Adevěrul, februarie 1904 (Anul 17, nr. 5208-5236)

1904-02-01 / nr. 5208

Duminecă 1 Februarie 1904 Pentru statuia lui Cuza-Vodă — Subscripția „Adevărului“ — Listele precedente 1925 lei, 90 bani. Elevii clasei a V-a din liceul Matei­ Basarab prin elevul Chirii 1>. 1 Vasile, lei 17. Elevii liceului din Pitești lei 39.30. Astăzi 31 Ianuarie TOTAL : lei 198­2 bani 20 Teatru Național. — Călătoria Lizette­i. Circul Sidoli.—Mare reprezentație. Sala Edison.—Marți, Joi și Duminică baluri mascate, Luni, Mercur. Vineri concerte ale orchestrei Strauss. Foto plasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune pentru prima oară. Orașul și port Hamburg. ..... porului de pasageri Columbia. Erau foarte agitați și ne comunicară că vice­regele (amiralul Alexejev) ne ordonă ca să nu facem încercarea de a pleca. E evident că urmăreau scopul de a­ ne împiedeca să informăm pe japonezi a­­supra marimei avariilor, supărat, dar nu demisionează din demnitatea de președinte al Camerei. Camera de comerț din Galați a intervenit pe lîngă toate cele­lalte camere din țară, să ceară ministeru­lui de finanțe a le trimite în discu­ție ante-proectul de tarif vamal. Acel ante-proect a părut camerei de comerț din Galați prea protecțio­­nist și acea cameră a mai cerut si­milarelor sale să propue ministerului de finanțe scăderea taxelor cari au fost prea mult urcate. Comitetul executiv al partidului con­­servator-cantacuzinist, întrunit erî, a decis ca prima întrunire publică s’o convoace pe ziua de 8 Februarie. Mîine, Duminecă, are loc la Tea­trul național a cincea reprezentație a comediei Oh, bărbații, al cărei suc­ces merge crescînd. Numeroase locuri au fost reținute încă de el­ la Casa Teatrului și la magazinul de muzică Jean Feder. Comitetul delegaților secțiunilor Senatului a continuat erî după a­­miază de la orele 2 pînă la 3 și jum. discuția legei comunale, îm­preună cu d-ni. V. Lascar și Crăs­­naru, prefectul județului Rîmnicu- Vîlcea. S’au discutat zece articole, de la 70 pînă la 80, fără să se facă vre-o modificare mai însemnată. Asupra atribuțiilor primarului discuția a fost mai lungă și s-a admis atribu­țiile actuale. D. Leonte Moldovan profesor de is­torie la liceul din Brăila, a demisionat. In locul său a fost numit d­r. I. Ștefănescu. Camera de meserii din Capitală va ține Luni d. a. o nouă ședință publică. Comisiunea permanentă a camer­ei de comerț din Capitală se va întruni Marți seara, spre a se ocupe cu chestiunea modificărei legei licențelor. Comitetul de advocați pentru asistența judiciară a celor lipsiți de mijloace s’a constituit sub preșidenția d-lui N. Mi­­tescu. Din comitetul pentru luna Februarie fac parte următorii d-ni avocați stagiari: Oprea Berceanu, Gh. Ercule, Al. Cas­­triș, C. Nicediov. In strada Popa-Nan No 51 s’a consta­tat un caz de angină difterică. In cursul lunei aceasta s’au exportat din nou în Rusia 375 vite mari si 2 fi­r> nt D­-na El. Tatom”- a fost numită su­plinitoare la școala No. 8 de fete din Iași, în locul d-nei Z. Gh­eleme care a ob­ținut un concediu de șase luni. Era d. avocat G. Mandy s’a prezentat în robă înaintea tribunalului. Cu începere de Luni toți avocații sunt siliți a pune robă. In cursul lunei Februarie a. c. ur­­mînd a se face viza livretelor milițieni­lor, rezerviștlor și concediaților, se face cunoscut că toți oamenii din aceste ele­mente proveniți din toate armele și sînt înscriși la depozitul de recrutare Bucu­rești, precum și acei cari­de­și nu sînt înscriși, totuși se găsesc locuind temporar pe teritoriul acestui depozit și fire parte 1890—1903 pentru regi­mentele de cetate și de la 1892 pînă la 1903 pentru toate cele­l­alte corpuri se vor prezenta cu livretele pentru viză la compania 10-a din regimentul Mihai Viteazu No. 6, cazarma Cuza, în tot cursul lunei Februarie în toate zilele de la 8—12 a. m. și de la 2 jum.—5 p. m. Astă­ seară va avea loc la Uniunea stu­denților Romîni a IX serată artistică urmată de dans. Liberarea biletelor pentru această se­rată a început deja de trei zile ; ele se pot lua de la ori­care din membri co­mitetului. In județul Argeș se vor înființa mai multe atenee și ateliere de lucru. S’a declarat un caz de scarlatina în str. Depărățeanu No. 2 bis. S’au luat măsuri de izolare și s’a pos­tat un sergent la poartă. D. dr. Manicatide, agregat definitiv la facultatea de medicină din Iași, a fost înaintat la gradul de profesor la aceeași facultate. La ministerul de instrucție s-au făcut următoarele transferări: D. Cornicaru, maestru de muzică la gimnaziul din Giurgiu, a fost permutat la Pitești ; D. I. Baston, maestru de muzică la gimnaziul din Pitești, a fost trecut la T.-Jiu . D. Arsenescu, maestru de muzică la gimnaziul din T.-Jiu, a fost permutat la Giurgiu. Camera de comerciu din Galați a in­tervenit pe lîngă camerele de comerciu din Moldova pentru ca împreună să stă­­rue pe lîngă guvern pentru facerea tu­nelului de la Berești. Pe lîngă facultatea de medicină din Iași se vor înființa catedrele de farma­cologie, bacteriologie și boale mintale. La marea întrunire pe care o pregă­­te­sc comercianții de băuturi spirtoase din capitală pentru desființarea taxei de licență va participa și o delegație a co­mercianților din Iași. Consulul rus din Iași a cerut primă­riei respective autorizația de a îngrădi diferitele locuri din acel oraș, unde au fost îngropați pe vremuri soldații ruși. Printre persoanele ucise și rănite cu prilejul deraerei trenului Varșovia-Kie­­lepe se află și trei călători din Romî­­nia, dintre care un comerciant din Făl­ticeni. Ministerul de instrucție a înaintat ar­­h­ivei statului­­ spre păstrare patenta domnească făcută la 14 Decembrie 1869 Starea vaselor torpilate „Pînă aci crezuserăm că a fost vorba de o manevră, sau de o simplă demon­­strațiune, în acest moment începurăm să bănuim toată importanța evenimen­telor, mai alea cînd am văzut trista stare a celor două vase torpilate. Cu tot jocul continuu al proiectoarelor și al semnalelor helioscopice, după ora trei n’a mai avut loc nici o luptă. Luna era clară, inimicul nu se vedea. Primele raze ale soarelui dezvăluiră la orizont prezența a trei crucișătoare cuirasate, pe catarturile cărora fî­lfîia pavilionul japonez. Ele înaintară îndrăzneț desfă­șurând numai puțin linia lor și aștep­tară liniștite două ore. Apatia rușilor „In zorii zilei o stranie apatie părea să fi cuprins pe ruși. Vedeai o mulțime de fețe palide și nedormite pe puntea celor două vase avariate. Cu ajutorul unui ochi an putui să vad pe bucătarul lui Pereschet clătind liniștit vasele. Pe cele­l­alte vase soldații se ocupau cu curățirea lanțurilor ancorelor pe cari le ridicau. „Mult timp după ridicarea ancorelor nici un vas nu părea încă gata pentru a ur­mări pe japonezi sau pentru a trage măcar un foc de tun. In sfîrșit la ora 8 dimineața flota rusă începu urmărirea japonezilor. O escadră rusă luă direcția spre Dalny și se ținu în apropiere de coastă. La ora 9 și 15 minute, rușii se întoarseră în port. Nu se părea că o luptă ar fi avut loc­ începutul bombardare! .Rușii au afară din port o putere de cinci cuirasate, cinci crucișătoare, un crucișător voluntar care servește ca vas de școală, șapte­spre­zece torpiloare și contra-torpiloare. Ultimele sînt grupate în apropierea intrărei din port. „Era cam pe la 11 înainte de amiază cînd șai­spre­zece vase de războiu ja­poneze se alătară la orizont. Ele ve­neau cu o repeziciune extra­ordinară. La ora 11 jum. văzurăm de pe un vas japonez primul foc de tun. Era o gra­­nată de obuzier de 25 cm. calibru. Cru­cișătorul rus Novik s’a bătut admirabil. El s’a apropiat cu totul de flota japo­nezilor pînă cînd focul violent al japo­nezilor l’a forțat să se retragă. l­n act de curaj „Fie din cauza zăpăcelei ce domnea, fie din cauză că unii credeau că japo-110711 DU i 1 *­­ ~ V­LII vedea alături de dînșii pavilionul en­glez, vaporul de pasageri Columbia fu­sese lăsat aproape de flota rusă, direct lîngă linia de foc. „Granatele japoneze loveau­ în apro­pierea Columbiei, unele exploadără lîn­gă vas acoperiră puntea noastră de țăn­dări. „In­ această situațiune, căpitanul nos­tru Anderson ordonă plecarea, cu tot ordinul rusesc ca să rămînem. Cu tot protestul gardei rusești care se afla pe bord pornirăm la targ și soldații rusești au trebuit să facă voiajul în China. Ofițerii noștri au manifestat mult sînge rece, gardiștii ruși se închinau, marinarii chinezi erau intimidați, își vă­zură însă liniștiți de treabă. Ne temeam că bateriile rusești din cauza neasculta­rei noastre ne vor scufunda sau urmări. Căpitanul nostru ceruse prin semnale de repetite ori să i se permită plecarea, dar nu primise răspuns. Bombardamentul „ Bombardamentul a durat pînă la ora 11 și 45 min. Japonezii au tras bine. Două granite au explodat deasupra unui fort“și multe la căderea pe stîncă sau pe pămînt sau ajungînd în atingere cu apa. Unele explodînd dezvoltau un fum gălbui, altele un fum des și negru care făcea pentru cît­va timp ca vapoarele să nu mai poată fi văzute. De ambele părți s’a tras încet. Granatele rusești au căzut adesea ori departe înaintea țin­tei. Vasul Sebastopol sau un altul iden­tic a fost lovit la coș. Alt vas de răz­­boiu a fost lovit la mijloc, un al treilea pe puntea de observațiune. Perderea însă nu se putea cunoaște și nici un vas nu făcea impresia că a fost scos din luptă. Eroism rus .Crucișătorul rus Novik a luptat cu multă bravură ținîndu-se aproape de ja­ponezi, pînă cînd un foc viu se concen­­tră asupra lui și-l forță să se retragă. Cele­lalte crucișătoare ruse luptară în pri­ma linie înaintea bastimentului de răz­boiri. Rușii evident că nu se puteau des­fășura din cauza spațiului restrîns. Ei nu s’au depărtat de coastă nici pentru un moment mai mult de trei mile. Tot timpul au rămas sub protecția focului forturilor, cari traseră peste dînșii, dar nu des“. N. H. Ediția de dimineață IMPORMAȚIUNI In privința atitudineî d-lui M. Ferechide aflăm din sorginte bine in­formată următoarele: D. Ferechide e în adevăr în con­tra robei, dar în urma declarațiilor făcute de d. Dim. Sturdza atît la Senat, cît și era la Cameră, preferă să nu asiste la dezbaterile Camerei asupra acestei chestiuni, căci în ca­zul contrar ar trebui să ia cuvîntul spre a-șî susține părerea. Nu vrea, însă, ca chestiunea robei să fie mă­rul lui Eris între d-sa și d. Dim. Sturdza. D. Ferechide rămîne deci puțin cu ocazia inaugurarea universităței din București. Proectul de lege pentru reorganiza­rea comunelor rurale alcătuit de d. Las­car va veni în discuția generală a Se­natului între 6 și 7 Februarie. D. Stoicescu, ministrul domeniilor în­­tîmpină mari dificultăți, din partea unei instituții financiare, în ce privește pro­ectul nouei legi a burselor. Acel proect, menit a deranja unele in­terese financiare destul de rentabile azi, va fi probabil înmormântat la consiliul de miniștri. Incendiul din Strada Săgeții Astă-noapte pe la orele 10 un înce­put de incendiu s-a declarat la casele d-lui Ion Testivan din str. Săgeții No. 6. Focul ar fi provenit din cauza unei lămpi care din neglijență a fost lăsată aprinsă în bucătărie. După vre-o jumătate de oră sosind pompierii de la postul central, sub co­manda d-lui căpitan Urlățeanu, incen­diul a fost localizat. Perderile sunt neînsemnate; ele nu trec de 2000 de lei. Imobilul este asi­gurat la „Naționala“. * Un incident nostim a avut loc la a­­cest incendiu între d. comisar Perie­­țeanu și d. dr. în teologie Costică Po­­pescu, profesor la facultatea de teolo­gie. Pe cînd pompierii și autoritățile se îmbulzeau pentru a lua măsuri de loca­lizare d. Costică Popescu postat în dru­mul lor, sta și se amuza de spectacol, împedicîndu-i în mișcările lor. Atunci d. comisar Periețeanu, enervat, îl invită să se dea la o parte pentru a nu jena manipulările. Dar de Popescu surprins și înțepat de această lipsă de condescendență față de d-sa nu se poate reține de a-șî manifesta indignarea, adresîndu-se d-lui comisar. — Știi domnule, cine sînt eu ? Sînt doctorul Costică Popescu, profesor de teologie..., etc. — Ce-mi pasă mie ! — Am să-ți arăt eu ! In acest moment d. prefect de poliție, Saita, atras de această altercație, inter­vine și dă ordin ca d. Popescu să fie dus la secție. Noroc că ordinele nu prea se execută la noi altminteri d-sa ar fi dormit răui astă-noapte. Acum distinsul d profesor se află în casa d-lui Cezărescu care la luat sub răspunderea d-sale. Rep­ ere la parchet Știri judiciare D. prim-procuror Hamangiu a înain­tat dosarul crimei sergentului Stăncu­­lescu parchetului militar. * D. jude instructor Săbăreanu a su­pus erî confirmărea tribunalului, man­datul de arestare emis contra excrocu­­lui Nițescu. Secția III a confirmat acest mandat. —e— Curți și tribunale Afacerea Zappa Eri a venit înaintea tribunalului Ilfov secția I, un nou­ proces în afacerea suc­­cesiunei Zappa. Se știe că la această succesiune s’au prezentat ze d­e moștenitori și că iun­» aceștia a intervenit o transacție. Unul din moștenitori, d. Cristu Mexi, a cerut acum cîți­va ani anularea acestei transacții, căci nu recunoaște de­cît trei moștenitori la această succesiune. Acest proces mergînd pînă în Casa­ție, a fost respins de această instanță. D. Mexi a reluat însă acest proces pe alte motive și elî a început judeca­rea lui. Din cauza procedurei, el a fost amî­­nat pentru 17 Martie. Bufetul de la palat Erî s’a judecat opoziția d-lui Ion Mi­­h­alcea, antreprenorul bufetului din pa­­latul justiției. Avocații d-lui Mihalcea, d-nii Take Ionescu, Petre Grădișteanu, Nițescu, Barbu Paltineanu, Ion Th. Florescu și Iancu Brătescu, au susținut că atît timp cît d. Mihalcea are bufetul în baza unui contract, el nu poate fi anulat fără o cauză. Dacă ministrul a contravenit dînd cu arendă acest bufet, fără licitație, a­­tunci el să fie făcut răspunzător. Pentru a dovedi validitatea contractului, s’a ce­rut chemarea ministrului la interogator, ceea ce s’a admis. Interdicția Maratea Tribunalul Ilfov a interzis pe bătrînul Const. Maratea. In contra acestei­­ deciziuni s’a făcut apel, și erî înaintea curiei secția II-a, d-niî avocați Ion Lahovary și Gh. Da­­nielopol au susținut că roü s’a pronunțat această interdicție de tribunalele noas­tre, d. Maratea fiind supus rus. In con­secință au cerut anularea sentinței de interdicție și decimatorul de competință. D-niu Urluțeanu și M. Lipsom au com­bătut această teorie, susținînd că d. Ma­­raton domiciliind în Romînia, tribunalele romîne sînt competinte a pronunța in­­cerdicția sa. Procesul continuă. Em. Corpurile Legiuitoare CAMERA Ședința de la 30 ianuarie D. D. Dissescu arată că guvernul a mai avut prilejul să se pronunțe în Se­nat cu privire la acest proect de lege. Vo­ î: Care proect ? Alte voci : Chiar acesta... D. G. Dissescu : Răspunsul vine chiar de pe băncile d-voastre. Aceasta în­seamnă că părerea mea găsește ecou. Discuția robei e privitoare la ceea­ ce se vede și la ceea­ ce nu se vede... (ho­hote de rîs). Ceea­ ce se vede e portul, ceea­ ce nu se vede... (rîsete, aplauze) e chestia avocaților. Această chestie are și un caracter politic. Senatul s’a pronunțat deja, sub o altă formă, cu prilejul unui alt proect—e a­­devărat—dar în legătură cu acesta. Ce atitudine va avea oare față de noul pro­ect ? Eu sunt împotriva proectului de lege, ce se aduce azi în Cameră. Sunt de pă­rere ca avocații să poarte robă. D. prim-ministru Sturdza s’a arătat în Senat ca dușman al breslei avocați­lor. Dar d-sa împarte, probabil, pe de­putați în două, căci nu cred ca d-sa să aibă aceeași părere despre d-ni. Stoi­cescu, Porumbare, și cei­l’alți avocați, cari l’au ajutat la cîrma statului. Susține portul robei, care se poate considera ca un simbol. De ce oare ma­gistratul ar putea purta robă, iar pen­tru avocat am considera acest port ca ridicol, anachronic ? După cum știți romanii se învestmîn­­tau în togă, atunci cînd intrau în for. Dacă exista toga albă, apoi ora și cea neagră, pe care nu vreau să o numesc pe latinește, fiindu-mî teamă de spiri­tul pornografic al unora dintre membrii acestei adunări... (Zgomote, protestări). D. Protopopescu, președinte, atrage atenția oratorului, că nu e parlamentar în expresiile sale. D. D. Dissescu : Trebuia să interveniți odinioară, cînd alții au dovedit că sînt neparlamentari. Eram dator acest răs­puns. Continuîndu-și discursul oratorul ara­tă că biroul francez modern nu-șî pierde caracterul prin faptul că poartă roba. Cere respingerea acestui proect de lege, ast­fel ca să fie obligator costu­mul pentru avocații romîni. Se cere închiderea discuției. Cuvîntarea d-lui Sturdza D. Dm. Sturdza : Personal îmi e in­diferent dacă avocații vor purta sau nu robă , dar de sigur că nici nu se poa­te face togă din robă. Nimeni nu poate invoca acel trecut cînd am fost ciocăniți vre-un secol și jumătate de străini. De­sigur, că nici preopinentul meu n’o fi dorind să se îm­brace, în dorul trecutului, în giubeaua și potcapul ce se purta pe atunci. Se miră, că această chestie a ridicat o vîlvă așa de mare, mai mare ca om­ și cu altă chestie vre-odată. Ar trebui să ne îndreptăm mai mult ochii spre chestiile externe și cele in­terne. D. Delimarcu. Mai ales externe ! D. Sturdza : Mai ales interne ! E un semn al timpului faptul că ne intere­sează un războiul în extremul­ orient, dar de­sigur că mai importante sînt pentru noi chestiile interne. Corpul avocățesc cu aceasta ar putea să-și exprime înălțimea lui, considerînd lucrurile liniștit, mai mult în mod filo­zofic. Chestia robei a fost tranșată de Curtea de casație. Deci e Res judecata. Acum e vorba despre abrogarea unei legi. Dar de ce mă rog atîta zarvă? In Senat se discută astăzi chestia re­gularei obștiei țărănești, o chestie de o mie de ori mai importantă. Și din pri­cina prelungire a discuției nci în Cameră nu pot asista la discuția din Senat. Sînt om­ bătrîn, nu mai am mult de trăit, și pentru mine toate minutele sînt prețioa­se, dorind să le consacru pe toate în fo­losul binelui țărei. (Aplauze). Ca șef de guvern nu mă declar nici pentru, nici contra robei și lucrul mi-e absolut indiferent , dar personal nu înțe­leg de ce unii avocați se zbat atît de mult ca să nu poarte o uniformă. Senatul și-a spus deja părerea. Ce va face oare față de acest nou proect, în caz dacă ar fi votat de Cameră. Ea ași ruga pe propultorii legei să se gindească la toate aceste și să re­tragă acel proect. Să nu facem ca lu­crurile mici și neînsemnate să aducă zi­zanie și dezbinare în partid. Nepartizanii robei au încercat și în Senat și în Cameră să creeze un curent ostil acestui port. Dacă văd că lucru­rile merg atît de greu, n’ar trebui să forțeze situația. (Aplauze) Se cere închiderea discuțiunoi și se primește. D. R. Iepurescu vorbește în chestia punerea votului. Sînt unul dintre subscriitorii proectu­­lui , dar în acelaș a­n pTM uni»TM ar­ fi unui tinere fto librii devotați ai par­tidului (Aplauze). Rog însă po d. prim­­ministru să se explice, în ce direcție înțelege aplicarea legei. (întreruperi zgomot). Mărturisesc, că dacă d. prim­­ministru ar fi fost mai clar, mi-aș fi re­tras semnătura de pe acel proect. Cu toată stima pe care o am pentru talentul d-lui Dissescu, totuși d-sa a vorbit... D. D. Protopopescu, președinte. Nu sînteți în chestie. Ați cerut cuvîntul în chestia punerei votului și vorbiți în fond. (Zgomot). D. R. Epurescu: Sînteți în chestie, dinpotrivă. S’a făcut o confuziune. Pro­ectul acesta nu pune în discuție un prin­cipiu ci aduce numai o suspenziune, și pentru că nu i o chestie politică la mij­loc, cred că acei cari sînt pentru robă pot vota fără pericol pentru dînsa, iar acei carî-s contra, n’au de­cît să voteze împotrivă. D. Toma Stelian declară, că nu face chestie de amor propriu. Și deși a avut onoarea de a fi ales raportor al acestui proect de lege, to­tuși dacă e vorba de liniștea partidului, atunci, cît îl privește personal, nu per­­zistă în părerile sale. Propune ca să se afuie pe mîine dis­cuția proectului de lege, ast­fel ca co­mitetul delegaților să se poată consulta cu semnatarii proectului. Se admite amânarea cerută. Ședința se suspendă pentru zece mi­nute. La ora 3.15 , D. Poenaru-Bonca ocupă fotoliul pre­­șidențial. Se aduce în discuție prin intervertire de ordine de zi, și în urma cererei d-lui Sp. Haret, ministru de lucrări pu­blice, proectul de lege relativ în modi­ficarea unor articol ale casei de eco­nomii a corpului didactic. D. Negrea, raportor, citește proectul de lege. Legea se votează fără discuție. Se votează încetîțenirile : d-lor Aurel Scurtu, farmacist , ziarist, Neculai N. Atanasescu, Ioan Spaicu, Bucur Șo­­reanu. Ședința se ridică la ora 4. Ședința de la 31 ianuarie Pînă la orele 3 fică un sfert ședința nu s’a deschis. 1889 care prevede crearea acelui fond de rezervă. Termină cerînd d-lui ministru de lu­crări publice să expună adevăratele motive pentru cari se izbește în legea de la 1889 care mai bine ar trebui să fie desființată de cît știrbită mereu. D. Porumbaru răspunde că intenția legiuitorului de la 1889 a fost foarte lăudabilă pentru că se crea printr’o lege un fond de rezervă cu scopul de a nu se mai recurge la împrumuturi și emisiunii de rentă cînd ar fi vorba de adus îmbunătățiri căilor ferate. Dar nu s’a urmat acestei intențiuni și statul s’a văzut mereu nevoit să recurgă la resurse extraordinare pentru a se face față nevoilor unei instituțiuni cu aceea a căilor ferate. De aceea atunci ne-am gîndit ca sta­tul să continue a veni înainte în ajutor căilor ferate pentru trebuințele ce ar a­­vea, dar aceasta numai din resurse or­dinare și cu condiția ca atunci cînd a­­cestea ar lipsi și ar fi nevoe de între­prins lucrări mari ele să se amine. D. Porumbaru sfîrșește mai arătînd că în locul jumătățea la sută luată de la fondul de rezervă s­a destinat pentru lucrările necesare căilor ferate jumătate din excedentul acestora. D. Th. Rosetti spune că nu înțelege de ce se iau asemenea măsuri pentru echilibrarea budgetului căilor ferate cînd se știe că budgetele statului se soldează de cîți­va ani numai cu excedente. D. Sturdza, președintele consiliului, zice că guvernului iî incumbă datoria să facă ch­eltueli chibzuite și să reducă a ceea­ ce e de prisos. Excedentele pro­duse în ultimii ani sînt foarte reale, a­­daogă d-sa, și dacă azî se poate face o economie de ce n am­ face-o? —• Discuția se închide și proectul pus la vot se admite cu 67 voturi contra 8. Asociațiile sătenești D. Crătunescu, raportor, dă citire ra­portului și proectului de lege relativ la adăogirea unor aliniate la art. 74 și 514 din codul de procedură civilă, pre­cum și la art. 19 din legea pentru au­tentificarea actelor. D. I. Lahovary, luind cuvîntul în dis­cuția generală, ține să declare în nu­mele tuturor senatorilor conservatori, că partidul din care fac parte admite în principiu proectul de față. Prin acest proect, adaogă d-sa, se vine în favorul clasei țărănești, și, ori­ce îmbunătățire adusă acestei clase este bine primită de conservatori. D-sa arată apoi că atunci cînd una din clasele societăței duc greu sufere și cea­l­altă și de aceea partidul conserva­tor a fost tot­dea­una pentru ori­ce con­stituia o îmbunătățire în starea clasei țărănești. Se înțelege însă că el nu va putea fi pentru o măsură ca aceea care precede casa rurală, pentru că o ase­menea măsură cuprinde în ea o ideie pernicioasă, o semînță de razboiu civil. Intrînd in­­ analiza diferitor puncte din proect, d. Lahovary face mai multe observații cu privire la obligațiunile a­­sociaților sătenești față de institutele de credit cu cari­era le-ar contracta. D-sa e de părere să se modifice actuala lege a creditului funciar, căci alt­fel asocia­țiile de săteni, datorită modului de azi de a se executa sumar atunci cînd nu se răspunde rata la timp, sînt amenin­țate în existența lor. In ce privește legea de procedură de azi, oratorul găsește că ea n’a fost re­dactată în mod complect, așa că jude­cătorii nu se vor putea pronunța asupra lacunelor din ea. Ar fi trebuit, zice d-sa sa se fi mărit numărul articolelor din lege, căci astăzi în art. 1 se pot consi­dera încă alte multe. De aceea sfîrșind d-sa propune să nu se grăbească cu vo­tarea proectului spre a i se putea adu­ce îmbunătățirile necesare. D. Gr. Macri, face o descriere a ca­sei rurale în Prusia și Rusia și zice că reforma aceasta e economică și nici de­cum socialiă. Inființîndu-se casa rura­lă la noi, s’ar aduce un real folos pro­prietarilor din Moldova mai ales, căci ei vor putea vinde o parte din moșia lor, iar pe cea rămasă se vor face îm­bunătățiri raționale. Arată apoi pentru ca s’a înființat c­a­­sa rurală în Rusia și cum proprietarii înșiși aveau interes ca să se vie cu a­­ceast­ă reformă ; de aceea dînșii nu s’au ridicat contra ei, ci au lucrat ca insti­tuția casei rurale să’și găsească ființa. Venind la proectul de lege în discu­ție, oratorul spune că solidaritatea din­tre membrii unei asociații nu poate con­stitui o cauză de nenorociri pentru ea, și dă cite-va exemple din cari rezultă că convenția intervenită într’o asocia­ție a fost respectată de toți membrii și ratele plătite exact la credit. Mai spune că legea de față e prima ce se face și îî pare bine că noi am fost cei dintîiu cari am venit cu o ase­menea lege. Sfîrșind, d-sa spune că le­gea e f­oarte bună și propune ca să fie votată de Senat fără restricție. Ședința se ridică la orele 5 și 10 m. Ședința de la 31 Ianuarie Pînă la ora 3, ședința nu a fost des­chisă. Ediția de seară Ultime informațiuni Mîine dimineață ne împli­nește o călduroasă dorință și a marelui public și a noas­tră. Adeverul e­e dimineață, cu un serviciu telegrafic și de repor­taj, care îmbrățișează lumea întreagă—și cu deosebire zgu­duitorul eveniment al R­ăzbo­­iului ruso-japonez, apare, ca ga­zetă populară de 5 bani, în toată țara. Nu va fi colț al Capitalei, nu va fi colț al țărei, u­nde cetă­țeanul să nu fie întâmpinat mîine, Duminică 1 Februarie, din zori de zi, cu Adeverul de dimineață. Se vorbește că d. N. N. Săveanu, prefectul județului Putna, și-a ma­nifestat­ intenția de a demisiona. Comitetul delegaților secțiunilor Senatului a decis să suprime pe toți notarii comunali și parte din atribuțiile lor să fie date primari­lor, parte revizorilor comunali. Numărul revizorilor comunali va fi scăzut de la 1300 la cel mult 700. Azi înainte de amiază s-a ținut un consiliu de miniștrii la ministe­rul de interne, în cestiunea robei, care a indispus mult pe d-nu Fere­­chide. După consiliu d-ni. Dim. Sturdza și Ionel Brăttianu s'au dus la d-na Ferech­ide spre a se explica. După o întrevedere mai lungă, s-a încheiat următoarea transacție. Proiectul depus la Cameră să se voteze, ca ast­fel să se dea satis­facție d-lui Ferechide, inițiatorul lui. Iar, pentru ca d. Dim. Sturdza să nu fie pus într’un impas față de Senat, proiectul votat de Cameră să se înmormînteze în cartoanele Se­natului. La orele 2 și jumătate, domnii Sturdza, Ionel Brătianu, Lascar, Tach­e Protopopescu, Al. Djuvara, T. Stelian s’au retras, în salonul președintelui Camerei spre a se sfă­tui asupra cestiunea robei. In ultimul moment s’a luat ho­­tărîrea ca să se amîne din nou cestia robei. Marile case exportatoare de cereale din Capitală au primit aseară ves­tea, că prețul cerealelor a început să se urce, din cauză că zilele a­­ceste se așteapă un ucaz imperial rusesc, care va interzice exportul de cereale din Rusia. Ministerul de instrucție a înaintat dire­­torilor de licere și gimnazii un plan de instrumentele și aparatele stabilite de programa analitică a predărei gimnasticei în școli și în vederea uniformizării pre­dărea acestei instrucțiuni, își exprimă do­rința ca fie­ce gimnaziu și liceu să se predă numai cu instrumentele și apara­­t­ele prevăzute în acel plan. Primul președinte al curții de apel din București a delegat pe d-nii Mol­­doveanu și Bălășescu, membri ai tribu­nalului Vlașca, să prezideze cele două secțiuni ale colegiului indirect în ale­gerile de delegați pentru comună la Giurgiu. In vedere că preoții diferitelor pa­­roh­ii rurale au­ cerut ministerului de instrucție ca chitanțele de plata salari­ilor să fie vizate de protoerei și nu de primari spre a se evita pe viitor întîrzi­­erile de plată, administrația casei bise­­ricelor a dat o circulară către protoe­­reii de județe prin care îi roagă să -și dea avizul asupra cererii preoților de la sate. Comisia de judecată de pe lîngă minis­terul de instrucție va judeca Mercur­ 4 Februarie pe maestru de croitorie Zoe Voiculescu de la școala profesională de fete din Galați. Ministerul de instrucție a cerut direc­țiilor școlilor de agricultură să'i trimită cîte o listă de toate semințele ce li s’au expediat pentru plantare. Consiliul permanent al instrucției va judeca Mercur­ 4 Februarie pe învățătoa­rea Elena Frimu de la școala din comu­na Uscațî-Neamțu, iar Vineri 6 Februarie pe institutoarea Ecaterina Pașcani de la școala No. 1 de fete din Galați, cum și pe directorul școalei No. 4 de băeți Avram Negru din același oraș. Ministerul de instrucție a cerut pre­fecților de Dolj, Mehedinți, Romanați, Ialomița, Putna, Covurlui și Iași să prevadă prin budgetul pe 1904-905 su­mele necesare pentru clădirea școlilor de agricultură și întreținerea cantine­lor de pe lângă acele școli. D. I. Bogdan, decanul facultăței de litere din capitală, a fost însărcinat de ministerul cultelor să traducă, cu oca­zia aniversarei a patru sute ani de la moartea lui Ștefan-cel-Mare, toate ac­tele și hrisoavele eșite din cancelaria domnească. La 28 ianuarie s-a judecat la T. Măgurele procesul brigadierului Mișu Veropol, acuzat, precum se știe, pentru furt de bijuterii de la un­chiul sau d. Oreste Fotino din Zim­­nicea. Veropol a fost condamnat la 5 luni închisoare. Se știe că acest brigadier a mai fost condamnat de consiliul de răs­­boiu al corpului II de armată la 5 ani închisoare pentru că a înpușcat pe șantera Elena Ionescu la Hote­lul Traian din T.­Măgurele. In a­­cest proces a făcut recurs. Veropol s’a prezintat la procesul pentru furt de bijuterii sub paza u­­nui sergent de la comănduirea pie­ței din București, unde se află a­­restat. La ministerul de război ii se dez­minte știrea că s'ar fi dat ordine pentru mobilizarea corpului III de armată. Marți seara se va da un dineu la ministerul de externe, care va fi urmat de o serată dansantă. Se vor face peste 1000 invita­­țiuni. S’a aprobat cererea eforiei spitalelor ci­vile de a deschide credite noul, în sumă de 59.900 lei, în budgetul său­ în curs. Proiectul de lege al d-lui Ilaria Rosetti pentru purtarea facultativă a robei avo­caților pină la 1 Februarie 1905 a fost luat in considerare, azi la Cameră, cu 92 voturi pentru, contra 20. D. Al. Dancovici, directorul prefecturei de Argeș, a fost autorizat să lucreze în comisiunea pentru constatarea drepturilor la pensie ale funcționarilor județului. D. Ștefan Dumitrescu, medic veterinar, a fost însărcinat cu combarea febrei af­­toase din județul Dorohoi. D. Haret, ministrul instrucțiunei pu­blice a făcut cunoscut ministerului de in­terne că, de la un timp, subprefecții și primarii de la sate, duc o goană nebu­nă contra învățătorilor, făcîndu-le tot felul de mizerii și nelăsîndu-i să-și în­deplinească misiunea. D. ministru al înstrucțiunei publice cere ministrului de interne să ia măsuri ca starea anarhică semnalată de d-sa să înceteze. Ministerul de interne a respins cere­rea prefecturei de Argeș, privitoare la destinarea sumei de 19.000 lei pentru venirea în ajutorul sătenilor de pe Va­­lea Topologului. Cererea nu a fost admisă pe motiv că suma ce-o are județul Argeș la casa de depuneri, nu poate fi întrebu­ințată de­cit pentru producere de rentă. Primăria Capitalei a luat dispoziția ca să se primească până la 9 Februa­rie contestațiunile la listele electorale provizorii. Iată numele celor reușiți la proba o­­rală de la examenul de capacitate pen­tru ștințele naturale : Gr. Roiu, Toma Slăvescu, Stamatin, Velich­i, Zoti, T. Vlădescu, Al. G. Bar­­bulescu, Al. Calafateanu, Enach­e G. Pâclisaru, I. Popescu-Voitești, Remus D. Macarie, C. Niculescu Slavea, C. Du­mitrescu, Scarlat Dumitrescu, N. D. Dumitrescu, N. G. Fințescu, C. N. Giurgescu, O. N. Ionescu și C. T. Lă­­criteanu. Marți va începe examenul de peda­gogie. _____ Ministerul de interne a autorizat pri­măria orașului Botoșani ca, din suma de aproape un milion lei ce i-a rămas din împrumutul contractat pentru ali­mentarea orașului cu apă, să facă lu­crări de canalizare, să construiască o cazarmă pentru pompieri și să repare localul primăriei. Ministerul înstrucțiunei publice a ce­rut celui de interne să prevadă sumele necesare pentru plata a cîte unui sub­­revizor școlar, în bugetele pe exercițiul viitor ale județelor Brăila, Buzău, Do­­rohoi, Fălciu, Gorj, Ialomița, Neamț, Olt, Putna, Roman, Romanați, Suceava, Teleorman, Tutova, Vaslui, Vîlcea și Vlașca. Consiliul sanitar otoman a desființat vizita medicală impusă proveniențelor de pe litoralul Tripolisului. La Alexandria, în Egipt, s-au supri­mat măsurile sanitare ce fuseseră im­puse pentru vasele ce plecau din port. Acest fapt dovedește că starea sani­tară e bună și măsurile ce se luaseră contra ciumei sunt pe cale de a fi su­primate. Iată care va fi numărul revizorilor de vite, de la 1 Aprilie, în următoa­rele județe : In Covurlui 2, Ialomița 4, Neamț 2, Putna 2, Suceava 2, Roman 2, Tutova 2, Vaslui 3, Dolj 3, Dorohoi 2, Fălciu 2, R.­Sărat 1, Teleorman 4 și Tulcea 2. Balul pe care „Bursa Muncei“ il dă mîine seară ! Februarie în sala Băilor Eforiei sub patron­agiul d-nei Angela B. M. Missir va avea o mare strălucire. Diverși mari comercianți și indus­triași precum și persoane din elita so­­cietăței au donat sume de bani. Mai multe arcuri de verdeață vor fi ridi­cate pe bulevard și calea Victoriei. Mișcarea armatei turcești Ziarul «Vecerna Poșta», cel mai bine informat din Sofia primește de la cores­pondentul său din Scopia următoarele știri de o gravitate excepțională relativ la mișcările armatei turcești. În cercurile musulumane din Turcia, zice corespondentul numitului, ziar dom­nește un spirit de ostilitate față de Bul­garia. La Constantinopol sultanul este azi prizonierul partidului războinic, care dic­tează ab­ia la Poartă cit și la ministerul de războiu. La toate întrunirile turcilor prin mos­chee de alt­fel se vorbește despre inten­­țiunile Turciei de­ a intra in­stumeția o­­rientală și aceasta fără nici o declarați­­une de războiu, ci pur și simplu sub cu­­vint de a impedica formarea bandelor de insurgenți care tulbură liniștea im­periului. l)e ast­fel că asemenea intențiuni dom­nesc la Ildiz-Kios c­reese din îngrămădeala numeroaselor trupe la frontiera turcească. 4pa in zilele de 26 e. mai multe ba­terii de artilerie au­ fost trimise din Scopia la hotarele din­spre Bulgaria. Țăranii sosiți din Știp țoraș aproape de frontieră­ spun că numeroase trupe sunt concentrate la frontieră. Aceste trupe sunt ocupate cu repararea șoselelor, tră­­esc­ pe spinarea țăranilor și se dedau la tot felul de cruzimi. Mai ales de la izbucnirea răsboiului ruso-japonez și de la anunțarea primelor succese ale japonezilor, turcii au­ devenit și mai dărji și dacă bandele de insurgenți la primăvară își vor face apariția atunci este mai mult ca sigur că războiul va fi inevitabil. SEM­­TEL Ședința de la 3­ Ianuarie 1904 D. Porumbaru, ministru de lucrări publice, depune ma multe mesagii pen­tru împământeniri , recunoașteri. Fondul de reervă al C. F. Intrîndu-se în ordinea zilei, se dă citire proectului de lege pentru reducerea fondului de rezervă al căilor ferate de la 1 la jum. la sută D. Gen. Manu, lend cuvîntul în dis­cuția generală, spue că d. raportor Danielescu ar fi trauit să citească și expunerea de motiv spre a se cunoaște motivele pentru car­­e vine cu acest proect de lege. D-sa citește expuerea de motive care a însoțit proectul în Cameră și zice că d. ministru de lucrai publice, reducînd fondul de rezervă a căilor ferate la jum. la sută, se bazază pe probabili­tăți și nu pe ceva s^ur. Găsește prin urmre că măsura ce cată să se ia o de­stroasă și ea nu face de­cît să izbeasă în legea de la Fără moștenitori. — Tanase Popa grec de origină și supus otoman, domi­ciliat în șoseaua Ștefan cel Mare 100 a murit astă-noapte în spitalul Colentina. Decedatul nu are nici o rudă și nici un moștenitor, înainte de­ a muri, Tănase Popa în­credințase cheile de la o magherniță cu cereale unui prieten al său Vasile Ghenciulescu. Bietul Vasile nu știe nici el acum ce să facă, să primească sau să nu pri­mească moștenirea lui Tanase Popa. IP Trăsuri și tramvaie.— Pentru ce să ia birjarul un leu, dacă la tramway nu se plătește de­cît cinci­spre­zece bani ?1. întrebarea aceasta și-a pus­ o astă-noapte Pandele Drăghicescu din strada Tunar No. 36. Iată cum a devenit cazul: Pandele Drăghicescu făcuse un chef cu mai mulți prieteni. Cînd îi slăbiră de tot balamalele el se urcă într’o birjă și po­runci să’l ducă acasă. Ajunși la poartă, birjarul ceru un leu, iar Drăghicescu se revoltă : —Cînd sînt treaz, zise el, vin­ acasă cu tramvaiul, și asta mă costă numai 15 bani. Pentru ce să-’ți da­i un leu ?.. M’ai văzut cam beat și ai pus de gînd să mă jefuești?.­ Birjarul înhăță atunci pe Drăghicescu și vru să-l ducă la secție, dar asta nu fu cu putință de­cît după ce interveni și gardistul. Și din pricin asta Pandele Drăghicescu își recâștigă domiciliul numai cu o oră mai tîrziu. Adeve­r­ul Războiul ruso-japonez Care va fi atitudinea Angliei Corespondentul nostru din Berlin a intervievat pe un înalt diplomat asupra cestiunea: care va fi atitudinea Angliei în actuala situațiune ? Iată răspunsul: — E clar că mai întîit­ Anglia va ră­­mine in expectativă.Ș Viclenii diplomați din Londra se vor feri la început de a lua partea cui­va. Dacă Japonia va pu­­tea să se apere de ruși să ia poate Co­reea și să impună Rusiei evacuarea Mand­­churiei, cu atit mai bine. In acest caz Anglia se va mulțumi să privească „cu o binevoitoare neutralitate“ la isprăvile aliatului său japonez, îi va da sub mină un ajutor financiar și se va îngriji ca nici o altă putere europeană, în deosebi Anglia in numele dublei­ alianțe să nu se amestece și ca în deosebi China v­a ră­m­­înă liniștită. Japonezii ar rămîne în acest caz îndatorați englezilor, fără ca aceștia să fi tras sabia și culorile en­gleze ar fi iară pentru mult timp pa­­velionul cel mai iubit în toate porturile Asiei orientale. Influența Rusiei în China ar fi înfrîntă, dorul ei de­ întreprindere paralizat în Asia Centrală. India ar ră­mine în afară de tirul armelor, ia

Next