Adevěrul, martie 1904 (Anul 17, nr. 5237-5264)
1904-03-01 / nr. 5237
Luni 1 Martie 19." Citiți astăzi Duminică 29 Februarie Schiffl PENTRU COPii 5 bani cu un sumar bogat, interesant, instructiv și distractiv cuprinzînd următoarele articole: Observațiuni practice. Gogorița, Cana, Moșneagul.— Gogorița de Th. D. Sperantia.— La moșie de N. Stanescu.— Primăvara (poezie) de N. Busescu-Focșani.— Din trecut, de De la Crivăț. — Furtuna Galați.— Crimpee (urmare și sfîrșit) de Rebus-Brăila. (poezie) de Șt. Druga- Torentul (poezie) de Eugeniu Sperantia.—Rubrica științifică: prepararea focurilor bengale, de Măicuță— Cărăbușul de aur (foileton) traducere de Ștefan Copescu — Distracții, Șarade, etc. 3 in Adeverul Ilustrațiuni : Din trecut •Exemplarul 5 bani. Abonament: 2150b.pe an. mari forțe rusești la nord de Dinjang și ar fi făcut două sute de prizonieri. Flota rusă din Baltica în Extremul Orient Paris, 2S Februarie.— „Le Temps“ află că în cercurile militare ruse se agită proectul ca în timpul cînd marea va fi liberă de ghețuri, flota din Baltica să fie trimisă în Extremul Orient prin Marea de Kara. Ciocnire la Port-Arthur.—Două torpiloare scufundate Londra,28 Februarie.—„Agenția Kontor“ află din Petersburg cu data de or și din sorginte privată că flotila de torpiloare rusești a plecat din Port-Arthur în plină ziuă la ora 7 dimineața spre a ataca flota japoneză. Jon torpilor japonez și contra-torpilorul rus „Bezpossușcadin“ s-au scufundat. Nu se cunoaște soarta echipagiului de pe contra-torpilorul rus. Mari debarcări japoneze în Coreea Londra, 28 Februarie.— Daily Mail află din Ci-Fu că de 10 zile 16 .transporturi de trupe japoneze au debarcat într’un port de pe coasta coreeană, numit de japonezi, Kaid-Su, situat la o depărtare de 12 ore de Chemulpo. Dela 14 Februarie pînă în prezent, au debarcat la Kaid-Su 10000 soldați japonezi. Situația la Port-Arthur Londra, 28 Februarie. Telegramă din Port-Arthur . După bombardarea de opt ore a Fortului Arthur, flota japoneză nu sa mai reîntors. Noaptea de eră a fost liniștită. Azi dimineață flota rusă a plecat în largul măreț. S’a reîntors însă fără a fi zărit pe inamic. Declarația lui Kuropatkin Petersburg, 28 Februarie.*—Generalul Kuropatkin a declarat că trebue să se dea japonezilor o lecție. După zdrobirea lor în Manciuria și Coreea, a zis Kuropatkin, rușii vor face o plimbare în imperiul insular. N’am propus, nu dorim și nu primim pacea, a adăugat generalisimul rus, decit cu o singură condiție : ca ea să fie semnată la Tokio. Și nu vom dezarma, prină ce nu vom realiza acest triumf final, care trebue să fie nu numai al Rusiei, dar al intregei Europe contra barbarilor asiatici. Serviciul nostru particular Un veto al regelui Angliei Londra, 28 Februarie. — Regele Eduard s’a declarat în contra asucerea a cină mii de chinezi ca lucrători la Transvaal. Cum parlamentul și consiliul legislativ al Pretoriei au fost pentru acest proiect și au luat hotărîri în acest sens, veto opus de regele Eduard face mare senzație. Nou memorandum către puteri Sofia, 28 Februarie.—Organizația internă a Macedoniei va remite puterilor, în luna Martie, memorandul privitor la reforme. Memorandul, care acum e ținut secret, va expune situația actuală și va cere aplicarea integrală a articolului 23 din tratatul de la Berlin. Nou proect militar german Berlin, 28 Februarie. — Prin ."Reichstag circulă zvonul că, după sărbătorile paștelui, se va aduce înaintea parlamentului un nou proect militar cu noul sportivi pentru cavalerie. Atentatul contelui Csaky Viena, 28 Februarie.— Contele Csaky, atentatorul de ori, pare a fi în realitate nebun. Starea sa mintală e cercetată acum de o comisiune medicală. Demonstrațiile Cehilor Viena, 28 Februarie.Patru sute de cehi din arondismentul Favoriten au voit să pătrundă azi în arondismentul interior (Innere Stadt) spre a demonstra în fața universităței alături de studenții slavi. Ei au fost respinși de poliție. Dramă sîngeroasă pe un vapor Fiume, 28 Februarie. După o telegramă sosită din Alger, erî s-a petrecut pe bordul vaporului Árpád o dramă sîngeroasă : al treilea căpitan Franz Bassich s-a luat la ceartă cu al doilea căpitan Karl Randieb, în contra căruia a descărcat un foc de revolver. Cînd văzu însă pe colegul său căzînd jos scăldat în sînge, căpitanul Bassich își trase un glonț în tâmplă. Amîndoi sunt răniți de moarte și nu se speră că vor scăpa. Condițiile înțelegereii turcobulgare Viena, 28 Februarie.—Politische corespondenta află din sorginte specială că o înțelegere a fost încheiată între Turcia și Bulgaria. Turcia se obligă de a repatria pe refugiații macedoneni și a-i despăgubi pentru toate pagubele ce au încercat, de a introduce reforme în Macedonia și în vilaietul Andrianopol. Bulgaria, la rîndu-î, se obligă de a procede cu cea mai mare strășnicie contra comitetelor, de a împiedica exportul de explozive în Turcia și de a institui supravegherea drumului de fer. Roma, 28 Februarie.—Intre Quirinal și Vatican se urmează tratative în scop de a se stabili condițiile în care regina Margareta ar putea să viziteze pe Papa. Curtea și cercurile papale neagă aceasta, totuși e fapt că regina Margareta a fost de religie grecoorientală și cununîndu-se, a trecut la biserica romano-catolică. Condamnarea masacratorilor de la Chișinău Viena, 28 Februarie.Tribunalul a pronunțat sentința contra celei de a șasea serie de acuzați în procesul escenelor antisemite din Aprilie, anul trecut. Au fost condamnați: Feodor Livanoiv Rusniakov la patru ani, Sergiu Sidirmo Bardijan la două ani și opt luni muncă silnică, alți cincisprezece acuzați la cîte un an închisoareaâi perderea drepturilor civile și trei minori la cîte patru luni închisoare. Șaizeci și trei de acuzați au fost achitați. Toate cererile de despăgubiri civile și de judecată au fost respinse. O rectificare Roma, 28 Februarie -"Telegrama prin care v’am anunțat că regina va fi primită de Papa, trebue rectificată în sensul că nu e vorba de regina domnitoare, ci de soacra ei, regina văduvă Margareta, care a aparținut totdeauna bisericei romano-catolice. Noii ambasador Viena, 28 Februarie.—Oficial.—• D. Luetzow a fost numit ambasador al Austro-Ungariei la Roma, în locul baronului de Paseti de Friedenburg, împăratul a conferit baronului de Paseti cu ocaziunea retragerei sale, marea cruce a ordinului Leopold în briliante. Călătoria lui Wilhelm Bremenhaven, 28 februarie.— împăratul s-a îmbarcat astăzi dimineață pentru călătoria sa în Mediterană. încăerarea din Camera vieneză Iicra, 28 Februarie.—Ară după amiază s’a petrecut în Cameră scene de violență. Vechiul deputat ceh Skala adresă cuvinte injurioase deputatului german Wolff. Acesta, furios, se repezi la adversarul său, luă de piept pe deputatul ceh și-l scutură cu putere pînă ce acesta căzu jos. Atunci un amic al lui Skala repezi pe Wolf de o bancă: întreaga Adunare fu în picioare, căci cehii provocară un scandal Agenții europeni în Macedonia Berlin, 28 Februarie.— Berliner Sckalanzeiger anunță din sursă pozitivă că agenții civili ai puterilor europene în Turcia sunt foarte deprimați din cauză că nu au nici o influență în Macedonia. Activitatea lor pare inutilă și fără nici un rost și pentru viitor. Atentatori executați Petersburg, 28 Februarie.—Gherscen, instigatorul la atentatul contra ministrului Sipyagin, a fost condamnat alaltăerî la moarte împreună cu cei douî complici aî săi. Cînd i se citi sentința Gherscen se aruncă la picioarele judecătorilor și ’i îi imploră în genunchi ca să înainteze țarului o cerere de grațiare prin care îl roagă săi admită a-și sacrifica viața pentru patrie. Tribunalul hotărî ca să supună țarului “cererea de grațiare. Complicii lui Gherscen au fost executați erî. Cearta de la Curtea Muntenegrului Viena, 28 Februarie.— Ziarul Neues Wiener Tageblatt anunță din Ragusa că cearta între frații de la Curtea muntenegreană a devenit foarte acută. Prințul Mirko organizase o adevărată conjurație contra prințului Danillo. El intrigă contra soției lui Danillo, răspîndi pamflete în care se scria că moștenitorul tronului e un alcoolic degenerat, ticăloșit și incapabil de a lăsa urmași, din care cauză trebue să fie desmoștenit. Descoperindu-se această conspirație, mai mulți conspiratori fură arestați. Prințul domnitor, care protegiază pe Mirko îl depărtă din Cetinge, sfătuindu-l să se retragă la castelul din Podgorița pe care i -l construi anume. Acum caută să’l angajeze în armata italiană, sau cel puțin să-l decidă a se stabili în Italia. StRW informațiuni La Camera, în secțiunea III, s’a repetat era un fapt care a devenit o normă de procedare a guvernului. S'a admis în acea secție legea pentru încurajarea industriei, fără a fi citită măcar, apoi s'a ales un delegat. Acest procedeu anormal a indignat pe cinci deputați din secția III, cari au depus un protest. Semnatarii protestului sunt ă-nii G. Diamandy, G. G. Assan, G. Exarcu, dr. Radovici și I. Procopiu. E de remarcat că în Cameră se accentuiază cu mai mult curentul împotriva d-lui Stoicescu. Principele Ferdinand va fi proclamat președinte de onoare al „Societăței istorice române“. Președinte activ al acestei societăți e d. G. I. Lahovary. Comisiunea de tarife s’a ocupat era cu articolele privitoare la hîrtie. D. Dinu Brătianu a afirmat că asupra taxelor pe hîrtie a convenit și d. Miile că nu sînt mari, dar că dorește să nu mai fie urcate. D. Brătianu a afirmat un neadevăr, căci d. Miile n’a spus față de nimeni că taxele pe hîrtie nu sînt mari. O asemenea declarație n’a putut-o face d. Miile mai ales d-lui Dinu Brătianu, cu care nu stă nici odată de vorbă. “Pe ziua de 1 Aprilie se vor face următoarele înaintări printre funcționarii căilor ferate din circumscripția Iași: d. Alfred Donat va fi avansat șef de gară cl. I; d nu V. Rotărescu, Istrate și C. Folescu, casieri cl. I . d. A. Popovici, casier cl. II; d. Sălcianu, casier cl. III; d. Iosef Nubert, impiegat definitiv cl. II. O. Duminică 7 Martie se va face la Rîmnicu-Sărat alegerea consiliului de disciplină al barouui local. In județul Covurluiu funcționează în prezent trei-zece bănci populare. Zilele acestea se vor înființa încă trei bănci. In articolul Discuția de la Senat din pagina I să se citească, rîndul 24 de sus în jos, „cum a vorbit în ajun d. Missir“. Joi, 4 Martie orele 9 seară, societatea studenților în litere va da o serată artistică și dansantă în sala Liedertafel. Pungășiile lui Mae Basilescu — Asasinul magistraților — Am arătat la timp peripețiile procesului Nae Basilescu cu străinul Olegorsky pe care l’a escrocat vînzindu-i teren pe moșia sa „Măicănești- Grefoaica“, drept teren urban. Judecătoria ocolului 6 a condamnat pe escroc să restitue banii încasați de la Olegovsky. Escrocul a atacat cu apel și în urmă cu opoziție sentința condamnatoare. La prima înfățișare a acestui proces Nae Basilescu după ce insulta pe magistrații Cărții de apel, cari l'au înfierat prin decizia lor, se pune pe capul bieților judecători cu gîndul de a-l asasina, căci a asculta timp de 5 ore pledoaria incoherentă a acestui nerușinat, e un adevărat supliciu. Erî cînd a venit în continuarea dezbaterile acestui proces, Basilescu a înflucat același lucru. După 3 ore de pledoarie, președintele, d. Buzdugan îl oprește de a continua și dă cuvîntul d-lui Mandy avocatul reclamantului. D. Mandy într’o pledoarie scurtă, expune tribunalului afacerea în așa mod încît reiese complectarea credință a excrocului. Basilescu însă nu se astîmpără și tot mereu întrerupe pe d. Mandy. D. președinte Buzdugan somează și amenință pe excroc că va uza de măsuri severe contra sa dacă va mai întrerupe pe d. Mandy, căci d-sa l’a lăsat să „piseze“ tribunalul timp de 3 ore. La orele 6 seara s’au închis dezbaterile, rămînînd ca părțile să depună concluziuni scrise. Ar trebui luate măsuri contra acestui periculos excroc, insultătorul și „pisătorul“ magistraților. Spionagiul rus în Iași — Interview cu d. dr. Guțu X.a d. dr. Guțu. Pentru a complecta ancheta noastră cu privire la spionagiul rus, am căutat să obținem un interview cu însăși una din victimele acestui spionagiu, cu d. dr. Guțu. Mă’ndrept spre locuința doctorului, strada Frecau 95. O căsuță de la țară, rătăcită în oraș, exteriorul și interiorul locuinței arată cu prisosință modestia locatarilor, cari nu rîvnesc decît să ducă o viață pacinică, să trăiască liniștiți din produsul muncei lor cinstite și nimic alta. Sînt primit in odaia de lucru a medicului,mică, dar respirînd un aer de prietenie și intimitate. Pe masă, în dulap, pe scaune, cărți și iar cărți. Zăresc de toate : de știință, medicină, filozofie, dar o carte revoluționară propriu zisă nici una. Doctorul Guțu e un tînăr, cu fruntea lată și privirea dulce. Te simți atras de dînsul din primul moment și te uimește modestia lui, cu toate că are prieteni cari sînt puternici, cu toate că dacă ar vrea, ar putea să ocupe un loc mai de seamă și pe deplin meritat. Intrăm în Vorbă. Vorba lui e francă, cum trebue să fie aceea a unui om care n’are nimic a-și reproșa. Telegrama de destituire La întrebarea mea, d. Guțu răspunde : — „ Adevărul“ a fost bine informat. Acum cîteva zile într’o zi după masă, m’am trezit cu telegrama ministrului de interne, prin care îmi comunică că sînt destituit pentru că am lucrat în contra intereselor statului. —Vă închipuiți starea mea sufletească, cînd ai conștiința împăcată, cînd n’ai nimic a-țî reproșa. Am pus și eu ca și „Adeverii!“ chestia în legătură cu o intervenție străină, și confiscarea unor curți la Burdujeni. Dispariția geamandamiîui. —Cabinetul negru Doream de mult să citesc unele din scrierile lui Tolstoi, care sunt ce e dreptul prohibite în Rusia, dar nu sunt revoluționare și doream să le citesc în rusește, pentru că țin să scriu o carte nu despre mișcarea revoluționară în Rusia, dar despre sectele rusești. De altfel aceste cărți traduse în limba franceză, se găsesc la librăriile din Capitală. Un amic, mare proprietar și departe de ori-ce gînd revoluționar, îmi aduse cîteva din scrierele lui Tolstoi, venind din Elveția, La Burdujoni arătă geamandanul cu aceste cărți, și mate în fu mirarea cînd primi răspunsul că se confiscă din ordin superior". Prietinul mă consultă și eu cu drept îi răspunsei că trebue să fie o eroare, de oarce la noi, țară liberă și democrată, nu se confiscă cărți și că nu are decît să reclame ministrului de interne. Amicul făcu aceasta și ministrul de finanțe, dădu ordin autorităților vamale din Burdujenî de a se elibera geamandanul cu cărți. Prietinul înștiința a se expedia geamandanul la hotel Traian din Iași. Primise răspunsul din Burdujenî că dispoziția s’a urmat întocmai. Dar trecură 5 zile și cărțile nu seșiră. Deja amicul voia din nou să ceară lămuriri de la toiristorul de finanțe, cînd în seara acelei zile îî se comunică de la hotelul Traian că s’a adus un geamandan. Erau cărțile, care au trebuit să facă un prea lung traseul de la Burdujeni la Iași. Bănuiala noastră ,că geamandanul trebue să se fi oprit undeva, ni se întărește, și prin următorul fapt. Pusei abonat la revista rusească la Libre Parole ce apare la Londra. Mă abonase un prieten fără să știți. Abonamentul curgea de la Noembrie și eu nu primeam nici un număr.. Am întrebat la redacție și mi s’a răspuns că ziarul mi s’a expediat regulat,—dar eu nu l’am primit“. Ploui amănunta Vom continua ancheta noastră. De pe acum putem spune că în privința anchetei d-lui dr. Blasian, sîntem pe urmele unor descoperiri senzaționale și le vom împărtăși curînd cititorilor. Iași, 28 Februarie Dan Războiul ruso-japonez Serviciul Particular Certe între ofițerii ruși Inkau, 29 Februarie.—Mai multe femei de ofițeri ruși raportează ■.cum că la Fort-Arthur ar fi avut loc diferende serioase între ofițerii de marină și ofițerii de uscat. Aceștia din urmă acuză pe cei iintui de lașitate și incapacitate. Lipsă de munițiuni Londra, 29 Februarie.—La Port- Arthur munițiunile sunt pe isprăvite. Noua înfrîngere a rușilor Londra, 29 Februarie.—Din sorginte chinezească se afirmă că japonezii ar fi debarcat la Takușan, ar fi bătut acolo trupele rusești și ar fi ocupat Kintianshan și Antung. O escursie la Port-Arthur Tschifn, 29 Februarie. Corespondentul ziarului „Daily Mail“ a făcut o escursiune de noapte la Port-Arthur și declară că a avut impresia că se află într-un adevărat oraș de morți. Bombardarea de la Port-Arthur Londra, 29 Februarie.—La bombardarea de la Port-Arthur au fost în total omorîte 38 de persoane și rănite 100. Mișcările flotei ruse flotele religioase în Rusia Pentru a lămuri orîce ,echivoc, doream să cunosc mai de aproape cuprinsul cărților și al ziarului în chestiune. Iată ce ne spune în această privință d. dr. Guțu: — „V’am spus că doream să $eriți o carte asupra Sectelor în Rusia. Unele îmi sunt cunoscute, altele cum e de pildă secta scopiților, sunt grele de pătruns prin faptul că actele lor nu pătrund la lumina zilei. Cea mai importantă însă e secta Dobrowski, Care e anterioară lui Tolstoi, dar pe care acesta a concretizate. Voiam dar să cunosc scrierile lui Tolstoi, și să citesc ziarul Libre Parole, care povestește actele și viața acelor sectari, cari nu-șî ascund felul lor de viață. In scrierile sale Tolstoi propagă creștinismul dezbrăcat însă de toate formele sale exterioare. Adepții lui în Rusia nu sunt niște propagatori revoluționari, dar mai mult victime. El nu se opun cu violență, ci se lasă a îndura cele mai mari suferințe pentru a nu-șî călca principiul lor. Cine și-ar fi închipuit vre-o dată că la noi a citi o carte a lui Tolstoi va putea fi tîlnăeită ca o crimă în contra statului. Revoluționari ruși în Iași O întrebare credem că se impune, și anume aceea dacă d. dr. Guțu are legături cu revoluționarii ruși. La aceasta d. dr. Guțu ne răspunde: — „Sînt de 17 ani în țară și în acest timp n’am făcut decît să’mî caut de muncă. Numai din ziare am citit că acum de curînd ar fi trecut niște revoluționari ruși prin Iași, dar nimic mai mult. Și nici nu cred în faptul precis că aceștia sînt revoluționari. Dacă o mișcare s’ar produce în Rusia, ea se va produce prin forțele interne. Cei din afară nu pot decît doară să încerce a legitima faptele față de opinia publică europeană“. Balul de la ambasada rusească — Dar cui se datoresc cele întîmplate ? La aceasta d. dr. Guțu ne spune: „— Nu pot preciza. Dar e o coincidență caracteristică. La 22 Februarie a avut loc un bal la ambasada rusească din Capitală, la care a asistat, se zice, și primul ministru. A doua zi am primit telegrama de destituire“. Hai ränca în Rusia Cu multă durere, d. dr. Guțu ne mai spune: — îmi pare lucrul atît de cumplit, încît nu găsesc cuvinte să-l caracterizez. La Petersburg cînd ești om pacînic, ajunge un bilet de la un profesor universitar, pentru ca să intri în biblioteca statului și să citești tot felul de scrieri revoluționare. La noi te lovește, pentru că am îndrăznit să citești o scriere a lui Tolstoi“. Cu aceasta am terminat interviewul dorit și cu regret părăsesc această familie atît de nedrept lovită. Dar n’am a terminat ancheta pe ziua de azi. Interpelarea d-lui Mille „Adevărul“ a fost azi smuls din mîinile vînzătorilor și știrea despre anunțarea interpelării d-lui Mille a produs impresia cea mai excelentă. Atitudinea demnă și energică a „Adevĕrului“ a fost obiectul laudei generale. Declarația d lui Lascar Din izvor sigur afla următoarele : D. Sterea fiind la București, a primit de la însuși d. Lascar știrea despre destituirea d-lui dr. Guțu. La protestul d-lui ț Sterea, ministrul s’a grăbit a răspunde că va reintegar pe medicul lovit nedrept. Interview cu d. dr. Roșculeț Am spus într’un articol precedent că s’a căutat a doua zi după destituire, a se arunca bănuiala că destituirea e motivată în urma inspecției făcută la Iași de d. dr. Blasian. Intîmplarea mă pune față in față cu d. dr. Roșculeț, medic primar al județului și fostul șef al d-lui dr. Guțu. La întrebarea mea, d. dr. Roșculeț îmi spune: — Eu personal nu pot să mă plîng de d. dr. Guțu și am fost mulțumit de serviciile sale“,Londra, 29 Februarie.— Mare surprindere provoacă faptul că întru întîmpinarea unei forțe mari japoneze compusă din 13 vapoare de războiu și 10 torpiloare, au plecat numai doi contra-torpilori. Unul din aceștia a fost pierdut. Vaporul aruncat în aer Londra. 29 Februarie.— Se zice ca vaporul Shregutev care s'a scufundat în lupta navală de la Port- Arthur, ar fi fost aruncat în aerde către comandantul său, pentru a nu-l lăsa să cadă în mîinile inamicilor. Plecarea lui Kuropatkin Petersburg, 29 Februarie.— Generalul Kuropatkin a plecat aseară la teatrul războiului. Situația la Port-Arthur Londra, 29 Februarie. — La Port-Arthur, care a suferit mult din cauza bombardărei, spiritele sunt foarte deprimate. Rugămintea țarului către împăratul Wilhelm Paris, 29 Februarie.—Corespondentul din Petersburg al ziarului „Figaro“ afirmă că țarul a rugat pe împăratul Germaniei să-i telegrafieze regulat și imediat părerea sa asupra tuturor știrilor de războii ce sosesc din Extremul Orient. Serviciul 9. Agresiiieî** O nouă debarcare a japonezilor Colonia, 29 Februarie. Gazeta de Colonia este informată din sorginte chineză că japonezii au debarcat la Tatung-Kan, unde s-a produs o ciocnire cu trupele rusești. Acestea au fost bătute și japonezii au ocupat Kin- Tien-Șan și Antung. Dacă știrea este adevărată, adaugă gazeta germană, japonezii se găsesc astfel aproape îndărătul pozițiunilor rusești. _____ Telegramele Adeverului Pardens are In jurul afacerei Dreyfus Paris, 29 Februarie. — Ziarul „Petit Nișon“ publică o scrisoare a agentului Wessel prin care acesta afirmă că un ofițer F. din școala Fontainebleau, comitea acte de trădare în 1894, și că, în locul acestuia, a fost osîndit Dreyfus. Greva de la arsenalul din Spezia Roma, 29 Februarie. — Subiectul de conversația a zilei îl formează greva parțială a lucrătorilor de la arsenalul din Spezia, care a determinat pe d. Giolitti, să ceară regelui să se renunțe la prezența d-lui Loubet la Spezia și la lansarea crucișătorului „Regina Elena“. Din cauza aceasta domnește o mare consternare. serviciual „&ge2afieréS Pedepsirea unor atentator! Petersburg, 29 Februarie.— Căpitanul Gherșau, implicat în atentatul comis de studentul Bahnaceff contra ministrului Sipiaghin, și alți doi complici, au fost condamnați la moarte. După rugăciunea lui Gherșun, tribunalul a decis să-l recomande țarului. Complicii săi au fost executați elî. SEJWM, mare Urmare a ședinței de la 28 Febr. încheie zicînd că singura critică ce o poate adresa proectului d-lui Lascar, e că nu s’a ocupat îndeajuns de remediarea stărei sanitare a comunelor, și că în loc de inspectori comunali să se mărească numărul medicilor și a farmaciilor la sate. D. Teodor Kosetti zice că proectul d-lui Lascar modificat prezintă o ameliorare în starea actuală a comunelor rurale. Credo ne nimerită grupările de sate din legea d-lui Lascar. Se întreabă ce atribuții de gospodărie mai rămîne comunelor cînd statul le-a luat inițiativa clădirei școalelor și a bisericilor. In altă ordine de idei zice că jandarmeria trebue să aibă o situație cu totul independentă față de comună, încheie zicînd că această lege are marele merit de a fi studiat în mod aprofundat organizarea administrativă. Cît despre efectele legei, nu-șî face iluzii. D. Matei Corbescu, raportorul legei, zice că oratorii precedenți au făcut teoria legei, ci-sa va examina numai partea practică. Explică ce înțelege constituanta, prin descentralizare. Comuna în stat nu e o insulă. Descentralizarea nu exclude controlul. Statul trebue să exercite supravegherea asupra comunei. Nu centralizarea e cauza proastei stări a comunei rurale, ci lipsa de control și de supraveghere, lipsa de mijloace a comunelor și de pricepere a conducătorilor lor. Susține necesitatea cumulărea de către primar a atribuțiilor administrative și a unei părticele din puterea executivă. Răspunde d-lui general Manu, zicînd că inspectorii comunali din legea d-lui Lascar, nu sînt admnistratorii de plasă din proectul d-lui Manu. Aceștia din urmă aveau atribuții de primar, pe cînd actualii inspectori servă numai de controlori ai primarului ce rămîne cu toate atribuțiile. Termină zicînd că comitetul delegaților și-a făcut datoria în toată conștiința. Ședința se ridică la ora 5. fi «till [ ii. »»»v» vf »":. Alb Negru 1 " e2—e4 e7—e6 2 d2 X D 37—d5 3 O bl—c3 Cg8 f6 4 N c—g6 N f8—o7 5 e4—e5 Cf6—d7 6 Ng5 X e7 Dd8xe7 7 I dl—g1 f7—15 8 D g4—h3 a7—a G1 9 12—i4 c7— c” 10 C gl—f3 O b8—c6 11 0-0-0 b7 b5 12 O £3—b4 ? C d7—f8 13 d4 Xc5 D e7 Xc5 14 N f1—e2 N c8—d7 15 N e2—b5f g7—g6 10 N h5—e2 T a8—c8 ! 17 T dl—d2 J5—d4 18 C c3—b1 C c6—b4 19 D b3—b3 N d7-c6 20 N e2—f3 N c6-e4 21 N £3 Xe4 f5 Xe4 22 T bl—dl e4—e3 24 T d2xd4 2j Dc5Xc2J-25 Db3Xc2 Cb4Xa2-fmat 1) Necesar înaintea mișcărei următoare spre a împiedeca Cc3—b5. 2) Nici Td2—e2 nu e mai bun, căci ar urma acelaș mat în 3 mutări. Dezlegarea probi. No. 49 (Goldemberg) 1 Da6-c8, Nî7-e8-f, Cg7Xe8 și 3 Dc8- c4 (sau eff)+mat. 1........ Rd5-d6; 2 Cg7-f5+etc. Această dezlegare intenționată de autor a fost găsită de d-ni: Michel Hirschenbein, Cîmpina, Joseph Winterstein, Craiova. Are dualul: 1Ne2-b5, Rd5-e4; 2Nb5-c6+, Re4-e3 (orNf7 d5); 3Da6-e2 (resp. Cg7-f5)-t- mat, găsit de d-nii: Sandu Pădureanu din Predeal și Salomon Rosenfeld. București. Alt dual: 1 Da6-b0 notificat de d-nii Alan Dron T, Jiu și L. W Lorrenton, Brăila, D. S. R. Sunt probleme de acelea în cari, dacă negru se apără slab, e mat în mai puține mutări decît cele propuse. Asemenea probleme sunt foarte puține și nu trebuesc luate drept model. No. 4 al dv., are dual la 3, 2 pe 7 ord 7( No. 5 are dual prin intervertirea mutărilor 1 și 2. No. 6 în curind sub formă de întrebare. Greutățile să nu va descuragieze, căci numai prin muncă asiduă se ajunge la măestrie. Dorința d-v din P. S. va fi împlinită la ocazie. D M. S. Brăila. N’am primit cealaltă scrisoare. Cei 2 cinci ani, în No, viitor. Problemele se vor analiza. Mulțumim pentru studiu. Concluzia ?... D. S. W. S. Brăila. Din cele două probleme, prima e foarte bună, dar mai căutați prin notițile dv. dacă din eroare nu e a altuia. Cu atît mai mult bănuim această cu cît a doua, cu aceeaș idee, e foarte slabă, și are un dual în a doua mutare. Dr.STERIEN.KiURbU 12. Pelikangasse.—Mo. 10. Viena consultațiun cu celebritățile medical și cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena. TEATRU LIRIC Cu începere de Tineri-5 Martie ■ Sim teatru le Varietăți Turneul «Sșoarelor Theresa Cérnái §i Seíía ftü&jf Etoile de la Teatru. E.toile de la Teatru Ambassadeur din Capucines dia Paris lüiris Cu trupa lor compusă numai din artiștii de primul rang Bitefes« se aflä de , vina arc la 5 / a îs déjte n si a ss cercasyssmere în orele 10—13 a. m. șasie La 3—6 I». m. Duminică 7 Martie, ora 3*1> p. m. MATlștiŰ Carul cu Bere —Proprietari Frați MIRCEA— Cel mai frumos și bine amenajat local (de berărie Bere specială din fabrica BERCADIÎTU putând rivaliza cu bereriile cele mai superioare Străine, bdăncări reci și mezelarii Serviciu și curățenie neîntrecute. Publicație Societatea Creditului Funciar Urban din București Se aduce la cunoștința generală că în ziua de 1 Aprilie st. v. 1904, se va ține la sediul acestei Societăți, li itația publică pentru închirierea în total a imobilului din strada Cîmpineanu No. 13 Sfîntu Ioniță și Brezoianu, propietatea D-nu E. Demetrescu Mirea. Condițiunile închiriere se pot vedea da amatori la secția „închirierilor* al acestei Societăți, în fiecare zi de lucru în orele de serviciu. Se aduce la cunoștința generală că în ziua de 20 Martie 1904 st. v. ora 2 p. m. se va ține la sediul acestei societăți în București str. Doamnei 15» licitație publică pent.« închirierei în total sau, în parte a imobilului 8 cietăței fost Iancu Anagnosti din Constanța str Mangaliei, 11 Iunie, Justiției, și Luminei. Acest imobil se compune din cinci prăvălii, o brutărie, un apartament de locuit, un puț pentru apă cu instalațiuniln hii, țînej ochiuri de magazie, un grajd și 20 calare. închirierea totală se face cu clauza respectării contractelor existente. Ofertele 89 primesc în toate zilele și orele de lucru. Direcțiunea. De vînzare Casele Din strada Bateriilor 16 compuse din două corpuri. Unul din 4 camere, antreu mare și bucătărie, altul cu parter și etaj fiecare cîte patru camere, grajd, cameră de vizitiu, șopron, magazii, curte mare și grădină. Sarcinî: 2200 leî la Credit, rămășiță neamortizată, se mai cere 22.000 leî cu înlesnire de plată. A se adresa la Proprietar strada Polonă fifi. 1.16—5 Pii Micație Societatea Creditului Funciar Urban din Bucureșt, publcă spre cunoștința amatorilor ca în ziua de 10 Martie st. v. 1904 va ține licitație publică la Sediul Societăței, pentru arendarea fabricei de Cărămidă ;• Cerchez din București Soseaua Dorobanți 91. Doritorii se vor prezenta în sus citata zi între orele 2—4 p. m. duirecția sne» ALIMENTAREA IN TUBERCULOSA Pe lingă remediele speciale , întrebuințate în tuberculosă, există alte —și nu tocmai pratine — care sunt chemate a pune organismul întreg la adăpost de întinderea boalei. Aceasta sunt tonicele. Or, se știe cît e de greu să facem pe un tuberculos să mănînce. Așa că trebue să le dăm sub o altă formă, fost fatele și mai ales carnea pe care iei o refusă în starea obicinuită. Prin urmare ISN VIAi din care fiece linguriță represintă principiul activ a 30 grame de carne și 0.50 de lactofosfade calce, este ajutătorul cel mai perfect al alimentațiunei în tuberculoză. He inobiriati'' Aprilie 1904, apartamente și prăvălii în: Bulevardul Elisabeta 39, strada Schitu-Măgureanu 25 bis și 27 bis și strada Berzei 12. A se adresa la îngrijitor strada 11 Februarie No. 18 sau în strada Smîrdan 15 la Societatea „Patria". De vînzare In ziua de 9 Martie a. c. vinde, se pentru eșire din indiviziune la Tribunalul Ilfov, secția de notariat,moșia Ttutara Banului, în întindere aproximativ 600 pogoane, 2 ore departe de București. Doritorii pot consulta la arhiva Tribunalului de notariat, Dosarul No. 2380 din 902. 139—6 telegramele „^IdevSrat” Regina Margareta la Papa Bep.O Coa*c§pe aB<te sita de liei emigie Continental JCotel Praterstrasse fiul Rang Preturi moderate, ascensotiu DIMITRIE IONESCU LEGATOR AL 'Ű'AdjTmviil'm Wn T nrciBBMp si?c Pentru comenzi a se adresa vnfítro vane roșuri: ^2—8 “ 11 [UNK]:>! r ► 1 iirel»