Adevěrul, februarie 1904 (Anul 17, nr. 5208-5236)
1904-02-01 / nr. 5208
Duminecă 1 Februarie 1904 Pentru statuia lui Cuza-Vodă — Subscripția „Adevărului“ — Listele precedente 1925 lei, 90 bani. Elevii clasei a V-a din liceul Matei Basarab prin elevul Chirii 1>. 1 Vasile, lei 17. Elevii liceului din Pitești lei 39.30. Astăzi 31 Ianuarie TOTAL : lei 1982 bani 20 Teatru Național. — Călătoria Lizettei. Circul Sidoli.—Mare reprezentație. Sala Edison.—Marți, Joi și Duminică baluri mascate, Luni, Mercur. Vineri concerte ale orchestrei Strauss. Foto plasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune pentru prima oară. Orașul și port Hamburg. ..... porului de pasageri Columbia. Erau foarte agitați și ne comunicară că viceregele (amiralul Alexejev) ne ordonă ca să nu facem încercarea de a pleca. E evident că urmăreau scopul de a ne împiedeca să informăm pe japonezi asupra marimei avariilor, supărat, dar nu demisionează din demnitatea de președinte al Camerei. Camera de comerț din Galați a intervenit pe lîngă toate celelalte camere din țară, să ceară ministerului de finanțe a le trimite în discuție ante-proectul de tarif vamal. Acel ante-proect a părut camerei de comerț din Galați prea protecționist și acea cameră a mai cerut similarelor sale să propue ministerului de finanțe scăderea taxelor cari au fost prea mult urcate. Comitetul executiv al partidului conservator-cantacuzinist, întrunit erî, a decis ca prima întrunire publică s’o convoace pe ziua de 8 Februarie. Mîine, Duminecă, are loc la Teatrul național a cincea reprezentație a comediei Oh, bărbații, al cărei succes merge crescînd. Numeroase locuri au fost reținute încă de el la Casa Teatrului și la magazinul de muzică Jean Feder. Comitetul delegaților secțiunilor Senatului a continuat erî după amiază de la orele 2 pînă la 3 și jum. discuția legei comunale, împreună cu d-ni. V. Lascar și Crăsnaru, prefectul județului Rîmnicu- Vîlcea. S’au discutat zece articole, de la 70 pînă la 80, fără să se facă vre-o modificare mai însemnată. Asupra atribuțiilor primarului discuția a fost mai lungă și s-a admis atribuțiile actuale. D. Leonte Moldovan profesor de istorie la liceul din Brăila, a demisionat. In locul său a fost numit dr. I. Ștefănescu. Camera de meserii din Capitală va ține Luni d. a. o nouă ședință publică. Comisiunea permanentă a camerei de comerț din Capitală se va întruni Marți seara, spre a se ocupe cu chestiunea modificărei legei licențelor. Comitetul de advocați pentru asistența judiciară a celor lipsiți de mijloace s’a constituit sub preșidenția d-lui N. Mitescu. Din comitetul pentru luna Februarie fac parte următorii d-ni avocați stagiari: Oprea Berceanu, Gh. Ercule, Al. Castriș, C. Nicediov. In strada Popa-Nan No 51 s’a constatat un caz de angină difterică. In cursul lunei aceasta s’au exportat din nou în Rusia 375 vite mari si 2 fir> nt D-na El. Tatom”- a fost numită suplinitoare la școala No. 8 de fete din Iași, în locul d-nei Z. Gheleme care a obținut un concediu de șase luni. Era d. avocat G. Mandy s’a prezentat în robă înaintea tribunalului. Cu începere de Luni toți avocații sunt siliți a pune robă. In cursul lunei Februarie a. c. urmînd a se face viza livretelor milițienilor, rezerviștlor și concediaților, se face cunoscut că toți oamenii din aceste elemente proveniți din toate armele și sînt înscriși la depozitul de recrutare București, precum și acei carideși nu sînt înscriși, totuși se găsesc locuind temporar pe teritoriul acestui depozit și fire parte 1890—1903 pentru regimentele de cetate și de la 1892 pînă la 1903 pentru toate celelalte corpuri se vor prezenta cu livretele pentru viză la compania 10-a din regimentul Mihai Viteazu No. 6, cazarma Cuza, în tot cursul lunei Februarie în toate zilele de la 8—12 a. m. și de la 2 jum.—5 p. m. Astă seară va avea loc la Uniunea studenților Romîni a IX serată artistică urmată de dans. Liberarea biletelor pentru această serată a început deja de trei zile ; ele se pot lua de la oricare din membri comitetului. In județul Argeș se vor înființa mai multe atenee și ateliere de lucru. S’a declarat un caz de scarlatina în str. Depărățeanu No. 2 bis. S’au luat măsuri de izolare și s’a postat un sergent la poartă. D. dr. Manicatide, agregat definitiv la facultatea de medicină din Iași, a fost înaintat la gradul de profesor la aceeași facultate. La ministerul de instrucție s-au făcut următoarele transferări: D. Cornicaru, maestru de muzică la gimnaziul din Giurgiu, a fost permutat la Pitești ; D. I. Baston, maestru de muzică la gimnaziul din Pitești, a fost trecut la T.-Jiu . D. Arsenescu, maestru de muzică la gimnaziul din T.-Jiu, a fost permutat la Giurgiu. Camera de comerciu din Galați a intervenit pe lîngă camerele de comerciu din Moldova pentru ca împreună să stărue pe lîngă guvern pentru facerea tunelului de la Berești. Pe lîngă facultatea de medicină din Iași se vor înființa catedrele de farmacologie, bacteriologie și boale mintale. La marea întrunire pe care o pregătesc comercianții de băuturi spirtoase din capitală pentru desființarea taxei de licență va participa și o delegație a comercianților din Iași. Consulul rus din Iași a cerut primăriei respective autorizația de a îngrădi diferitele locuri din acel oraș, unde au fost îngropați pe vremuri soldații ruși. Printre persoanele ucise și rănite cu prilejul deraerei trenului Varșovia-Kielepe se află și trei călători din Romînia, dintre care un comerciant din Fălticeni. Ministerul de instrucție a înaintat arhivei statului spre păstrare patenta domnească făcută la 14 Decembrie 1869 Starea vaselor torpilate „Pînă aci crezuserăm că a fost vorba de o manevră, sau de o simplă demonstrațiune, în acest moment începurăm să bănuim toată importanța evenimentelor, mai alea cînd am văzut trista stare a celor două vase torpilate. Cu tot jocul continuu al proiectoarelor și al semnalelor helioscopice, după ora trei n’a mai avut loc nici o luptă. Luna era clară, inimicul nu se vedea. Primele raze ale soarelui dezvăluiră la orizont prezența a trei crucișătoare cuirasate, pe catarturile cărora fîlfîia pavilionul japonez. Ele înaintară îndrăzneț desfășurând numai puțin linia lor și așteptară liniștite două ore. Apatia rușilor „In zorii zilei o stranie apatie părea să fi cuprins pe ruși. Vedeai o mulțime de fețe palide și nedormite pe puntea celor două vase avariate. Cu ajutorul unui ochi an putui să vad pe bucătarul lui Pereschet clătind liniștit vasele. Pe celelalte vase soldații se ocupau cu curățirea lanțurilor ancorelor pe cari le ridicau. „Mult timp după ridicarea ancorelor nici un vas nu părea încă gata pentru a urmări pe japonezi sau pentru a trage măcar un foc de tun. In sfîrșit la ora 8 dimineața flota rusă începu urmărirea japonezilor. O escadră rusă luă direcția spre Dalny și se ținu în apropiere de coastă. La ora 9 și 15 minute, rușii se întoarseră în port. Nu se părea că o luptă ar fi avut loc începutul bombardare! .Rușii au afară din port o putere de cinci cuirasate, cinci crucișătoare, un crucișător voluntar care servește ca vas de școală, șaptesprezece torpiloare și contra-torpiloare. Ultimele sînt grupate în apropierea intrărei din port. „Era cam pe la 11 înainte de amiază cînd șaisprezece vase de războiu japoneze se alătară la orizont. Ele veneau cu o repeziciune extraordinară. La ora 11 jum. văzurăm de pe un vas japonez primul foc de tun. Era o granată de obuzier de 25 cm. calibru. Crucișătorul rus Novik s’a bătut admirabil. El s’a apropiat cu totul de flota japonezilor pînă cînd focul violent al japonezilor l’a forțat să se retragă. ln act de curaj „Fie din cauza zăpăcelei ce domnea, fie din cauză că unii credeau că japo-110711 DU i 1 * ~ VLII vedea alături de dînșii pavilionul englez, vaporul de pasageri Columbia fusese lăsat aproape de flota rusă, direct lîngă linia de foc. „Granatele japoneze loveau în apropierea Columbiei, unele exploadără lîngă vas acoperiră puntea noastră de țăndări. „In această situațiune, căpitanul nostru Anderson ordonă plecarea, cu tot ordinul rusesc ca să rămînem. Cu tot protestul gardei rusești care se afla pe bord pornirăm la targ și soldații rusești au trebuit să facă voiajul în China. Ofițerii noștri au manifestat mult sînge rece, gardiștii ruși se închinau, marinarii chinezi erau intimidați, își văzură însă liniștiți de treabă. Ne temeam că bateriile rusești din cauza neascultarei noastre ne vor scufunda sau urmări. Căpitanul nostru ceruse prin semnale de repetite ori să i se permită plecarea, dar nu primise răspuns. Bombardamentul „ Bombardamentul a durat pînă la ora 11 și 45 min. Japonezii au tras bine. Două granite au explodat deasupra unui fort“și multe la căderea pe stîncă sau pe pămînt sau ajungînd în atingere cu apa. Unele explodînd dezvoltau un fum gălbui, altele un fum des și negru care făcea pentru cîtva timp ca vapoarele să nu mai poată fi văzute. De ambele părți s’a tras încet. Granatele rusești au căzut adesea ori departe înaintea țintei. Vasul Sebastopol sau un altul identic a fost lovit la coș. Alt vas de războiu a fost lovit la mijloc, un al treilea pe puntea de observațiune. Perderea însă nu se putea cunoaște și nici un vas nu făcea impresia că a fost scos din luptă. Eroism rus .Crucișătorul rus Novik a luptat cu multă bravură ținîndu-se aproape de japonezi, pînă cînd un foc viu se concentră asupra lui și-l forță să se retragă. Celelalte crucișătoare ruse luptară în prima linie înaintea bastimentului de războiri. Rușii evident că nu se puteau desfășura din cauza spațiului restrîns. Ei nu s’au depărtat de coastă nici pentru un moment mai mult de trei mile. Tot timpul au rămas sub protecția focului forturilor, cari traseră peste dînșii, dar nu des“. N. H. Ediția de dimineață IMPORMAȚIUNI In privința atitudineî d-lui M. Ferechide aflăm din sorginte bine informată următoarele: D. Ferechide e în adevăr în contra robei, dar în urma declarațiilor făcute de d. Dim. Sturdza atît la Senat, cît și era la Cameră, preferă să nu asiste la dezbaterile Camerei asupra acestei chestiuni, căci în cazul contrar ar trebui să ia cuvîntul spre a-șî susține părerea. Nu vrea, însă, ca chestiunea robei să fie mărul lui Eris între d-sa și d. Dim. Sturdza. D. Ferechide rămîne deci puțin cu ocazia inaugurarea universităței din București. Proectul de lege pentru reorganizarea comunelor rurale alcătuit de d. Lascar va veni în discuția generală a Senatului între 6 și 7 Februarie. D. Stoicescu, ministrul domeniilor întîmpină mari dificultăți, din partea unei instituții financiare, în ce privește proectul nouei legi a burselor. Acel proect, menit a deranja unele interese financiare destul de rentabile azi, va fi probabil înmormântat la consiliul de miniștri. Incendiul din Strada Săgeții Astă-noapte pe la orele 10 un început de incendiu s-a declarat la casele d-lui Ion Testivan din str. Săgeții No. 6. Focul ar fi provenit din cauza unei lămpi care din neglijență a fost lăsată aprinsă în bucătărie. După vre-o jumătate de oră sosind pompierii de la postul central, sub comanda d-lui căpitan Urlățeanu, incendiul a fost localizat. Perderile sunt neînsemnate; ele nu trec de 2000 de lei. Imobilul este asigurat la „Naționala“. * Un incident nostim a avut loc la acest incendiu între d. comisar Periețeanu și d. dr. în teologie Costică Popescu, profesor la facultatea de teologie. Pe cînd pompierii și autoritățile se îmbulzeau pentru a lua măsuri de localizare d. Costică Popescu postat în drumul lor, sta și se amuza de spectacol, împedicîndu-i în mișcările lor. Atunci d. comisar Periețeanu, enervat, îl invită să se dea la o parte pentru a nu jena manipulările. Dar de Popescu surprins și înțepat de această lipsă de condescendență față de d-sa nu se poate reține de a-șî manifesta indignarea, adresîndu-se d-lui comisar. — Știi domnule, cine sînt eu ? Sînt doctorul Costică Popescu, profesor de teologie..., etc. — Ce-mi pasă mie ! — Am să-ți arăt eu ! In acest moment d. prefect de poliție, Saita, atras de această altercație, intervine și dă ordin ca d. Popescu să fie dus la secție. Noroc că ordinele nu prea se execută la noi altminteri d-sa ar fi dormit răui astă-noapte. Acum distinsul d profesor se află în casa d-lui Cezărescu care la luat sub răspunderea d-sale. Rep ere la parchet Știri judiciare D. prim-procuror Hamangiu a înaintat dosarul crimei sergentului Stănculescu parchetului militar. * D. jude instructor Săbăreanu a supus erî confirmărea tribunalului, mandatul de arestare emis contra excrocului Nițescu. Secția III a confirmat acest mandat. —e— Curți și tribunale Afacerea Zappa Eri a venit înaintea tribunalului Ilfov secția I, un nou proces în afacerea succesiunei Zappa. Se știe că la această succesiune s’au prezentat ze de moștenitori și că iun» aceștia a intervenit o transacție. Unul din moștenitori, d. Cristu Mexi, a cerut acum cîțiva ani anularea acestei transacții, căci nu recunoaște decît trei moștenitori la această succesiune. Acest proces mergînd pînă în Casație, a fost respins de această instanță. D. Mexi a reluat însă acest proces pe alte motive și elî a început judecarea lui. Din cauza procedurei, el a fost amînat pentru 17 Martie. Bufetul de la palat Erî s’a judecat opoziția d-lui Ion Mihalcea, antreprenorul bufetului din palatul justiției. Avocații d-lui Mihalcea, d-nii Take Ionescu, Petre Grădișteanu, Nițescu, Barbu Paltineanu, Ion Th. Florescu și Iancu Brătescu, au susținut că atît timp cît d. Mihalcea are bufetul în baza unui contract, el nu poate fi anulat fără o cauză. Dacă ministrul a contravenit dînd cu arendă acest bufet, fără licitație, atunci el să fie făcut răspunzător. Pentru a dovedi validitatea contractului, s’a cerut chemarea ministrului la interogator, ceea ce s’a admis. Interdicția Maratea Tribunalul Ilfov a interzis pe bătrînul Const. Maratea. In contra acestei deciziuni s’a făcut apel, și erî înaintea curiei secția II-a, d-niî avocați Ion Lahovary și Gh. Danielopol au susținut că roü s’a pronunțat această interdicție de tribunalele noastre, d. Maratea fiind supus rus. In consecință au cerut anularea sentinței de interdicție și decimatorul de competință. D-niu Urluțeanu și M. Lipsom au combătut această teorie, susținînd că d. Maraton domiciliind în Romînia, tribunalele romîne sînt competinte a pronunța incerdicția sa. Procesul continuă. Em. Corpurile Legiuitoare CAMERA Ședința de la 30 ianuarie D. D. Dissescu arată că guvernul a mai avut prilejul să se pronunțe în Senat cu privire la acest proect de lege. Vo î: Care proect ? Alte voci : Chiar acesta... D. G. Dissescu : Răspunsul vine chiar de pe băncile d-voastre. Aceasta înseamnă că părerea mea găsește ecou. Discuția robei e privitoare la ceea ce se vede și la ceea ce nu se vede... (hohote de rîs). Ceea ce se vede e portul, ceea ce nu se vede... (rîsete, aplauze) e chestia avocaților. Această chestie are și un caracter politic. Senatul s’a pronunțat deja, sub o altă formă, cu prilejul unui alt proect—e adevărat—dar în legătură cu acesta. Ce atitudine va avea oare față de noul proect ? Eu sunt împotriva proectului de lege, ce se aduce azi în Cameră. Sunt de părere ca avocații să poarte robă. D. prim-ministru Sturdza s’a arătat în Senat ca dușman al breslei avocaților. Dar d-sa împarte, probabil, pe deputați în două, căci nu cred ca d-sa să aibă aceeași părere despre d-ni. Stoicescu, Porumbare, și ceil’alți avocați, cari l’au ajutat la cîrma statului. Susține portul robei, care se poate considera ca un simbol. De ce oare magistratul ar putea purta robă, iar pentru avocat am considera acest port ca ridicol, anachronic ? După cum știți romanii se învestmîntau în togă, atunci cînd intrau în for. Dacă exista toga albă, apoi ora și cea neagră, pe care nu vreau să o numesc pe latinește, fiindu-mî teamă de spiritul pornografic al unora dintre membrii acestei adunări... (Zgomote, protestări). D. Protopopescu, președinte, atrage atenția oratorului, că nu e parlamentar în expresiile sale. D. D. Dissescu : Trebuia să interveniți odinioară, cînd alții au dovedit că sînt neparlamentari. Eram dator acest răspuns. Continuîndu-și discursul oratorul arată că biroul francez modern nu-șî pierde caracterul prin faptul că poartă roba. Cere respingerea acestui proect de lege, astfel ca să fie obligator costumul pentru avocații romîni. Se cere închiderea discuției. Cuvîntarea d-lui Sturdza D. Dm. Sturdza : Personal îmi e indiferent dacă avocații vor purta sau nu robă , dar de sigur că nici nu se poate face togă din robă. Nimeni nu poate invoca acel trecut cînd am fost ciocăniți vre-un secol și jumătate de străini. Desigur, că nici preopinentul meu n’o fi dorind să se îmbrace, în dorul trecutului, în giubeaua și potcapul ce se purta pe atunci. Se miră, că această chestie a ridicat o vîlvă așa de mare, mai mare ca om și cu altă chestie vre-odată. Ar trebui să ne îndreptăm mai mult ochii spre chestiile externe și cele interne. D. Delimarcu. Mai ales externe ! D. Sturdza : Mai ales interne ! E un semn al timpului faptul că ne interesează un războiul în extremul orient, dar desigur că mai importante sînt pentru noi chestiile interne. Corpul avocățesc cu aceasta ar putea să-și exprime înălțimea lui, considerînd lucrurile liniștit, mai mult în mod filozofic. Chestia robei a fost tranșată de Curtea de casație. Deci e Res judecata. Acum e vorba despre abrogarea unei legi. Dar de ce mă rog atîta zarvă? In Senat se discută astăzi chestia regularei obștiei țărănești, o chestie de o mie de ori mai importantă. Și din pricina prelungire a discuției nci în Cameră nu pot asista la discuția din Senat. Sînt om bătrîn, nu mai am mult de trăit, și pentru mine toate minutele sînt prețioase, dorind să le consacru pe toate în folosul binelui țărei. (Aplauze). Ca șef de guvern nu mă declar nici pentru, nici contra robei și lucrul mi-e absolut indiferent , dar personal nu înțeleg de ce unii avocați se zbat atît de mult ca să nu poarte o uniformă. Senatul și-a spus deja părerea. Ce va face oare față de acest nou proect, în caz dacă ar fi votat de Cameră. Ea ași ruga pe propultorii legei să se gindească la toate aceste și să retragă acel proect. Să nu facem ca lucrurile mici și neînsemnate să aducă zizanie și dezbinare în partid. Nepartizanii robei au încercat și în Senat și în Cameră să creeze un curent ostil acestui port. Dacă văd că lucrurile merg atît de greu, n’ar trebui să forțeze situația. (Aplauze) Se cere închiderea discuțiunoi și se primește. D. R. Iepurescu vorbește în chestia punerea votului. Sînt unul dintre subscriitorii proectului , dar în acelaș an pTM uni»TM ar fi unui tinere fto librii devotați ai partidului (Aplauze). Rog însă po d. primministru să se explice, în ce direcție înțelege aplicarea legei. (întreruperi zgomot). Mărturisesc, că dacă d. primministru ar fi fost mai clar, mi-aș fi retras semnătura de pe acel proect. Cu toată stima pe care o am pentru talentul d-lui Dissescu, totuși d-sa a vorbit... D. D. Protopopescu, președinte. Nu sînteți în chestie. Ați cerut cuvîntul în chestia punerei votului și vorbiți în fond. (Zgomot). D. R. Epurescu: Sînteți în chestie, dinpotrivă. S’a făcut o confuziune. Proectul acesta nu pune în discuție un principiu ci aduce numai o suspenziune, și pentru că nu i o chestie politică la mijloc, cred că acei cari sînt pentru robă pot vota fără pericol pentru dînsa, iar acei carî-s contra, n’au decît să voteze împotrivă. D. Toma Stelian declară, că nu face chestie de amor propriu. Și deși a avut onoarea de a fi ales raportor al acestui proect de lege, totuși dacă e vorba de liniștea partidului, atunci, cît îl privește personal, nu perzistă în părerile sale. Propune ca să se afuie pe mîine discuția proectului de lege, astfel ca comitetul delegaților să se poată consulta cu semnatarii proectului. Se admite amânarea cerută. Ședința se suspendă pentru zece minute. La ora 3.15 , D. Poenaru-Bonca ocupă fotoliul preșidențial. Se aduce în discuție prin intervertire de ordine de zi, și în urma cererei d-lui Sp. Haret, ministru de lucrări publice, proectul de lege relativ în modificarea unor articol ale casei de economii a corpului didactic. D. Negrea, raportor, citește proectul de lege. Legea se votează fără discuție. Se votează încetîțenirile : d-lor Aurel Scurtu, farmacist , ziarist, Neculai N. Atanasescu, Ioan Spaicu, Bucur Șoreanu. Ședința se ridică la ora 4. Ședința de la 31 ianuarie Pînă la orele 3 fică un sfert ședința nu s’a deschis. 1889 care prevede crearea acelui fond de rezervă. Termină cerînd d-lui ministru de lucrări publice să expună adevăratele motive pentru cari se izbește în legea de la 1889 care mai bine ar trebui să fie desființată de cît știrbită mereu. D. Porumbaru răspunde că intenția legiuitorului de la 1889 a fost foarte lăudabilă pentru că se crea printr’o lege un fond de rezervă cu scopul de a nu se mai recurge la împrumuturi și emisiunii de rentă cînd ar fi vorba de adus îmbunătățiri căilor ferate. Dar nu s’a urmat acestei intențiuni și statul s’a văzut mereu nevoit să recurgă la resurse extraordinare pentru a se face față nevoilor unei instituțiuni cu aceea a căilor ferate. De aceea atunci ne-am gîndit ca statul să continue a veni înainte în ajutor căilor ferate pentru trebuințele ce ar avea, dar aceasta numai din resurse ordinare și cu condiția ca atunci cînd acestea ar lipsi și ar fi nevoe de întreprins lucrări mari ele să se amine. D. Porumbaru sfîrșește mai arătînd că în locul jumătățea la sută luată de la fondul de rezervă sa destinat pentru lucrările necesare căilor ferate jumătate din excedentul acestora. D. Th. Rosetti spune că nu înțelege de ce se iau asemenea măsuri pentru echilibrarea budgetului căilor ferate cînd se știe că budgetele statului se soldează de cîțiva ani numai cu excedente. D. Sturdza, președintele consiliului, zice că guvernului iî incumbă datoria să facă cheltueli chibzuite și să reducă a ceea ce e de prisos. Excedentele produse în ultimii ani sînt foarte reale, adaogă d-sa, și dacă azî se poate face o economie de ce n am face-o? —• Discuția se închide și proectul pus la vot se admite cu 67 voturi contra 8. Asociațiile sătenești D. Crătunescu, raportor, dă citire raportului și proectului de lege relativ la adăogirea unor aliniate la art. 74 și 514 din codul de procedură civilă, precum și la art. 19 din legea pentru autentificarea actelor. D. I. Lahovary, luind cuvîntul în discuția generală, ține să declare în numele tuturor senatorilor conservatori, că partidul din care fac parte admite în principiu proectul de față. Prin acest proect, adaogă d-sa, se vine în favorul clasei țărănești, și, orice îmbunătățire adusă acestei clase este bine primită de conservatori. D-sa arată apoi că atunci cînd una din clasele societăței duc greu sufere și cealaltă și de aceea partidul conservator a fost totdeauna pentru orice constituia o îmbunătățire în starea clasei țărănești. Se înțelege însă că el nu va putea fi pentru o măsură ca aceea care precede casa rurală, pentru că o asemenea măsură cuprinde în ea o ideie pernicioasă, o semînță de razboiu civil. Intrînd in analiza diferitor puncte din proect, d. Lahovary face mai multe observații cu privire la obligațiunile asociaților sătenești față de institutele de credit cu cariera le-ar contracta. D-sa e de părere să se modifice actuala lege a creditului funciar, căci altfel asociațiile de săteni, datorită modului de azi de a se executa sumar atunci cînd nu se răspunde rata la timp, sînt amenințate în existența lor. In ce privește legea de procedură de azi, oratorul găsește că ea n’a fost redactată în mod complect, așa că judecătorii nu se vor putea pronunța asupra lacunelor din ea. Ar fi trebuit, zice d-sa sa se fi mărit numărul articolelor din lege, căci astăzi în art. 1 se pot considera încă alte multe. De aceea sfîrșind d-sa propune să nu se grăbească cu votarea proectului spre a i se putea aduce îmbunătățirile necesare. D. Gr. Macri, face o descriere a casei rurale în Prusia și Rusia și zice că reforma aceasta e economică și nici decum socialiă. Inființîndu-se casa rurală la noi, s’ar aduce un real folos proprietarilor din Moldova mai ales, căci ei vor putea vinde o parte din moșia lor, iar pe cea rămasă se vor face îmbunătățiri raționale. Arată apoi pentru ca s’a înființat casa rurală în Rusia și cum proprietarii înșiși aveau interes ca să se vie cu această reformă ; de aceea dînșii nu s’au ridicat contra ei, ci au lucrat ca instituția casei rurale să’și găsească ființa. Venind la proectul de lege în discuție, oratorul spune că solidaritatea dintre membrii unei asociații nu poate constitui o cauză de nenorociri pentru ea, și dă cite-va exemple din cari rezultă că convenția intervenită într’o asociație a fost respectată de toți membrii și ratele plătite exact la credit. Mai spune că legea de față e prima ce se face și îî pare bine că noi am fost cei dintîiu cari am venit cu o asemenea lege. Sfîrșind, d-sa spune că legea e foarte bună și propune ca să fie votată de Senat fără restricție. Ședința se ridică la orele 5 și 10 m. Ședința de la 31 Ianuarie Pînă la ora 3, ședința nu a fost deschisă. Ediția de seară Ultime informațiuni Mîine dimineață ne împlinește o călduroasă dorință și a marelui public și a noastră. Adeverul ee dimineață, cu un serviciu telegrafic și de reportaj, care îmbrățișează lumea întreagă—și cu deosebire zguduitorul eveniment al Războiului ruso-japonez, apare, ca gazetă populară de 5 bani, în toată țara. Nu va fi colț al Capitalei, nu va fi colț al țărei, unde cetățeanul să nu fie întâmpinat mîine, Duminică 1 Februarie, din zori de zi, cu Adeverul de dimineață. Se vorbește că d. N. N. Săveanu, prefectul județului Putna, și-a manifestat intenția de a demisiona. Comitetul delegaților secțiunilor Senatului a decis să suprime pe toți notarii comunali și parte din atribuțiile lor să fie date primarilor, parte revizorilor comunali. Numărul revizorilor comunali va fi scăzut de la 1300 la cel mult 700. Azi înainte de amiază s-a ținut un consiliu de miniștrii la ministerul de interne, în cestiunea robei, care a indispus mult pe d-nu Ferechide. După consiliu d-ni. Dim. Sturdza și Ionel Brăttianu s'au dus la d-na Ferechide spre a se explica. După o întrevedere mai lungă, s-a încheiat următoarea transacție. Proiectul depus la Cameră să se voteze, ca astfel să se dea satisfacție d-lui Ferechide, inițiatorul lui. Iar, pentru ca d. Dim. Sturdza să nu fie pus într’un impas față de Senat, proiectul votat de Cameră să se înmormînteze în cartoanele Senatului. La orele 2 și jumătate, domnii Sturdza, Ionel Brătianu, Lascar, Tache Protopopescu, Al. Djuvara, T. Stelian s’au retras, în salonul președintelui Camerei spre a se sfătui asupra cestiunea robei. In ultimul moment s’a luat hotărîrea ca să se amîne din nou cestia robei. Marile case exportatoare de cereale din Capitală au primit aseară vestea, că prețul cerealelor a început să se urce, din cauză că zilele aceste se așteapă un ucaz imperial rusesc, care va interzice exportul de cereale din Rusia. Ministerul de instrucție a înaintat diretorilor de licere și gimnazii un plan de instrumentele și aparatele stabilite de programa analitică a predărei gimnasticei în școli și în vederea uniformizării predărea acestei instrucțiuni, își exprimă dorința ca fiece gimnaziu și liceu să se predă numai cu instrumentele și aparatele prevăzute în acel plan. Primul președinte al curții de apel din București a delegat pe d-nii Moldoveanu și Bălășescu, membri ai tribunalului Vlașca, să prezideze cele două secțiuni ale colegiului indirect în alegerile de delegați pentru comună la Giurgiu. In vedere că preoții diferitelor parohii rurale au cerut ministerului de instrucție ca chitanțele de plata salariilor să fie vizate de protoerei și nu de primari spre a se evita pe viitor întîrzierile de plată, administrația casei bisericelor a dat o circulară către protoereii de județe prin care îi roagă să -și dea avizul asupra cererii preoților de la sate. Comisia de judecată de pe lîngă ministerul de instrucție va judeca Mercur 4 Februarie pe maestru de croitorie Zoe Voiculescu de la școala profesională de fete din Galați. Ministerul de instrucție a cerut direcțiilor școlilor de agricultură să'i trimită cîte o listă de toate semințele ce li s’au expediat pentru plantare. Consiliul permanent al instrucției va judeca Mercur 4 Februarie pe învățătoarea Elena Frimu de la școala din comuna Uscațî-Neamțu, iar Vineri 6 Februarie pe institutoarea Ecaterina Pașcani de la școala No. 1 de fete din Galați, cum și pe directorul școalei No. 4 de băeți Avram Negru din același oraș. Ministerul de instrucție a cerut prefecților de Dolj, Mehedinți, Romanați, Ialomița, Putna, Covurlui și Iași să prevadă prin budgetul pe 1904-905 sumele necesare pentru clădirea școlilor de agricultură și întreținerea cantinelor de pe lângă acele școli. D. I. Bogdan, decanul facultăței de litere din capitală, a fost însărcinat de ministerul cultelor să traducă, cu ocazia aniversarei a patru sute ani de la moartea lui Ștefan-cel-Mare, toate actele și hrisoavele eșite din cancelaria domnească. La 28 ianuarie s-a judecat la T. Măgurele procesul brigadierului Mișu Veropol, acuzat, precum se știe, pentru furt de bijuterii de la unchiul sau d. Oreste Fotino din Zimnicea. Veropol a fost condamnat la 5 luni închisoare. Se știe că acest brigadier a mai fost condamnat de consiliul de răsboiu al corpului II de armată la 5 ani închisoare pentru că a înpușcat pe șantera Elena Ionescu la Hotelul Traian din T.Măgurele. In acest proces a făcut recurs. Veropol s’a prezintat la procesul pentru furt de bijuterii sub paza unui sergent de la comănduirea pieței din București, unde se află arestat. La ministerul de război ii se dezminte știrea că s'ar fi dat ordine pentru mobilizarea corpului III de armată. Marți seara se va da un dineu la ministerul de externe, care va fi urmat de o serată dansantă. Se vor face peste 1000 invitațiuni. S’a aprobat cererea eforiei spitalelor civile de a deschide credite noul, în sumă de 59.900 lei, în budgetul său în curs. Proiectul de lege al d-lui Ilaria Rosetti pentru purtarea facultativă a robei avocaților pină la 1 Februarie 1905 a fost luat in considerare, azi la Cameră, cu 92 voturi pentru, contra 20. D. Al. Dancovici, directorul prefecturei de Argeș, a fost autorizat să lucreze în comisiunea pentru constatarea drepturilor la pensie ale funcționarilor județului. D. Ștefan Dumitrescu, medic veterinar, a fost însărcinat cu combarea febrei aftoase din județul Dorohoi. D. Haret, ministrul instrucțiunei publice a făcut cunoscut ministerului de interne că, de la un timp, subprefecții și primarii de la sate, duc o goană nebună contra învățătorilor, făcîndu-le tot felul de mizerii și nelăsîndu-i să-și îndeplinească misiunea. D. ministru al înstrucțiunei publice cere ministrului de interne să ia măsuri ca starea anarhică semnalată de d-sa să înceteze. Ministerul de interne a respins cererea prefecturei de Argeș, privitoare la destinarea sumei de 19.000 lei pentru venirea în ajutorul sătenilor de pe Valea Topologului. Cererea nu a fost admisă pe motiv că suma ce-o are județul Argeș la casa de depuneri, nu poate fi întrebuințată decit pentru producere de rentă. Primăria Capitalei a luat dispoziția ca să se primească până la 9 Februarie contestațiunile la listele electorale provizorii. Iată numele celor reușiți la proba orală de la examenul de capacitate pentru ștințele naturale : Gr. Roiu, Toma Slăvescu, Stamatin, Velichi, Zoti, T. Vlădescu, Al. G. Barbulescu, Al. Calafateanu, Enache G. Pâclisaru, I. Popescu-Voitești, Remus D. Macarie, C. Niculescu Slavea, C. Dumitrescu, Scarlat Dumitrescu, N. D. Dumitrescu, N. G. Fințescu, C. N. Giurgescu, O. N. Ionescu și C. T. Lăcriteanu. Marți va începe examenul de pedagogie. _____ Ministerul de interne a autorizat primăria orașului Botoșani ca, din suma de aproape un milion lei ce i-a rămas din împrumutul contractat pentru alimentarea orașului cu apă, să facă lucrări de canalizare, să construiască o cazarmă pentru pompieri și să repare localul primăriei. Ministerul înstrucțiunei publice a cerut celui de interne să prevadă sumele necesare pentru plata a cîte unui subrevizor școlar, în bugetele pe exercițiul viitor ale județelor Brăila, Buzău, Dorohoi, Fălciu, Gorj, Ialomița, Neamț, Olt, Putna, Roman, Romanați, Suceava, Teleorman, Tutova, Vaslui, Vîlcea și Vlașca. Consiliul sanitar otoman a desființat vizita medicală impusă proveniențelor de pe litoralul Tripolisului. La Alexandria, în Egipt, s-au suprimat măsurile sanitare ce fuseseră impuse pentru vasele ce plecau din port. Acest fapt dovedește că starea sanitară e bună și măsurile ce se luaseră contra ciumei sunt pe cale de a fi suprimate. Iată care va fi numărul revizorilor de vite, de la 1 Aprilie, în următoarele județe : In Covurlui 2, Ialomița 4, Neamț 2, Putna 2, Suceava 2, Roman 2, Tutova 2, Vaslui 3, Dolj 3, Dorohoi 2, Fălciu 2, R.Sărat 1, Teleorman 4 și Tulcea 2. Balul pe care „Bursa Muncei“ il dă mîine seară ! Februarie în sala Băilor Eforiei sub patronagiul d-nei Angela B. M. Missir va avea o mare strălucire. Diverși mari comercianți și industriași precum și persoane din elita societăței au donat sume de bani. Mai multe arcuri de verdeață vor fi ridicate pe bulevard și calea Victoriei. Mișcarea armatei turcești Ziarul «Vecerna Poșta», cel mai bine informat din Sofia primește de la corespondentul său din Scopia următoarele știri de o gravitate excepțională relativ la mișcările armatei turcești. În cercurile musulumane din Turcia, zice corespondentul numitului, ziar domnește un spirit de ostilitate față de Bulgaria. La Constantinopol sultanul este azi prizonierul partidului războinic, care dictează abia la Poartă cit și la ministerul de războiu. La toate întrunirile turcilor prin moschee de altfel se vorbește despre intențiunile Turciei de a intra instumeția orientală și aceasta fără nici o declarațiune de războiu, ci pur și simplu sub cuvint de a impedica formarea bandelor de insurgenți care tulbură liniștea imperiului. l)e astfel că asemenea intențiuni domnesc la Ildiz-Kios creese din îngrămădeala numeroaselor trupe la frontiera turcească. 4pa in zilele de 26 e. mai multe baterii de artilerie au fost trimise din Scopia la hotarele dinspre Bulgaria. Țăranii sosiți din Știp țoraș aproape de frontieră spun că numeroase trupe sunt concentrate la frontieră. Aceste trupe sunt ocupate cu repararea șoselelor, trăesc pe spinarea țăranilor și se dedau la tot felul de cruzimi. Mai ales de la izbucnirea răsboiului ruso-japonez și de la anunțarea primelor succese ale japonezilor, turcii au devenit și mai dărji și dacă bandele de insurgenți la primăvară își vor face apariția atunci este mai mult ca sigur că războiul va fi inevitabil. SEMTEL Ședința de la 3 Ianuarie 1904 D. Porumbaru, ministru de lucrări publice, depune ma multe mesagii pentru împământeniri , recunoașteri. Fondul de reervă al C. F. Intrîndu-se în ordinea zilei, se dă citire proectului de lege pentru reducerea fondului de rezervă al căilor ferate de la 1 la jum. la sută D. Gen. Manu, lend cuvîntul în discuția generală, spue că d. raportor Danielescu ar fi trauit să citească și expunerea de motiv spre a se cunoaște motivele pentru care vine cu acest proect de lege. D-sa citește expuerea de motive care a însoțit proectul în Cameră și zice că d. ministru de lucrai publice, reducînd fondul de rezervă a căilor ferate la jum. la sută, se bazază pe probabilități și nu pe ceva s^ur. Găsește prin urmre că măsura ce cată să se ia o destroasă și ea nu face decît să izbeasă în legea de la Fără moștenitori. — Tanase Popa grec de origină și supus otoman, domiciliat în șoseaua Ștefan cel Mare 100 a murit astă-noapte în spitalul Colentina. Decedatul nu are nici o rudă și nici un moștenitor, înainte de a muri, Tănase Popa încredințase cheile de la o magherniță cu cereale unui prieten al său Vasile Ghenciulescu. Bietul Vasile nu știe nici el acum ce să facă, să primească sau să nu primească moștenirea lui Tanase Popa. IP Trăsuri și tramvaie.— Pentru ce să ia birjarul un leu, dacă la tramway nu se plătește decît cincisprezece bani ?1. întrebarea aceasta și-a pus o astă-noapte Pandele Drăghicescu din strada Tunar No. 36. Iată cum a devenit cazul: Pandele Drăghicescu făcuse un chef cu mai mulți prieteni. Cînd îi slăbiră de tot balamalele el se urcă într’o birjă și porunci să’l ducă acasă. Ajunși la poartă, birjarul ceru un leu, iar Drăghicescu se revoltă : —Cînd sînt treaz, zise el, vin acasă cu tramvaiul, și asta mă costă numai 15 bani. Pentru ce să-’ți dai un leu ?.. M’ai văzut cam beat și ai pus de gînd să mă jefuești?. Birjarul înhăță atunci pe Drăghicescu și vru să-l ducă la secție, dar asta nu fu cu putință decît după ce interveni și gardistul. Și din pricin asta Pandele Drăghicescu își recâștigă domiciliul numai cu o oră mai tîrziu. Adeverul Războiul ruso-japonez Care va fi atitudinea Angliei Corespondentul nostru din Berlin a intervievat pe un înalt diplomat asupra cestiunea: care va fi atitudinea Angliei în actuala situațiune ? Iată răspunsul: — E clar că mai întîit Anglia va rămine in expectativă.Ș Viclenii diplomați din Londra se vor feri la început de a lua partea cuiva. Dacă Japonia va putea să se apere de ruși să ia poate Coreea și să impună Rusiei evacuarea Mandchuriei, cu atit mai bine. In acest caz Anglia se va mulțumi să privească „cu o binevoitoare neutralitate“ la isprăvile aliatului său japonez, îi va da sub mină un ajutor financiar și se va îngriji ca nici o altă putere europeană, în deosebi Anglia in numele dublei alianțe să nu se amestece și ca în deosebi China va rămînă liniștită. Japonezii ar rămîne în acest caz îndatorați englezilor, fără ca aceștia să fi tras sabia și culorile engleze ar fi iară pentru mult timp pavelionul cel mai iubit în toate porturile Asiei orientale. Influența Rusiei în China ar fi înfrîntă, dorul ei de întreprindere paralizat în Asia Centrală. India ar rămine în afară de tirul armelor, ia