăturilor de toamnă deja făcute și cam pe alocurease urmează. Culesul porumbului este aproape sfîrșit, dînd o recoltă mijlocie Locurile pentru pășune au iarbă destulă. Ilfov.Semănăturile s’au îmbunătățit în urma ploilor căzute. Semănăturele pînă în prezent sînt : 117.033 hectare de griu, 17.519 hectare rapiță și 3.581 hectare orz. Locuitorii in cea mai mare parte se ocupă cu semănatul griului și puțin și cu dijmuitul porumbului, Neamțu.— Timpul a fost variabil. Treeratul pîinei albe este aproape terminat, iar arăturile și semănăturile de toamnă continuă. Olt.—Timpul a fost noros, cu ploi și vînt. Arăturile de toamnă sunt aproape terminate. Putna.—A plouat puțin și în mică cantitate. Din această cauză arăturile se fac cu anevoință. Pînă în prezent s’a semănat: 7451 hectare griü, 159 jum. hect. secară și 290 hect. rapiță. Porumbul s’a cules pretutindenî. Culesul viilor s’a terminat. R.-Sărat.—A plouat foarte puțin. Din această cauză arăturile se fac cu greutate : griul semănat a răsărit numai în unele localități. Culesul porumbului continuă încă. Roman.— Grîul semănat de timpuriu e rar din cauza secetei. S’au făcut pe unele locuri arături pentru semănăturile de primăvară. Imașurile s’au îndreptat puțin. Timpul a fost variabil cu nour, vînt și soare. A plouat puțin. Suceava.—• Timpul a fost bun. A plouat puțin. Arăturile de toamnă și treerul se activează. Culesul porumbului s’a terminat, iar pășunele s’au înfoptat în urma ploilor. Teleorman.— A plouat suficient în tot județul. Locuitorii sunt ocupați pe alocurea cu dijmuitul, iar cea mai mare parte cu aratul și semănatul griului. Arăturile se fac în mai bune condițiuni. Tutova.— Timpul a fost variabil cu puțină bară de ploae parțială. Se activează la arăturile și semănăturile de toamnă. Tulcea. — Timpul a fost rece și noros. A plouat puțin. Arăturile de toamnă se fac puține și cu greutate din cauza lipsei de ploae. Vaslui. — Timpul a fost frumos, a plouat puțin. Culesul porumbului s’a terminat. Arături și semănături se fac încă. Vîlcea.— Timpul a fost variabil. Semănăturile de toamnă se fac cu activitate. Vlașca. — Timpul a fost ploios. Culesul porumbului s’a terminat. Grîul semănat timpuriu a răsărit frumos, de asemenea și rapița. Se continuă cu facerea ogoarelor și semănăturilor. Mărăcineanu a fost adus din camera arestaților înconjurat de 5 jandarmi, cu armele încărcate și îndreptate spre deținut. Tot atîți jandarmi înconjură pe Mărăcineanu și în timpul instrucției. Această măsură de pază extraordinară s’a luat contra lui Marăcineanu, din cauza extraordinarei sale puteri și de teamă ca el să nu săvîrșească o nouă faptă criminală, chiar în cursul instrucției. D. jude instructor Munteanu înainte de a pune vre-o chestiune lui Mărăcineanu î-a arătat nouile dovezi ce se aduc in sarcina lui și din care reese în mod vădit vinovăția sa. Judecătorul i-a cerut să nu mai caute a tăgădui, căci cu acest sistem nu va ajunge la nici un rezultat. Vinovăția lui fiind complect dovedită, prin tăgăduiala sa nu va schimba nimic din consecințele ce decurg din fapta sa. Mărăcineanu continuă însă a avea acelaș sînge rece și cinizm ca mai înainte. Așa el, plictisit și enervat de atîta sicii ala, s’a adresat ori judecătorului de instrucție în următorii termeni : — Da bine, domnule judecător, mult ai să mă mai chinuești! Dacă în adevăr ,tî așa strașnice probe contra mea, dă-mă în judecată. Acolo la jurați, voii știeui să mă apăr. Față cu rezistența lui Mărăcineanu, instrucția va căuta să dovedească în mod cît mai complect vinovăția sa, prin declarațiile martorilor, căci de la dânsul nu e nici o speranță a se obține vre-o mărturisire. Confruntarea cu Protopopescu D. Jude instructor Munteanu a confruntat apoi pe Mărăcineanu cu Protopopescu, crezînd că astfel se vor trăda ,acești doi inculpați bănuiți ca autori ai crimei din calea Șerban Vodă. Neobținînd nici un rezultat satisfăcător, d. Munteanu la orele 7 jun. seara a suspendat instrucția, trimițind pe Mărăcineanu la Văcărești, iar pe Protopopescu la siguranță. Drama «fin sta». Emilian Popa-Tatu — Ordonanța definitivă — Judele instructor de la cabinetul 3 a dat era ordonanța definitivă în afacerea dramei din str. Popa-Tatu. Se cunosc toate amănuntele acestei drame, a cărei eroină a fost domnișoara Maria Teodoru. Prin ordonanța definitivă, judele-instructor examinează faptele în care s’a săvîrșit cunoscutul atentat, care era să coste atît viața studentului Libert cît și pe a atentatoarei Maria Teodoru, căci după cum se știe, ea în urma atentatului a încercat să se sinucidă și numai grație unei căutări extraordinare a scăpat cu viața. Ordonanța definitivă conchide la vinovăția inculpatei și cere trimiterea înaintea Curței cu jurați. Dosarul afacerea a și fost înaintat Camerei, spre a se pronunța dacă este sau nu loc de a fi dată în judecata Curței cu juri, d-șoara Teodoru, pentru fanta săvîrșită. ____ Bui. Cazul Victorian D. Costinescu nu poate lua nici o hotărîre cu privire la înlocuirea d-lui Pictorian, deoarece legea de organizare a Casei de depuneri nu dă ministrului de finanțe dreptul de a revoca pe directorul Casei de depuneri, decîte după cererea consiliului de administrație. Consiliul de administrație nu numai că n’a cerut revocarea d-lui Pictorian, dar s'a pronunțat pentru reintegrare. Pe de altă parte legea prevede că deciziile consiliului de administrație sînt și executoriu Crima din ca Ira Serbim-Vodsi — Noul amănunte — Ce spun martorii. — De unde a luat cuțitul. — Noul cercetări.—Ce mai spune Mărăcineanu. D. jude instructor de la cabinetul 2 de instrucție, a lucrat erî pină seara târziu, la instruirea crimei din calea Șerban-Vodă. D. Munteanu a ascultat mai întíiu mai multe persoane citate ca martori sau informatori. Așa d-sa a ascultat pe Ana Ilariton, Manoleasca și Sevastița Ionescu, cîte și trele femei, cari au fost în casa unde s’a făptuit crima. A mai ascultat ca martori pe d-nii Mișu Filipescu și Tricup din Pitești. Ce spun aceste persoane Femeea Ana Bariton pusă în fața bănuitului complice Protopopescu, neagă a-r fi văzut vreodată și mai ales în ziua crimei, în casa Sevastiei Ionescu. Pemcea Manolescu spune de asemenea că nu cunoaște și că n’a văzut pe Protopopescu. Ea repetă din nou că pe Mărăcineanu îl recunoaște. Sevastia Ionescu, confruntată și ea cu Protopopescu declară că nu-l recunoaște și că nu l’a văzut niciodată. Ea menține prima declarație prin care declara că recunoaște ca autor al crimei pe Mărăcineanu. .i. Martorul Mișu Filipescu arată că în ziua cînd s’a făptuit omorul, a văzut într’un vagon de tramvay, care mergea în spre Șerban-Vodă, pe la orele 5 seara pe Mărăcineanu. Această declarație are o importanța colosală, căci prin ea se dovedește întru cîtva că Mărăcineanu a fost în str. Șerban-Vodă, în timpul cînd s’a săvirșit crima.* Martorul Tricup ascultat era, declară că a cunoscut stiletul lui Mărăcineanu și ceea ce l’a frapat la acest stilet; era faptul că el era transformat în stilet dintr’un cuțit de masă, ce fusese la început. De unde a luat cuțitul Cu privire la acest stilet, instrucția a mai descoperit următoarele : Iacă pe cînd Mărăcineanu se afla arestat la Văcărești, el a căpătat cadou de la Georgescu-Vitriol, care se afla și el arestat, un cuțit de masă cu miner de argint și un ascuțiș de oțel foarte fin. Acest cuțit a fost transformat de Mărăcineanu în stilet, cînd a eșit din penitenciar. Nouî cercetări Pentru a se dovedi și mai bine că vîrful de stilet aflat în mîinile parchetului, e de la cuțitul lui Mărăcineanu, d. jude instructor Munteanu, va cerceta, pe toți tocilarii și cuțitarii din Capitală, cari au putut executa această lucrare. Ce mai spune Mărăcineanu D. jude instructor Lazăr Munteanu, tîrziu de tot, la orele 6 seara, ei șci nimeni nu se mai afla în palatul justiției! a adus în cabinetul său pe Mărăcineanu, spre a-l interoga din nouațiile cu București, a privins că fu sînt contra procetului, la cuvîntul d. Holban, care cere ca să se facă un comunicat prin care să se arate că inițiatorii ridicarea monumentului înțeleg sa facă o operă națională, nu politică. D. colonel Lungu slăvește pe Cuza. D. Grigore Cogălniceanu declară, în numele conservatorilor locali, că un statut vede o operă națională. Adaugă că Mihail Kogalniceanu fără Cuza nu ar fi putut face nimic. D. Tomida, liberal, spune că nu poate fi român cu inima curată, contra statuei lui Cuza, fiind erou al vremii; trebue libera însă a se exclude politica de la această chestie. In același fel vorbesc și d-nii Buicliu și dr. Botez, apoi d. profesor Cuza zice că s’a temut ca articolul din „Voința Națională“ să nu compromită acțiunea. Trebue să i se răspunză ,cu răceală și de stăruit pentru înființarea unui comitet la București. La urmă se votează lansarea unui comunicat prin care se declară că comitetul nu urmărește altă țintă decit a glorifica actele mărețe ale lui Cuza și au socoate amici pe acei cari vor să facă din aceasta o chestie politică. Dau Partidul conservator si * monumentul lui Cuza Iată și ceea ce scrie Conservatorul, organul autorizat al partidului conservator, cu privire la acel cari s’au pronunțat contra înălțarea unui monument lui Cuza: „Atîta este de obștește consimțită inițiativa comitetului pentru ridicarea unui monument lui Cuza, încît ideea a fost îmbrățișată cu căldură, din primul moment, de către liberali, de către conservatori, de romînii de dincolo ca și de romînii de dincoace de Milcov,de prietenii personali ca și de personalii adversari ai celui d'întîiu Domnitor al țărilor române , și în fruntea tuturor, ca în totdeauna cînd a fost vorba de acte naționale, suveranul plin de glorie al regatului s’a grăbit să aducă omagiu de admirație domnitorului plin de bărbăție al Principatelor Unite. „Nimeni n’a făcut, nimănui nu îi permisă impietatea de a face politică de partid din chestiunea aceasta, de-asupra tuturor celor vii, în afară cu totul de ceea ce o pămîntesc și deci vremelnic. Se leagă pur și simplu, în scoarțe de aur actul de renaștere al țărei romîneștî—și la această sărbătoare de familie, participă, fără invitație specială, toți cîți simt că fac parte din familie. Atît. Orice alt gînd, e străin cu totul și conservatorii l'ar socoti ca nelegiuit, cum nelegiuit ar trebui tot românul să socotească amestecul meschin al politicei de artid în maiestatea unei serbări naționale. „Și, totuși, în concertul acesta în care vibrează numai coardele inimei, s’a produs o notă discordantă, cu atît mai urîtă cu cît a răsunat dintr’un instrument recunoscut ca antipatic țăreț: organul oficios al guvernului, crezînd că face operă utilă, a amenințat pe romînii recunoscători că, dacă nu vor renunța la ideia de a slăvi memoria lui Cuza, va publica documente cari să dovedească cum că istoria Unirea este o farsă și că cel care o întrupează e un impostor! „Menționăm încercarea tristă a ziarului guvernamental numai cu mîhnire—au și cu necaz. Eu o menționăm cu necaz, pentru că avem încredere în înțelepciunea poporului român și sîntem siguri că și azi, ca în atîtea alte ocazii, va urma calea pe care i-o indică sufletul tocmai pentru că odiosul președinte al consiliului de miniștri vrea altfel, dar o înregistrăm cu mîhnire, fiind-că e tare dureros să constatăm că sînt, printre fiii acestei țări, oameni a căror credință e atît de puțin adîncă încît disprețuesc icoana de îndată ce li se năzare lor că aîi descoperit o pată pe pervazul ei. „Cele sfinte, însă, nu se spurcă“. întrunirea comitetului „Cuza“ 3 — prin fir telegrafic — Iași, 30 Octombrie.—Comitetul pentru ridicarea unui monument din Cuza s’a întrunit la orele 9 seara. D. președinte Ghica-Deleni face istoricul inițiativei de a se ridica acest monument și spune că ea e datorită dorinței de a se eterniza meritele lui Cuza. După ce comitetul ieșan a a fost constituit, a provocat în întreaga țară un mare entuziasm. La București d-sa a fost primit călduros de d-ni. Maiorescu, Grădișteanu, Marghiloman. D. Maiorescu a intervenit la d. Aurelian, care a acceptat să trateze cu fruntașii liberali. A intervenit însă articolul din „Voința Națională“, și atunci d. Aurelian a renunțat. D. președinte, continuînd, spune că întrebînd persoane din jurul regelui, ele i-au afirmat că regele nu știa schimbat părerea. D. Ghica-Delenî apune că a ruțt re întrunirea de protestare de la „Dacia” înainte de întrunire Aseară s’a ținut la „Dacia“ întrunirea provocată de un comitet de naționaliști, pentru a se protesta contra acelora cari ’au declarat în contra ideea de a se ridica un monument lui Vodă Cuza. Sala era plină de public înainte de ora anunțată pentru începerea întrunirea D. Brătescu sosind, a fost primit cu aplauze. Proclamarea prezidentului D. Brătescu a propus publicului să proclame ca prezident pe d. maior Macri, fostul ostaș al lui Cuza-Vodă. D. maior Macri a declarat că întrunirea nu a fost provocată pentru a se face o manifestație politică, ci spre a se aduce elogii memoriei marelui domn Vodă Cuzaj D. Prezident a declarat că s’ar simți fericit dacă ar putea prezida la Iași o întrunire în care sä se ia inițiativa pentru ridicarea unei statui lui Mitiță Sturdza. (Rîsete). Discursul d-lui V. Arseni D. Victor Arseni, redactor la ziarul „Vremea“ a protestat contra celor scrise de „Voința Națională“ în chestia monumentului lui Cuza. D-sa a spus că poporul român trebue să protesteze contra aceluia care a insultat memoria marelui domn. Țăranul român, care a fost împroprietărit de Cuza va ști să protesteze contra dușmanilor de azi ai binefăcătorului țărănime. Fapta ziarului infam, zicea d. Arton, nu putea rămîne nepedepsită. Acea gazetă ne-a amenințat cu publicarea unor documente pe care patronul ei le-a furat de la Cuza. Protestul cetățenilor Capitalei va trebui sa fie auzit de către toți, chiar de către rege, care a subscris pentru monumentul lui Cuza și care nu se va solidariza cu faptele lui Dim. Sturdza. Ar blinda figură a lui Cuza-Vodă să privească de acolo de unde află și să ierte faptele nemernicilor cari îi nesocotesc faptele și-î insultă memoria. Discursul d-lui Mihalcea D. Ion Mihalcea, cunoscutul comorsant, a ținut să constate că masele trebue să înceapă a trăi prin ele însăle, căci mai-mărimile cari odată se agitau în chestiile naționale, azi nu se văd la întrunire. Azi o chestie mare la ordinea zilei și pentru ea masele poporului trebui să se agite. Cuza a murit pentru că a împămîntei”.±lumeano ao yamui. „Tritoria lui nu voesc mulți azi să se mai vorbească, pentru că el a despuiat pe grecii din mînăstiri și a îmbogățit poporul. Cuza a fost detronat de mișei. (Vii aplauze). Brătienii au făcut cauză comună cu boerii, cari erau dușmanii lui Cuza și l’au detronat pe acesta. In palatul lui Cuza era o hidră. (Apl) Sturdza era și Sturdza nu e român. Firea lui se aseamănă cu a ungurilor. Capul lui Atila, care se află la Paris, seamănă cu capul unui cotoi și acel cap seamănă cu al lui Sturdza. (Rîsete), Voința Națională a făcut bilanțul domniei de 7 ani a lui Cuza-Vodă. Dar în acei 7 ani s'au făcut legile fundamentale ale țarei. Ce s’aț făcut sub martafoiî caii ne guvernează acum ? Azi Germania nu dă bani cu împrumut, pînă ce nu se angajază guvernanții noștri, că vor cumpăra, tunurile stricate ale germanilor. (Rîsete). S’a zis că nu Cuza a făcut fapte mari, ci aceia cari l’au înconjurat. Așa ? Atunci Brătianu, căruia i s’a înălțat un monument, e acela care a făcut faptele ce trebuesc atribuite regelui Carol ? Noi cetățenii naționaliști declarăm că nu vom dezarma pînă ce regele nu va goni de la putere pe trădători. Regele a iubit de noi toți și nu poate ține la putere pe un om care e contra sentimentelor și voinței noastre. (Aplauze). Discursul d-lui Grigore N. Mano D. Grigore N. Mano s’a declarat mulțumit de faptul că d. Sturdza a pus să se scrie la Voința contra memoriei lui Cuza. Prin acel fapt d. Sturdza a deșteptat atenția publicului și l’a chemat să’și manifesteze dragostea pentru Cuza. Am un regret, zicea d. Manu, un regret care mă muncește de 37 de ani. Acel regret e că am participat și eu la detronarea lui Cuza. S'a zis că sunt documente cari vorbesc contra lui Cuza. Acele documente le cunoaște bine generalul Pilat. El era ofițer de geniu cînd a venit de la Paris cu o scrisoare a lui Napoleon III care spunea lui Cuza : „Aî bani, ai armată, treci în Transilvania !“ Acea scrisoare a fost aflată de Dumitru Sturdza, care era secretarul lui Cuza. El a denunțat secretul la reprezentanții țărilor străine și astfel s’a împedecat Cuza de a unii pe toți românii. (Protestări în public, strigăte de rușine lui Sturdza). Actul de la 11 Februarie trebua să fie uitat. El n’a fost făcut cu știința și voința poporului. Detronarea lui Cuza s’a făcut numai de către dușmanii neamului nostru și contra acelora trebue să protestăm. Discursul d-lui Christu Negoescu D. Christu Negoescu, profesor, a declarat că se simte fericit că vine să vorbească despre faptele unui mare om, care a fost și un mare domn. Sîntem datori toți să ne spunem cuvîntul, să spunem ce trebue de făcut față cu aceia cari insultă și pătează memoria lui Cuza. S’a zis că Ion Alexandru I n’a fost un domn mare , dar el a putut dobîndi prietenia împăratului Napoleon. E drept că Ion Alexandru I n’a fost de familie mare, dar cu atît mai mare e meritul aceluia f ace, din popor, a putut ajunge cunoscut și respectat de capetele încoronate ale statelor europene. Nu e locul nici timpul să arătăm sacrificiile făcute de Cuza. Putem spune însă că el a făcut sacrificiul persoanei sale, părăsind domnia spre a face foc unei dinastii străine și astfel să pué capăt poftelor de domnie a atîtor boeri romîni. îndată după detronare, Cuza a fost vizitat de consulul francez care, în numele lui Napoleon al III-lea, i-a declarat că-i aduce toate mijloacele prin care să poată fi reîntronat. Cuza a refuzat orî-ce ajutor zicînd ca poporul l’a ales, poporul l’a detronat, deși pporul nu știa nimic de cele pregătite pentru detronarea marelui domn. D. Negoescu a enumărat faptele glorioase ale lui Cuza și a încheiat veștejind purtarea d-lui Sturdza față de memoria Domnului al cărui secretar a fost. Cuvîntarea d-lui C. Popovici După ce a mai vorbit și d. Emil Nicolau de la ziarul „Țara“, s’a dat cuvîntul d-lui C. Popovici, fost deputat. D-sa a declarat că d. Sturdza e de origină ungur și că a fost în școalele din Berlin, ca fiu de magnat ungur. Ca om politic în Romînia, d. Sturdza a trădat pe Cuza,a scris contra regelui, a trădat chestia națională, a terfelit pe mitropolitul Ghonadie, acum demoralizează preoțimea, prigonește pe profesori și bîrfește memoria lui Cuza- Vodă. Ce toate faptele d-lui Sturdza numai noi sîntem vinovațî, căci l’am tolerat și-l tolerăm. A încheiat propunînd ca toți cetățenii să trimeată cite un loc cotizație, comitetului de la Iași, ales pentru ridicarea unui monument lui Cuza. Discursul d-lui G. Dobrescu D. G. Dobrescu, de la Ploești, a început prin a se întreba de ce s’au adunat cetățenii în sala Dacia. O voce. Ca să înmormîntăm pe Sturdza. D. Dobrescu: Ne-am adunat să desmormîntăm amintirea Domnului care în timp de 7 ani a săvîrșit atîtea fapte mari. S’a găsit un fiu al lui Brătianu care să ponegrească pe Cuza. Se aduc azi elogii lui Kogâlniceanu, dar acel bărbat politic n’a putut fi niciodată iubit de liberali și în special de brătieni și de Dumitru Sturdza. Oratorul a taxat de ladicii al regelui pe d.Sturdza și a afirmat că poporul cred că regele se solidarizează cu faptele d-lui Sturdza și regele, dacă voește să înlăture acea credință, n’are decît să gonească de la putere pe d. Sturdza. Discursul d-lui Aurel Eliescu lui Cuza-Vodă, criticînd pe aceia cari nu pot să fie liniștiți nici acum din cauza faptelor domnitorului ales la 1859. Țărănimea, zicea d. Eliescu, nu poate să uite nici ea pe Cuza, dar ea îl iubește, nu-l urăște, căci a împroprietărit-o și a înălțat-o politicește. Să nu se caute a se zdruncina dragostea poporului pentru Cuza, căci nu se știe ce se va întimpla. Aceia cari insultă memoria lui Cuza n’au îndrăzneala să iasă la lumină, să semneze ceea ce scriu. Afurisit să fie numele acelora cari s’au atins de aureola memoriei lui Cuza! A terminat citind următoarea moțiune Moțiune „Noi, cetățenii Capitalei, adunați în sala „Dacia“, după apelul comitetului naționalist, în seara de 30 Octombrie 1903, declarăm că, în inimile noastre fiind sădită memoria faptelor săvîrșite de marele domnitor român Cuza-Vodă: „Văzînd criticele ce i s’au adus, persoaneî și faptelor sale mărețe și mai ales amenințarea d'a ponegri și mai mult memoria sa prin organul guvernului, ne luăm angajamentul de a veșteji pe tot bîrfitorii ,și a înălța prin toate mijloacele mărirea faptelor marelui Domnitor Cuza-Vodă. Pentru a da dovadă că sîntem o națiune pătrunsă de recunoștința faptelor sale patriotice vom imortaliza pe Cuza prin ridicarea unei statui care să reprezinte și figura sa măreață și gloria faptelor sale“. Sfirșitul întrunire! întrunirea, care a început la orele 8 seara, s’a sfîrșit la orele 11 noaptea. Numerosul public care a asistat la acea întrunire, s’a împrăștiat în liniște, chiar de la eșirea din sala „Dacia“. Măsurile polițienești Se înțelege că d. Sturdza nu se aștepta ca întrunirea să se termine în liniște , de aceea dedeso ordinea sa se pue cordoane de gardiști la casa d-sale din str. Mercur și la redacția Voinței Naționale. Rop. ,TX ^ ____7 JUK_mau OlUg KMHHBB&ss Adeveriți Pînă aci avem o piesă, bine condusă terminată. Cu actul al treilea începe o a doua piesă : Irena a avut cu amantul ei, Davormer, un băiat. Davermer, ftizie, a murit și Irena a fest totul ca soțul ei să creadă că copilul ei (René) e și al lui. Rene a împlinit anii de școala și... tatăl sau voește să-l trimită intern. Mama știe că io gerincada ftiziei în el, tatăl susține ă copilul o zdravăn tun, ca și el, și ucide să’l interneze într’un pensionat. Mama lupta contra acestei idei, dar inel vede că va fi despărțită de copilul amorului ei, mărturisește ea însăși soțului al cui e copilul. Asupra acestei drame, care, propriu zis, nu se rezolvă înaintea noastră, cade cortina. E o piesă cu cîteva situațiuni puternice, de o logică severă, care zgudue pe spoetator. Tema nu o nouă : o căsătorie nepotrivită care duce la adulter și se termină cu mărturisirea acestui adulter. Actul al treilea e cu deosebire superior. Nou, viguros, tenace e talentul autorului, care de cînd a scris această piesă a mai dat și altele, din ce în ce mai puternice, precum : La Course du flambeau și Enigma, cu, scenele de terorizm psihologic, care l-a pus pe Hervieu în rîndul Intíia al cunoscătorilor de suflete. In clește a fost bine- jucată. D-na Gostescu în rolul Irenei s’a arătat aptă a susține cu succes rolul principal al unei piese — cu condiția ca rolul să-i convie, cum convine acel al Irenei de Forgan. ț D-sa a înțelea înainte de toate cu justeță rolul și a avut franeheța, energia și accentul de dreptate al eroinei. Cu atît mai mare e meritul d-nei Costescu cu cît rolul n’a mai fost jucat la noi și ceea ce a făcut, a făcut cu talentul și munca sa proprie, ceea ce publicul a apreciat, aplaudînd-o. In actul al treilea, în special, d-sa a arătat calități distinse de comediană. D. Gostescu foarte corect în rolul soțului, cam ingrat, deoarece prea vorbește cu legea în mînă. O expresie a lui Forgan a displăcut prin brutalitatea ei , e aceea din actul al II-lea, cînd Forgan spune soției sale: „nu e nevoe să oprești pe sora d-tale, căci nu te voiă bate“. Desigur că autorul n’a înțeles’o ad-litteram , spusă ironic fraza n’ar apare atît de brutală. D. Demetriad s’a prezentat foarte conștiincios în rolul lui Cavernier și d-na Hasnaș, foarte demnă în rolul d-nei Valanton, sora împăciuitoare a d-nei de Fergan. Cu mult natural s’a achitat d. Livescu de rolul secundar al lui Valanton. In general o interpretare bine pregătită. . Spectacolul s’a terminat cu o reluare a piesei într’un act Cancer la inimă, o filipică în contra soutenerilor, scrisă cu multă vervă de d. H. G. Lecca. D-na Demetriad a obținut un mare și meritat succes în rolul eroinei. D. Demetriad cald în debitarea tiradei sale de efect și d. Livescu bine în rolul scutencarului. D-ni. Niculescu, Toncanu și Soreanu delicioși în redarea a trei tipuri epi-Al-- * E. ju. x*. TEATRU-MUZICA Teatrul Național : In dește (Les Tonailles), piesă în 3 acte du Paul Hervieu. Cancer la inimă, piesă într’un act de d. N. G. Lecca. ■ Teatrul național a jucat aseară pentru prima oară o piesă a lui Iervicu, acest nemilos și sagaco analist al saloanelor pariziene, care, ca rece iionist, pune pe eroii săi să se descrie ei înșiși, cu toate prejudecățile, slăbiciunile, calitățile și viciile ce le frămîntă viața. Les Tenoilles s’a jucat la Co media franceză, cu d-nele Braudes și Pierson și d-nii Duffles și Lebargy în rolurile principale. Teatrul național din Iași a jucat’o și el acum doi-trei ani. E o piesă care arată că sunt unele femei cari fiin’s făcute pentru căsătoriile cu orice preț și cari nu înțeleg să îndure tirania unui train cu desăvîrșire lipsit de afecțiune. Una din aceste femei e și Irene de Fergan (d-na Lucia Costescu), soția lui Robert de Fergan (d. Gostescu), un soț care cunoaște numai drepturile pe care le are bărbatul și datoriile pe cari le-a recunoscut soția, în ziua cînd a semnat contractul de căsătorie. Irena, după cîțiva ani de căsătorie, constată că traiul ii este insuportabil și propune soțului ei, pur și simplu, divorțul. Soțul nu are însă nevastă de lăsat și nu consimte. Rezultatul. Irena cade în brațele unui amant, a lui Davornier (d. Ar. Demetriad) Premii pentru cititori Săptămîna marelui magazin Belmont Diamond Pallace In cursul acestei săptămîni „Adevĕrul“ oferă cititorilor și abonaților săi, ca premii gratuite următoarele obiecte de la marele și cunoscutul magazin Belmont Diamond Pallace, special în bijuterii perfect imitate, precum și în articole de fantezie ca : lanțuri de damă și bărbați, bucle de cordoane, piepteni secession, etc. Iată ordinea premiilor : Marți: Un lanț bărbătesc de aur american, specialitatea marelui magazin Belmont Diamon Pallace, calea Victoriei 52. Miercuri : Un inel după alegere, cu pietre de Belmont, artistic imitate, specialitatea magazinului Belmont Diamond Pallace, calea Victoriei 52. Joi : O brățară (Goumettes), specialitatea marelui magazin Belmont Diamond Pallace, calea Victoriei 52. Tineri: O broșură secession, ultima noutate a modei, specialitatea magazinului Belmont Diamond Pallace, calea Victoriei 52. Sîmbătă: Un collier de perle (Bourguignon) splendid imitate, specialitatea marelui magazin Belmont Diamond Pallace, calea Victoriei 52. Dumnică: Un pieptene secession (Jaspe) specialitatea cunoscutului magazin de bijuterii artistic imitate, Belmont Diamond P allace, calea Victoriei 52. Pentru a concura la aceste premii cititorul trebue să trimeată înapoi administrației noastre, cuponul de participare la premiu din pag. IV cu însemnarea deslușită a numelui și a adresei. Tragerea se face tot d’auna a zecea zi de la data ziarului ca să poată să se trimită mai multe cupoane de odată și cu o simplă marcă de 3 bani, într’un plic deschis. Telegramele „Adeverului‘1 Serviciul de noapte Boala Ini Wilhelm II Potsdam, 30 Octombrie.—împăratuln’a mai făcut doarî preumblarea sa obicinuită din cauza unui vînt violent. Sti’oa generală este satisfăcătoare împăratul Germaniei primind rapoarte Potsdam, 30 Octombrie.—Imparatul a luat azi dimineață cunoștința de rapoartele ministrului de războiu șeful statului major general al armatei și al cabinetului militar, ce s’au citit de titulari. Dezmințire Sofia, 30 Octombrie.— Zgomotu răspîndit în străinătate despre demisiunea și reconstituirea ministerului actual, este absolut fals. Ciocnire între japonezi și mateloți ruși Chelmulpo (Corea), 30 Octombrie.—Japonezii au atacat 12 mateloți de pe canoniera rusă BoM Numeroși mateloți au fost răniți iar doi japonezi uciși. Japonezii întărîtați au năvălit în cartierul european; ei amenință a ucide pe toți rușii. A se citi armarea in pagina 3-a IV:lI