Adevěrul, decembrie 1903 (Anul 16, nr. 5152-5179)
1903-12-01 / nr. 5152
. Luni 1 Decembre 1903 ...... .... ..•...«o«. Nfntaxi 30 liftMh1 We ^ Teatre ConceíW-I^treceri: j , JlU>h ThitWf Nftfiohil.* Inmatineíi Í Pagdlacci, operă în 2 acte de Leonca on lift;/ se ma:,Hartylrt, .tragediSé in,. 5 acte de Shakespeare. Tout nit Bulevard.—Repie&eîitații i © . öese?.. Letup Silsticul suiperfittles*bhetei éminimunt, piața Teatrului) expune din Duminică 30 Noembrie, prna Duminică 7 Decembrie 1903, pentru prima oară linsia cu orașele Aloscova, Odessa, Kiriv, Kreml, Nișneî, Novgorod. Cospuî plilisticii. ..Rominia Pîtorească“, calea Victoriei 36 (vis-a-vis de cofetăria Frederic), a expus pînă Vineri 5 Decembrie în sala I-a splendide vederi din Veneția (ne mai văzută in București), Sala Il-a Drama •din Belgrad. Dar cine, va începe și cum ? Uliul Singur nu pesete pornii o a șa opoi'. ȘoKiila că-am fost să stai uțljjQ loc, fiind icăf sătenii# îțu ascultăîndemnul meu. Nu bine izbutești să convinsgî pe unul să accepte, după ce-i vorbești ceasuri întregi, și consăteșnulsafeli» și desconvins numai zicîndi.Yî’ ,,cum, măi, s»aî aspec ®u necuratul !“ Așa căî no von să sei 'fae fr itrraryetíild pe cale oficială, căci nu trebueștel dă of' reformă atît de importantă și atita de lesne de realizat să se împedice de o prejudecată proastă. Ași dori cm de prodfr. Manolescu printre multefe/SídAgrijj’/ să șî-o apro/pie cu tot iij secosul și povescu a azist, tenței alienaților, sub forma de care mi-a vorbit și de care scriu $xen acum} Am toată speranța, că dini dreprij sauLaun asociat cu acela, al autorității5t“- corespondente,;, hjc^ul/se va; împeW și pe, urmă va comptima,propășind, că 0i nu văd ce ar mail fi să-l impodecc: Persqual n’^a dorit de cîti s-aii pus în poziție de ii găsi o singură familie, care sa primească un alienat, ,și cred că feteei înt timp altele i-ar urma pilda din propria lor pornire. Tocmai pentru astă însă ,:e ntevoedeți concursul’’autorităților, de inițiativa statului, singurul care este în măsură de a învinge prejudecăți și a croi casa acolo unde un.. singur om, este ținut, să stea pe loc. Dr. Zosin M-rea Nemiru, 23 Noembrie 1903 Impresii și palavre Pentru Sala!., Nu am de gînd să iau apărarea lui Narcis. Nu-1 simpatizez și poate că in fața lui,dumneata,nu, ai mai putea rezista. pentru fetițp, gingașe, frumusețea, e un argument, care orbește logica și zdrobește chiar sentimentul. Așadar, eu, care nu mă pot folosi,o să te conving, de un dar natural, mă oa încerca prin „vorbe“ să-ții arăt că rîndurile ce i le-ai scris erau o potă,falsă. Și asta—cel puțin—întri o fingurăț, frază din scrisoarea d-tale. Ar fi de altfel și nepoliticos, să-mi igăesc ochii prin ferestrele oamenilor, să privesc curia sea aprind la vorbă doi tineri și să aud cum se ceartă. Și mai ales, domnieitale, care ești așa de cuviincioasă, sînt sigur că-țî va place această bună-cuviință aiunea. . .O. singură frază* mititico. . (lorttoi»»Că ți zic „mititico“. Ért sînt, bîitrîn, și, mi Să dir voia să giugiulesc, fetițele, orî-cît ar fi ele de nevricoase). Așadar:. .’Căf Ă lttchefere solemnă,' tu spuneai lui Mercis : „Gir elevele ar fi greu să poți valosi atot ceva, de cît despre lecții și despreprofesori“. O, ce bine ar fi să fie așa PDa, dg, gvinde naiba,... Pică și în scrisoarea d-tale către Narcis, cratima! ales vor trebi să.te avețî slabă, te agați de cravatele domnului Iliescu. Ori—se vede—fă, ceái lecții , Nu mai vorbesc de felul admirabil cum, interpretați lecțiile de filozofie, mai ales critîtornli-„Despre sentiment“',' fiii,-bătrînul ghiulști bolnăvicios' de asta-íi,ram cunoscut-și, eu - prin tinerețeast^idj-eb. ce vremuri,:—o fată, sprinten niv,și căreia ,îî plăcea, ca, și drtale foarte mult lecțiile și profesorii. Dacă puteam prîfa de cîteva momente libere de stat împreună, numai o auzeai spunîndu-mâ: Eíí’feni&SQt foarte - cuminte, Omfirelple, (OmSielu eram eu)„ dar,la-noi-la școală, de-aî ști, cite--drăcii se făc -1 Citlomfir 14‘Nombrie 1903 .... ® frB,, iar tărmă că ,îți ,zic, cînd cUaș cînd, tiv, deși nu te cunosc. Noi, bătrinii, avem un fel de suveranitate a noastră ,de a ne epede superiori oricui. E o slăbiciune această. Cînd ne amintim că mai e și politeță, mai Spunem, și d-ta. Altminte ți; tutuim pe toții' . Către pace ■•^. Obiesa,particulară a „Adevĕrului“ — Paris, 19 Noembrie ținut ,din adevărurile actuale mai e și Rodla care spune căi spiritul modern, mai Vîrtos decit în trecut, se îndreaptă fățiș către pace, sănătatea națiunilor, cum o numește Frédéric Passy, bătrânul luptător pacific. Mișcarea pacifică Bd .face nesimțit, în adevăr, pentru unii, dp, oare Cß nu ades, se vorbește de dînsafcini, mimai a raro se găsește cue un îndrăzneț să-i descrie fața. Ziarele și revistele au alte treburi, unele locale și numeroase, altele de ordin ca totul să iafapă, de această chestiune. Cu toate aetea mișcarea pacifică e.și n’ar fi nefolositor să mai pomenim din cînd în cînd, despre ea, pentru ca să obișnuim p^r,cititori cu spiritul ei, precum din nucă ,qopilario s’au deprins cu acel al mișcăror militărcști. în străinătate, cu deosebire, îndreptarea asta crește într'un chip îmbucurător. Lumea se cioplește din, zi în zi căci, nu , ’nseamnă că ește cioplit,, cînd din adîncul sufletului dorești distrugerea emăriului, distrugere legală, hotărită de întreaga colectivitate și admisă de națuune ca un ca trebuitor și natural; Afiuaul Europei ni se arată ca forma cea mai aleasă, a „civilizației“; și,ani,numim civilizate popoare, în cari nici pe sfert n'aîi pătruns adevăratele lumini ale civilizației. Din întreaga populație europeană din apus,, Ș0 la sută socotesc încă drept un „rău necesar,“ pacea înarmată, dimpreună cu consecințele ei. De la, cașul statului pînă la cel din urmă cetățean, lcreia aceasta rămîne nestrămutată. Bine, înțeles că fiecare, in ainq însăși,, socot iește că războaiele nu 's demne de natura omenească, dar printr’o întoarcere o firească, fie că vine din cauza neștiinței gotdțeaie, fie că naște din considcrațiuni „diplomatice“, omul civilizat, crede în trebuința acestui rău și învață opperațiunile cari vin cu nevoia absolută a acestui rău. Ei bine, o nație care îngăduie și om* fițiȘto așa apucături sociale, ori cu'doți. fi activitatea ei științifică și artisticâ, e o țară necrop Htă. căci nu o mînă de oameni cu adevărat civilizați formează o nație. Ei1 reprezintă spirituW vub- țară. De aceea zio cț'Au străinătate, unde,tra»ii»»s«ăva iifiui națiile ub.(J,tct.uale, lumea, toc«pe să seviziteze zi cu zi, rnsind IntoneiwUM și moreî credinți, seculare, apucătur teofonite, convingeri primite fără unea riualiză serioasă,, fără control rațional. • " Această mișcare*: do* vfc-0 cfu-rif anî, a luat o întorsătură caracteristică, și puterea ei se arată tot mai tare, așa de tare- îm cit guvernele cele mai îndărătnicei au trebuit și trebuesc s’o asculte. Eu a so dsto togiș înh ’pai-tol. 001 drept, autorităței oamenilor, conducătorilor pacifirfci,“ dar ca o înrudită mai ales de opinia publică. Ideia păcei, prin propagandă, a pătruns în toate stratele societății. Ea a deșteptat la unii oameni, M*- acele forțe morale timide ori nule, sentimentele umane, și l-au robit, vărzîndu/se susținuți, întăriți în credințele itoripfthnep acei oameni s’au regăsit și afrid prepit niște doritori de pace. Incero încot forțele s’au aclîmat și au format uti blos pacifici .compact; coca-co numim noi, în limbă săracă, opinia publicaă Prin publicațiunile nenumărate, prin conferințele cu caracter popular,vorbind despre pace,prin arte, prin literatură,prin presă, prin societăți, și prin congres», această opinie publică atacă înverșunat, dar legal și științific, așezămintele cari perpetuesc spiritul războiului și al armatelor. • Senzul :adevărat e mai ales în felul cum i- se face această preschimbare. Pacifistul nu se leagă de ordinea socială OU: scopuri meschine. El tinde către ținta Supemă : fericirea tuturor. FU alte căi, el ajunge ori vrea să ajungă la acelaș țărm ca toți idealiștii. Dar pentru dînsul starea de înarmare permanentă e o tînjenire a societăței către ferifoire; iar, gîndul că mîine o furie războinică va distruge părți, din națiunî și va da înapoi cu mult progresul acelor națiuni, e o adevărată îngrozire. Înarmarea mereu e un non-sens și o îngrijire amarnică; războiul e o crimă. Spre a îndărătnici mersul -arcostul rău general,' pacifistul prepară moartea .rău« Îuî'. El’îl’ atacă la încolțirea lui,—la iniția,' fază, atunci cînd naște în spiritele tinere , la copil. El încearcă să răstoarne învățătura unui patriotizm bazat pe întreprinderi războinice, înlocuind-o, prin una neutră, aceea în care patriotizmul intră în marea familie umană prin înfloriri de solidaritate și de iubire între membrii națiune. Nu exaltare», războiului și slăvirea forței armatei, dar nici asmuțirea asupra vecinilor țării tale nu fac din tine un patriot. Patriotismul acesta e netrainic și comdamnabil. Acest fel de patriotizm și die vizitația înțeleasă în așa mod au produs devastări dureroase în rândurile omenire în secolul trecut, în care războaele nu fură dese, cincisprezece milioane de oameni au perit din cauza, luptelor crude,, sîngeroase. In 1! ani, pe vremea lui Napoleon, au murit în război o peste șase milioane de tomâți. După o socoteală făcută de oameni comopetinți, războaiele cari au, urmat de la 1854 pînă la 1866, adică 12 ani, au ucis 1.800.000 de soldați și au costat 60 de miliarde de franci. Campania lui Napoleon în Rusia a stins 400.000 de oameni. Exemplele sînt numeroase. In școli, această învățătură e singura de preț. Școlile sînt oficiale, deci exprimă gîndirea și voința organizării; de azi, care e instituită, de nevoi,,pe forța, brutala. In potriva acestei învățături se îndreaptă pacifistul. Spiritul de nepărtinire îl indeamna să nu defaime nume ,și figuri , zise mat și naționale. El știa că omenirea nu-I de vină de acele acte, " ‘ Și că Unii șefi nu fură zbucuroși să, pre,* ■ • ducă războaie spre, plăcerea lor. Insă, dacă alege din trecut acele exemple înfiorătoare, el tinde, mai mult să nască spiritul copilului groaza de vărsare la sînge, să deștepte în el sentimente nobile, să-l facă să , slăvească viața, să iespecte pe aproapele, să prețuiască organizmul perfect în care se rezumă o‘ pere ’ KTutremă a naturei; omul. . Pacifistul, adică* cel . iubitor de pacea tot la; nu caută, interes ; dl interesul omenirei îl captivă. El e premer. . CftitAu Vrb'ri'rifti' rtiKar ía' — ă 11 T mai inventa mijloace de distrugere, nici nu va mai fabrica arme cu care să se ucidă semeni. Lovind la baza instrucției și educației, dînsul zgudue toată clădirea. După el, copilul trebue învățat cu lucruri frumoase, cu fapte nobile. Mai pe urmă, urcat pe scara invățăturei, să se obișnuiască cu minunățiile științei și cu frumusețile artelor. Astfel fiind, ajuns om, va fi un păciuitor, va don înlăturarea crudelor spectacole cu nașe sub focurile puștilor și sub exploziile formidabile ale ghiulelelor. O așa învățătură a început în Franța în Elveția, in Anglia. Profesori conștienți au început să aleagă răul din,școli și să faclF din istorie nu catalogul dezgustător al tuturor crimelor din cele mai adinei timpuri, ci un fel de învățătură cu sens uman. Ba chiar, o istorie pacifică s’a tipărit, în sensul spus mai sus, și acest fapt e de o importanță foarte mare. cum se vede,, activitatea există; cu ea ser produce o mișcare simpatică intensă pe care nici cei mai îndrăgostiți, cavaleri ai tradițiunilor îndărătnici nu îndrăznesc s-o atace. Și faptul că nu, se face o opoziție limpede acestei mișcări ne îndreptățește să zicem că înșiși admiratorii războaelor socot că timpul crimelor legale, al distrugere! în coloane și regimente începe să dispară. Ei înțeleg că cu această activitate pacifică se stabilește un curent important contra absurdităților militare, că opinia publică, se formează din ce în ce și că „răul necesar“, divine tot mai puțin trebuitor. Cu alte vorbe, în apus, lumea înclină către adevărata civilizație, civilizația, interivită, aceea a minței și a inimei. Franța dă pilde frumoase. Cu toate împerecherile evenimentelor și cu toate complicațiunile diplomatice, ea, se îndrumează către pace. Nu voi să numesc arbitrajul anglo -francez, încheiat acum două luni aproape, nici pactul arbitrai ce-i vă face cu Italia, dar am ținut să amintesc micile fapte cari nasc dintr concerte de lume mai inimoasă uit și, mai inaintat á; I)tipă: aceste șemne, cu care cere însenmătate practică, dar de mare preț moral, se poate, ghicii, atitudinea ViiteaWi 1 fC aceste națiuni. Eu satisface idealul ; șiitor, , deși mișașcii --aeifibá Câte' dust îi ue luare in țările vecinașe, Franța se poate numi leagănul păcei. Mișcarea pacifica aici, pe lingă partea populară, aceori despre care vorbesc mai sus, are și una oficială, deoarece ea se desemnează desăvîrșit chiar în sinul parlamentului francez. Cu sens public și cu față regală activitatea pacifică, în străinătate cîștigă mari simpatii și mult teren. La noi, ea nici nu s’a arătat într'un fel hotărît. Ea nu există, deși poporul nostru are simțul pacific, deși prin el mulți sorți de izbîndă ar avea mișcarea aceasta. Th. Cornel Paris "■ Premii pentru cititori Săptămîna depozitului de șoșorigaloși „Monopo“ (sir. Lipscani 2). 1 _ In cursul acestei săptămîni Adevĕrul ostilă ca'premind gratuit cititorilor, următoarele premii de la depozitul de șoșoinii galoși' „Monopol“, din strada Lipscani 2 (Hanul Zlătari)'. Duminiicfi: 0 perechi șoș orS-gale$ pentru cop. „Monopol*1. Pentru a concura la aceste premii cititorul trebue să trimeată, înapoi administrației noastre, cu opțul de participare, lapremiu din pag. ly’ cu, însemnarea deslușită a minieiul și a adresei. Tragerea-se face tot-d’ăuna a zecea zi de la data ziandui ca să poată să se trimită mai multe ttpoane de odată și cu o simplă marcă de 3 bani, într'un plic deschis. CĂRȚI șI ARTISTE Două drame țărtănești de V. Leonescu și Duțescu-Duțu- Editura Soceco et Comp. Cuprinde piese je Zavistie și Tidytr-V crtteco. ilWHK îl Wi Imediat ce se va sfîrși romanul *Judecătorul de instrucție,“r. care,f isprăvite, vomi începe: publicarea sennaționalului roman Aventurierii din Paris datorit unuia dintre cei mai buni romancieri francezi. Foiletonul Aventurierii din Paris e xtare' sîrb descrise peripețiile unei Randie de geniali escroci dini lumea ■mareg, e menit să cobe și să noi [UNK] un succes imens. Un oîmmn turbat al d-lui Cristu din Craiova a mușcat pe soția acestuia și pe trei locatari. Toata persoanele au fost trimesa la institutul antirabic din Capitală.., Ia orașul Tulcea a încetat epizootia de febră aftoasă. Județul Constanța a înființat, o bursă, pentru trimiterea unui elev din afel, județ,, spre a urma cursurile școalei superioare de arte și meserii din București. Pentru anul acesta, a fost acordată bursa d-lui L G. Brănescu, care a și fost primit în internatul școalei. . Astăzi expiră termenul coministend ibstrucțiunea publice a acordat autorilor de cărți didactice de cursul secundar, pentru a-șî depune lucrările lor spre aprobare. Regele a semnat decretul pentru numirea d-lui Emil Balaban, ca șef al lucrărilor noi de la c. f. r. și decretul pentru trecerea în, cadrele de rezervă ije corpului tehnic, a d-lui S. Quoie» sen., numit director general al r. m. 8.In comuna Gheringec din jud. Gonstanța s’a ținut o expoziție de mînjî produși de iepe cu armăsarii de rasă ai statului. ’ " O comisiune compusă din d. medic Veterinar A. Bîcleșeanu și d. subprefect Zudig a decernat premii onorifice propietarilor crescători de cai și premii ,în bani și lucerna, țăranilor cari s’au ocupat cu îmbunătățirea rasei cailor. Prefectura județului Muscel a dat în judecată’pe primarul din comuna Ciuuiești, și a suspendat , pentru 3Q zile p ’primarul comunei Vorovenî, pentru cî n’au înștiințat pe medicul respectiv 41, ivirea epidemiei de febră tifoidă. D. Petru Știmila a fost ales ajutor de primar al orașului Chilia-Veche. D-nir miniștrii Stoicescu și Porumbaru au lucrat erî cu regele. D. Spiru Haretc, ministrul instrucțiuinei publice, a lansat o circulară către prefecturile, de județe, din întreaga țară, spunîndu-le, în vedere ca să ia cele mai riguroase măsuri față de primăriile rurale, ca să se construiască localuri de școală igienice și conform modelului lansat de casa școalalor asemeni, de a furniza materialul necesar pentru încălzitorul și curățenia, localurilor.. Aceasta, în urma numeroaselor rapoarte, făcute de către revizorii școlari , respectivî și în care se plîng de starea i deplorabilă a unor școli rurale. ’ Regele a conferit, d-lul dr. C. I. Istrati, crucea de mare ofițer al ordinul lui Coroana Romîniei. In ziua, de. sf. Nicolae se va oficia un Te-Deum la biserica Ivrețulescu, cu ocazia zilei onomastice a împăratului . Nicolae. D., Emil Costinescu, ministrul de fnanțe, fiind, indispus, n’a putut lucra , ori la minister. 1 D-sa a lucrat acasă cu d. director a] i comptabilităței la expunerea de motive a budgetului general. , In Bulgaria sunt următoarele eptzootii: turbarea, angina infecțioasă, rija , la oi, holera la porci, variola oilor. In urma intervențiunei ministerului de agricultură, ministerul de interne a ■ obligat pe medicul veterinari aî județului- Constanța săi, examineze toți urmăsari formînd liste de gol admisibili și coi neadmisibili, la reproducțiune. Aceșttia din urmă se vor castra. Se știe că, depozitul de armăsari din Constanța, trimite în multe comune doar acolo armăsari pentru bătaia apelor. Primăria comunei Iași a trimes ministerului de interne spre aprobare, mo I dificurile introduse în budgetul afla pe exercițiul în curs. Prefectura județului Buzău a înaintat ministerului de interne, spre aprobare, bugetul general al administrațier, pe viitorul exercițiu financiar. La examenul pentru anul I de drept care va încppe ia 1 Deor mbido i-a facultatea junidică din Bucuești sfuți în; I scris pînă acum 167 pancMati. 5 Dani'risjai'ul cl. interne se lucrează la alcătuirea unei statistici privitoare la NOUI PREMII DENIJIU ARONAM Pe lingă cele 3 burse pentru doratoare, la institutul de fete Negoescu Ofeirite de Adevărul ca premii gratuite abonaților săi, premii cari s’au tras la 31 Augut. Adevărul mai oferă nouior săi abonați următoarele premii de valoare cari se vor trage la 15 Decembrie: O bicicletă „Hicuador" de lux, model 1903, cu jante de lemn cu aluminiu pneumatice Dunlop originale, frină interioară și invizibilit, complecta cu accesoriile ei, în valoare de 400 lei, de la marele magazin de velocipede și arme N. D. Zisman et Comp., București, cafea Victoriei 44. O mașină de cusuu de mină și de picior, în valoare de 160 lei, Singer -Perfecsionat „Nothmann“, renumite în toată mea prin eleganța, mersul lor ușor și fucă zgomot „Silencieuse“ și soliditatea lor neîntrecută, complectă cu 14 aparate ajutătoare, de la, marpto rlagdsie de mașini de cusut B. D. Zisman et Comp., c&sa Victoriei 44, București; sin graphop bon dd concert Ott ciliindric „btentor“ marca Colibnca, în Vălinare de 500 lei,,de 1» mari de magazin1 de muzic' Jean Fodor, calea Victoriei 54* EU- harmonium, dehíontabil cu două pedale, 3 octave, și t Orturi d'uible, în valoare de 420 lei, deda couftseöterí mai târziu de muzică „La Harpă“,, stradto Golțe 5’ (piața 8f. Gheorghe), un plug de oțel no. S. Marca D, 8 S. Kw,1 model 4903, din1 fftbrica Ei KUllfte Msospil, în valoare der lei 63. O grupă flexibilă de oțel, în 3 cîtopuri, greutate kgr. 90, în valoare de. lei. 85’, ambele, dela Casa Nicolae Féliérot Comp.,, Societate îta comandita, mașine agricole, Bocmești, Strada mirdan ■ 101 Buț qursată., Brăila bulevardul Quiza, 8L Nfefiind agricultor ciștigătorul, casa Beber, se oblică a-î plati în> nnmorați valoarea premiului ciștigat., Abonații participă la aceste trageri, in raport cu timpul la care sînt abonați. Abonații de un an, vor avea în urnă pUS6 l2r-brileteror.cel de șase luni, șase bilete, cjel de trei lupi, trei bilete iar cel, de, cita c Cină, cite luni au fost abonați atîtea . bilet vor avea în urnă. întinderea șoselelor din fiecare județ ,șli la numărul de zile de prestație de care, dispune fiecare județ. Falimentul și fuga unor exportatori din Braila Din izvor particular ni se aduce la cunoștința că ori, in urma unor cercetări făcute,, s’a constatat falimentul și dispariția din Brăila a unor cunoscuți exportatori belgieni de cereale. Dejardin et. Ting. Iată cum s'a dat de urma acestui lucru: Dejardin el Ving incarcau man, furi și depuneau să banci conosamentele de exportare. Aceste condsamente se trimeteau, de obiceiu, de către, bănci în străinătate ca să se acceptele, polițele,, trase asupra lor. Ultimele conosamente expediate în străinătate au fost refuzate și întoarse la Brăila. Diferite case de bancă din Capitală primind din străinătate avizul că polițile trase asupra acelor conosamente nu pot fi acceptate, au cerut informaționi la Brăila. Or! dimineața reprezentanții brăileni ai diferitelor case bucureștene, prezentîndu-se la firma de jardin et Comp. Ying, pentru a ofere informațiunni, au putut constata dispariția acestor exportation belgieni din Brăila, ceea ce au și comunicat băncilor din Capitală. Pagubele sunt de vreo sută de miii de 10! și se resfrîng asupra sai multor bănci, cari lucrau cu acești exportatori. ______ B. Indigenate și recunoașteri Comisiunea de indigenare și recunoașteri a Camerei a pus recordinea zilei recunoașterea de cetățean român a d dor : Caracaș Cagula I., Pavel Sava, Fjimitrin, L. D., Miciu Gr. Christea și Constantinescu Al. și indigenatele d-lor: Witing, B. D. Zisman, Samuel Samueli, Vigui Domenico și Sanielevici. Tragerea premiului 300" Er la orele 11 jumătate s’a tras premiul al 30O oțeNte de, „Adevărul“ cititorilor și abonaților Săi pe ziua de 12 Noembrie și anume, 1 sticlă vin in recolta 1899, idem din 1898, din desfacerea produsul garpepeaietelor Stirbey,. Fericitul cîștigător a fost d. G. Dummitrescu, pasagiul Cooperativa, Ploești, care a fost avizat sa-și ridice premiul Adevern Aventurierii din [Paris CKKtKcALI, București. 29 Noembrie In America, tendința griului este iarăși fermă, sub influența stârci nefavorabile ai semănăturilor, și a acoperirilor însemnate din partea baissiștilor. Grîul disponibil, notează cu șoapte, ț>° rumbul cu șaso- optimi cent, în urcare, L^ Londru tending griului și a, ovă,*, zplul. este calmnă, a, porumbului fermă dar neactivă, a, orzului f~mă, fiind slab oferite* §’«* v-indut ›rî- adleo , orz d © ft .dressa-Nicolaeff per ianuarie cu lb>—Ö-, porumb de- Odessa flotant cu 19—9.. In Brăila piața continuă calpia. In București grîne:6 pentru tonșuni, continuă să fie plătite după calitate pînă la le! 75 chila la moară. «iilitl amic«fei*le Bucur. Rem. 29 Noem. 1903 ora 8. a Răsăritul soarelui 7h 45 m. Apusul soarelui 4.35 Vîrsta lu.ni.el — zile. înălțimea barometrică la 076X.Om. Temperatura aerului 0 °.8 Vuzul calm ■Starea cerului acoperit Temperatura maximă de om 1 °. Temperatura minimă de astăzzi 2 Timpul este posomorît, liniștit și rece, în toata țara. In Moldova și la, munte, puțin înșuft, automa.' OÎfe și dio.șptca; în .»sunteam și în Pulurgva ziua dezgheț și numai noaptea mgheț. Teu.p.eratura p oft mi- íidrijtei — 5,i țe li ii .n. i.u. cea mai stoburitiL d.e.Urte !'teyatesimsl îin “frm'ȘiÂi Și Sinaia. ț»ți .tti' -i foarte puțină zăpadă sau ploaie a căzut la : Huși 1 mm, Vaslui 1 mm, Isaccea,1 mm, Broșteni, Codreni, Dorohoi, Fălticeni, Iași, Bîrlad, Galați și Brăila. ÜBKÉIMia Corpurile Legiuitoare CAMIEKA . Ședința de la 29 Noembrie 1903 . Ședința se deschide la ora 1.50 sub președinția d-lui Poenaru-Bordea. Prezenți 1.06 d-nî deputați. c Pe banca ministerială sunt d-nii Al. Gianni și C. Stoicescu. Se fac formalitățile obicinuite. . D. Cosmovici declară, că față cu apucăturile ce vede în partid din partea băncei ministeriale, se retrage din partidul libcVaV. și trede'ítí opdzițid. p'dit'rU a controla actele guvernului. Cere totdeodată avi sol pune la dis- , . ipoziție, din partea' dlui. ministru-' de#' rezbel, dosarul aprovizit măreî armatei , cu hétrel,1 avînd a face o interpelare. Principbsâ Brincoveanu, cere să i se pune la~ cpSpelli fie dbs’ărul privitor la rehmáietea obtitátibitató artileriei; D. EoeWnki*Bbakil, președînte, dăr Cuvintul d-lui C. Miile. la acel moment d. RU. Gianni părăsește banca, ministerială., și.pleacă [UNK] din., I incinta Cameron D. Const. Mile spune că nici pînă azi. ,nu i s’dă |.nTS la dispoziție actele cerute de i'citea cu' privire'in cazul magistratului IȘshina. J. ministru de justiție dă dbv jvad# de Lipsă de condescendență fațăde Caimc&ä, cînd nesocotește astfel cererem unui deputat; l Vod: Anaîi D. M.G. D. ministru de justiție ’ar ajute a cel poțin să-mi răspundă, dacă îmi putia sau nu la dispoziție dosa,Hele cerute. ../" . j D. Stoicescu,. ministru de domoaie, iăspunde în. locali d-l. Al. Gianni,, care 1U plecat. Ministrul de, justiție, zice ora *dorul, na dat dovadă de lipsă de con-descendență pentru Cameră, căci de aijiai erfi a- ajuns la minister-cei^reacW-un Conat: Miile, și-azi s’a- luat. dispoziția, ca •lactelor cerute, să fie trimise, la Cameră, Poenaru Bordea : Cred că în uruba, declarațieî facute de un membru ai dabine tificii În numele d-lui ministru de justiție, d. Ci Miile se vpoate declara satisfScat, 1 !‘ ' . D. Eaarcu spune ’ asociază la ’interpolarea principelui Brîscoveanu. Br. Buincoveanu: Nu am făcut o interpelare«, ci am cerut numai un dosar, 1 D. C. Exarcu, trecînd la incidentul ridicat de d. Miller spune că nu înțelege de ce această aprindere din partea dolui ». " Dl G. Mike. Pe mine mă interpelați? Na sîur hitul Steu. "« Ci Eticarcu N'-am veleități de a lcei aci pe judecătorul de pace, dar să fie asigurați d. Miile, că n’a fost o lipsă de condesfiedență din partea d lvrî ministru al justiției, care dîabia ori a luat act, de cererea d-sale. Nu fac pe judecătorul de pace, deși am diploma academică necesară ca să pot’ fi... (Ilarinte). Dar socot, că onorabilul nostru coleg prea l’a luat, la vale pe d.ț Al. Gianni, care îti definitiv e Un om slab și ar* trebui * menajat. Se trece la ordinea zilei.: Indigenate cȘj recunoașteri. Se votează recunoașterea de cetățean român a d-ler: Vasile Crețoiu și Ioan Morandinescu. I Indigenatul d-lui Michel Daniel din Hol, pus la vot, se respinge întrunind * 1?' bile * albe pentru și 74 bile negre; contra. D. N. Bălănescu. Deoare-ce am votat urgența- pentru importantul proed * do lego- privitor la modificarea unor arttiole din codul de procedură civilă, I propun să trecem în, șacțio spre-a-i studia. Pusă la vot, propunerea sa admite. Ședința publică sC ridică fă oră 2145 și d'-nii deputați trec să lucreze în sccții., 1 spre fírteini. L Ședința de la 29 Noembrie 1903 j Ședința se deschide la ora 2.30 m. > j Prezidează d. P. S. Aurelian. ) .Prezențî 67 d-nîi senatori. Po bsnca ministerială d. Haret, ministrul de iistinețM. r . D- dr. Jidiano interpelează pe ministrul instiTucțiunei, asupra nefuncționărei oârpupl. doi, clinică chirurgicală de la facultatea de mmlicină, din Ișșia, întrebindu-l.ce măsuri sa va lua. . . La. ora 2.40 senatorii intră, îl șectii. —............. !■>■»»»•■»#>I, i ’ ! Teatre, Concerte, Petreceri I D-na Zina.de ^ui;1; la Operă Ti Joi, 2 .Dqcembrie, ă nji Zinape " (prissenghi)i care a serbat' atîteă triami- ijiri la, Opea'i noastră;: vai apare în Aida, azi reprezentația, Qpater itAllene.. . .Toți cei ce cunosc , splendida, vipe^,ii - distinsa manieră de a cipta a Zinei, c c Hîori, vor azista desigur la acest festival artistic. ' s ari Opera romînd ‘ 'I Din cînd în cît$ ele(n.en*.elp Qppteî: ro- Și mîne mai dau semne de Viață, pentru a ' '4oviedi ciț de intreg ati fost, pentru ele I și statul și publicul.' Acesta din urmă, cel puțin, ar trebui deci, să repare nedreptatea ce a făcut: elimentelor românești, tratîndu-le cu apîtpii difereriță și încurajînd elemente străine *' adesea mult mai slabe! 0 Duminică 30 Noembrie, simpatica pri■ Ih^!^9 la dff Camillas Mihăilescu, înconjurați Je Băjc fiațpț, %hsiodor escuț â fetica și d-ra El.' Theodorescu, dau; la .Te), tiu Lyric, ora 8 șî luni.ée&ia, o mareje[«ezentație extera-ordinară cu líigok tk f dje Verdi. * . Orchestra mi diij.ja tânărului: și, tg->lentatului maestru concertator, d. Oscar V Spiteem. ............f • Lățărele public și toți» vechii prieteni ă •Obfufii roși^ne, sănâi dog. decli întilinira pt .iDumin'cire seara la. Lvrio, « . ' Rhetclp se află de vîn'zare la Blndipen 1 dance [UNK] [UNK] romidine și ceara’la casa’ teatrulu. InjUr . ti X ' " ' Ifltims informațium țfa &. hemmbrie vom începe publicmle noului nostru foileton Aventurierii din Paris : r . . . • . . . . vr ț un roman, de cea mai mare senzație și plin de interes, în care,se descriu *■ »1 mod captivant peripețiile une,î j blonde de uieerce! din lumea mare iighil reușesc să acapareze averi imense, crăciuni, substituiri de Teleroanei r.tuse infame, înscenate în ■ mod rapiat, prin saloane mănuși [prin taverne mizerante, nimic nu este Cruțat de către acești caveMtieri cari apar în romanul Aventurierii din Paris cîrtă sub masca unor Donjuani ireproșabili, cînd sub adevărata lor figură de bandiți geniali. In chestiunea falimentului și disparifiiei exportatorilor de cereale Dejardin și Jing din Brăila nu se afirmă că pagubele vor fi suportate de băiteste străine, nri de cele din țară. Proectul de lege modificător al legei burselor va fi depus în Parlament de către d. ministru G. I. Stoicescu, înainte de sărbători L . D. G. G. Assan va fi raportor al prodjectului de lege la c Cameră, și ,d. Antonel Carp raportor al sspectului de lege la TM Senat. I Colegiul I de Cameră din Teleoriman a fost crovocat pentun ziua de l’? -15 ianuarie sjlre íC alégé' ah depus în lobul decedatului State Aneighelescu. 111 : I Principele Ferdinand a plecat aseară e din București spre a merge la Țibănești,spre a participa la vmătoarea organiz izată de d. P. P. Carp. Mitropolitul Partenie al Moldovei a hotărît car astăzi Duminică 30 Noembrie să se oficieze la toate bisericile din județul Neamțu, după terminarea Sfintei TM Lieturghii, este un parastas aniversar pentru soldații căzuți în războiul inde , pcnnri-tițet. ” ’ La această solemnitate vor asista toți, 8 elevii, șgoajejftr din .acele localitați. d Societatea. Istorică-Romina va ține adunarea generală Luni 1 Decembrie, crn 5 p. m., în piciatul înaltei Chiți de e conturi, la care sînt rugați toți domnii 11 noiembri a lua parte la lucrările sale. e Superiorul mînăstirea romînești „Profdromul“ din Sf. Munte Athos (Turcia), părintele Antipa Dinescu, care se află în Capitală, a fost primit ora la ora 2 și 3 jpm, în audiență de regele, Părintele Antipa vo părăsi Capitala Lunii Decembrie 1. Ziarul german din Capitală „Bukarester Tagblatt“ a început în unul din c Ultimele sale nu iberb publicarea Uneia 1 j din cele mai frumoase creațiuni ale sechiului romînesc: „Cîntarea Romîniei“de A. Russo, tradusă în limba germană. '„ După cum reese din introducere această poemă va face parte din volumul -J stll al operei „Bilder aus Rumänien" (Icoane din Romînia), o operă publicată cu ajutorul Ligei culturale,, și care este menită a Înfățișa publicului german în ' 12 volume cele mai frumoase creațiuni ‘ ale literaturei' imînești. Tot volumul ' III va mai conține pe lîngă „Cîntarea Romîniei“ și cele două nuvele „Domni ’< la Chiajna“ și „Mihnea col’râu“ de D .dobescu. Traducătorul acestor opere este d. Maximilian W. Schroff, profesor la liceul Traian <Jin T. Severin. Comenduirea pieței a fixat anumite localuri din Capitală cari mai pot fi frecventate de ofițeri, fiindu-le absolut interzis de a vizita localuri neprevăzute În tablou. D. general Coandă a vizitat ori după - amiazi etrrtea comandamentului corpului 11 de armată în vederea nouilor reparațiuni ce se vor face la acel comandament. Prin decret regal următorii elevi ai școalei militare vor fi: trimeși, în cursul acestei luni, pentru 3 ani în Germania, din cari 15 luni pentru a deveni ofițeri , iar restul pentru a face stagiu la trupă ca ofițeri : • Capșa Nicolae, Moisescu Nicolae, Țăranii Ion și Oardă Constantin, cari se destină armei infanteriei, Coamă Henric, destinat armei, artileriei, și . Harjeu Constantin, destinat armei , cavaleriei.. D. general Boteanu Mihail este numit, prin decret regal, în consiliul superior al armatei, tot deodată și in . .comitetul inspectorilor generali. . Tot în cursul acestei luni d. general Boteanu a fost numit și guvernator al cetăței București. D. Appel, președinte și d. Kutschbach ,secretar al Camerei de comerț germane din Capitală, au fost primiți orî în audiență de, rege, căruia și au înmînat ransportul de curiud apărut asupra activităției acestei Caisiero în primul an al micistetiței ei. b ) Regele s’a întreținut cordial mai mult timp cu ambii d-ni. Ministerul domeniilor a cerut, Catfly‘Pf’, de comerț. Jin Capitală, relațiuni cu privire lv diferendul dintre corporația brutarilor și patronii brutari cari n’au vroit să intre în acea corporație. fi 1 Ministerul comerului și industriei va j dțimite tuturor Oamerelor de comerț din țară, proectul de lege privitor la încup]rjism:«A..induatiipi naționale, spre a’șî ^ ,djn avizul asupra lui, înainte de a fi de'» a iu parlament., e Vin ori, 5 Decembrie fiind patronagiul ti. Jiccuiui. Sf. Sava, vechii elevi ai acestui jicț'A răspindi-țî în, toată țara, ’ so, vor APLm ca în toți' anii lfi o agapă îui, localul restaurantului Metarpgl, rejipiid legăturile de, printențe, și Camarț'* -titorie. ‘,l „Saviștiî“ cari doresc a luți parte sunt rugați a soi adijeșă 1 druî’ refor Ducu- Lascu însărcinat cu organizarea. ' ' s> consfătui, împreună cu Comisineă’ » * vptdrumră, asupra 'mădurilor '<$' âr!'mm Pi fii da luat pedtea combaterea réb'ret al’ entrase. ' ' ’ ' b * Primăria de Focțății va contracta unor împrumut de 500.000 lei, pentru 'aíifup'spitșrea,cu tipa: a orășului* și construtea lapul nou local de școală. vre se știa că pi idieria de Oltenița, a I 'propus, ministerului domerfiilor sâ înfifhsteser'la acel oreș Un oficiu deM30"burtieri ". ȘKnisterul a cerut agilul. Camerei de comerț ăi1» Capitală, asupra propfnerei primului de. 0»teai$$ •1 Ă Vineri s’aft constativt în capitală nu Hiar cinci cazuri not de sbarlatuJA ’’ e Serviciul sanitar comunal ne-a infor•imat că, epidemia e în descreștere. * Prefectura de Teleorman a destinat o sumă de 500 lei pentru ajutorrarea familiilor de țărani, în care au fost căztrî de scarlatina și 760 lei, pentru diurnă a doi agenți veterinari pe timp de nouă luni. 2 Mult talentatul pictor Nicolae, Vermont i-a deschis expoziția sa anuală (a 3-a) in in Pasagiul Roman 20. jo societatear.studenți]pj- în litere va țin Duminica- 30 Noembrie 1003 ședința Rurigă la ói öle 2 p. hi. IU ablă No“ ‘ XVIII a offiversitato”. Astăzi la orgie 2 p. m. se inaugurează sorta conferințelor juridice, ce se vor ține regulat in sălbănriiiî ct jurați din palatul justiției, de câte avocații stagiari din baroul de Ilfov. Astăzi va vorbi d. Mihail Pașcanu, despre :,Acme de bigtriffti dri făcute de m osteaioi -n apui ca fiu. p- D‘eilchino Emil. va răspunde combătînd teza d-lui Pașpariu. Succesul frumoasei corscințe și nuvele" Fîșiî din viață de A. Nora (cu ilustrațiuni de N. YeMioit și A. Vifredi merge crescînd. Era librăria Soceco a luat în vînzare un nou stoc de exemplare. ^Banville, poetul căruia Montín's î-a ridicat de curînd , statue, a zis, în Ere.po Cage. 4 fubriard ,patru higiena stomacului; un mic capo d’operă : „Higiena stomacului , stiratatea, virtutea, vitejia“. v‘ Astfel' doctorii cel mai competenți nu comandă catenii regenatoare ale nutrițiunei decît: Vinul Brodii»; ■ căfre,:a fost zadarnic și[ în mod zgomotos criticat'; eleste datorit numai și'numai victoarei safe, nu unei publicități artificiale. " 8asisscu inferat fie justiția• . ! f. : ji Pungftșiu cu Buccureștii-Noul demascată.— Basilescu excroc.—Basilescu condamnat și restituirea banilor încuiați de la strainaCurticii de rapel, secția I, în întregul ei complect și prezidată de d. prima-președite,dc Schilau Ropescu, după o deliberare de citcva zile, s’a pronunțat ori în procesul dintre d. Bercovici și celebrul Nae Basilescu. Curtea prin decizia pronunțată era, certifică că ilustrul profesor universitar, Nae Basilescu, e un excroc de cea mai ordinară speță, și-l condamnă la restituirea sumelor încasate de la străini din vînzarea loturilor de pe moșia sa Măicăneșli-Grefoaica, alias Bucureștii-Noul .. . Excrocarea străinilor Din dezbaterile ce s’au urmat în acest proces, și pe cari le-am publicat la timp, s’au văzut uneltirile pungășești ce’ el, a săvîrșit în scopul de a putea atrage cît mai mulți străini, cari sa cumpere loturi de pe moșia sa Măicănești-Grofoaica, poreclită în acest scop Bucureștii-Noul ! ! Un număr mare de evrei, bulgari, sîrbi, nemți și alți străini, atrași de reclama pungășească ce a făcut’o în jurul arestul^ așa zis nou oraș. Bucureștii-Noui?, crezînd că în realitate loturile de pe pusta sa Măicănești-GreȚoaica e teren urban și deci alienabil și străinilor, s’au încrezut în cuvântul ilustruluiÍ profesor universitar , și și-aîi plasat avutul lor în aceste lotur, cari în calitate nu sînt decît loturi de pământ rural, cum sunt toate terenurile de pe moșiile situate în afară de raza orașelor adevărate. !>b Ia palatail justifici Contrabanda De cînd cu desființarea legei accizelor au dispărut și procesele de contrabanda. Din cin 1în cînd însă sp ivesc înaintea instanțelor noastre corecționale, proceso de contrabanda, de pe timpul În gea vechi a accizelor. Un asemenea proces venind era înaintea tribunalului Ilfov, secția III, tribunalul complectat în urma unei divergințe a hotări, în urma pledoariei d-lui .Otetelygang, aatȘgl fiind abrogată pedeapsa pentru contrabanda de spirt, procesul du mai are interes și el nu poate fi jcdeOáfi., ■* Accidentul din gara Chîtila 5 In ziua de 14 Noembrie 1903 un ap’cido Pt' 'nehorpeA ’a' avd't" loc în gara « pfiÎî&itoa' ih’paftbu' coti» Al. Eudes. H - '"'tr fi «SI î ) Soția lui în numele său și al copiilor săi cinci la^.număr, a ddtt îr judecată pe ,4-Sfe șefer, găreî, Vaideanu,ihipiegat de mișcare și Săgiulescu madpzipor,impuțindu-le că din neglijența • ffi Hfenlfo mo’árcel só#lui C1. " ’ Tót ’• ddata ea: ” ih'gavdhțle' <3țe directia r#dl« VB'd'’bă? ""răspundă Au’ >suma de 50,000 lei det pagubin civile, Afopiitu pagubele, hriblnruite din negii' to ’ ist '. ! Mm1?! La făcut mai sptin o aes din bord la fața poliței și în sumă a procedat la ascultarea martorilor ’ v'fî v’»" - 84 iv. •. '; i s’am terminat dezbaterile, iar protuu'Uțâre âtV''’S'â ” pdUL?ti'v. ;hiua:''de'' 'Lünírc Sriiéú ó Ml *' » bi b BÄ _____ Em. f lift p^eOes interesant_ - De la cpresp. ^stru particular r“, ■J'OQșam, 2RNoembrie Azî’s’a infățișat Înaintea tribunalului ; ’ de -'aei, un proces1 interesant, care a sutres in suflU de șeristicii pp 'aproape.'tțift ’ avocații cum și personagii politice din localitate." ' ‘ • : L vorbă ele procesul intentat de’ d. : Iim, Predau, membru is Curtea de casa» A se citi ■ urmarea in pagina 3-a Descoperirea pungășiei Ce se întîmplă însă ? După ce străini ca alde Bercovici, Pancf și alții, au plătit sumele convenite, la facerea actelor istețul excroc o întoarce și se face cunoscut că el nu poate face cu ei acte de vînzare, ci numai contracte de arendare pe termen de 99 ani. Se înțelege că la această tentativă de excrocherie mulți s’au opus și au cerut restituirea banilor. Excrocul nu vrea să-i înapoeze și de aci nenumăratul șir de procese, care ne dau de lucru zilnic. Condamnarea excrocului Eri însă, prin decizia Curței de apel, secția I, Nae Basilescu a fost demascat și condamnat la restituirea sumelor încasate prin doi și fraudă, de la niște străini, cărora el nu le putea vinde terenul de pe Măicănești. Grefoaica. Iată clar că justiția țârei a înfierat pe acest pungaș, care profitînd de faptul că e avocat și profesor universitar, credea că toate i se vor trece, pînă și magica transformare a unui teren rural în teren urban. _____ R.