Adevěrul, noiembrie 1903 (Anul 16, nr. 5122-5151)

1903-11-01 / nr. 5122

Sâmbătă 1 Noembre 1903. Astăzi 30 Octombrie —­­Peatros Concerte­ Petreceri. ? Teatrul Național.—Opera. Se va cînta Traviata, de Verdi. Teatrul Lyric. — Drama sîngeroasă din Belgrad. Fotoplasticul imperial (stil hotel Continental, piața Teatrului) expune de Duminică - 26­­ Octombrie, pînă Marți 4 Noembrie 1903 O intere­sanții vizită la ultima Expoziție din Paris, ne mai văzută în Bucu­rești. Cozmoplasticul „R­omînia pitorească“ (calea Victoriei 36, vis-a-vis de co­fetăria Frederic) expune în sala I-a : Impresii și palavre ! Lui Rodrig ! II • ! Adesea cind plîngî, faci bine. Iu fiece , lacrimă f­uge o durere și cu ele multe din­­ marele noian de suferinzi.­­ Dar, de ce atîta d­au și lacrimi, emit ț eu o singuri­ privire, tu, semeni scîntei­e de dragoste în ori­ce inimă ? Natura a făcut din tine o minune ! De ce nu s­ar 1 îndrăgi și zînele de chipul tău ? Dlo ori ! cînd îți vor eși în cale cu drag să te pri­vească. N­ar gti cu ce putere să-ți fure­­ochii, inima, pe tine ch­iar. Cercetează și între ele voi găsi pe una, ca nu-ț­i cerșește iubire. Ea știo cită du­­­­rere ascunde un suflet îndrăgit. Un singur dor mai are : sa privească ( la nesfîrșit, minunea, pe care o intîmplare­a cerească i-a scos o in drumul suui, sa­u soarbă din ochii tăi tot farmecul, să se­­ încălzească m­ereu la focul lor. Un dor o mină : să te ție veșnic lingă dînsa, căci tu îi ești fericirea întreaga. De­­ cercetezi și gîndul ei, vei vedea cum se întreabă nedumerită : „Ce dor ascund f­ocîii­ tai,“ „ce dulce grai citesc în ei ? De ce nu-l pot privi mai lung V“ „De ce din ei simt cum se strecoară în sufletul meu o caldă adiere ?“ Ce fiori puternici o zgudue cînd pe neașteptate ii rasat în cale ? Ea, nu înțelege bine, de-o dragoste aceasta. Tu, fă-o să înțeleagă, dacă e dînsa....sau-i spune, căci „din prima zi simți, că iubirea e o muncă zadarnică, cu toate acestea inima ți se cuprinde de o amară plăcere de a iubi ch­iar știind ca vei suferi“. Criimena Ptești­ul Septembrie 1903 Boala împăratului Wilhelm Asupra operațiunei suferită de împă­ratul Wilhelm se mai dau următoarele a­­mănunte : La examenul microscopic al polipului, profesorul Orthi a găsit într-o parte a țe­sutului un pigment care probabil a pro­vocat micile insîngerări de din­ainte. Această afirmație a făcut publicul să creadă că împăratul ar fi suferit ac mult de emoragia laringelui. Aceasta e o părere greșită, împăratul­­ a avut de loc emoragii ale laringelui, după cum asigură „National Zeitung“ din cea mai bună sursă. Presupunerea d-rului Ortli t­rebue deci cu atât mai mult luată în sensul că în interiorul micului polip, care conține un mare număr de pasu dintre cele mai fine și cu pereți dintre cei mai subțiri, au avut loc sîngerări minime. Aceste sîngerări sunt adesea provo­cate de apăsări ușoare produse din vor­birea tare, care face coardele vocale să se dilate și să se contracteze neconte­nit. După un timp oare­care aceste mi­nime supărări se rezorb și rămîn urme sub­ forma de mici grăunțe închise cari se­­ reproduc. Aceste rămășițe dovedesc însă și că polipul există de mult și că el trebui să fi provocat răgușirea. In adevăr, cei din jurul împăratului au­ observat cam de vre-o trei saptămîni Că vocea împăratului era în mod per­manent răgușită și năbușită. împăratul este sing­urul pacient căru­ia consilierul intim dr. Moritz Schmidt i .pune la dispoziție știința sa medicala, căci de vre­o jumătate de an acest sa­vant părăsise cu desăvîrșire practica medicală, la Frankfurt pe Main. u­ M— • ■! ■Hi'' € ABȚI »i REVISTE Anuarul congresului corpului didactic primar din 1903 aranjat și publicat de I. Ciocîrlie și Marin Marinescu. Un vol. în 8 de 140 de pag. Buc. Tip. „Minerva“. _ Importanța Sd­ei pentru hrana copii­lor, comunicație făcută de dr. A. Ur­beanu. O broș. în 8 de 14 pag. Buc. Tip. „Munca“. Studiu contra alcoolismului de dr. A. Urbeanu. O broș. în 8 de 19 pag. Buc.­­Tip. „Munca“­d­espre caracteristica alimentului țăra­nului român, de dr. A. Urbeanu. O broș. în fosio de 20 de pag. Impr. Statului. Stabilitatea elementelor chimice față de energia celulară, de dr. A. Urbeanu. O broș, în folio de 62 de pag. Buc. Im­primeria Statului. Ediția de dimineață IÎTFOR.MATINÎTI Cu începere de azi, publi­căm în cel de-al doilea foile­ton al nostru o interesantă schiță literară, scrisă într’un stil plăcut și captivant, înti­tulată N­eapole (Impresiune din excumune), de Constanța Zissu. Rem­aniarea In ’consiliul­­ la miniștri care s’a ținut aseară la ministerul de interne, n’a­ decis remaniarea ca­binetului, înainte de deschiderea parlamentului. D. Sturdza va pleca iar la Si­naia pentru a aviza pe rege de a­­ceastă h­otărîre și de a-i comunica că d. Costinescu va trece la do­menii, d. Anton Carp va lua finan­țele, iar dacă d. Stoicescu nu va primi lucrările publice, va fi sa­crificat și portofoliul va fi rezer­vat unui generos. Deci ori­ce dispoziție ar lua mi­nistrul d­e finanțe, fără avizul consi­­lid de administrație al Casei de de­puneri, ar fi contrarie legei. D. Costinescu fiind însă decis a înlocui pe­ d. Pictorian și lovindu-se de aceste dificultăți, va veni proba­bil cu un sispect de lege care să mo­difice dispozițiile din legea de orga­nizare a Casei de depuneri care leagă mîinile ministrului de finanțe. In acest mod se va rezolvi probă­rii directoratul Casei de depuneri. Studențimea universitară din Bu­cure­ști va tine la 8 Noembrie o mare întrunire în sala Dacia, în care se va protesta contra tendinței unora de a nu se ridica un monument lui Cuza-Vodă. In Italia există in prezent cărbunele ematic în 10 provincii, cărbunele simp­tomatic în 7, febra aftoasă în 8, răp­ciugă în 11 și epizootiile la porci, în 25 provincii Eri s-a inaugurat expoziția agricolă și industrială care a fost organizată la Pitești. Expoziția va fi deschisă 30 zile. S’au­ mai făcut următoarele numiri în magistratură : D. Mihail Turbure a fost numit jude­cător la trib. Tutova, în locul deceda­tului Tigran Buicliu. D. N. C. Drăgănescu, actual judecă­tor de instrucție la trib. Suceava, în a­­ceeași calitate la trib. Neamț, în locul d-lui Ion Adam, care trece în locul ce­lui d’Intitii. D. Emilian Dragomir, actual cap de portărel la trib. Ialomița, în aceeași ca­litate la trib. Vaslui, în locul d-lui Tra­ian Alexescu, care trece în locul celui d’Intim­. D. D. Polihron, actual portărel la trib. K­omanațî, în aceeași calitate la trib. Dolj, în locul d-lui Octav Atana­­siu trecut la K­omanațî. Zilele acestea ministerul domeniilor va începe să distribue vițele port-alt­on la aceia cari au făcut cereri. Ministerul dispune de 3 milioane port­alton și are cereri pentru 7 milioane. Nu se vor putea distribui do cit 8 m­i­­lioane vițe port-altoi, adică cu un mi­lion mai mult ca anul trecut. R­otul de 5 milioane port-altoi se vor utiliza in pepinierele statului. Corporația meseriașilor mecanici din București vor da un bal în sala Băilor Eforiei, Sîmbătă seara, 1 Noembrie. După cererea Camerei de meserii din București, s-a îi trimes de către toate corporațiile de meseriași cite 10 exem­­plare din statutele respective. Acele statute vor fi distribuite mem­brilor Camerei de meserii. După știrile primite la ministerul do­meniilor, se constată că anul acesta a­­picultura din țară n'a dat rezultate sa­tisfăcătoare, din cauza secetei, albinele n’au putut culege sucurile necesare din flori și ast­fel roiurile au fost foarte pu­ține. Județul Olt a fost declarat indemn de ori­ce epizootie. Din corouna Crîmpoaia, singura în care exista variola ovină, s’au­ ridicat măsu­­rile de poliție veterinară. Un d­ Ispas din str. Căruțași din Ca­pitala a fost mușcat de un cal al său care era turbat. Pacientul a fost trimes în cura insti­tutului antirabic. Ministerul de interne a aprobat votul consiliului comunal al Capitalei, prin care s-a decis ca piața Lucaci să poate nu­­mele de „Piața Laurian“. Miiue se va întruni la d. Costescu- Comăneanu, comisiunea numită de con­siliul comunal al Cap­italei spre a inter­veni la ministerul lucrărilor publice pentru restituirea sumei de 157.000 lei pe care comuna a cheltuit-o cu expro­prierile făcute pentru gara de la Obor. Distribuirea premiilor la expozanții de la expoziția științifică, s-a am­inat pentru o dată ulterioară. Duminică 2 Noembrie se va face o vînătoare de epuri în pădurea Panteli­­mon, cantonul No. 15, la care vor par­ticipa d-ni C. N. Dărăscu, Carol Fi­all­a, Victor Rîmniceanu, Em. Anastasiu, G. G. Assan, N. I. Zamfirescu, C. I. Zam­­firescu, Virgiliu Dărăscu, Grigore Căli­­nescu, Carol Prager, R. Simons, Ion Pe­­trini Paul, C. Gr. Bilciurescu și P. C. Dobrescu, cari fac parte din „Cercul in­tim al uimitorilor“. La 16 Noembrie se vor întruni la Ca­mera de comerț din București acționa­­rarii băncer de scont, în adunare gene­rală extraordinară. In comuna Siliștioara din Romanați s’au­ ridicat măsurile de poliție sanitară veterinară, încetînd h­olera porcilor. Ni se scrie din Ploești, că ori după ar­iazî s’au întrunit în saloanele „Clu­bului Tinerimei“, mai mulți cetățeni fruntașî și ved­i legiști, cari în urma unei consfătuiri avute cu d-uii Petre Grădișteanu și Alex. D. Florescu, dele­gații comitetului central al Ligei Cul­turale, au pus bază unei secțiuni a Li­gei în oraș. Numeroasele adesiuni ce se fac secțiune!—după cum ne afirmă co­mitetul de inițiativă—ne îndreptățesc în credința, că în curînd ploeștenii se vor putea mîndri cu o puternică secți­­une a Ligei Culturale. Ocolul conservă dinții sănătoși. Starea timpului și a semănăturilor din țară, de la 26 Octombrie pînă la 31 Octombrie 1903 Argeș.— Timpul a fost ploios și fri­furos. S’a terminat culesul porumbului. Smănăturile de gri­ni și orz se lucrează cu activitate. Botoșani.—Timpul se menține umed, ploînd aproape în fie­care zi. Arăturile și semănăturile de toamnă continuă. Brăila.­Se continuă culesul porum­bului, unde a fost oprit pînă la 15 Oc­tombrie, nefiind copt. Semănăturile de­­ toamnă s­au terminat, dar n’au răsărit. Timpul răcoros, a plouat puțin în unele localități. Constanța.— Locuitorii se ocupă cu culesul porumbului și facerea ogoarelor de toamnă. Rapița și griul de toamnă semănate de timpuriu au răsărit și sta­rea lor este bună. A început să ploue. Dîmbovița. — Timpul a fost variabil, au căzut și ploi ușoare. Semănăturile de toamnă se fac cu deosebită energie. Cu­lesul porumbului continuă în puține lo­calități. Suflaturile pentru pășunatul vi­telor su­nt bune. Dorohoiu. — Timpul a fost noros și cu puțină ploae aproape în fie­care zi. Se continuă cu facerea arăturilor și se­mănăturilor­ de toamnă, cu treeratul pî­­nei albe și desfăcutul porumbului. Filcru.— Timpul a fost variabil, nor, ceață, noaptea rece și brumă. N’a plouat. Arăturile și semănăturile de toamnă a­­proape sunt terminate. Viile se tac și So îngroapă. Ialomița. — A plouat în tot județul folosind mult semănăturilor de toamnă deja făcute și cam­ pe alocurea­se ur­mează. Culesul porumbului este aproape sfîrșit, dînd o recoltă mijlocie Locurile pentru pășune au iarbă destulă. Ilfov.­Semănăturile s’au îmbunătățit în urma ploilor căzute. Semănăturele pînă în prezent sînt : 117.033 hectare de griu, 17.519 hecta­­re rapiță și 3.581 hectare orz. Locuito­rii in cea mai mare parte se ocupă cu semănatul griului și puțin și cu dijmu­itul porumbului, Neamțu.— Timpul a fost variabil. Treeratul pîinei albe este aproape ter­minat, iar arăturile și semănăturile de toamnă continuă. Olt.—Timpul a fost noros, cu ploi și vînt. Arăturile de toamnă sunt a­­proape terminate. Putna.—A plouat puțin și în mică can­titate. Din această cauză arăturile se­ fac cu anevoință. Pînă în prezent s’a semănat: 7451 hectare griü, 159 jum. hect. secară și 290 h­ect. rapiță. Porum­bul s’a cules pretutindenî. Culesul viilor s’a terminat. R.-Sărat.—A plouat foarte puțin. Din această cauză arăturile se fac cu greu­tate : griul semănat a răsărit numai în unele localități. Culesul porumbului con­tinuă încă. Roman.— Grîul semănat de timpuriu e rar din cauza secetei. S’au făcut pe unele locuri arături pentru semănăturile de primăvară. Imașurile s’au îndreptat puțin. Timpul a fost variabil cu nour, vînt și soare. A plouat puțin. Suceava.­­—• Timpul a fost bun. A plouat puțin. Arăturile de toamnă și treerul se activează. Culesul porumbu­lui s’a terminat, iar pășunele s’au în­­f­optat în urma ploilor. Teleorman.­— A plouat suficient în tot județul. Locuitorii sunt ocupați pe alo­curea cu dijmuitul, iar cea mai mare parte cu aratul și semănatul griului. Arăturile se fac în mai bune condițiuni. Tutova.— Timpul a fost variabil cu­ puțină bară de ploae parțială. Se acti­vează la arăturile și semănăturile de toamnă. Tulcea. —­ Timpul a fost rece și no­ros. A plouat puțin. Arăturile de toam­nă se fac puține și cu greutate din cauza lipsei de ploae. Vaslui. — Timpul a fost frumos, a plouat puțin. Culesul porumbului s’a terminat. Arături și semănături se fac încă. Vîlcea.— Timpul a fost variabil. Se­­­mănăturile de toamnă se fac cu activi­tate. Vlașca. — Timpul a fost ploios. Cu­lesul porumbului s’a terminat. Grîul se­mănat timpuriu a răsărit frumos, de a­­semenea și rapița. Se continuă cu fa­cerea ogoarelor și semănăturilor. Mărăcineanu a fost adus din ca­mera arestaților înconjurat de 5 jan­darmi, cu armele încărcate și în­dreptate spre deținut. Tot atîți jandarmi înconjură pe Mărăcineanu și în timpul instrucției. Această măsură de pază extraordinară s’a luat contra lui Marăcineanu, din cau­za extraordinarei sale puteri și de tea­mă ca el să nu săvîrșească o nouă faptă criminală, chiar în cursul instrucției. D. jude instructor Munteanu înainte de­ a pune vre-o chestiune lui Mărăci­neanu î-a arătat nouile dovezi ce se a­­duc in sarcina lui și din care reese în mod vădit vinovăția sa. Judecătorul i-a cerut să nu mai cau­te a tăgădui, căci cu acest sistem nu va­ ajunge la nici un rezultat. Vinovăția lui fiind complect dovedită, prin tăg­ăduiala sa nu va schimba nimic din consecințele ce decurg din fapta sa. Mărăcineanu continuă însă a avea a­­celaș sînge rece și cinizm ca mai îna­inte. Așa el, plictisit și enervat de atîta sicii ala, s’a adresat ori judecătorului de instrucție în următorii termeni : — Da bine, domnule judecător, mult ai să mă mai chinuești! Dacă în ade­văr ,tî așa strașnice probe contra mea, dă-mă în judecată. Acolo la jurați, voii­ ști­eui să mă apăr. Față cu rezistența lui Mărăcineanu, instrucția va căuta să dovedească în mod cît mai complect vinovăția sa, prin declarațiile martorilor, căci de la dân­­sul nu e nici o speranță a se obține vre-o mărturisire. Confruntarea cu Protopopescu D. Jude instructor Munteanu a con­­fruntat apoi­­ pe Mărăcineanu cu Proto­­popescu, crezînd că ast­fel se vor trăda ,acești doi inculpați bănuiți ca autori ai crimei din calea Șerban Vodă. Neobținînd nici un rezultat satisfăcă­tor, d. Munteanu la orele 7 jun. seara a suspendat instrucția, trimițind pe Mă­­răcineanu la Văcărești, iar pe Protopo­­pescu la siguranță. Drama «fin sta». Emilian Popa-Tatu — Ordonanța definitivă — Judele instructor de la cabinetul 3 a dat era ordonanța definitivă în afacerea dramei din str. Popa-Tatu. Se cunosc toate amănuntele acestei drame, a cărei eroină a fost domnișoara Maria Teodoru. Prin ordonanța definitivă, judele-in­­structor examinează faptele în care s’a săvîrșit cunoscutul atentat, care era să coste atît viața studentului Libert cît și pe a atentatoarei Maria Teodoru, căci după cum se știe, ea în urma a­­tentatului a încercat să se sinucidă și numai grație unei căutări extraordinare a scăpat cu viața.­ Ordonanța definitivă conchide la vi­novăția inculpatei și cere trimiterea îna­intea Curței cu jurați. Dosarul afacerea a și fost înaintat Ca­merei, spre a se pronunța dacă este sau nu loc de a fi dată în judecata Curței cu juri, d-șoara Teodoru, pentru fanta săvîrșită.­­ ____ Bui. Cazul Victorian D. Costinescu nu poate lua nici o h­otărîre cu privire la înlocuirea d-lui Pictorian, de­oare­ce legea de orga­nizare a Casei de depuneri nu dă ministrului de finanțe dreptul de a revoca pe directorul Casei de depu­neri, de­cîte după cererea consiliu­lui de administrație. Consiliul de administrație nu nu­mai că n’a cerut revocarea d-lui Pic­­torian, dar s'a pronunțat pentru re­integrare. Pe de altă parte legea prevede că deciziile consiliului d­e administrație sînt și executoriu Crima di­n ca Ir­a Serbim-Vodsi­ ­— Noul amănunte — Ce spun martorii. — De unde a luat cuțitul. — Noul cercetări.—Ce mai spune Mărăcineanu. D. jude instructor de la cabinetul 2 de instrucție, a lucrat erî pină seara târziu, la instruirea crimei din calea Șerban-Vodă. D. Munteanu a ascultat mai întíiu mai multe persoane citate ca martori sau informatori. Așa d-sa a ascultat pe Ana Ilariton, Manoleasca și Sevastița Ionescu, cîte și trele femei, cari au fost în casa unde s’a făptuit crima. A mai ascultat ca martori pe d-nii Mișu Filipescu și Tricup din Pitești. Ce spun aceste persoane Femeea Ana Bariton pusă în fața bă­nuitului complice Protopopescu, neagă a-r fi văzut vre­odată și mai ales în ziua crimei, în casa Sev­astiei Ionescu. Pemcea Manolescu spune de asemenea că nu cunoaște și că n’a văzut pe Pro­­topopescu. Ea repetă din nou că pe Mărăcineanu îl recunoaște.­ Sevastia Ionescu, confruntată și ea cu Protopopescu declară că nu-l recunoaște și că nu l’a văzut nici­odată. Ea menține prima declarație prin care declara că recunoaște ca autor al cri­mei pe Mărăcineanu. .i. Martorul Mișu F­ilipescu arată că în ziua cînd s’a făptuit omorul, a văz­ut într’un vagon de tramvay, care mergea în spre Șerban-Vodă, pe la orele 5 seara pe Mărăcineanu. Această declarație are o importanța colosală, căci prin ea se dovedește întru cît­va că Mărăcineanu a fost în str. Șerban-Vodă, în timpul cînd s’a săvir­și­t crima.* Martorul Tricup ascultat era, declară că a cunoscut stiletul lui Mărăcineanu și ceea ce l’a frapat la acest stilet; era faptul că el era transformat în stilet dintr’un cuțit de masă, ce fusese la în­ceput. De unde a luat cuțitul Cu privire la acest stilet, instrucția a mai descoperit următoarele : Iacă pe cînd Mărăcineanu se afla a­­restat la Văcărești, el a căpătat cadou de la Georgescu-Vitriol, care se afla și el arestat, un cuțit de masă cu miner de argint și un ascuțiș de oțel foarte fin. Acest cuțit a fost transformat de Mă­răcineanu în stilet, cînd a eșit din pe­­nitenciar. Nouî cercetări Pentru a se dovedi și mai bine că vîr­­ful de stilet aflat în mîinile parche­tului, e de la cuțitul lui Mărăcineanu, d. jude instructor Munteanu, va cerceta, pe toți tocilarii și cuțitarii din Capitală, cari au putut executa această lucrare. Ce mai spune Mărăcineanu D. jude instructor Lazăr Munteanu, tîrziu de tot, la orele 6 seara, ei șci ni­meni nu se mai afla în palatul justiției! a adus în cabinetul său pe Mărăcinea­nu, spre a-l interoga din nou­­ațiile cu București, a privins că fu­ sînt contra procetului, la cuvîntul d. Holban, care cere ca să se facă un comunicat prin care să se arate că inițiatorii ridicarea monu­mentului înțeleg sa facă o operă națio­nală, nu politică. D. colonel Lungu slăvește pe Cuza. D. Grigore Cogălniceanu declară, în numele conservatorilor locali, că un sta­­tut vede o operă națională. Adaugă că Mihail Kogalniceanu fără Cuza nu ar fi putut face nimic. D. Tomida, liberal, spune că nu poate fi român cu inima curată, contra statuei lui Cuza, fiind erou al vremii; trebue libera­ însă a se exclude politica de la această chestie. In același fel vorbesc și d-nii Buicliu și dr. Botez, apoi d. profesor Cuza zice că s’a temut ca articolul din­ „Voința Națională“ să nu compromită acțiunea. Trebue să i se răspunză ,cu răceală și de stăruit pentru înființarea unui comi­tet la București. La urmă se votează lansarea unui co­municat prin care se declară că comi­tetul nu urmărește altă țintă de­cit a glorifica actele mărețe ale lui Cuza și au socoate amici pe acei cari vor să facă din aceasta o chestie politică. Dau Partidul conservator si * monumentul lui Cuza Iată și ceea­ ce scrie Conservatorul, or­ganul autorizat al partidului conservator, cu privire la acel cari s’au pronunțat contra înălțarea unui monument lui Cuza: „Atîta este de obștește consimțită ini­țiativa comitetului pentru ridicarea unui monument lui Cuza, în­cît ideea a fost îmbrățișată cu căldură, din primul mo­ment, de către liberali, de către conserva­tori, de romînii de dincolo ca și de romînii de dincoace de Milcov,de prietenii per­sonali ca și de personalii adversari ai celui d'întîiu Domnitor al țărilor române , și în fruntea tuturor, ca în tot­dea­una cînd a fost vorba de acte naționale, su­veranul plin de glorie al regatului s’a grăbit să aducă omagiu de admirație domnitorului plin de bărbăție al Princi­­patelor­ Unite. „Nimeni n’a făcut, nimănui nu­ î­i per­misă impietatea de a face politică de partid din chestiunea aceasta, de-asupra tuturor celor vii, în afară cu totul de ceea ce o pămîntesc și deci vremelnic. Se leagă pur și simplu, în scoarțe de aur actul de renaștere al țărei romîneștî—și la această sărbătoare de familie, participă, fără in­vitație specială, toți cîți simt că fac parte din familie. Atît. Ori­ce alt­ gînd, e străin cu totul și conservatorii l'ar socoti ca ne­legiuit, cum nelegiuit ar trebui tot ro­mânul să socotească amestecul meschin al politicei de­­ artid în maiestatea unei ser­bări naționale. „Și, totuși, în concertul acesta în care vibrează numai coardele inimei, s’a pro­dus o notă discordantă, cu atît mai urîtă cu cît a răsunat dintr’un instrument re­cunoscut ca antipatic țăreț: organul ofi­cios al guvernului, crezînd că face operă utilă, a amenințat pe romînii recunoscă­tori că, dacă nu vor renunța la ideia de a slăvi memoria lui Cuza, va publica do­cumente cari să dovedească cum că isto­ria Unirea este o farsă și că cel care o întrupează e un impostor! „Menționăm încercarea tristă a ziarului guvernamental numai cu mîhnire—au și cu necaz. Eu o menționăm cu necaz, pen­tru că avem încredere în înțelepciunea poporului român și sîntem siguri că și azi, ca în atîtea alte ocazii, va urma calea pe care i-o indică sufletul tocmai pentru că odiosul președinte al consiliului de mi­niștri vrea alt­fel, dar o înregistrăm cu mîhnire, fiind-că e tare dureros să con­statăm că sînt, printre fiii acestei țări, oameni a căror credință e atît de puțin adîncă în­cît disprețuesc icoana de îndată ce li se năzare lor că aîi descoperit o pată pe pervazul ei. „Cele sfinte, însă, nu se spurcă“. întrunirea comitetului „Cuza“ 3 — prin fir telegrafic — Iași, 30 Octombrie.—Comitetul pen­tru ridicarea unui monument din Cuza s’a întrunit la orele 9 seara. D. președinte Ghica-Deleni face isto­ricul inițiativei de a se ridica acest mo­nument și spune că ea e datorită do­rinței de a se eterniza meritele lui Cuza. După ce comitetul ieșan a a fost constituit, a provocat în întreaga țară un mare entuziasm. La București d-sa a fost primit călduros de d-ni. Maiorescu, Grădișteanu, Mar­ghiloman. D. Maiorescu a intervenit la d. Aure­lian, care a acceptat să trateze cu frun­tașii liberali. A intervenit însă articolul din „Voința Națională“, și atunci d. Au­relian a renunțat. D. președinte, continuînd, spune că întrebînd persoane din jurul regelui, ele i-au afirmat că regele nu­­ știa schimbat părerea. D. Ghica-Delenî ap­une că a ruț­t re­­ întrunirea de protestare de la „Dacia” înainte de întrunire Aseară s’a ținut la „Dacia“ întrunirea provocată de un comitet de naționaliști, pentru a se protesta contra acelora cari ’au declarat în contra ideea de a se ridica un monument lui Vodă Cuza. Sala era plină de public înainte de ora anunțată pentru începerea întrunirea D. Brătescu sosind, a fost primit cu aplauze. Proclamarea prezidentului D. Brătescu a propus publicului să proclame ca prezident pe d. maior Ma­cri, fostul ostaș al lui Cuza-Vodă. D. maior Macri a declarat că întru­nirea nu a fost provocată pentru a se face o manifestație politică, ci spre a se aduce elogii memoriei marelui domn Vodă­ Cuzaj D. Prezident a declarat că s’ar simți fericit dacă ar putea prezida la Iași o întrunire în care sä se ia inițiativa pen­tru ridicarea unei statui lui Mitiță Sturdza. (Rîsete). Discursul d-lui V. Arseni D. Victor Arseni, redactor la ziarul „Vremea“ a protestat contra celor scri­­se de „Voința Națională“ în chestia monumentului lui Cuza. D-sa a spus că poporul român trebue să protesteze contra aceluia care a in­sultat memoria marelui domn. Țăranul român, care a fost împroprie­tărit de Cuza va ști să protesteze con­tra dușmanilor de azi ai binefăcătorului țărănime­. Fapta ziarului infam, zicea d. Arton­, nu putea rămîne nepedepsită. Acea gazetă ne-a amenințat cu pu­blicarea unor documente pe care patro­nul ei le-a furat de la Cuza. Protestul cetățenilor Capitalei va tre­bui sa fie auzit de către toți, chiar de către rege, care a subscris pentru mo­numentul lui Cuza și care nu se va so­lidariza cu faptele lui Dim. Sturdza. Ar blinda figură a lui Cuza-Vodă să privească de acolo de unde află și să ierte faptele nemernicilor cari îi neso­cotesc faptele și-î insultă memoria. Discursul d-lui Mihalcea D. Ion Mihalcea, cunoscutul comor­­sant, a ținut să constate că masele tre­bue să înceapă a trăi prin ele însă­le, căci mai-mărimile cari odată se agitau în chestiile naționale, azi nu se văd la întrunire. Azi o chestie mare la ordinea zilei și pentru ea masele poporului trebui să se agite. Cuza a murit pentru că a împămînte­­i”.­­±­lumeano ao yamui. „Trito­ria lui nu voesc mulți azi să se mai vorbească, pentru că el a despuiat pe grecii din mînăstiri și a îmbogățit po­porul. Cuza a fost detronat de mișei. (Vii aplauze). Brătienii au făcut cauză comună cu boerii, cari erau dușmanii lui Cuza și l’au detronat pe acesta. In palatul lui Cuza era o hidră. (Apl) Sturdza era și Sturdza nu e român. Firea lui se aseamănă cu a unguri­lor. Capul lui Atila, care se află la Pa­ris, seamănă cu capul unui cotoi și acel cap seamănă cu al lui Sturdza. (Rîsete), Voința Națională a făcut bilanțul dom­niei de 7 ani a lui Cuza-Vodă. Dar în acei 7 ani s'au făcut legile fundamen­­­tale ale țarei. Ce s’aț­ făcut sub martafoiî caii ne guvernează acum ? Azi Germania nu dă bani cu împrumut, pînă ce nu se anga­­jază guvernanții noștri, că vor cumpăra, tunurile stricate ale germanilor. (Rîsete). S’a zis că nu Cuza a făcut fapte mari, ci aceia cari l’au înconjurat. Așa ? A­­tunci Brătianu, căruia i s’a înălțat un monument, e acela care a făcut faptele ce trebuesc atribuite regelui Carol ? Noi cetățenii naționaliști declarăm că nu vom dezarma pînă ce regele nu va goni de la putere pe trădători. Regele a iubit de noi toți și nu poate ține la putere pe un om care e contra senti­mentelor și voinței noastre. (Aplauze). Discursul d-lui Grigore N. Mano D. Grigore N. Mano s’a declarat mulțumit de faptul că d. Sturdza a pus să se scrie la Voința contra memoriei lui Cuza. Prin acel fapt d. Sturdza a deșteptat atenția publicului și l’a che­mat să’și manifesteze dragostea pentru Cuza. Am un regret, zicea d. Manu, un re­gret care mă muncește de 37 de ani. Acel regret e că am participat și eu la detronarea lui Cuza. S'a zis că sunt do­cumente cari vorbesc contra lui Cuza. Acele documente le cunoaște bine gene­ralul Pilat. El era ofițer de geniu cînd a venit de la Paris cu o scrisoare a lui Napoleon III care spunea­­ lui Cuza : „Aî bani, ai armată, treci în Transil­vania !“ Acea scrisoare a fost aflată de Dumi­tru Sturdza, care era secretarul lui Cuza. El a denunțat secretul la reprezen­tanții țărilor străine și ast­fel s’a împe­­decat Cuza de a unii pe toți românii. (Protestări în public, strigăte de rușine lui Sturdza). Actul de la 11 Februarie trebua să fie uitat. El n’a fost făcut cu știința și voința poporului. Detronarea lui Cuza s’a făcut numai de către dușmanii neamului nostru și contra acelora trebue să protestăm. Discursul d­-lui Ch­ristu Negoescu D. Ch­ristu Negoescu, profesor, a de­clarat că se simte fericit că vine să vorbească despre faptele unui mare om, care a fost și un mare domn. Sîntem datori toți să ne spunem cu­vîntul, să spunem ce trebue de făcut față cu aceia cari insultă și pătează me­moria lui Cuza. S’a zis că Ion Alexandru I n’a fost un domn mare , dar el a putut dobîndi prietenia împăratului Napoleon. E drept că Ion Alexandru I n’a fost de f­amilie mare, dar cu atît mai mare e meritul aceluia f ace, din popor, a putut a­­junge cunoscut și respectat de capetele încoronate ale statelor europene. Nu e locul nici timpul să arătăm sa­crificiile făcute de Cuza. Putem spune însă că el a făcut sacrificiul persoanei sale, părăsind domnia spre a face foc unei dinastii străine și ast­fel să pué ca­­păt poftelor de domnie a atîtor boer­i rom­îni. îndată după detronare, Cuza a fost vizitat de consulul francez care, în nu­mele lui Napoleon al III-lea, i-a decla­rat că-i aduce toate mijloacele prin care să poată fi reîntronat. Cuza a refuzat orî-ce ajutor zicînd ca poporul l’a ales, poporul l’a detronat, de­și p­­porul nu știa nimic de cele pregătite pentru detronarea marelui domn. D. Negoescu a enumărat faptele glo­­rioase ale lui Cuza și a încheiat vește­jind purtarea d-lui Sturdza față de me­moria Domnului al cărui secretar a fost. Cuvîntarea d-lui C. Popovici După ce a mai vorbit și d. Emil Ni­­colau de la ziarul „Țara“, s’a dat cu­vîntul d-lui C. Popovici, fost deputat. D-sa a declarat că d. Sturdza e de origină ungur și că a fost în școalele din Berlin, ca fiu de magnat ungur. Ca om politic în Romînia, d. Sturdza a trădat pe Cuza,­a scris contra rege­lui, a trădat chestia națională, a terfe­lit pe mitropolitul Gh­onadie, acum de­moralizează preoțimea, prigonește pe profesori și bîrfește memoria lui Cuza- Vodă. Ce toate faptele d-lui Sturdza numai noi sîntem vinovațî, căci l’am tolerat și-l tolerăm. A încheiat propunînd ca toți cetățe­nii să trimeată cite un loc cotizație, co­mitetului de la Iași, ales pentru ridica­rea unui monument lui Cuza. Discursul d-lui G. Dobrescu D. G. Dobrescu, de la Ploești, a în­ceput prin a se întreba de ce s’au a­­dunat cetățenii în sala Dacia. O voce. Ca să înmormîntăm pe Sturdza. D. Dobrescu: Ne-am adunat să des­­mormîntăm amintirea Domnului care în timp de 7 ani a săvîrșit atîtea fapte mari. S’a găsit un fiu­ al lui Brătianu care să ponegrească pe Cuza. Se aduc azi elogii lui Kogâlniceanu, dar acel bărbat politic n’a putut fi nici­odată iubit de liberali și în special de brătieni și de Dumitru Sturdza. Oratorul a taxat de ladicii al regelui pe d.Sturdza și a afirmat că poporul cred că regele se solidarizează cu faptele d-lui Sturdza și regele, dacă voește să înlăture acea credință, n’are de­cît să gonească de la putere pe d. Sturdza. Discursul d-lui Aurel Eliescu lui Cuza-Vodă, criticînd pe aceia cari nu pot să fie liniștiți nici­ acum din cauza faptelor domnitorului ales la 1859. Țărănimea, zicea d. Eliescu, nu poate să uite nici ea pe Cuza, dar ea îl iu­bește, nu-l urăște, căci a împroprietă­­rit-o și a înălțat-o politicește. Să nu se caute a se zdruncina dragostea poporu­lui pentru Cuza, căci nu se știe ce se va întimpla. Aceia cari insultă memoria lui Cuza n’au îndrăzneala să iasă la lumină, să semneze ceea­ ce scriu. Afurisit să fie numele acelora cari s’au atins de aure­­ola memoriei lui Cuza! A terminat citind următoarea moțiune Moțiune „Noi, cetățenii Capitalei, adunați în sala „Dacia“, după apelul comitetului naționalist, în seara de 30 Octombrie 1903, declarăm că, în inimile noastre fiind sădită memoria faptelor săvîrșite de marele domnitor român Cuza-Vodă: „Văzînd criticele ce i s’au­ adus, per­soaneî și faptelor sale mărețe și mai ales amenințarea d'a ponegri și mai mult memoria sa prin organul guvernului, ne luăm angajamentul de a veșteji pe tot bîrfitorii ,și a înălța prin toate mijloa­cele mărirea faptelor marelui Domnitor Cuza-Vodă. Pentru a da dovadă că sîn­tem o națiune pătrunsă de recunoștința faptelor sale patriotice vom imortaliza pe Cuza prin ridicarea unei statui care să reprezinte și figura sa măreață și gloria faptelor sale“. Sfirșitul întrunire! întrunirea, care a început la orele 8 seara, s’a sfîrșit la orele 11 noaptea. Numerosul public care a asistat la acea întrunire, s’a împrăștiat în liniște, chiar de la eșirea din sala „Dacia“. Măsurile polițienești Se înțelege că d. Sturdza nu se aș­tepta ca întrunirea să se termine în li­niște , de aceea dedeso ordin­ea sa se­­ pue cordoane de gardiști la casa d-sale din str. Mercur și la redacția Voinței Naționale. Rop. ,TX ^ ____­7 JUK_mau OlUg KMHHBB&ss Adeveriți Pînă aci avem o piesă, bine condusă terminată. Cu actul al treilea începe­ o a doua piesă : Irena a avut cu amantul ei, Davor­­mer, un băiat. Daverm­er, ftizie, a murit și Irena a fest totul ca soțul ei să creadă că co­pilul ei (R­ené) e și al lui. Rene a îm­plinit anii de școala și... tatăl sau vo­­ește să-l trimită intern. Mama știe că i­o gerincada ftiziei în el, tatăl susține ă copilul o zdravăn tun, ca și el, și ucide să’l interneze într’un pensionat. Mama lupta contra acestei idei, d­ar inel vede că va fi despărțită de copi­lul amorului ei, mărturisește ea însă­și soțului al cui e copilul. Asupra acestei drame, care, propriu zis, nu se rezolvă înaintea noastră, cade cortina. E o piesă cu cîte­va situațiuni puter­­nice, de o logică severă, care zgudue pe spoetator. Tema nu o nouă : o căsă­­torie nepotrivită care duce la adulter și se termină cu mărturisirea acestui adulter. Actul al treilea e cu deosebire superior. Nou, viguros, tenace e talen­tul autorului, care de cînd a scris a­­ceastă piesă a mai dat și altele, din ce în ce mai puternice, precum : La Course du flambeau și Enigma, cu, scenele de terorizm psih­ologic, care l-a pus pe Hervieu în rîndul Intíia al cunoscători­lor de suflete. In clește a fost bine- jucată. D-na Gostescu în rolul Irenei s’a arătat aptă a susține cu succes rolul principal al unei piese — cu condiția ca rolul să-i convie, cum­­ convine acel al Irenei de Forgan. ț D-sa a înțelea înainte de toate cu justeță rolul și a avut franeheța, ener­gia și accentul de dreptate al eroinei. Cu atît mai mare e meritul d-nei Co­­stescu cu cît rolul n’a mai fost jucat la noi și ceea ce a făcut, a făcut cu talentul și munca sa proprie, ceea­ ce publicul a apreciat, aplaudînd-o. In actul al treilea, în special, d-sa a arătat calități distinse de comediană. D. Gostescu foarte corect în rolul so­țului, cam ingrat, de­oare­ce prea vor­bește cu legea în mînă. O expresie a lui Forgan a displăcut prin brutalitatea ei , e aceea din actul al II-lea, cînd Forgan spune soției sale: „nu e nevoe să oprești pe sora d-tale, căci nu te voiă bate“. De­sigur că autorul n’a înțeles’o ad-litteram , spusă ironic fraza n’ar apare atît de brutală. D. Demetriad s’a prezentat foarte conștiincios în rolul lui Cavernier și d-na Hasnaș, foarte demnă în rolul d-nei Va­­lanton, sora împăciuitoare a d-nei de Fergan. Cu mult natural s’a achitat d. Livescu de rolul secundar al lui Valanton. In general o interpretare bine pre­gătită. . Spectacolul s’a terminat cu o reluare­ a piesei într’un act Cancer la inimă, o filipică în contra soutenerilor, scrisă cu multă vervă de d. H. G. Lecca. D-na Demetriad a obținut un mare și meritat succes în rolul eroinei. D. De­­metriad cald în debitarea tiradei sale de efect și d. Livescu bine în rolul scu­­tencarului. D-ni. Niculescu, Toncanu și Soreanu delicioși în redarea a trei tipuri epi-Al-- * E.­ ju. x*. TEATRU­-MUZIC­A Teatrul Național : In dește (Les Tonailles), piesă în 3 acte du Paul Her­vieu. Cancer la inimă, piesă într’un act de d. N­. G. Lecca. ■ Teatrul național a jucat aseară pentru prima oară o piesă a lui I­ervicu, acest nemilos și sagaco analist al saloanelor pariziene, care, ca rece iionist, pune pe eroii săi să se descrie ei înși­și, cu toate­­ prejudecățile, slăbiciunile, calitățile și viciile ce le frămîntă viața. Les Tenoilles s’a jucat la Co­ media franceză, cu d-nele Braudes și Pierson și d-nii Duffles și Lebargy în rolurile principale. Teatrul național din Iași a jucat’o și el acum doi-trei ani. E o piesă care arată că sunt unele femei cari fiin’s făcute pentru căsătoriile cu ori­ce preț și cari nu înțeleg să în­dure tirania unui train cu desăvîrșire lipsit de afecțiune. Una din aceste femei e și Irene de Fergan (d-na Lucia Costescu), soția lui Robert de Fergan (d. Gostescu), un soț care cunoaște numai drepturile pe care le are bărbatul și datoriile pe cari le-a recunoscut soția, în ziua cînd a semnat contractul de căsătorie. Irena, după cîți­va ani de căsătorie, constată că traiul ii este insuportabil și propune soțului ei, pur și simplu, di­vorțul. Soțul nu are însă nevastă de lă­sat și nu consimte. Rezultatul. Irena cade în brațele unui amant, a lui Da­­vornier (d. Ar. Demetriad) Premii pentru cititori Săptămîna marelui magazin Belmont Diamond Pallace In cursul acestei săptămîni „Adevĕrul“ oferă cititorilor și abonaților săi, ca pre­mii gratuite următoarele obiecte de la marele și cunoscutul magazin Belmont Diamond Pallace, special în bijuterii per­fect imitate, precum și în articole de fan­tezie ca : lanțuri de damă și bărbați, bu­cle de cordoane, piepteni secession, etc. Iată ordinea premiilor : Marți: Un lanț bărbătesc de aur ameri­can, specialitatea marelui magazin Bel­mont Diamon Pallace, calea Victoriei 52. Miercuri : Un inel după alegere, cu pie­t­re de Belmont, artistic imitate, speciali­­­t­atea magazinului Belmont Diamond Pal­­lace, calea Victoriei 52. Joi : O brățară (Goumettes), specialita­tea marelui magazin Belmont Diamond Pallace, calea Victoriei 52. Tineri: O broșură secession, ultima nou­tate a modei, specialitatea magazinului Belmont Diamond Pallace, calea Victo­riei 52. Sîmbătă: Un collier de perle (Bourgui­­gnon) splendid imitate, specialitatea mare­lui magazin Belmont Diamond Pallace, calea Victoriei 52. Dum­nică: Un pieptene secession (Jaspe) specialitatea cunoscutului magazin de bi­j­uterii artistic imitate, Belmont Diamond P allace, calea Victoriei 52. Pentru a concura la aceste premii citi­torul trebue să trimeată înapoi adminis­trației noastre, cuponul de participare la premiu din pag. IV cu însemnarea des­lușită a numelui și a adresei. Tragerea se face tot­ d’a­una a zecea zi de la data zia­rului ca să poată să se trimită mai multe cupoane de odată și cu o simplă marcă de 3 bani, într’un plic deschis. Telegramele „Adeverului‘1 Serviciul de noapte Boala Ini Wilhelm II Potsdam, 30­­ Octombrie.—împăratul­­n’a mai făcut do­arî preumblarea sa obicinuită din cauza unui vînt vio­­lent. St­i’oa generală este satisfăcătoare împăratul Germaniei primind ra­­poarte Potsdam, 30 Octombrie.—Impara­tul a luat azi dimineață cunoștința de rapoartele ministrului de războiu șeful statului major general al ar­matei și al cabinetului militar, ce­­ s’au citit de titulari. Dezmințire Sofia, 30 Octombrie.— Zgomotu răspîndit în străinătate despre de­misiunea și reconstituirea ministeru­lui actual, este absolut fals. Ciocnire între japonezi și m­ate­­loți ruși Chelmulpo (Corea), 30 Octom­brie.—Japonezii au atacat 12 ma­teloți de pe canoniera rusă BoM Numeroși mateloți au fost răniți iar doi japonezi uciși. Japonezii întărît­ați au năvălit în cartierul european; ei amenință a ucide pe toți rușii. A se citi armarea in pagina 3-a I­V:­lI

Next