Adevěrul, mai 1904 (Anul 17, nr. 5295-5324)
1904-05-01 / nr. 5295
Sîmbătă 1 Mai 1904 Pentru statuia lui Cuza-Vodă Subscripția „Adeverului“ — iișiele precedente 2S91 lei, SO l>ani. II. Ion Stănculescu, secretarul societăței veteranilor, Loco. Lei 11 bani 30. Total 2105 lei, 60 bani. Azi 30 Aprilie Fotoplasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului). Cu începere de Marți 6 Aprilie pînă Marți 13 Aprilie, s’a expus pentru prima oară în București Franța cu orașele Havre, Toulon, Biaritz și Dunquerque. Cosmoplasticul „ Remin la l’ilareasca“, Calea Victoriei (vis-a-vis de Frederic) s’a expus în sala I vederile marelui oraș și port Hamburg și serbarea inaugurarei, canalului din Kiel, iar în sala II-a frumoasele vederi din Belgia, grandioasa primire a mitropolitului Ghenadie în Macedonia . Corespondență specială Sosirea mitropolitului Ghenadie la Estoria Neașteptata sosire a fostului mitropolit primat al Ungaro-Valachiei I. P. S. S. Ghenadie Petrescu a fost un adevărat eveniment prin entuziasmul spontanei care a reînviat în sufletul amoritic al poporului român din Macedonia. Sosirea mitropolitului deși anunțata telegrafie din Salonic, abia cu o zi înainte, totuși obiectul de spontanee manifestație al careia a fost din partea populațiunei românești a întrecut toate așteptările. Primirea la gară Peronul gărei era literalmente înțesat de numerosul public, și mulți grecomani, care ținuseră sa sărute mina pentru prima dată unui prelat român. Printre numerosul public se remarcau profesorii școalelor primare și secundare romînești, cu fruntașii romîni din Bitolia, cari veniseră in corpore. Este interesant să se știe că au venit spre întimpinarea mitropolitului român consulul și vice consulul m3, consulul francez, consulul austriac d. Crai cu secretarul. Trebue să adaug arsă că a făcut o foarte rea impresie faptul că consulul român n’a eșit spre întâmpinare și mă opresc de a vă relata cauzele cari se atribuesc acestei lipse de atenție, ele fiind de ordin politic. Valiul din Bitolia fiind încunoștiințat din Salonic despre sosirea prelatului român, trimesese la gară mai mulți comisari de poliție, însărcinați ca să păzească ordinea. Afluența publicului După ce se făcură presentările de ocazie mitropolitul Ghenadie se urcă în trăsură, urmat de vre-o 15 trăsuri în care luaseră loc profesorii și fruntașii romîni și se îndreptară prin strada principală către casa doctorului P. Pucerea, unde fusese amenajat un apartament. Strada principală, care străbate Bitolia de la gară pînă în mijlocul orașului, din ambele părți era înțesată de publicul nedumerit de această neașteptată vizită. Nici n’a apucat să se odihnească și din toate părțile au început sa sosească publicul ca să sărute mina prelatului, după obiceiul localului. O scenă mișcătoare Cu această ocazie s’a petrecut o scenă care a mișcat pînă la lacămi întreaga asistență . Un bătrîn septuagenar d. Covi Dimoaia, înfocat naționalist sărutîndu-i mina, a vrut să-i spue cîteva cuvinte de bun sosit. Dar de bucurie că a sărutat mina unui prelat român înainte de a închide ochii s’a emoționat așa de mult încit îl podidiră lacrimile și începu să plîngă ca un copil. Mitropolitul Ghenadie mișcat a început și el să plîngă. Această scenă a impresionat foarte mult întreaga asistență. Mitropolitul Ghenadie spuse cîteva cuvinte bine simțite și pline de un cal de patriotizm, după care publicul se retrase. Vizitele A doua zi de dimineață mitropolitu Ghenadie a făcut o vizită arhiereului grec din localitate unde a fost primit în mod foarte afectuos. După aceea mitropolitul grec înapoie vizita prelatului român și îl pofti să viziteze instituțiunile culturale grecești. Atît la gimnaziu cit și la școala normală și primară de fete i s’a făcut o primire foarte călduroasă. Profesorii cu elevi i eșiseră în curte sprin întimpinarea lui. După aceea vizită spitalul comunității grecește. In trăsură, mitropolitul Ghenadie era așezat la dreapta, îmbrăcat frumos și cu decorațiile pe piept pe cînd la stingă luase loc arhiereul grec, care, în fața prelatului român cu înfățișarea lui imposantă nici nu era băgat în seamă. După vizitarea spitalului, mitropolitul Ghenadie profită de ocazie și cam surîzînd se adresează arhiereului grec cu cuvintele următoare : „Te-am prins acuma, trebue să vii și d-ta să vizitezi școalele noastre“. ÎNpavind încotro arhiereul grec s’a supus și astfel pentru prima oară a vizitat școalele noastre. Nemulțumirea grecomanilor de grecomanî însă l-a revoltat foarte mult grandioasa primire ce s’a făcut prelatului român și deosebita atențiune care i-a arătat arhiereul grec dar mai ales faptul că a vizitat școalele românești, pe cînd el nu perde ocazia ca să recomande grecomanilor să nu aibe relațiuni cu romînii și să nu vorbească limba romînească, i-a scos din fire cu desăvîrșire. Arhiereul grec amenințat Ceva mai mult, se svonise chiar că a doua zi de Sf. Gheorghe, mitropolitul Ghenadie va oficia în biserica grecească în romînește, de aceea au început să curgă scrisori anonime prin care arhiereul grec era amenințat că se vor întîmpla crime dacă va permite acest lucru. Consulului rus și austriac imediat au telegrafiat lucrul, superiorilor lor. Pe de altă parte valiul imediat chemă pe consulul român Pădeanu cu care avu o convorbire. Ce s’a discutat nu se știe , dar imediat acesta întîlni pe mitropolitul Ghenadie pe care-l consilie de a părăsi Bitolia. Ghenadie însă a răspuns că nu îi e frică și că își va continua călătoria. Banchetul de la arhiereul grec Cu toate amenințările grecomanilor, Joi seara arhiereul arec pofti pe pre-Bitolia, 24 Aprilie, 1904 satul roman ia masă. Pentru a evita însă să se vorbească contra grecizmului, grecomanii au trimes să asiste la masă pe unul din ai lor, anume Zaho, grec de origină. A doua zi mitropolitul Ghenadie cînd a aflat scopul prezenței grecului, s-a supărat foarte mult și spunea că dacă știa de mai nainte ar fi rugat pe arhiereu să-l dea afară. Vizitarea comunelor In ziua de Sf. Gheorghe după prînz, mitropolitul Ghenadie acompaniat de mai mulți romîni și a dus să viziteze comunele romînești J Tîrnova și Magarova la o depărtare de 2 ceasuri de Bitolia.' înainte de a porni însă în comune a ținut să facă o vizită Vadului de unde s’a îndreptat spre Tirnova. Cu puțin înnaintea prelatului profesorul de muzică d. Niculescu ducîndu-se la Tirnova, comunică populațiunei de acolo sosirea prelatului român. Întreaga populațiune din cele două comune e și la marginea comunei la localitatea Goriță. Clopotele de la cele două biserici cu bubuiturile dădeau impresia unei zile de sărbătoare. Din Tirnova mitroplitul Ghenadie se sui la a doua comună Magarova, unde i se făcu aceeași primire entuziastă. Nici nu intrase bine în comună și iată că sosesc doi „suvariî“ (geandarmî călări) și un sublocotenent cu 10 nizami trimeși de Valiu pentru paza înaltului oaspe. Vestea sosirei mitropolitului Ghenadie fiind răspîndită prin comunele învecinate iată că sosește un înfocat român din Moloviște d. Vangheli Ciamba ca să’l invite să viziteze și comuna lor. In entuziasmul său românul nostru a comandat hangiului ca să dea de mîncare geandarmilor cari însoțeau prelatul romín. Un incident Cîțiva grecomanî indignați de manifestația de simpatie al cărei obiect fusese mitropolitul Ghenadie și văzînd că este invitat și la Moloviște a început sa insulte pe d. Ciamba pentru ca să-l silească să plece fără prelatul roman. Sub-locotenentul observînd că dialogul dintre grecomanî și Ciamba ia proporții mari, ordonă celor doi agresori și la toți cască gură să se retragă. Și cum nu voiau să asculte de somațiune a dat ordin nizamilor să tragă în ei. Acest lucru sperie pe toți cască-gură și împreună cu cei doi agresori se împrăștiară pe Ui casele lor, astfel incidentul nu avut urmări rele. Mitropolitul la Moloviște Azi, a treia zi de la sosirea sa aici mitropolitul Ghenadie a acceptat invitațiunea Moloviștenilor și s’a dus să le viziteze comuna. Pînă la satul Bocotina a fost însoțit de numeroși fruntași romîni din Bitolia, Tirnova și Magarova. La Bocotina institutorul român d. N. Buia a ținut un discurs, la care a răspuns mitropolitul Ghenadie." De acolo, călare s’a dus pînă la Carani unde era așteptat de vre-o 50 de fruntași romîni din Moloviște eșiți spre întimpinarea lui, toți călare, oferindu-î frumoase buchete de flori. La Moloviște înaltul prelat a fost primit cu un entuziasm de nedescris. Nici pelerinajul de la Căldărușani, n’a fost mai impunător ca manifestația Moloviștenilor. întreaga populațiune eșise la marginea comunei spre întimpinarea lui. In sat nu rămăsese decit cîte-va femei bătrîne care aruncau de pe fereștrî flori de calea strandu, „lilicea Christosuî“ cum i se zice la noi. Fiecare alerga să-I sărute mina, unii chiar îngenunchiați înaintea lui. Prelatul român adunc emoționat de această manifestație de simpatie, n’a putut să-și stăpînească emoțiunea, și ochii i se umplură de lacrămi. întreruperea silită a călătoriei De la Moloviște era vorba să meargă la Gopeșî, iar de acolo la Crușova și Perlepe, de unde la întoarcere avea de gînd să mai stea o zi la Bitolia. La Bitolia însă aflîndu-se despre primirea triumfală ce i s’a făcut prelatului roman din partea populațiunei, fruntașii grecomanî interveniți pe lingă arhiereul grec care invită pe prelatul român să-și întrerupă călătoria, deoarece ar fi călcat canoanele vizitînd o diocesă străină „fără permisiune prealabilă“. Mitropolitul Ghenadie supărat foc s’a întors la Bitolia, arătînd arhiereului grec că nu s’a dus din propria lui inițiativă ci fiind chemat de populațiunea romînească. Azi au sosit telegrame din partea romînilor din Crușova, Perlepe, Nijopole, Krupiște, etc., prin care este invitat să meargă în numitele localități deoarece populațiunea dorește săi vază negreșit. In momentul acesta sosește și valiul ca să-i înapoeze vizita. Valiul este în curent cu procedarea arhiereului grec și de la răspunsul Valiului depinde hotărîrea ce va trebui sa ia mitropolitul Ghenadie. Deoarece după jumătate de oră, poșta pleacă, sunt silit să-mi întrerup corespondența aci. Mîine vă voii comunica din nou toate fazele călătoriei fostului primar al Romîniei, care, fără îndoială, marchează o etapă în dezvoltarea culturală și în lupta pentru emanciparea națională a poporului român din dreapta Dunărei. Orațiu OTGEMIATIim Dnnu Brătianu, ministrul de externe, Al. Beldiman, ministrul țârei la Berlin și Al. Lahovary, ministrul țârei la Constantinopol, au salutat aseară pe suverani în portul Giurgiu. Ministrul de externe și cei doi miniștri plenipotențiari au dat regelui relațiuni asupra chestiei bisericelor din Macedonia, asupra tratativelor ce se urmează pentru încherea convenției comerciale dintre Germania și Romînia. Din cercurile bine informate se asigură că d. Al. Lahovary, ministrul țarei la Constantinopol ar fi cheltuit 200.000 lei pentru a determina pe cei de la patriarhat să recunoască romînilor dreptul de a asculta letargia in limba lor în bisericile din Macedonia. Acea sumă ar fi fost luată din fondul de 600.000 lei, deschis pe seama ministerului instrucțiunei publice pentru școalele române din Macedonia. O Mîine 1 Maiit, ora 10 jum. a. m. se va face la Deparațî, jud. Teleorman, așezarea pietrei funerare pe mormîntul poetului Alexandru Depărățeanu. Toți cei ce vor să asiste la această solemnitate pot pleca cu trenul de astăseară și din gările Rușia-de-Vede și Bălăci își vor putea continua drumul cu trăsura pînă la Deparațî. D. Const. Dissescu, fost ministru de justiție și deputat al Col. I de Teleorman, care a luat inițiativa și a suportat cheltuelile necesare, a plecat azi dimineață la Deparațî, spre a face preparativele acestei solemnități, la care va participa un mare număr de invitați. In orașul Tîrgul Neamț s’a înființat o bibliotecă publică cu numele de „Ioan Creangă“. Această bibliotecă a cerut tuturor instituțiilor publice și culturale din Capitală a-i trimete publicațiile lor. Scopul ei e de a pune la dispoziția oricui, cărțile necesare înavuțirea cunoștințelor, și de a strînge fondurile necesare ridicărei unei statui—din subscripție publică— neuitatului scriitor I. Creangă. Prefectura județului Tulcea a destinat un fond de 3000 lei pentru a fi dat ca ajutoare fiilor de săteni din acest județ, cari urmează cursurile școalei elementare de meserii din Babadag. Dintr’o statistică întocmită de primăria Capitalei, rezultă că în luna Ianuarie au fost în Capitală 730 nașteri și 664 decese. Prefectura de Ilfov a numit o comisiune compusă din d-niî d-r. Rîmniceanu și Oncescu,farmacist Nireseher și Scarlat I. Demetrescu, secretarul consiliului județean de Ilfov, care să inspecteze și să facă catagrafia farmaciei centrale a județului pe anul 1903—904. Comisia și-a și terminat lucrările și din raportul înaintat prefecturei reese că rezultatele date de acea farmacie înființată acum un an, sunt din cele mai satisfăcătoare,căci de unde înainte județul cheltuia o sumă de peste 70.000 lei anual pentru furnizarea medicamentelor necesare spitalelor județene, comunale și medicilor județului, după înființarea farmaciei nu s’au cheltuit deci 43.000 lei, adăogindu-se la aceste cheltueli și plata chiriei localului, personalului, etc. la Direcția generală sanitară a trimes tuturor prefecților un plan tip de băi populare a căror instalație nu ar necesita decit minima sumă de 800 lei. Aceste băi, cari dispun de un număr de șase cabine, nu ar consuma decât o cantitate foarte mică de combustibil, ceea ce ar permite ca prețul unei băi să nu fie mai mare de 4—5 centime. Direcția generală roagă deci pe prefecți să caute a înființa în cet mai multe comune din județul lor băi populare după planul înaintat. ^ .O D. Timuș, inspector veterinar, a fost trimis în combaterea febrei aftoase din județul Iași, d nn inspectori veterinari Drăghicescu și Mihăilescu în același scop în județul Vasluiu, iar d. inspector Starcovici în combaterea febrei aftoase din județul Dorohoiu. Ministerul de interne a trimis o telegramă tuturor prefecților aducîndu-le la cunoștință că secretarii primăriilor comunelor urbane nereședințe de județ vor fi în același timp și secretarii inspectoratelor comunale ce vor avea reședința în acele comune. Din comuna Adunații-Putești din județul Vlașca se va construi in curînd un local de școală primară care va costa 5560 lei, în comuna Stoenești un alt local de școală care va costa 5110 lei iar în com. Mihăilești din acelaș județ, un nou local de școală care va costa 9288 lei. O . Direcția generală a închisorilor a hotărît ca pe lingă închisoarea de minori Mislea să se construiască o nouă aripă de clădire. Noua lucrare va costa 20.000 lei. In cursul lunei Ianuarie au murit în Capitală numai de tuberculoză 112 persoane. a avut- o Livingstone în viața lui ca Stanley să fie înmormîntat în catedrala Westminster va rămîne astfel neîmplinită, deoarece defunctul nu a avut merite atît de mari încît să î atragă suprema onoare de a fi înmormîntat în această catedrală. In schimb se va oficia Marți în catedrala Westminster un Requiem în memoria lui Stanley. La acest serviciu divin vor fi reprezentați regele Eduard și regele Leopold al Belgiei. Groaznică explozie într’o mină New York, 29 Aprilie.—In mina de cărbuni Lerma, din statul Illinois, au explodat era 50 de butoaie cu pulbere. In mină se aflau 325 de oameni. Pînă acum au fost scoși de sub dărîmături 11 morți și 80 răniți. Se crede că toți cei 325 de mineri se află îngropați sub dărîmături. Ghestia repatrierea macedonenilor Sofia, 21f Aprilie.—Pare sigur că chestiunea repatrierea refugiaților macedo-bulgari va pricinui încă mare bătae de cap guvernului, înșiși refugiații nu se arată dispuși să se reîntoarcă în patrie, deoarece nu sunt siguri de soarta ce-i așteaptă și le lipsesc orice garanții de siguranță. Conflictul Anglo-Tibetan Londra, 29 Aprilie.—La Gyantse, tibetanii au tras cu tunurile timp de cîteva ore asupra trupelor engleze. întrevedere între regele Petru și prințul Ferdinand Belgrad, 29 Aprilie. Regele Petru pleacă Sîmbătă la Vranja. In aceeași zi prințul Ferdinand va pleca la Viena. Deși nu s-a proiectat nimic de mai înainte totuși la întrevederea dintre cei doi suverani vor asista președintele consiliului de miniștri Gruiev, și ministrul de externe Pașkî, din partea Serbiei, iar din partea Bulgariei d. Petkov. Grav accident de balon Paris, 29 Aprilie. In urma unei furtuni balonul d-lui Bacon a căzut în strada Edward, în fața casei cu No. 17. Unul din aeronauții aflători în nacelă căzînd sub învelișul balonului, publicul, pentru a-l libera, a tăiat învelișul cu bricegele. Deodată însă o formidabilă explozie avu loc, și casa din apropiere fu cuprinsă de flăcări. Incendiul fu stins imediat, totuși proprietarul casei, cinci locatari și opt trecători au căpătat arsuri grave. Cauza exploziei pare a fi o țigară aprinsă pe care un trecător o fuma,în momentul cînd, tăindu-se învelișul balonului, gazul hidrogen începea să iasă afară. diferite sorginți anunță că o divizie japoneză înaintează de la Foengwangteeng pe drumul spre Paiheng. Ultima telegramă a lui Alexejew Berlin, 29 Aprilie. Corespondentul din Petersburg al ziarului „Berliner Tagblatt“ află din sursa cea mai autorizată, că ultima telegramă a amiralului Alexejew cu privire la restabilirea comunicației cu Port-Arthur nu a fost publicată în mod complect. Fraza din urmă a fost lăsată afară. Din această frază reese anume că japonezii după cum s’a anunțat, s’au retras la 20 de kilometri spre sud de Uiborno, unde se face concentrarea trupelor debarcate și se descarcă de pe vapoare tunurile de asediu. Restabilirea liniei ferate e nefolositoare și pentru o scurtă durată. Nouă linie transsiberiană Lemberg, 29 Aprilie. Ziarul „Kurier EWarschawski“ află din Petersburg că administrația financiară a hotărît construirea unei a doua linii mai perfecționată la drumul de fer transsiberian. Construirea acestei nouă linii va dura optsprezece luni. O promisiune a împărătesei Japoniei Londra, 29 Aprilie. — împărăteasa Japoniei a dat un ordin de zi către trupele de uscat și de marină în care făgăduește fiecărui soldat care ar perde în räzboiü vre un braț sau picior să le dăruiască membre artificiale. O comunicare a consiliului de războiu rus Petersburg, 29 Aprilie.— Consiliul superior de războiu a comunicat generalului Kuropatkin că pînă la a doua jumătate a lunei Iunie să nu conteze pe ajutoare. Petersburg, 29 Aprilie. — Zilele astea țarul pleacă la Charkov pentru a lua rămas bun de la corpul al X-lea de armată care pleacă la teatrul războiului. Mobilizarea a început în alte douăzeci de circumscripții. — Marele duce Boris rămîne deocamdată la Mukden. — Prin cercurile militare domnește o mare deprimare. Rușii respinși la Andou Tokio. 29 Aprilie.—Rușii au atacat pe japonezi în noaptea de 10 spre 11. Au fost însă învinși de japonezi, cari i-a îi pus pe fugă. Japonezii au avut 4 morți și 6 răniți, iar rușii 50 de morți și răniți. Retragerea rușilor de la Liaoyang Londra, 29 Aprilie.—Se anunță din Ci fu că, în urma repedei înaintări a celor două armate japoneze rușii părăsesc poziția Liaoyang și se retrag spre Mukden unde sunt hotărți să opună o rezistență serioasă. O Mobilizările în Rusia TELEGRAME SERVICIUL PARTICULAR Prinț german în Africa Berlin, 29 Aprilie. — Se crede că prințul Joachim Albrecht de Prusia, va pleca zilele acestea pe teatrul de război și în Africa de sudvest, spre a conduce operațiunile contra cererilor. Londra, 29 Aprilie.—O depeșe din Montevideo (Uruguay) anunță că o răscoală mare s-a produs acolo. Răzvrătiții se află aproape de Montevideo, unde vor să pătrundă înmormîntarea lui Stanley Londra.29 Aprilie.—Henry Stanley, marele explorator al Africei, care a murit zilele trecute, va fi înmormîntat pe domeniul său Picbright. Dorința cea mai adîncă pe care Răscoala din Uruguay Războinl ruso-japonez SERVICIUL PARTICULAR Mici încăerărî Viena, 29 Aprilie. — Din cauza sărbătorii catolice de azi, înălțarea Domnului, au sosit știri puținejde pe teatrul războiului. Depeșe sosite din Londra anunță că în toate părțile au avut loc pe cîmpul de război și mici ciocniri și încăerărî neînsemnate. Singura știre mai importantă este că mîine se așteaptă un marș al japonezilor spre Niuswang, localitate de care s’au apropiat foarte mult. Bubuiturile de la Port-Athur Londra, 29 Aprilie. — Bubuiturile despre cari v’am telegrafiat că se aud la Port-Arthur provin din încercările făcute de ruși de a arunca în aer vasele cu care japonezii au astupat intrarea în rada portului spre a o elibera. Restabilirea liniei Port-Arthur- Mukden Londra, 29 Aprilie.—Restabilirea liniei ferate Port-Arthur-Mukden e foarte problematică, deoarece japonezii sunt concentrați 20 de mile la sud de calea ferată. Succesul împrumutului japonez Londra, 29 Aprilie.—împrumutul japonez pentru care au început erî subscrierile are șansa de a fi acoperit de o sută de ori. Restabilirea liniei Port-Arthur- Mukden Petersburg, 29 Aprilie.—Restabilirea liniei Port-Arthur-Mukden era numai trecătoare. Răniți ruși atacînd pe japonezi Londra, 29 Aprilie.—Zilele din urmă, niște trupe ruse ce se aflau într-un tren care părăsea Port-Arthurul, au tras asupra unui detașament japonez. Acesta a răspuns imediat focului rus. Trenul se opri și arboră drapelul crucea roșie, japonezii au încetat atunci focul, dar în momenta cînd vroiau să se convingă dacă trenul rușilor era într’adevăr un tren de răniți, acesta porni cu cea mai mare viteză și dispăru. Starea marelui duce Giail Petersburg, 29 Aprilie.— O comunicare oficială asupra stărei marelui duce Ciril stabilește că întreg sistemul nervos și inima prezintă o serie de manifestări cari vor putea fi înlăturate cu mare greu și numai după un timp îndelungat. Acestea cer o atenție și un tratament foarte serios: înaintarea japonezilor spre Paikeng Petersburg* 29 Aprilie.—Știri din Adevoru; ■MN ISTEMANT începe în Meverul «le dimineață publicarea senzaționalului roman FECIOARA ADULáTJERt A fecioara Adulteră fecioara pultera fecioara Adulteră fecioara pultera fecioara jeîeră este istoricul unei serii de peripeții dramatice și tragice, petrecute în zilele noastre; este un roman care la fiece pagină emoționează și farmecă pe cititor făcîndu-l să se pasioneze în jurul unei enigme chinuitoare ; este aventura unei tinere fete împinse fără voie în brațele desfrîului, pe care o fatalitate crudă încearcă s-o ducă la perie; este o scriere ce abundă de crime odioase, ca și de aventuri galante, toate înscenate de o bandă neagră care lucrează la întuneric. este cel mai de senzație roman criminal, de moravuri polițiste moderne, a cărui acțiune se desfășoară la Paris, la Londra și în America, prin saloane ca și prin mansarde, pretutindeni unde mîna ascunsă a bandei negre știe să tia facă simțită. Citiți dar în Adeverul de dimineață cu începere de MAINE 1 MAIU a fost SSB in toată dm Crima din Piața Ohioa Cititorii cunosc oarecari amănunte asupra acestei crime petrecute în împrejurări atît de misterioase. Sintem, acum în măsură de a da nouă amănunte, totuși nimic nu se poate susține cu precisiune, deoarece instrucția nu și-a terminat pînă acum investigațiile sale. Se știe că nenorocita victimă Ion Matei, împreună cu tovarășii săi, a luat dearîndul cârciumile din Piața Ghica, și în cele din urmă s’a oprit la Mihalache Negulescu. Aici a băut cu prietenii săi mai mult timp și cînd au plecat erau toți beți. Cercetările sînt astfel făcute ca să se poată afla pe toți cari în noaptea de 20 Aprilie au fost cu Ion Matei. Deși un mister nepătruns continuă să planeze asupra acestei crime, care începe din ce în ce să pasioneze publicul, totuși pare că instrucția ar fi pe urmele autorului ei. D. judecător de instrucție Negrea a reluat în cercetare instruirea acestei afaceri care a fost întreruptă la ora 4. D-sa a ascultat pe cîrciumari, la care a băut victima în preziua crimei. Dînșiî declară că au plecat cu toții acasă, iar pe Ion Matei l’au lăsat. Acesta s’a dus spre Tabaci pe cheiul Dîmboviței. Din toată instrucția un punct este bine elucidat: împrejurările în care s-a comis crima. Ea a avut loc în noaptea de Marți 20 Aprilie pe distanța Dîmboviței cuprinsă între Piața Ghica și Tăbăcarî. Actualmente sunt deținuți la o poliție o mulțime de măcelari, cari sînt pe rînd interogați asupra cunoștințelor ce le-ar putea avea în această misterioasă afacere. Dintre toți, asupra unuia apasă mai mult presupunerea că el ar fi autorul crimei. Dânsul se numește Ghiță Roșu, e în etate de 40—45 ani, de profesiune măcelar. Ceea ce întărește presupunerea celor însărcinați cu instruirea acestei afaceri, că s’ar afla în fața adevăratului vinovat,—e faptul că pe cînd din sus, Ghiță Boșu, e un om lipsit de mijloace,—la percheziția ce i s’a făcut s’a găsit asupra sa suma de 250 lei, a cărei proveniență nu o poate justifica în chip serios. La ora 2 noaptea instrucția continua cu mare sîrguința. La prefectura poliției, în cabinetul șefului siguranței, erau de față d-nil . Saita, prefectul poliției, Negrea jude instructor, procuror Obedeanu, inspector Ionescu etc. ________ V. D. Incendiul dis Galați Declararea focului Un groaznic incendiu a izbucnit în dimineața de Joi, în strada Brașoveniei din Galați, în următoarele împrejurări. D. S. H. Glukman cumpărând un bidon de benzină observă că bidonul e stricat. In dimineața de Joi, pe la orele 7, el se puse să lipească bidonul în care se afla benzină. Cum apropie insă flacăra de la calomel la bidon, acesta explodă și flăcările înconjurară pe d. Glukman. In momentul exploziei d. Glukman aruncă bidonul asupra gazometrului, care la rîndul lui se sparse și gazul aerian explodă luînd foc. Un om arzînd Flăcările cuprinseră hainele nenorocitului Glukman. Pradă groaznicelor arsuri ele și în stradă scoțînd țipete înfiorătoare. La acea oră erau însă puțini trecători pe str. Brașoveniei și nenorocita victimă, alergă pe stradă, încins, de SU3 pînă jos, de flăcări. Curagiul unei femei O vecină, d-na Bravormann, auzind țipetele victimei și zărind coloana de flăcări care alerga în mijlocul străzei sări imediat în ajutorul ei Cu un curaj deosebit ea începu a î smulge hainele. Flăcările îi ardeau mîinile și ea continua a-l dezbrăca pe nenorocitul ei vecin, care în acest timp căzu jos prada celor mari chinuri.Cu ajutorul altor trecători hainele fură rupte de pe trupul arzînd al lui Glukman și după ce fu învălit într’o plapumă fu pus într’o trăsură și dus de către d. L. Metaxa, comandantul gardiștilor, la spitalul Elisabeta. Arderea clădirei In timp ce mulțimea era ocupată cu victima focului, nimeni nu observase că in interiorul magaziei focul se comunicase tuturor obiectelor. Focul se întinsese cu mare furie și cînd se observă aceasta, nimeni nu mai putea pătrunde. Ajutoarele Dindu-se alarma sosiră imediat pompierii. Tot odată sosiră de la comanda gardiștilor un număr de 150 sergenți în frunte cu d. L. Malaxa, comandantul lor. Imediat se începură operațiunile de localizare, dar flăcările creșteau din ce în ce mai mari amenințînd clădirile vecine. Salvarea copiilor In etajul de sus al casei, locuia familia Glukman, care acum cînd flăcările cuprinseseră magazia nu mai aveau pe unde eși, deoarece clădirea nu avea decît o singură intrare prin magazie. Imediat un număr de gardiști și pompieri străbătură magazia,în mijlocul flăcărilor și străbătînd la scară se urcară în etajul de sus. Aci apucînd pe copii îi scoaseră in stradă, trecînd prin mijlocul flăcărilor. Cu chipul acesta ei au fost salvați de la o moarte sigură. Gardiștii și pompierii cari au rămas în catul de sus. începură a salva lucrurile din casă pe cari le aruncară de pe balcon în mijlocul străzii. întinderea focului Focul se comunicase în timpul acesta de ambele părți. Locatarii începură salvarea obiectelor, dar n’au putut fi scoase decît puține lucruri, din cauza furiei focului. In timpul acesta sosiră la fața locului toate autoritățile : d-ni. I. C. Atanasiu, prefect de județ, Al. Guși, prefect de poliție, Ignat, ajutor de primar, D. G. Nițescu, directorul prefecturei de județ, procuror Brătescu, Dragomir, directorul prefecturei de poliție,St. Ionescu, căpit, comand, jandarmilor. Cu multă greutate focul a fost localizat abia pe la orele 12. Moartea lui Glukman Transportat la spital, nefericita victimă a incendiului fu examinată de medici, cari văzînd starea gravă în care se află, nu mai dădură nici o speranță de scăpare. Nenorocitul Glukman prezintă arsuri grave pe toată întinderea trupului și era pradă unor chinuri îngrozitoare. Aflînd că nu mai avea decît puține ore de trăit, familia îl transportă în strada Tecucil, unde, la orele 4 încetă din viață. Pe urma lui rămîne o soție cu 7 copii, lipsiți de orî-ce mijloace. Glukman era un om bine văzut în oraș și se bucura de numeroase simpatii. Casa care a ars, proprie a lui Glukman, fusese asigurată, iar în timpul din urmă afacerile mergînd prost, el nu a putut achita ratele pentru asigurare. Pagubele Afară de magazia lui Glukman și locuința sa din etajul de sus au suferit pierdere armurierii Hartei și Rădulescu. Pagubele suferite de Glukman se evaluiază la suma de 40.000 lei. Au mai suferit apoi perderi d-ni: S. Grimblat, care era asigurat la„Dacia“ pentru 10.000 lei d. Eșsnoveanu (asigurat) ale cărui pierderi se evaluiază la 6000 lei, și D. Drăgulescu care are pagube de vre-o 300 lei. Apoi a ars casa d-lui Franga, în care locuia giuvaergiul I. Koenig, ale cărui pagube se urcă la 500. A fost distrusă o parte din casa d-lui I. Tonenbaum, care era asigurată pentru 50.000 lei, la „Naționala“. Pagubele sunt de 3000 lei. De asemenea a ars o parte din casa d-lui Segal, asigurată la „Dacia“. Paguba e de 1500 lei. Locatarii acestei case d-nn I. Șeinberg și Grußer au păgubit : primul (asigurat pentru 20.000 lei la „Dacia“) 3.000, și al doilea (asigurat pentru 40.000 lei la„Naționala“) 5000 lei. Senzația în orag în oraș nenorocirea aceasta a impresionat profund. Mai ales moartea groaznică a nefericitului Glukman a îndurerat mult pe gălățeni, în mijlocul cărora el se bucura de reputația unui om harnic și cinstit. Suî. Alergările din București Ziua IV : Duminică, 2 Maiü, oreia 3 după a. Programul. La 3 ore premiul Canotier, 2500 lei, 800 lei, 3500 metri.;A. Marghiloman, Esqhif. (4000 lei), 4 a. 66 kg.; A. Zănescu, Lavendel, (1500 lei), 5 a., 63 kg.; Gr. Crăiniceanu, Cascara, (1000 lei), 5 a., 63 kg.; G. Negropontes, Plumage, (200 lei), 6 a., 64 kg.; A. Marghiloman, Frigella, (2000 lei), 4 a., 58 jum. kg.; A. G. Florescu, Aube, (1000 lei), 4 a., 55 jum. kg.. La 3 jum. ore premiul Weller Handicap, 1500 lei, 100 lei, 1000 metri. ; G. Bădescu, Madone, (2000 lei), 4 a., 51 jum. kg.; G. Moruzi, Dracaena, (3000 lei), 5 a., 58 kg.; G. Negropontes, Sergent, (2000 lei) 4 a., 58 kg.; G. Negropontes, La Mora, (2000 lei), 4 a., 56 jum. kg.; A. Marghiloman, Spada, (2000 lei), 4 a., 53 jum. Au fost retrași: Héléne 61 jum. kg., Flag 65 kgr. și Pricina 53 kg.. La 4 ore Premiul Derby Român 19.8000 lei, 3500 lei, 1500 lei.—2400 m.; N. N. Filipescu, Coșar, 3 a., 56 k. A. Marghiloman, Le Vengeur, 3 a., 56 k. A. Marghiloman, Pribeag, 3 a., 56 k; A. Marghiloman, Split 3 a., 56 k; G. Negropontes, Mărășești, 3 a., 56 k; G. Negropontes, Sergent-major 3 a., 56 k; G. Negropontes, Sainte Sophie, 3 a., 54 jum. k; G. Plessia, Tea-Pot, 3 a., 54 jum. k; A. Marghiloman, Dina, 3 a., 54 jum. k; A. Marghiloman, Potera, 3 a., 54 jum. k; M. N. Popp, Rama, 3 a., 54 jum. k. La 4 jum. ore Premiul de Mai, 2 00 lei, 250 lei - -2200 m; G. Moruzi, Newmarket, 4 a., 65 jum. k; G. Negropontes, Flordona, 3 a., 54 k; A. Mar-' ghiloman, Alouette II, 3 a., 54 k; G-« iüesia, Tintette, 4 a., 61 jam. k. Au fost retrași: Myrtis și Sparkles. La 5 ore. Premiul Colintina, (garduri) 2000 lei — 200 lei — 3000 metri ; G. G. Manu, Tombondo, 4a; 74 jum. k; G. Morusi, Boston 11,5 a; 71 jum. k; Gr. Soutzo, Byron, 4a; 71 jum. k; Gr. Soutzo, La Duse, 6a; 65 jum. k; Gr. Soutzo, Sans-Gene, 6a; 64 k; G. Negropontes, Bon Geilie, 8 a. 63 jum k.. Călătoria suveranilor La Giurgiu In vederea primirea oaspeților regali întreg orașul a fost frumos pavoazat. La comuna Petroșani s'a ridicat un arc de triumf. La treceea prin dreptul Rusciucului, Suveranii au fost salutați de iachtul prințului Ferdinand al Bulgariei și de trei vapoare cari se aflau în port la Rusciuc. De asemenea s-au tras salve de tunuri de către bateria bulgară de la Rusciuc. La ora 6 fix vaporul „Orientul“ întră în portul Giurgiu, escortat de vapoarele Petru Rareș, Severin și Basarab. Intru întimpinarea vaporului regal au eșit vapoarele Calafat, T.Măgurele, Giurgiu și Dorobanțul. La debarcader Suveranii au fost primiți de prefectul județului d. Ion Ghica și de primarul orașului d. Partenescu. Primarul a rostit o cuvîntare de bună-venire, după care regina și prințesa împreună cu micii principi au intrat în pavilionul anume construit lângă debarcader, în timp ce regele și prințul Ferdinand au trecut în revistă armata înșirată în partea stingă a pavilionului. După revistă regele și prințul au intrat și el in pavilion, unde s’au făcut prezentările. Erau de față : corpul consular, corpul didactic, senatorii și deputații județului Vlașca, consiliul județean, magistrații, corpul avocaților șefii serviciilor administrative, directorul gimnaziului Ion Maiorescu, al școalei de comerț, al școalei profesionale, și cei ai tuturor școlilor primare, apoi membrii clerului, reprezentanții comerțului, reprezentanții comunități israelite și o delegațiune a corpulu studențesc. Doamnele din elită au oferit buchete de flori reginei și prințesei. Șase mici copile au oferit de asemenea flori suveranilor. Regele s’a întreținut cîtva timp cu asistența, apoi a trecut în revistă școlile secundare și primare și corpul studențesc. Cu trenul special de 5 sosise în oraș pentru întâmpinarea familiei regale d. ministru Ionel Brătianu, însoțit de d. Alex. Lahovary, ministrul nostru la Constantinopol și de d. Beldiman ministru plenipotențiar la Berlin. Vremea fiind ploioasă s’a renunțat la vizitarea digului. La ora 7 și jum. s’a dat masa, la care au fost invitate 30 de persoane din Giurgiu. De asemenea au luat parte la masă de donorar Grateschi, aghiotantul regolui care a fost invitat telegrafic. Au mai fost invitați telegrafic la prînzul regal d. Covaceff, primarul Rusciucului, prefectul Mandaff și generalul Drandarewski,— cari au sosit de la Rusciuc cu vanarul J Dunărea“« {