Adevěrul, mai 1904 (Anul 17, nr. 5295-5324)

1904-05-01 / nr. 5295

Sîmbătă 1 Mai 1904 Pentru statuia lui Cuza-Vodă Subscripția „Adeverului“ — iișiele precedente 2S91 lei, SO l>ani. II. Ion Stăncules­cu, secretarul societăței veteranilor, Loco. Lei 11 bani 30. Total 2105 lei, 60 bani. Azi 30 Aprilie Fotoplasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului). Cu începere de Marți 6 Aprilie pînă Marți 13 Aprilie, s’a expus pentru prima oară în Bucu­rești Franța cu orașele Havre, Toulon, Biaritz și Dunquerque. Cosmoplasticul „ Remin la l’ilareasca“, Calea Victoriei (vis-a-vis de Frederic) s’a expus în sala I vederile marelui oraș și port Hamburg și serbarea inaugu­­rarei, canalului din Kiel, iar în sala II-a frumoasele vederi din Belgia, grandioasa primire a mitropolitului Ghenadie în Macedonia . Corespondență specială Sosirea mitropolitului Ghenadie la Estoria Neașteptata sosire a fostului mitro­polit primat al Ungaro-Valachiei I. P. S. S. Ghenadie Petrescu a fost un ade­vărat eveniment prin entuziasmul spon­tanei­ care a reînviat în sufletul a­­moritic al poporului român din Mace­donia. Sosirea mitropolitului deși anunțata telegrafie din Salonic, abia cu o zi în­ainte, totuși obiectul de spontanee ma­­nifestație al careia a fost din partea populațiunei românești a întrecut toate așteptările. Primirea la gară Peronul gărei era literalmente înțe­sat de numerosul public, și mulți grecomani, care ținuseră sa sărute mina pentru prima dată unui prelat român. Printre numerosul public se remar­cau profesorii școalelor primare și se­­cundare romînești, cu fruntașii romîni din Bitolia, cari veniseră in corpore. Este interesant să se știe că au venit spre întimpinarea mitropolitului român consulul și vice consulul m3, consu­lul francez, consulul austriac d. Crai cu secretarul. Trebue să adaug ar­să că a făcut o foarte rea impresie faptul că consulul român n’a eșit spre întâmpinare și mă opresc de a vă re­lata cauzele cari se atribuesc acestei lipse de atenție, ele fiind de ordin politic. Valiul din Bitolia fiind încunoștiințat din Salonic despre sosirea prelatului român, trimesese la gară mai mulți comisari de poliție, însărcinați ca să păzească ordinea. Afluența publicului După ce se făcură presentările de ocazie mitropolitul Ghenadie se urcă în trăsură, urmat de vre-o 15 tră­suri în care luaseră loc profesorii și fruntașii romîni și se îndreptară prin strada principală către casa doctorului P. Pucerea, unde fusese amenajat un apartament. Strada principală, care străbate Bitolia de la gară pînă în mijlocul orașului, din ambele părți era înțesată de publicul nedumerit de a­­ceastă neașteptată vizită. Nici n’a apucat să se odihnească și din toate părțile au­ început sa so­sească publicul ca să sărute mina pre­latului, după obiceiul localului. O scenă mișcătoare Cu această ocazie s’a petrecut o scenă care a mișcat pînă la lacămi întreaga asistență . Un bătrîn septuagenar d. Covi Di­­moaia, înfocat naționalist sărutîndu-i mina, a vrut să-i spue cîte­va cuvin­te de bun sosit. Dar de bucurie că a sărutat mina unui prelat român înainte de a închide ochii s’a emoționat așa de mult în­cit îl podidiră lacrimile și începu să plîngă ca un copil. Mitropolitul Ghenadie mișcat a în­ceput și el să plîngă. Această scenă a impresionat foarte mult întreaga asistență.­­ Mitropolitul Ghenadie spuse cîte­­va cuvinte bine simțite și pline de un cal d­e patriotizm, după care pu­blicul se retrase. Vizitele A doua zi de dimineață mitropolitu Ghenadie a făcut o vizită arhiereului grec din localitate unde a fost primit în mod foarte afectuos. După aceea mitropolitul grec înapoie vizita prela­tului român și îl pofti să viziteze in­­stituțiunile culturale grecești. Atît la gimnaziu cit și la școala nor­mală și primară de fete i s’a făcut o primire foarte călduroasă. Profesorii cu elevi i eșiseră în curte sprin întimpinarea lui. După aceea vizită spitalul comunității grecește. In trăsură, mitropolitul Ghenadie era așezat la dreapta, îmbrăcat frumos și cu decorațiile pe piept pe cînd la stingă luase loc arhiereul grec, care, în fața prelatului român cu înfățișarea lui imposantă nici nu era băgat în seamă. După vizitarea spitalului, mitropoli­tul Ghenadie profită de ocazie și cam surîzînd se adresează arhiereului grec cu cuvintele următoare : „Te-am prins acuma, trebue să vii și d-ta să vizitezi școalele noastre“. ÎNp­avind în­cotro arhiereul grec s’a supus și ast­fel pentru prima oară a vizitat școalele noastre. Nemulțumirea grecomanilor de grecomanî însă l-a revoltat foarte mult grandioasa primire ce s’a făcut prelatului român și deosebita atențiune care i-a arătat arhiereul grec dar mai ales faptul că a vizitat școalele româ­nești, pe cînd el nu perde ocazia ca să recomande grecomanilor să nu aibe relațiuni cu romînii și să nu vorbească limba romînească, i-a scos din fire cu desăvîrșire. Arhiereul grec amenințat Ceva mai mult, se svonise chiar că a doua zi de Sf. Gheorghe, mitropo­litul Ghenadie va oficia în biserica grecească în romînește, de aceea au început să curgă scrisori anonime prin care arhiereul grec era amenințat că se vor întîmpla crime dacă va permite acest lucru. Consulului rus și austriac imediat au telegrafiat lucrul, superiorilor lor. Pe de altă parte valiul imediat chemă pe consulul român Pădeanu cu care avu o convorbire. Ce s’a discutat nu se știe , dar imediat acesta întîlni pe mitropolitul Ghenadie pe care-l con­­silie de a părăsi Bitolia. Ghenadie însă a răspuns că nu îi e frică și că își va continua călătoria. Banchetul de la arhiereul grec Cu toate amenințările grecomanilor, Joi seara arhiereul arec pofti pe pre-Bitolia, 24 Aprilie, 1904 satul roman ia masă. Pentru a evita însă să se vorbească contra grecizmu­­lui, grecomanii au trimes să asiste la masă pe unul din ai lor, anume Zaho, grec de origină. A doua zi mitropolitul Ghenadie cînd a aflat scopul prezenței grecului, s-a supărat foarte mult și spunea că dacă știa de mai nainte ar fi rugat pe arhiereu să-l dea afară. Vizitarea comunelor In ziua de Sf. Gheorghe după prînz, mitropolitul Ghenadie acompaniat de mai mulți romîni și a dus să viziteze comunele romînești J Tîrnova și Maga­­rova la o depărtare de 2 ceasuri de Bitolia.' înainte de a porni însă în comune a ținut să facă o vizită Vadului de unde s’a îndreptat spre Tirnova. Cu puțin înnaintea prelatului pro­fesorul de muzică d. Niculescu ducîn­­du-se la Tirnova, comunică popul­ațiu­­nei de acolo sosirea prelatului român. Întreaga populațiune din cele două comune e și la marginea comunei la localitatea Goriță. Clopotele de la cele două biserici cu bubuiturile dădeau impresia unei zile de sărbătoare. Din Tirnova mitroplitul Ghenadie se sui la a doua comună Magarova, unde i se făcu aceeași primire entu­ziastă. Nici nu intrase bine în comună și iată că sosesc doi „suvariî“ (gean­­darmî călări) și un sublocotenent cu 10 nizami trimeși de Valiu pentru paza înaltului oaspe. Vestea sosirei mitropolitului Ghe­nadie fiind răspîndită prin comunele învecinate iată că sosește un înfocat român din Moloviște d. Vangheli Ciamba ca să’l invite să viziteze și comuna lor. In entuziasmul său românul nostru a comandat hangiului ca să dea de mîncare geandarmilor cari însoțeau prelatul romín. Un incident Cîți­va grecomanî indignați de ma­nifestația de simpatie al cărei obiect fusese mitropolitul Ghenadie și văzînd că este invitat și la Moloviște a început sa insulte pe d. Ciamba pentru ca să-l silească să plece fără prelatul roman. Sub-locotenentul observînd că dia­logul dintre grecomanî și Ciamba ia proporții mari, ordonă celor doi agre­sori și la toți cască gură să se re­tragă. Și cum nu voiau să asculte de somațiune a dat ordin nizamilor să tragă în ei. Acest lucru sperie pe toți cască-gură și împreună cu cei doi a­­gresori se împrăștiară pe Ui casele lor, ast­fel incidentul nu avut urmări rele. Mitropolitul la Moloviște Azi, a treia zi de la sosirea sa aici mitropolitul Ghenadie a acceptat invi­­tațiunea Moloviștenilor și s’a dus să le viziteze comuna. Pînă la satul Bocotina a fost înso­țit de numeroși fruntași romîni din Bitolia, Tirnova și Magarova. La Bocotina institutorul român d. N. Buia a ținut un discurs, la care a răspuns mitropolitul Ghenadie." De acolo, călare s’a dus pînă la Carani unde era așteptat de vre-o 50 de fruntași romîni din Moloviște eșiți spre întimpinarea lui, toți călare, ofe­­rindu-î frumoase buchete de flori. La Moloviște înaltul prelat a fost primit cu un entuziasm de nedescris. Nici pelerinajul de la Căldărușani, n’a fost mai impunător ca manifestația Mo­loviștenilor.­­ întreaga populațiune eșise la mar­ginea comunei spre întimpinarea lui. In sat nu rămăsese de­cit cîte-va fe­mei bătrîne care aruncau de pe fereștrî flori de calea strandu, „lilicea Christo­­suî“ cum i se zice la noi. Fie­care a­­lerga să-I sărute mina, unii chiar în­­genunchiați înaintea lui. Prelatul român adunc emoționat de această manifestație de simpatie, n’a putut să-și stăpînească emoțiunea, și ochii i se umplură de lacrămi. întreruperea silită a călătoriei De la Moloviște era vorba să mear­gă la Gopeșî, iar de acolo la Crușova și Perlepe, de unde la întoarcere avea de gînd să mai stea o zi la Bitolia. La Bitolia însă aflîndu-se despre primirea triumfală ce­ i s’a făcut pre­latului roman din partea populațiunei, fruntașii grecomanî interveniți pe lin­gă arhiereul grec care invită pe pre­latul român să-și întrerupă călătoria, de­oare­ce ar fi călcat canoanele vizi­­tînd o diocesă străină „fără permisiune prealabilă“. Mitropolitul Ghenadie supărat foc s’a întors la Bitolia, arătînd arhiereu­lui grec că nu s’a dus din propria lui inițiativă ci fiind chemat de populați­­unea romînească. Azi au sosit telegrame din partea romînilor din Crușova, Perlepe, Nijo­­pole, Krupiște, etc., prin care este in­vitat să meargă în numitele localități de­oare­ce populațiunea dorește săi vază negreșit. In momentul acesta sosește și va­liul ca să-i înapoeze vizita. Valiul este în curent cu procedarea arhiereului grec și de la răspunsul Valiului de­pinde hotărîrea ce va trebui sa ia mitropolitul Ghenadie. De­oare­ce după jumătate de oră, poșta pleacă, sunt silit să-mi întrerup corespondența aci. Mîine vă voii co­munica din nou toate fazele călătoriei fostului primar al Romîniei, care, fără îndoială, marchează o etapă în dezvol­tarea culturală și în lupta pentru e­­manciparea națională a poporului ro­mân din dreapta Dunărei. Orațiu OTGEMIATIim D­nnu Brătianu, ministrul de externe, Al. Beldiman, ministrul țârei la Berlin și Al. Lahovary, ministrul țârei la Constantinopol, au­ salutat aseară pe suverani în­­ portul Giurgiu­. Ministrul de externe și cei doi miniștri plenipotențiari au dat re­gelui relațiuni asupra chestiei bi­­sericelor din Macedonia, asupra tratativelor ce se urmează pentru încherea convenției comerciale din­tre Germania și Romînia. D­in cercurile bine informate se asigură că d. Al. Lahovary, minis­trul țarei la Constantinopol ar fi cheltuit 200.000 lei pentru a de­termina pe cei de la patriarh­at să recunoască romînilor dreptul de a asculta letargia in limba lor în bisericile din Macedonia. Acea sumă ar fi fost luată din fondul de 600.000 lei, deschis pe seama minister­ului instrucțiunei pu­blice pentru școalele române din Macedonia. O Mîine 1 Maiit, ora 10 jum. a. m. se va face la Deparațî, jud. Teleorman, a­­șezarea pietrei funerare pe mormîntul poetului Alexandru Depărățeanu. Toți cei ce vor să asiste la această solemnitate pot pleca cu trenul de astă­­seară și din gările Rușia-de-Vede și Bă­lăci își vor putea continua drumul cu trăsura pînă la Deparațî. D. Const. Dissescu, fost ministru de justiție și deputat al Col. I de Teleor­man, care a luat inițiativa și a supor­tat cheltuelile necesare, a plecat azi di­mineață la Deparațî, spre a face pre­parativele acestei solemnități, la care va participa un mare număr de invitați.­­ In orașul Tîrgul Neamț s’a înființat o bibliotecă publică cu numele de „Ioan Creangă“. Această bibliotecă a cerut tuturor instituțiilor publice și culturale din Capitală a-i trimete pu­blicațiile lor. Scopul ei e de a pune la dispoziția ori­cui, cărțile necesare înavuțirea cu­noștințelor, și de a strînge fondurile necesare ridicărei unei statui—din sub­scripție publică— neuitatului scriitor I. Creangă.­­ Prefectura județului Tulcea a des­tinat un fond de 3000 lei pentru a fi dat ca ajutoare fiilor de săteni din a­­cest județ, cari urmează cursurile școalei elementare de meserii din Ba­­badag. Dintr’o statistică întocmită de pri­măria Capitalei, rezultă că în luna Ia­nuarie au­ fost în Capitală 730 nașteri și 664 decese. Prefectura de Ilfov a numit o co­­misiune compusă din d-niî d-r. Rîm­­niceanu și Oncescu,farmacist Nireseher și Scarlat I. Demetrescu, secretarul consiliului județean de Ilfov, care să inspecteze și să facă catagrafia far­maciei­ centrale a județului pe anul 1903—904. Comisia și-a și terminat lucrările și din raportul înaintat prefecturei re­­ese că rezultatele date de acea farmacie înființată acum un an, sunt din cele mai satisfăcătoare,căci de unde înainte jude­țul cheltuia o sumă de peste 70.000 lei anual pentru furnizarea medicamen­telor necesare spitalelor județene, co­munale și medicilor județului, după înființarea farmaciei nu s’au­ cheltuit de­ci­ 43.000 lei, adăogindu-se la a­­ceste cheltueli și plata chiriei localu­lui, personalului, etc. la Direcția generală sanitară a trimes tuturor prefecților un plan tip de băi populare a căror instalație nu ar ne­cesita de­cit minima sumă de 800 lei. Aceste băi, cari dispun de un nu­măr de ș­ase cabine, nu ar consuma de­cât o cantitate foarte mică de com­bustibil, ceea­ ce ar permite ca prețul unei băi să nu fie mai mare de 4—5 centime. Direcția generală roagă deci pe pre­fecți să caute a înființa în cet mai multe comune din județul lor băi po­pulare după planul înaintat. ^ .O D. Timuș, inspector veterinar, a fost trimis în combaterea febrei aftoase din județul Iași, d­ nn­ inspectori veterinari Drăghicescu și Mihăilescu în același scop în județul Vasluiu, iar d. inspec­tor Starcovici în combaterea febrei aftoase din județul Dorohoiu. Ministerul de interne a trimis o te­legramă tuturor prefecților aducîndu-le la cunoștință că secretarii primăriilor comunelor urbane nereședințe de județ vor fi în același timp și secretarii in­spectoratelor comunale ce vor avea reședința în acele comune. D­in comuna Adunații-Putești din ju­dețul Vlașca se va construi in curînd un local de școală primară care va costa 5560 lei, în comuna Stoenești un alt local de școală care va costa 5110 lei iar în com­. Mihăilești din a­­celaș județ, un nou­ local de școală care va costa 9288 lei. O . Direcția generală a închisorilor a h­otărît ca pe lingă închisoarea de minori Mislea să se construiască o nouă aripă de clădire. Noua lucrare va costa 20.000 lei. In cursul lunei Ianuarie au­ murit în Capitală numai de tuberculoză 112 persoane. a avut- o Livingstone în viața lui ca Stanley să fie înmormîntat în catedrala Westminster va rămîne ast­fel neîmplinită, de­oare­ce de­functul nu a avut merite atît de mari în­cît să­ î atragă suprema o­­noare de a fi înmormîntat în a­­ceastă catedrală. In schimb se va oficia Marți în catedrala Westminster un Requiem în memoria lui Stanley. La acest­­ serviciu divin vor fi reprezentați regele Eduard și regele Leopold al Belgiei. Groaznică explozie într’o mină New York, 29 Aprilie.—In mina de cărbuni Lerm­a, din statul Illi­nois, au explodat era 50 de bu­toaie cu pulbere. In mină se aflau 325 de oa­meni. Pînă acum au fost scoși de sub dărîmături 11 morți și 80 răniți. Se crede că toți cei 325 de mi­neri se află îngropați sub dărî­mături. Ghestia repatrierea macedone­nilor Sofia, 21f Aprilie.—Pare sigur că chestiunea repatrierea refugiaților macedo-bulgari va pricinui încă mare bătae de cap guvernului, înșiși refugiații nu se arată dis­puși să se reîntoarcă în patrie, de­oare­ce nu sunt siguri de soarta ce-i așteaptă și le lipsesc ori­ce garanții de siguranță. Conflictul Anglo-Tibetan Londra, 29 Aprilie.—La Gyant­­se, tib­etanii au tras cu tunurile timp de cîte­va ore­ asupra trupe­lor engleze. întrevedere între regele Petru și prințul Ferdinand Belgrad, 29 Aprilie.­­ Regele Petru pleacă Sîmbătă la Vranja. In aceeași zi prințul Ferdinand va pleca la Viena. Deși nu s-a proiectat nimic de mai înainte totuși la întrevederea dintre cei doi suverani vor asista președintele consiliului de miniștri Gruiev, și ministrul de externe Pașk­î, din partea Serbiei, iar din partea Bulgariei d. Petkov. Grav accident de balon Paris, 29 Aprilie.­ In urma u­­nei furtuni balonul d-lui Bacon a căzut în strada Edward, în fața casei cu No. 17. Unul din aeronauții aflători în nacelă căzînd sub învelișul balo­nului, publicul, pentru a-l libera, a tăiat învelișul cu bricegele. De­odată însă o formidabilă ex­plozie avu loc, și casa di­n­ apro­piere fu cuprinsă de flăcări. Incendiul fu stins imediat, to­tuși proprietarul casei, cinci loca­tari și opt trecători au căpătat ar­suri grave. Cauza exploziei pare a fi o ți­gară aprinsă pe care un trecător o fuma,­­în momentul cînd, tăin­­du-se învelișul balonului, gazul hidrogen începea să iasă afară. diferite sorginți anunță că o divizie japoneză înaintează de la Foeng­­wangt­eeng pe drumul spre Paih­­­eng. Ultima telegramă a lui Alexejew Berlin, 29 Aprilie.­­ Corespon­dentul din Petersburg al ziarului „Berliner Tagblatt“ află din sursa cea mai autorizată, că ultima tele­gramă a amiralului Alexejew cu privire la restabilirea comunicației cu Port-Arthur nu a fost publicată în mod complect. Fraza din urmă a fost lăsată afară. Din această frază reese anume că japonezii după cum s’a anun­țat, s’au retras la 20 de k­ilome­­tri spre sud de Uiborno, unde se f­ace concentrarea trupelor debar­cate și se descarcă de pe vapoare tunurile de asediu. Restabilirea liniei ferate e nefo­lositoare și pentru o scurtă durată. Nouă linie transsiberiană Lemberg, 29 Aprilie.­­ Ziarul „Kurier EWarschawski“ află din Petersburg că administrația finan­ciară a hotărît construirea unei a doua linii mai perfecționată la drumul de fer transsiberian. Construirea acestei nouă linii va dura opt­spre­zece luni. O promisiune a împărătesei Japoniei Londra, 29 Aprilie. — împără­teasa Japoniei a dat un ordin de zi către trupele de uscat și de marină în care făgăduește fie­cărui soldat care ar perde în räzboiü vre­ un braț sau picior să le dăru­iască membre artificiale. O comunicare a consiliului de războiu rus Petersburg, 29 Aprilie.— Consi­liul superior de războiu a comu­nicat generalului Kuropatkin că pînă la a doua jumătate a lunei Iunie să nu conteze pe ajutoare. Petersburg, 29 Aprilie. — Zilele astea țarul pleacă la Charkov pentru a lua rămas bun de la corpul al X-lea de armată care pleacă la teatrul războiului. Mobilizarea a început în alte două­zeci de circumscripții. — Marele duce Boris rămîne de­o­cam­dată la Mukden. — Prin cercurile militare dom­nește o mare deprimare. Rușii respinși la Andou Tokio. 29 Aprilie.—Rușii au a­­tacat pe japonezi în noaptea de 10 spre 11. Au fost însă învinși de japonezi, cari i-a îi pus pe fugă. Japonezii au avut 4 morți și 6 răniți, iar rușii 50 de morți și răniți. Retragerea rușilor de la Liaoyang Londra, 29 Aprilie.—Se anunță din Ci fu că, în urma r­epedei îna­intări a celor două armate japoneze rușii părăsesc poziția Liaoyang și se retrag spre Mukden unde sunt hotărți să opu­nă o rezistență seri­oasă. O Mobilizările în Rusia TELEGRAME SERVICIUL PARTICULAR Prinț german în Africa Berlin, 29 Aprilie. — Se crede că prințul Joachim Albrecht de Prusia, va pleca zilele acestea pe teatrul de război și în Africa de sud­­vest, spre a conduce operațiunile contra cererilor. Londra, 29 Aprilie.—O depeșe din Montevideo (Uruguay) anunță că o răscoală mare s-a produs acolo. Răzvrătiții se află aproape de Montevideo, unde vor să pătrundă­ înmormîntarea lui Stanley Londra.29 Aprilie.—Henry Stan­ley, marele explorator al Africei, care a murit zilele trecute, va fi înmormîntat pe domeniul său Pic­­bright. Dorința cea­ mai adîncă pe care Răscoala din Uruguay Războinl ruso-japonez SERVICIUL PARTICULAR Mici încăerărî Viena, 29 Aprilie. — Din cauza sărbătorii catolice de azi, înălțarea Domnului, au sosit știri puținejde pe teatrul războiului. Depeșe sosite din Londra a­­nunță că în toate părțile au avut loc pe cîmpul de război și mici ciocniri și încăerărî neînsemnate. Singura știre mai importantă este că mîine se așteaptă un marș al japonezilor spre Niuswang, lo­calitate de care s’au apropiat foarte mult. Bubuiturile de la Port-Athur Londra, 29 Aprilie. — Bubuitu­rile despre cari v’am telegrafiat că se aud la Port-Arthur provin din încercările făcute de ruși de a a­­runca în aer vasele cu care japone­zii au astupat intrarea în­ rada por­tului spre a o elibera. Restabilirea liniei Port-Arthur- Mukden Londra, 29 Aprilie.—Restabili­rea liniei ferate Port-Arth­ur-Muk­­den e foarte problematică, de­oare­ce japonezii sunt concentrați 20 de mile la sud de calea fe­rată. Succesul împrumutului japonez Londra, 29 Aprilie.—împrumu­tul japonez pentru care au început erî subscrierile are șansa de a fi acoperit de o sută de ori. Restabilirea liniei Port-Arthur- Mukden Petersburg, 29 Aprilie.—Resta­bilirea liniei Port-Arthur-Mukden era numai trecătoare. Răniți ruși atacînd pe japonezi Londra, 29 Aprilie.—Zilele din urmă, niște trupe ruse ce se aflau într-un tren care părăsea Port-Art­­hurul, au tras asupra unui detașa­ment japonez. Acesta a răspuns imediat focului rus. Trenul se opri și arboră drape­lul crucea­ roșie, japonezii au înce­tat atunci focul, dar în momenta cînd vroiau să se convingă dacă trenul rușilor era într’adevăr un tren de răniți, acesta porni cu cea mai mare viteză și dispăru. Starea marelui duce Giail Petersburg, 29 Aprilie.— O co­municare oficială asupra stărei ma­relui duce Ciril stabilește că în­treg sistemul nervos și inima pre­zintă o serie de manifestări cari vor putea fi înlăturate cu mare greu și numai după un timp în­delungat.­ Acestea cer o atenție și un tra­tament foarte serios: înaintarea japonezilor spre Paik­eng Petersburg* 29 Aprilie.—Știri din Adevoru; ■MN­ ISTE­­­MAN­T începe în Meverul «le dimineață publicarea senzaționalului roman FECIOARA A­­DULáTJERt A fecioara Adulteră fecioara pultera fecioara Adulteră fecioara pultera fecioara jeîeră este istoricul unei serii de peripeții dra­matice și tragice, petrecute în zilele noastre; este un roman care la fie­ce pagină e­­moționează și farmecă pe cititor făcîn­­du-l să se pasioneze în jurul unei e­­nigme chinuitoare ; este aventura unei tinere fete împinse fără voie în brațele desfrîului, pe care o fatalitate crudă încearcă s-o ducă la perie; este o scriere ce abundă de crime o­­dioase, ca și de aventuri galante, toate înscenate de o bandă neagră care lu­crează la întuneric. este cel mai de senzație roman crimi­nal, de moravuri polițiste moderne, a cărui acțiune se desfășoară la Paris, la Londra și în America, prin saloane ca și prin mansarde, pretutindeni unde mîna ascunsă a bandei negre știe să­ tia facă simțită. Citiți dar în Adeverul de dimineață cu începere de MAINE 1 MAIU a fost SSB in toată d­­m Crima din Piața­ Ohioa Cititorii cunosc oare­cari amănunte asupra acestei crime petrecute în îm­prejurări atît de misterioase. Sintem­, acum în măsură de a da nouă amănunte, totuși nimic nu se poate susține cu precisiune, de­oare­ce instrucția nu și-a terminat pînă acum investigațiile sale. Se știe că nenorocita victimă Ion Matei, împreună cu tovarășii săi, a luat dearîndul cârciumile din Piața Gh­ica, și în cele din urmă s’a oprit la Mihalache Negulescu. Aici a băut cu prietenii săi mai mult timp și cînd au plecat erau toți beți. Cercetările sînt ast­fel făcute ca să se poată afla pe toți cari în noaptea de 20 Aprilie au fost cu Ion Matei. Deși un mister nepătruns continuă să planeze asupra acestei crime, care începe din ce în ce să pasioneze pu­blicul, totuși pare că instrucția ar fi pe urmele autorului ei. D. judecător de instrucție Negrea a reluat în cercetare instruirea ace­stei afaceri care a fost întreruptă la ora 4. D-sa a ascultat pe cîrciumari, la care a băut victima în preziua crimei. Dînșiî declară că au plecat cu toții acasă, iar pe Ion Matei l’au lăsat. Acesta s’a dus spre Tabaci pe che­iul Dîmboviței­. Din toată instrucția un punct este bine elucidat: împrejurările în care s-a comis crima. Ea a avut loc în noaptea de Marți 20 Aprilie pe distanța Dîmboviței cu­prinsă între Piața Ghica și Tăbăcarî. Actualmente sunt deținuți la o­ poliție o mulțime de măcelari, cari sînt pe rînd interogați asupra cunoștințelor ce le-ar putea avea în această misteri­oasă afacere. Dintre toți, asupra unuia apasă mai mult presupunerea că el ar fi autorul crimei. Dânsul se numește Ghiță Roșu, e în etate de 40—45 ani, de profe­siune măcelar. Ceea­ ce întărește presupunerea ce­lor însărcinați cu instruirea acestei a­­faceri, că s’ar afla în fața adevăratu­lui vinovat,—e faptul că pe cînd din sus, Ghiță Boșu, e un om lipsit de mijloace,—la percheziția ce i s’a făcut s’a găsit asupra sa suma de 250 lei, a cărei proveniență nu o poate justi­fica în chip serios. La ora 2 noaptea instrucția continua cu mare sîrguința. La prefectura poliției, în cabinetul șefului siguranței, erau de față d-nil . Saita, prefectul poliției, Negrea jude instructor, procuror Obedeanu, inspec­tor Ionescu etc. ________ V. D. Incendiul dis Galați Declararea­ focului Un groaznic incendiu a izbucnit în dimineața de Joi, în strada Brașove­niei din Galați, în următoarele împre­jurări. D. S. H. Glukman cumpărând un bidon de benzină observă că bidonul e stricat. In dimineața de Joi, pe la orele 7, el se puse să lipească bido­nul în care se afla benzină. Cum­ a­­propie insă flacăra de la calomel la bidon, acesta explodă și flăcările în­conjurară pe d. Glukman. In momentul exploziei d. Glukman aruncă bidonul asupra gazometrului, care la rîndul lui se sparse și gazul aerian explodă luînd foc. Un om arzînd Flăcările cuprinseră hainele neno­rocitului Glukman. Pradă groaznice­lor arsuri el­e și în stradă scoțînd ți­pete înfiorătoare. La acea oră erau însă puțini trecă­tori pe str. Brașoveniei și nenorocita victimă, alergă pe stradă, încins, de SU3 pînă jos, de flăcări. Curagiul unei femei O vecină, d-na Bravormann, auzind țipetele victimei și zărind coloana de flăcări care alerga în mijlocul străzei sări imediat în ajutorul ei Cu un curaj deosebit ea începu a­ î smulge hainele. Flăcările îi ardeau mîinile și ea continua a-l dezbrăca pe nenoro­citul ei vecin, care în acest timp căzu jos prada celor mari chinuri.­Cu ajutorul altor trecători hainele fură rupte de pe trupul arzînd al lui Glukman și după ce fu învălit într’o plapumă fu pus într’o trăsură și dus de către d. L. Metaxa, comandantul gardiștilor, la spitalul Elisabeta. Arderea clădirei In timp ce mulțimea era ocupată cu victima focului, nimeni nu obser­vase că in interiorul magaziei focul se comunicase tuturor obiectelor. Focul se întinsese cu mare furie și cînd se observă­­ aceasta, nimeni nu mai putea pătrunde. Ajutoarele Dindu-se alarma sosiră imediat pompierii. Tot odată sosiră de la co­manda gardiștilor un număr de 150 sergenți în frunte cu d. L. Malaxa, comandantul lor. Imediat se începură operațiunile de localizare, dar flăcările creșteau din ce în ce mai mari amenințînd­­ clădi­rile vecine. Salvarea copiilor In etajul de sus al casei, locuia fa­milia Glukman, care acum cînd flăcă­rile cuprinseseră magazia nu mai aveau pe unde eși, de­oare­ce clădirea nu avea de­cît o singură intrare prin magazie. Imediat un număr de gardiști și pompieri străbătură magazia,­­în mij­locul flăcărilor și străbătînd la scară se urcară în etajul de sus. Aci apu­­cînd pe copii îi scoaseră in stradă, trecînd prin mijlocul flăcărilor. Cu chipul acesta ei au fost salvați de la o moarte sigură. Gardiștii și pompierii cari au rămas în catul de sus. începură a salva lu­crurile din casă pe cari le aruncară de pe balcon în mijlocul străzii. întinderea focului Focul se comunicase în timpul a­­cesta de ambele părți. Locatarii înce­pură salvarea obiectelor, dar n’au­ pu­tut fi scoase de­cît puține lucruri, din cauza furiei focului. In timpul acesta sosiră la fața lo­cului toate autoritățile : d-ni. I. C. Atanasiu, prefect de județ, Al. Guși, prefect de poliție, Ignat, ajutor de primar, D. G. Nițescu, directorul pre­fecturei de județ, procuror Brătescu, Dragomir, directorul prefecturei de poliție,­­St. Ionescu, căpit, comand, jandarmilor. Cu multă greutate focul a fost lo­calizat abia pe la orele 12. Moartea lui Glukman Transportat la spital, nefericita vic­timă a incendiului fu examinată de medici, cari văzînd starea gravă în care se află, nu mai dădură nici o speranță de scăpare. Nenorocitul Gluk­man prezintă arsuri grave pe toată întinderea trupului și era pradă unor chinuri îngrozitoare. Aflînd că nu mai avea de­cît puține ore de trăit, familia îl transportă în strada Tecucil, unde, la orele 4 înce­tă din viață. Pe urma lui rămîne o soție cu 7 copii, lipsiți de orî-ce mijloace. Glukman era un om bine văzut în oraș și se bucura de numeroase sim­patii. Casa care a ars, proprie a lui Glukman, fusese asigurată, iar în tim­pul din urmă afacerile mergînd prost, el nu a putut achita ratele pentru asi­gurare. Pagubele Afară de magazia lui Glukman și locuința sa din etajul de sus au su­ferit pierdere armurierii Hartei și Ră­­dulescu. Pagubele suferite de Gluk­man se evaluiază la suma de 40.000 lei. Au mai suferit apoi perderi d-ni: S. Grimblat, care era asigurat la„Da­­cia“ pentru 10.000 lei d. Eșsnoveanu (asigurat) ale cărui pierderi se evalu­­iază la 6000 lei, și D. Drăgulescu care are pagube de vre-o 300 lei. Apoi a ars casa d-lui Franga, în care locuia giuvaergiul I. Koenig, ale cărui pagube se urcă la 500. A fost distrusă o parte din casa d-lui I. Tonenbaum, care era asigurată pentru 50.000 lei, la „Naționala“. Pa­gubele sunt de 3000 lei. De asemenea a ars o parte din casa d-lui Segal, asigurată la „Dacia“. Pa­guba e de 1500 lei. Locatarii acestei case d-nn­ I. Șeinberg și Grußer au păgubit : primul (asigurat pentru 20.000 lei la „Dacia“) 3.000, și al do­ilea (asigurat pentru 40.000 lei la„Na­­ționala“) 5000 lei. Senzația în orag în oraș nenorocirea aceasta a im­presionat profund. Mai ales moartea groaznică a nefericitului Glukman a îndurerat mult pe gălățeni, în mijlo­cul cărora el se bucura de reputația unui om harnic și cinstit. Suî. Alergările din București Ziua IV : Duminică, 2 Maiü, oreia 3 după a. Programul. La 3 ore premiul Canotier, 2500 lei, 800 lei, 3500 metri.;A. Marghilo­man, Esqh­if. (4000 lei), 4 a. 66 kg.; A.­ Zănescu, Lavendel, (1500 lei), 5 a., 63 kg.; Gr. Crăiniceanu, Cascara, (1000 lei),­ 5 a., 63 kg.; G. Negropontes, Plumage, (20­0 lei), 6 a., 64 kg.; A. Marghiloman, Frigella, (2000 lei), 4 a., 58 jum. kg.; A. G. Florescu, Aube, (1000 lei), 4 a., 55 jum. kg.. La 3 jum. ore premiul Weller Han­dicap, 1500 lei, 100 lei, 1000 metri. ; G. Bădescu, Madone, (2000 lei), 4 a., 51 jum. kg.; G. Moruzi, Dracaena, (3000 lei), 5 a., 58 kg.; G. Negropontes, Ser­gent, (2000 lei) 4 a., 58 kg.; G. Negro­pontes, La Mora, (2000 lei), 4 a., 56 jum. kg.; A. Marghiloman, Spada, (2000 lei), 4 a., 53 jum. Au fost retrași: Héléne 61 jum. kg., Flag 65 kgr. și Pricina 53 kg.. La 4 ore Premiul Derby Român 19.8000 lei, 3500 lei, 1500 lei.—2400 m.; N. N. Filipescu, Coșar, 3 a., 56 k. A. Marghiloman, Le Vengeur, 3 a., 56 k.­ A. Marghiloman, Pribeag, 3 a., 56 k; A. Marghiloman, Split 3 a., 56 k; G. Negropontes, Mărășești, 3 a., 56 k; G. Negropontes, Sergent-major 3 a., 56 k; G. Negropontes, Sainte Sophie, 3 a., 54 jum. k; G. Plessia, Tea-Pot, 3 a., 54 jum. k; A. Marghiloman, Dina, 3 a., 54 jum. k; A. Marghiloman, Potera, 3 a., 54 jum. k; M. N. Popp, Rama, 3 a., 54 jum. k. La 4 jum. ore Premiul de Mai, 2 00 lei, 250 lei - -2200 m; G. Moruzi, Newmarket, 4 a., 65 jum. k; G. Negro­pontes, Flordona, 3 a., 54 k; A. Mar-' ghiloman, Alouette II, 3 a., 54 k; G-« iüesia, Tintette, 4 a., 61 jam. k. Au fost retrași: Myrtis și Sparkles. La 5 ore. Premiul Colintina, (gar­duri) 2000 lei — 200 lei — 3000 metri ; G. G. Manu, Tombond­o, 4­a; 74 jum. k; G. Morusi, Boston 11,5 a; 71 jum. k; Gr. Soutzo, Byron, 4a; 71 jum. k; Gr. Soutzo, La Duse, 6a; 65 jum. k; Gr. Soutzo, Sans-Gene, 6a; 64 k; G. Ne­gropontes, Bon Geilie, 8 a. 63 jum k.. Călătoria suveranilor La Giurgiu In vederea primirea oaspeților regali întreg orașul a fost frumos pavoazat. La comuna Petroșani s'a ridicat un arc de triumf. La trece­ea prin dreptul Rusciucu­­lui, Suveranii au fost salutați de iach­tul prințului Ferdinand al Bulgariei și de trei vapoare cari se aflau în port la Rusciuc. De asemenea s-au tras salve de tu­nuri de către bateria bulgară de la Rusciuc. La ora 6 fix vaporul „Orientul“ în­­­tră în portul Giurgiu, escortat de va­poarele Petru Rareș, Severin și Ba­sarab. Intru întimpinarea vaporului regal au eșit vapoarele Calafat, T.­Măgurele, Giurgiu și Dorobanțul. La debarcader Suveranii au fost primiți de prefectul județului d. Ion Ghica și de primarul orașului d. Par­­tenescu. Primarul a rostit o cuvîntare de bună-venire, după care regina și prin­­țesa împreună cu micii principi au in­trat în pavilionul anume construit lângă­­ debarcader, în timp ce regele și prin­țul Ferdinand au trecut în revistă ar­mata înșirată în partea stingă a pavi­lionului. După revistă regele și prințul au­ intrat și el in pavilion, unde s’au fă­­­­cut prezentările. Erau de față : corpul consular, corpul­­ didactic, senatorii și­­ deputații județului Vlașca, consiliul ju­dețean, magistrații, corpul avocaților șefii serviciilor administrative, direc­torul gimnaziului Ion Maiorescu, al școalei de comerț, al școalei profesio­nale, și cei ai tuturor școlilor primare, apoi membrii clerului, reprezentanții comerțului, reprezentanții comunități israelite și o delegați­une a corpulu studențesc. Doamnele din elită au oferit buche­te de flori reginei și prințesei. Șase mici copile au oferit de ase­menea flori suveranilor. Regele s’a întreținut cît­va timp cu asistența, apoi a trecut în revistă școlile secundare și primare și corpul studențesc. Cu trenul special de 5 sosise în o­­raș pentru întâmpinarea familiei regale d. ministru Ionel Brătianu, însoțit de d. Alex. Lahovary, ministrul nostru la Constantinopol și de d. Beldiman mi­nistru plenipotențiar la Berlin. Vremea fiind ploioasă s’a renunțat la vizitarea digului. La ora 7 și jum. s’a dat masa, la care au fost invitate 30 de persoane din Giurgiu. De asemenea au luat parte la masă de donorar Grateschi, aghiotantul re­­­golui care a fost invitat telegrafic. Au mai fost invitați telegrafic la prînzul regal d. Covaceff, primarul Rusciucului, prefectul Mand­aff și ge­neralul Drandarewski,— cari au sosit­­ de la Rusciuc cu­ vanarul J Dunărea“« {

Next