Adevěrul, martie 1904 (Anul 17, nr. 5237-5264)

1904-03-01 / nr. 5237

Luni 1 Martie 19." Citiți astăzi Duminică 29 Februarie Schiffl PENTRU COPii 5 bani cu un sumar bogat, interesant, instructiv și distractiv cu­­prinzînd următoarele articole: Observațiuni practice. Gogorița, Cana, Moșneagul.— Gogorița de Th. D. Sperantia.— La moșie de N. Stanescu.— Primă­vara (poezie) de N. Bu­sescu-Focșani.— Din trecut, de De la Crivăț. — Furtuna Galați.— Crimpee (urmare și sfîrșit) de Rebus-Brăila. (poezie) de Șt. Druga- Torentul (poezie) de Eugeniu Sperantia.—Rubrica științifică: prepararea­ focurilor bengale, de Măi­cuță— Cărăbușul de aur (foileton) traducere de Ștefan Copescu — Distrac­ții, Șarade, etc. 3 in Adeverul Ilustrațiuni : Din trecut •Exemplarul 5 bani. Abonament: 2150b.pe an. mari forțe rusești la nord de Din­­­­j­ang și ar fi făcut două sute de prizonieri. Flota rusă din Baltica în Ex­­tremul­ Orient Paris, 2S Februarie.— „Le Temps“ află că în cercurile militare ruse se agită proectul ca în timpul cînd ma­rea va fi liberă de ghețuri, flota din Baltica să fie trimisă în Extremul O­­rient prin Marea de Kara. Ciocnire la Port-Arthur.—Două torpiloare scufundate Londra,28 Februarie.—„Agenția Kon­tor“ află din Petersburg cu data de or­ și din sorginte privată că flotila de torpiloare rusești a plecat din Port-Arthur în plină ziuă la ora 7 di­mineața spre a ataca flota japoneză. Jon torpilor japonez și contra-torpilo­­rul rus „Bezpossușcadin“ s-au scu­fundat. Nu se cunoaște soarta ech­ipagiului de pe contra-torpilorul rus. Mari debarcări japoneze în Coreea Londra, 28 Februarie.— Daily Mail află din Ci-Fu că de 10 zile 16 .transporturi de trupe ja­poneze au debarcat într’un port de pe coasta coreeană, numit de japonezi, Kaid-Su, situat la o de­părtare de 12 ore­­ de Chemulpo. De­la 14 Februarie pînă în pre­zent, au­ debarcat la Kaid-Su 10000 soldați japonezi. Situația la Port-Arthur Londra, 28 Februarie.­ Tele­gramă din Port-Arthur . După bombardarea de opt ore a Fortului­ Arthur, flota japoneză nu sa mai reîntors. Noaptea de eră a fost liniștită. Azi dimineață flota rusă a ple­cat în largul măreț. S’a reîntors însă fără a fi zărit pe inamic. Declarația lui Kuropatkin Petersburg, 28 Februarie.*—Ge­neralul Kuropatkin a decla­rat că trebue să se dea ja­ponezilor o lecție. După zdrobirea lor în Manciuria și Coreea, a zis Kuropatkin, rușii vor face o plimbare în imperiul in­sular. N’am propus, nu dorim și nu primim pacea, a adăugat generalisimul rus, de­cit cu o singură condiție : ca ea să fie semnată la Tokio. Și nu vom dezarma, prină ce nu vom realiza acest triumf fi­nal, care trebue să fie nu numai al Rusiei, dar al in­­tregei­­ Europe contra barba­rilor asiatici. Serviciul nostru particular Un veto al regelui Angliei Londra, 28 Februarie. — Regele Eduard s’a declarat în contra a­­sucerea a cină mii de chinezi ca lucrători la Transvaal. Cum parlamentul și consiliul le­gislativ al Pretoriei au­ fost pentru acest proiect și au luat hotărîri în acest sens, veto opus de regele E­­duard face mare senzație. Nou memorandum către puteri Sofia, 28 Februarie.—Organiza­ția internă a Macedoniei va remi­te puterilor, în luna Martie, me­morandul privitor la reforme. Memorandul, care acum e ținut secret, va expune situația actuală și va cere aplicarea integrală­­ a articolului 23 din tratatul de la Berlin. Nou proect militar german Berlin, 28 Februarie. — Prin ."Reichstag circulă zvonul că, după sărbătorile paștelui, se va aduce înaintea parlamentului un nou pro­ect militar cu noul sportivi pentru cavalerie. Atentatul contelui Csaky Viena, 28 Februarie.— Contele Csaky, atentatorul de ori, pare a fi în realitate nebun. Starea sa mintală e cercetată a­­cum de o comisiune medicală. Demonstrațiile Cehilor Viena, 28 Februarie.­Patru sute de cehi din arondismentul Favo­riten au­ voit să pătrundă azi în a­­rondismentul interior (Innere Stadt) spre a demonstra în fața universi­­tăței alături de studenții slavi. Ei au­ fost respinși de poliție. Dramă sîngeroasă pe un vapor Fiume, 28 Februarie.­ După o telegramă sosită din Alger, erî s-a petrecut pe bordul vaporului Ár­pád o dramă sîngeroasă : al treilea căpitan Franz Bassich s-a luat la ceartă cu al doilea căpitan Karl Randieb, în contra căruia a des­cărcat un foc de revolver. Cînd văzu însă pe colegul său căzînd jos scăldat în sînge, căpi­tanul Bassich își trase un glonț în tâmplă. Amîndoi sunt răniți de moarte și nu se speră că vor scăpa. Condițiile înțelegereii turco­­bulgare Viena, 28 Februarie.—Politische corespondenta află din sorginte spe­cială că o înțeleg­ere a fost înche­iată între­­ Turcia și Bulgaria. Turcia se obligă de a repatria pe refugiații macedoneni și a-i despăgubi pentru toate pagubele ce au încercat, de a introduce refor­me în Macedonia și în vilaietul Andrianopol. Bulgaria, la rîndu-î, se obligă de a procede cu cea mai mare strășnicie contra comitetelor, de a împiedica exportul de explozive în Turcia și de a institui supraveghe­rea drumului de fer. Roma, 28 Februarie.—Intre Qui­­rinal și Vatican se urmează trata­tive în scop de a se stabili condi­țiile în care regina Margareta ar putea să viziteze pe Papa. Curtea și cercurile papale neagă aceasta, totuși e fapt că regina Margareta a fost de religie greco­­orientală și cununîndu-se, a trecut la biserica romano-catolică. Condamnarea masacratorilor de la Chișinău Viena, 28 Februarie.­Tribunalul a pronunțat sentința contra celei de a șasea serie de acuzați în pro­cesul escenelor antisemite din Apri­lie, anul trecut. Au fost condamnați: Feodor Livanoiv Rusniakov la patru ani, Sergiu Sidirmo Bardijan la două ani și opt luni muncă silnică, alți cinci­spre­zece acuzați la cîte un an închisoare­aâi perderea drepturilor civile și trei minori la cîte patru luni închisoare. Șai­zeci și trei de acuzați au fost achitați. Toate cererile de despăgubiri ci­vile și de judecată au fost respinse. O rectificare Roma, 28 Februarie -"Telegrama prin care v’am­ anunțat că regina va fi­ primită de Papa, trebue rec­tificată în sensul că nu e vorba de regina domnitoare, ci de soacra ei, regina văduvă Margareta, care a aparținut tot­deauna bisericei ro­­m­ano-catolice. Noii ambasador Viena, 28 Februarie.—Oficial.—• D. Luetzow a fost numit ambasa­dor al Austro-Ungariei la Roma, în locul baronului de Paseti de Friedenburg, împăratul a conferit baronului de Paseti cu ocaziunea retragerei sale, marea cruce a ordinului Leo­pold în briliante. Călătoria lui Wilhelm Bremenhaven, 28 februarie.— împă­ratul s-a îmbarcat astă­zi dimineață pentru călătoria sa în Mediterană. încăerarea din Camera vieneză Iicra, 28 Februarie.—Ară după am­iază s’a petrecut în Cameră sce­ne de violență. Vechiul deputat ceh Skala a­­dresă cuvinte injurioase deputatu­lui german­­ Wolff. Acesta, furios, se repezi la ad­versarul său, luă de piept pe de­putatul ceh­ și-l scutură cu putere pînă ce acesta căzu jos. Atunci un amic al lui Skala re­pezi pe Wolf de o bancă: întreaga Adunare fu în picioare, căci ceh­ii provocară un scandal Agenții europeni în Macedonia Berlin, 28 Februarie.— Berliner Sck­alanzeiger anunță din sursă po­zitivă că agenții civili ai puterilor europene în Turcia sunt foarte de­primați din cauză că nu au nici o influență în Macedonia. Activitatea lor pare inutilă și fără nici un rost și pentru viitor. Atentatori executați Petersburg, 28 Februarie.—Gher­scen, instigatorul la atentatul con­tra ministrului Sipyagin, a fost con­damnat alaltăerî la moarte împreu­nă cu cei douî complici aî săi. Cînd i se citi sentința Gherscen se aruncă la picioarele judecători­lor și ’i îi imploră în genunchi ca să înainteze țarului o cerere de grațiare prin care îl roagă săi ad­mită a-și sacrifica viața pentru patrie. Tribunalul hotărî ca să supună țarului “cererea de grațiare. Complicii lui Gherscen au fost executați erî. Cearta de la Curtea Munte­­negrului Viena, 28 Februarie.— Ziarul Neues Wiener Tageblatt anunță din Ragusa că cearta între frații de la Curtea muntenegreană a devenit foarte acută. Prințul Mirko organizase o a­­devărată conjurație contra prințu­lui Danillo. El intrigă contra soției lui Da­nillo, răspîndi pamflete în care se scria că moștenitorul tronului e un alcoolic degenerat, ticăloșit și incapabil de a lăsa urmași, din care cauză trebue să fie desmoș­tenit. Descoperindu-se această cons­pirație, mai mulți conspiratori fură arestați. Prințul domnitor, care protegiază pe Mirko îl depărtă din Cetinge, sfătuindu-l să se retragă la cas­telul din Podgorița pe care i -l con­strui anume. Acum caută să’l angajeze în ar­mata italiană, sau cel puțin să-l decidă a se stabili în Italia. St­RW inform­ațiu­ni La Camera, în secțiunea III,­ s’a repetat era un fapt care a de­venit o normă de procedare a gu­vernului. S'a admis în acea secție legea­­ pentru încurajarea industriei, fără a fi citită măcar, apoi s'a ales un delegat. Acest procedeu anormal a indig­nat pe cinci deputați din secția III, cari au depus un protest. Semnatarii protestului sunt ă-nii G. Diamandy, G. G. Assan, G. Exarcu, dr. Radovici și I. Proco­­piu. E de remarcat că în Cameră se accentuiază cu­ mai mult curentul împotriva d-lui Stoicescu. Principele Ferdinand va fi pro­clamat președinte de onoare al „Societăței istorice române“. Președinte activ al acestei so­cietăți e d. G. I. Lahovary. Comisiunea de tarife s’a ocupat era cu articolele privitoare la hîrtie. D. Dinu Brătianu a afirmat că asupra taxelor pe hîrtie a conve­nit și d. Miile că nu sînt mari, dar că dorește să nu mai fie urcate. D. Brătianu a afirmat un nea­devăr, căci d. Miile n’a spus față de nimeni că taxele pe hîrtie nu sînt mari. O asemenea declarație n’a putut-o face d. Miile mai ales d-lui Dinu Brătianu, cu care nu stă nici odată de vorbă. “Pe ziua de 1 Aprilie se vor face următoarele înaintări printre funcțio­­narii căilor ferate din circumscripția Iași: d. Alfred Donat va fi avansat șef de gară cl. I; d nu­ V. Rotărescu, Istrate și C. Fole­scu, casieri cl. I . d. A. Popovici, casier cl. II; d. Sălcianu, casier cl. III; d. Iosef Nu­bert, impie­gat definitiv cl. II. O. Duminică 7 Martie se va face la Rîmnicu-Sărat alegerea consiliului de disciplină al barou­ui local. In județul Covurluiu funcționează în prezent trei-zece bănci populare. Zilele acestea se vor înființa încă trei bănci.­­ In articolul Discuția de la Senat din pagina I să se citească, rîndul 24 de sus în jos, „cum a vorbit în ajun d. Missir“. Joi, 4 Martie orele 9 seară, societa­tea studenților în litere va da o serată artistică și dansantă în sala Lieder­tafel. Pungășiile lui Mae Basilescu — Asasinul magistraților — Am arătat la timp peripețiile pro­cesului Nae Basilescu cu străinul O­­legorsky pe care l’a escrocat vînzin­­du-i teren pe moșia sa „Măicănești- Grefoaica“, drept teren urban. Judecătoria ocolului 6 a condamnat pe escroc să restitue banii încasați de la Olegovsky. Escrocul a atacat cu apel și în urmă cu opoziție sentința condamna­­toare. La prima înfățișare a acestui proces Nae Basiles­cu după ce insulta pe ma­gistrații Cărții de apel, cari l'au în­fierat prin decizia lor, se pune pe capul bieților judecători cu gîndul de a-l asasina, căci a asculta timp de 5 ore pledoaria incoherentă a acestui nerușinat, e un adevărat supliciu. Erî cînd a venit în continuarea dez­baterile acestui proces, Basilescu a în­­fl­u­cat același lucru. După 3 ore de pledoarie, președin­tele, d. Buzdugan îl oprește de a con­tinua și dă cuvîntul d-lui Mandy avo­catul reclamantului. D. Mandy într’o pledoarie scurtă, expune tribunalului afacerea în așa mod în­cît reiese complecta­rea cre­dință a excrocului. Basilescu însă nu se astîmpără și tot mereu întrerupe pe d. Mandy. D. președinte Buzdugan somează și amenință pe excroc că va uza de mă­suri severe contra sa dacă v­a mai în­trerupe pe d. Mandy, căci d-sa l’a lăsat să „piseze“ tribunalul timp de 3 ore. La orele 6 seara s’au­ închis dezba­terile, rămînînd ca părțile să depună concluziuni scrise. Ar trebui luate măsuri contra a­­cestui periculos excroc, insultătorul și „pisătorul“ magistraților. Spionagiul rus în Iași — Interview cu d. dr. Guțu X.a d. dr. Guțu. Pentru a complecta ancheta noa­stră cu privire la spionagiul rus, am căutat să obținem un interview cu însă­și una din victimele acestui spio­­nagiu, cu d. dr. Guțu. Mă’ndrept spre locuința doctorului, strada Frecau 95. O căsuță de la ța­ră, rătăcită în oraș, exteriorul și inte­riorul locuinței arată cu prisosință modestia locatarilor, cari nu rîvnesc de­cît să ducă o viață pacinică, să trăiască liniștiți din produsul muncei lor cinstite și nimic alta. Sînt primit in odaia de lucru a me­dicului,­mică, dar respirînd un aer de prietenie și intimitate. Pe masă, în dulap, pe scaune, cărți și iar cărți. Zăresc de toate : de știință, medicină, filozofie, dar o carte revoluționară propriu zisă nici una. Doctorul Guțu e un tînăr, cu frun­tea lată și privirea dulce. Te simți atras de dînsul din primul moment și te uimește modestia lui, cu toate că are prieteni cari sînt puternici, cu toate că dacă ar vrea, ar putea să ocupe un loc mai de seamă și pe de­plin meritat. Intrăm în Vorbă. Vorba lui e francă, cum trebue să fie aceea a unui om care n’are nimic a-și reproșa. Telegrama de destituire La întrebarea mea, d. Guțu ră­spunde : — „ Adevărul“ a fost bine informat. Acum cîte­va zile într’o zi după ma­să, m’am trezit cu telegrama minis­trului de interne, prin care îmi co­munică că sînt destituit pentru că am lucrat în contra intereselor statu­lui. —Vă închipuiți starea mea sufle­tească, cînd ai conștiința împăcată, cînd n’ai nimic a-țî reproșa. Am pus și eu ca și „Adeverii!“ chestia în legătură cu o intervenție străină, și confiscarea unor curți la Burduj­eni. Dispariția geamandamiîui. —Cabi­netul negru Doream de mult să citesc unele din scrierile lui Tolstoi, care sunt ce e dreptul prohibite în Rusia, dar nu sunt revoluționare și doream să le ci­tesc în rusește, pentru că țin să scriu o carte nu despre mișcarea revoluțio­nară în Rusia, dar despre sectele ru­sești. De alt­fel aceste cărți traduse în limba franceză, se găsesc la librăriile din Capitală. Un amic, mare proprietar și departe de ori-ce gînd revoluționar, îmi aduse cîte­va din scrierele lui Tolstoi, ve­nind din Elveția, La Burdujoni arătă geamandanul cu aceste cărți, și mate în fu mirarea cînd primi răspunsul că se confiscă din ordin superior". Prietinul mă consultă și eu cu drept îi răspunsei că trebue să fie o e­­roare, de oar­­ce la noi, țară liberă și democrată, nu se confiscă cărți și că nu­­ are de­cît să reclame ministrului de interne. Amicul făcu aceasta și mi­nistrul de finanțe, dădu ordin autori­tăților vamale din Burdujen­î de a se elibera geamandanul cu cărți. Prietinul înștiința a se expedia geamandanul la hotel Trai­an din Iași. Primise răspunsul din Burdujenî că dispoziția s’a urmat întocmai. Dar trecură 5 zile și cărțile nu se­­­șiră. Deja amicul voia din nou­ să ceară lămuriri de la toiristorul de finanțe, cînd în seara acelei zile îî se comu­nică de la hotelul Traian că s’a adus un geamandan. Erau cărțile, care au­ trebuit să facă un prea lung traseul de la Burduje­ni la Iași. Bănuiala noastră ,că geamandanul trebue să se fi oprit unde­va, ni se întărește, și prin următorul fapt. Pusei abonat la revista rusească la Libre Parole ce apa­re la Londra. Mă abonase un prieten fără să știți. Abo­namentul curgea de la Noembrie și eu nu primeam nici un număr.. Am întrebat la redacție și mi s’a răs­puns că ziarul mi s’a expediat regu­lat,—dar eu nu l’am primit“. Ploui amănunta Vom continua ancheta noastră. De pe acum putem spune că în privința anchetei d-lui dr. Blasian, sîntem pe urmele unor descoperiri senzaționale și le vom împărtăși curînd cititorilor. Iași, 28 Februarie Dan Războiul ruso-japonez Serviciul Particular Certe între ofițerii ruși Inkau, 29 Februarie.—Mai multe femei de ofițeri ruși raportează ■.cum că la Fort-Arthur ar fi avut loc diferende serioase între ofițerii de marină și ofițerii de uscat.­ Aceștia din urmă acuză pe cei iintui de lașitate și incapacitate. Lipsă de munițiuni Londra, 29 Februarie.—La Port- Arthur munițiunile sunt pe ispră­vite. Noua înfrîngere a rușilor Londra, 29 Februarie.—Din sor­ginte chinezească se afirmă că ja­ponezii ar fi debarcat la Takușan, ar fi bătut acolo trupele rusești și ar fi ocupat Kintiansh­an și­ An­­tung. O escursie la Port-Arthur Tsch­ifn­, 29 Februarie.­ Cores­pondentul ziarului „Daily­ Mail“ a făcut o escursiune de noapte la Port-Arthur și declară că a avut impresia că se află într-un adevărat oraș de morți. Bombardarea de la Port-Arthur Londra, 29 Februarie.—La bom­bardarea de la Port-Arthur au­ fost în total omorîte 38 de per­soane și rănite 100. Mișcările flotei ruse flotele religioase în Rusia Pentru a lămuri orî­ce ,echivoc, do­ream să cunosc mai de aproape cu­prinsul cărților și al ziarului în ches­tiune. Iată ce ne spune în această privință d. dr. Guțu: — „V’am spus că doream să $­er­iți o carte asupra Sectelor în Rusia. U­­nele îmi sunt cunoscute, altele cum e de pildă secta scopiților, sunt grele de pătruns prin faptul că actele lor nu pătrund la lumina zilei. Cea mai importantă însă e secta Dobrowski, Care e anterioară lui Tol­stoi, dar pe care acesta a concreti­zate. Voiam dar să cunosc scrierile lui Tolstoi, și să citesc ziarul Libre Parole, care povestește actele și viața acelor sectari, cari nu-șî ascund felul lor de viață. In scrierile sale Tolstoi propagă creștinismul dezbrăcat însă de toate formele sale exterioare. Adepții lui în Rusia nu sunt niște propagatori revoluționari, dar mai mult victime. El nu se opun cu violență, ci se lasă a îndura cele mai mari su­ferințe pentru a n­u-șî călca princi­piul lor. Cine și-ar fi închipuit vre-o dată că la noi a citi o carte a lui Tolstoi va putea fi tîlnăeită ca o crimă în con­tra statului. Revoluționari ruși în Iași O întrebare credem că se impune, și anume aceea dacă d. dr. Guțu are legături cu revoluționarii ruși. La aceasta d. dr. Guțu ne răspunde: — „Sînt de 17 ani în țară și în a­­cest timp n’am făcut de­cît să’m­î caut de muncă. Numai din ziare am citit că acum de curînd ar fi trecut niște revoluțio­nari ruși prin Iași, dar nimic mai mult. Și nici nu cred în faptul precis că a­­ceștia sînt revoluționari. Dacă o miș­care s’ar produce în Rusia, ea se va produce prin forțele interne. Cei din afară nu pot de­cît doară să încerce a legitima faptele față de opinia pu­blică europeană“. Balul de la ambasada rusească — Dar cui se datoresc cele întîm­­plate ? La aceasta d. dr. Guțu ne spune: „— Nu pot preciza. Dar e o coin­cidență caracteristică. La 22 Februa­rie a avut loc un bal la ambasada ru­sească din Capitală, la care a asistat, se zice, și primul ministru. A doua zi am primit telegrama de destituire“. Hai rän­ca în Rusia Cu multă durere, d. dr. Guțu ne mai spune: — îmi pare lucrul atît de cumplit, în­cît nu găsesc cuvinte să-l caracte­rizez. La Petersburg cînd ești om pacînic, ajunge un bilet de la un profesor uni­­versitar, pentru ca să intri în biblio­teca statului și să citești tot felul de scrieri revoluționare. La noi te lovește, pentru că am în­drăznit să citești o scriere a lui Tol­stoi“. Cu aceasta am terminat interviewul dorit și cu regret părăsesc această familie atît de nedrept lovită. Dar n’am a terminat ancheta pe ziua de azi. Interpelarea d-lui Mille „Adevărul“ a fost azi smuls din mîinile vînzătorilor și știrea despre a­­nunțarea interpelării d-lui Mille a pro­dus impresia cea mai excelentă. Atitudinea demnă și energică a „A­­devĕrului“ a fost obiectul laudei ge­nerale. Declarația d lui Lascar Din izvor sigur afla următoarele : D. Sterea fiind la București, a pri­mit de la însuși d. Lascar știrea des­pre destituirea d-lui dr. Guțu. La protestul d-lui ț Sterea, ministrul s’a grăbit a răspunde că va reintegar pe medicul lovit nedrept. Interview cu d. dr. Roșculeț Am spus într’un articol precedent că s’a căutat a doua zi după destituire, a se arunca bănuiala că destituirea e motivată în urma inspecției făcută la Iași de d. dr. Blasian. Intîmplarea mă pune față in față cu d. dr. Roșculeț, medic primar al ju­dețului și fostul șef al d-lui dr. Guțu. La întrebarea mea, d. dr. Roșculeț îmi spune: — Eu personal nu pot să mă plîng de d. dr. Guțu și am fost mulțumit de serviciile sale“,­Londra, 29 Februarie.— Mare surprindere provoacă faptul că întru întîmpinarea unei forțe mari japoneze compusă din 13 vapoare d­e războiu­ și 10 torpiloare, au plecat numai doi contra-torpilori. Unul din aceștia a fost pierdut. Vapor­­ul aruncat în aer Londra. 29 Februarie.— Se zice ca vaporul Sh­regutev care s'a scu­fundat în lupta navală de la Port- Arthur, ar fi fost aruncat în aer­de către comandantul său, pentru a nu-l lăsa să cadă în m­îinile i­­n­amicilor. Plecarea lui Kuropatkin Petersburg, 29 Februarie.— Ge­neralul Kuropatkin a plecat aseară la teatrul războiului. Situația la Port-Arthur Londra, 29 Februarie. — La Port-Arthur, care a suferit mult din cauza bombardărei, spiritele sunt foarte deprimate. Rugămintea țarului către împă­ratul Wilhelm Paris, 29 Februarie.—Corespon­dentul din Petersburg al ziarului „Figaro“ afirmă că țarul a rugat pe împăratul Germaniei să-i tele­grafieze regulat și imediat părerea sa asupra tuturor știrilor de răz­­boii­ ce sosesc din Extremul­ O­­rient. Serviciul 9. Agresiiieî** O nouă debarcare a japonezilor Colonia, 29 Februarie.­­ Gazeta d­e Colonia este informată din sorginte chineză că japonezii au debarcat l­a Tatung-Kan, unde s-a produs o cioc­nire cu trupele rusești. Acestea au­ fost bătute și japonezii au ocupat Kin- Tien-Șan și Antung. Dacă știrea este adevărată, adaugă gazeta germană, japonezii se găsesc ast­fel aproape îndărătul pozițiunilor rusești. _____ Telegramele Adeverului Pardens are In jurul afacerei Dreyfus Paris, 29 Februarie. — Ziarul „Petit Nișon­“ publică o scrisoare a agentului Wessel prin care a­­cesta afirmă că un ofițer F. din școala Fontainebleau, comitea acte de trădare în 1894, și că­, în locul acestuia, a fost osîndit Dreyfus. Greva de la arsenalul din Spezia Roma, 29 Februarie. — Subiec­tul de conversația a zilei îl for­mează greva parțială a lucrăto­rilor de la arsenalul din­­ Spezia, care a determinat pe d. Giolitti, să ceară regelui să se renunțe la pre­zența d-lui Loubet la Spezia și la lansarea crucișătorului „Regina Elena“. Din cauza aceasta domnește o mare consternare. serviciual „&ge2afieréS Pedepsirea unor atentator! Petersburg, 29 Februarie.— Căpita­nul Gherșau, implicat în atentatul co­mis de studentul Bahnaceff contra ministrului Sipiagh­in, și alți doi com­plici, au fost condamnați la moarte. După rugăciunea lui Gherșun, tri­bunalul a decis să-l recomande ța­rului. Complicii săi au fost executați elî. SEJ­WM, m­are Urmare a ședinței de la 28 Febr. încheie zicînd că singura critică ce o poate adresa proectului d-lui Las­car, e că nu s’a ocupat în­deajuns de remediarea stărei sanitare a comune­lor, și că în loc de inspectori comu­nali să se mărească numărul medici­lor și a farmaciilor la sate. D. Teodor K­osetti zice că proectul d-lui Lascar modificat prezintă o a­­meliorare în starea actuală a comune­lor rural­e. Credo ne nimerită grupările de sate din legea d-lui Lascar. Se întreabă ce atribuții de­ gospo­dărie mai răm­îne comunelor cînd sta­tul le-a luat inițiativa clădirei școale­­lor și a bisericilor. In altă ordine de idei zice că jan­darmeria trebue să aibă o situație cu totul independentă față de comună, încheie zicînd că această lege are marele merit de a fi studiat în mod aprofundat organizarea administrativă. Cît despre efectele legei, nu-șî face iluzii. D. Matei Corbescu, raportorul legei, zice că oratorii precedenți au­ făcut teoria legei, ci-sa va examina numai partea practică. Explică ce înțelege con­stituanta, prin descentralizare. Comuna în stat nu e o insulă. Descentraliza­rea nu exclude controlul. Statul trebue să exercite supr­ave­­gh­erea asupra comunei. Nu centralizarea e cauza proastei stări a comunei rurale, ci lipsa de control și de supraveghere, lipsa de mijloace a comunelor și de pricepere a conducătorilor lor. Susține necesitatea cumulărea de către primar a atribuțiilor administra­tive și a unei părticele din puterea executivă. Răspunde d-lui general Manu, zi­cînd că inspectorii comunali din legea d-lui Lascar, nu sînt admnistratorii de plasă din proectul d-lui Manu. Aceștia din urmă ave­au atribuții de primar, pe cînd actualii inspectori servă nu­mai de controlori ai primarului ce ră­­mîne cu toate atribuțiile. Termină zicînd că comitetul dele­gaților și-a făcut datoria în toată con­­­știința. Ședința se ridică la ora 5. f­i «till [ ii. »»»v» vf »":. Alb Negru 1 " e2—e4 e7—e6 2 d2 X­ D 37—d5 3 O bl—c3 Cg8­ f6 4 N c­—g6 N f8—o7 5 e4—e5 Cf6—d­7 6 N­g5 X e7 Dd8xe7 7 I­ dl—g1 f7—15 8 D g4—h3 a7—a G1­ 9 12—i­4 c7— c”­ 10 C gl—­f3 O b8—c6 11 0-0-0 b7­ b5 12 O £3—b4 ? C d7—f8 13 d4 Xc5 D e7 Xc5 14 N f1—e2 N c8—d7 15 N e2—b5f g7—g6 10 N­ h5—e2 T a8—c8 ! 17 T dl—d2 J5—d4 18 C c3—b1 C c6—b4 19 D b­3—b3 N d7-c6 20 N e2—f3 N c6-e4 21 N £3 Xe4 f5 Xe4 22 T bl—dl e4—e3 24 T d2xd4 2j D­c5Xc2J-25 D­b3Xc2 C­b4Xa2-f­­mat 1) Necesar înaintea mișcărei urmă­toare spre a împiedeca Cc3—b5. 2) Nici Td2—e2 nu e mai bun, căci ar urma acelaș mat în 3 mutări. Dezlegarea probi. No. 49 (Goldemberg) 1 Da6-c8, Nî7-e8-f, Cg7Xe8 și 3 Dc8- c4 (sau eff)+mat. 1........ Rd5-d6; 2 Cg7-f5+etc. Această dezlegare intenționată de a­utor a fost găsită de d-ni: Michel Hir­schenbein, Cîmpina, Joseph Winterstein, Craiova. Are dualul: 1­Ne2-b5, Rd5-e4; 2Nb5-c6+, Re4-e3 (orNf7 d5); 3Da6-e2 (resp. Cg7-f5)-t- mat, găsit de d-nii: Sandu Pădureanu din Predeal și Salomon Rosenfeld. Bucu­rești. Alt dual: 1 Da6-b0 notificat de d-nii Alan Dron T, Jiu și L. W Lorrenton, Brăila, D. S. R. Sunt probleme de acelea în cari, dacă negru se apără slab, e mat în mai puține mutări de­cît cele pro­puse. Asemenea probleme sunt foarte puține și nu trebuesc luate drept mo­del. No. 4 al d­v., are dual l­a 3, 2 pe 7­­ or­d 7( No. 5 are dual prin interverti­­rea mutărilor 1 și 2. No. 6 în curind sub formă de întrebare. Greutățile să nu va descuragieze, căci numai prin muncă asiduă se ajunge la măestrie. Dorința d-v din P. S. va fi împlinită la ocazie. D M. S. Brăila. N’am primit cealaltă scrisoare. Cei 2 cinci ani, în No, viitor. Problemele se vor analiza. Mulțumim pentru studiu. Concluzia ?... D. S. W. S. Brăila. Din cele două probleme, prima e foarte bună, dar mai căutați prin notițile d­v. dacă din eroare nu e a altuia. Cu atît mai mult bănuim această cu cît a doua, cu aceeaș idee, e foarte slabă, și are un dual în a doua mutare. Dr.STERIEN.KiURbU 12. Pelikangasse.—Mo. 10. Viena consultațiun­ cu celebritățile medical și cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena. TEATRU LIRIC Cu începere de Tineri-5 Martie ■ Sim teatru le Varietăți Turneul «Sșoarelor Theresa Cérnái §i Seíía ftü&jf Etoile de la Teatru. E.toile de la Teatru Ambassadeur din Capucines dia Paris lüiris Cu trupa lor compusă numai din artiștii de primul rang Bitefes« se aflä de , vina arc la 5 / a î­s d­é­jte n si a ss ce­rcasyssme­re în orele 10—13 a. m. șa­sie La 3—6 I». m. Duminică 7 Martie, ora 3*­1> p. m. MATl­știŰ Carul cu Bere —Proprietari Frați MIRCEA— Cel mai frumos și bine am­e­­najat local (de berărie Bere specială din fabrica BERC­ADIÎTU putând rivaliza cu bereriile cele mai superioare Străine, bdăncări reci și mezelarii Serviciu și curățenie neîntrecute. Publicație Societatea Creditului Funciar Urban din București Se aduce la cunoștința generală că în ziua de 1 Aprilie st. v. 1904, se va ține la sediul acestei Societăți, li itația publică pentru închirierea în total a imobilului din strada Cîm­pineanu No. 13 Sfîntu Ioniț­ă și Brezoianu, propie­­tatea D-nu­ E. Demetrescu Mirea. Condițiunile închiriere­ se pot vedea da amatori la secția „închirierilor* al acestei Societăți, în fie­care zi de lucru în orele de serviciu. Se aduce la­ cunoștința generală că în ziua de 20 Martie 1904 st. v. ora 2 p. m. se va ține la sediul acestei so­cietăți în București str. Doamnei 15» licitație publică pent.« închirierei în total sau, în parte a imobilului 8 cietă­­ței fost Iancu Anagnosti din Constanța str Mangaliei, 11 Iunie, Justiției, și Luminei. Acest imobil se compune din cinci prăvălii, o brutărie, un aparta­ment de locuit, un puț pentru apă cu instalațiun­iln hii, țînej ochiuri de ma­gazie, un­ grajd și 20 cala­re. închirie­rea totală se face cu clauza respectă­­rii contractelor existente. Ofertele 89 primesc în toate zilele și orele de lu­cru. Direcțiunea. De vînzare Casele Din strada Bateriilor 16 compuse din două corpuri. Unul din 4 camere, antreu mare și bu­cătărie, altul cu parter și etaj fie­care cîte patru camere, grajd, ca­meră de vizitiu, șopron, magazii, curte mare și grădină. Sarcinî: 2200 leî la Credit, ră­mășiță neamortizată, se mai cere 22.000 leî cu înlesnire de plată. A se adresa la Proprietar strada Polonă fifi. 1.16—5 Pii Micație Societatea Credi­tului Funciar Urban din Bucureș­t, publ­că spre cunoștința amatorilor ca în ziua de 10 Martie st. v. 1904 va ține licitație publică la Se­diul Societăței, pentru arendarea fa­bricei de Cărămidă ;• Cerchez din Bu­curești Sosea­ua Dorobanți 91. Doritorii se vor prezenta în sus ci­tata zi între o­rele 2—4 p. m. duirecția sne» ALIMENTAREA IN TUBERCULOSA Pe lingă remediele speciale , întrebu­ințate în tuberculosă, există alte —și nu tocmai pratine — care sunt chemate a pune organismul întreg la adăpost de întinderea boalei. Aceasta sunt tonice­le. Or, se știe cît e de greu să facem pe un tuberculos să mănînce. Așa că trebue să le dăm sub o altă formă, fost fatele și mai ales carnea pe care iei o refusă în starea obicinuită. Prin urmare ISN­ VIAi­ din care fie­ce linguriță represintă principiul activ a 30 grame de carne și 0.50 de lactofosfa­de calce, este ajutătorul cel mai per­fect al alimentațiunei în tuberculoză. He inobiriati'' Aprilie 1904, apartamente și prăvălii în: Bulevardul Elisabeta 39, strada Schitu-Măgureanu 25 bis și 27 bis și strada Berzei 12. A se adresa la îngrijitor strada 11 Februarie No. 18 sau­ în strada Smîrdan 15 la Societatea „Patria". De vînzare In ziua de 9 Martie a. c. vinde, se pentru eșire din in­diviziune la Tri­bunalul Ilfov, secția de notariat,mo­șia Ttutara Banului, în întin­dere aproximativ 600 pogoane, 2 ore departe de București. Doritorii pot consulta la arhiva Tribunalu­lui de notariat, Dosarul No. 2380 din 902. 139—6 telegramele „^IdevSrat” Regina Margareta la Papa Bep.O Coa*c§pe aB<te sita de liei emigie Continental JCotel Praterstrasse f­iul Rang Preturi moderate, ascensotiu DIMITRIE IONESCU LEGATOR AL 'Ű'AdjTmviil'm Wn T nrciBBMp­ si?c Pentru comenzi a se adresa vnfítr­o vane roșuri: ^2—8 “ 1­1 [UNK]:>! r ► 1 i­irel»

Next