Adevěrul, noiembrie 1904 (Anul 17, nr. 5476-5504)

1904-11-01 / nr. 5476

Luni 1 Noambrie 1904 Azi 31 Octombrie Teatrul Național. — Ia matineu (ora 2 d. a.) Napoleon I (vae victis) piesă în 3 acte de Richard Voss •Seara Ch, bărbațUH, comedie în 3 acte de Alfred Capus, tradusă de d. Emil D. Fagure. Teatrul Edison.—Debutul trupei­ franceze. Se va juca La feuille a Temers, comedie într'un act. Varietăți. Debutul renumitului imitator al celebrităților pa­riziene M. Gip care are un succesm, enorm și al bicic­liștilor comici Ria da Costa. Circul Sidoli. —Ultimele două reprezentații ale trupei de specialități artis­­ice prin cari se află Mephisto, creatorul lui Looping the Loop. Prima la orele 3 p. m. a doua la 9 seara. Palatul Ateneului.—Expoziția de pictură a d-lor Grant și Palladi.—In rotondă expoziția d-lor Mihăilescu, Sperl­ich, Ioanid, Kraus. Cosmoplasticul „Rominia Pitorească”.­­Calea Victoriei 30 (vis-a-vis de Fre­­deric). S’a expus o serie de 50 vederi interesante din războiul ruso-japonez stringeri de mină; ne dăm* întregi fără reservă, fără restricțiune, în schim­­bul unei fărimitari a timb­ri unor alte ființe încînt&ui­are, pe ca­re fatalitatea ne-a pus-o în cale... Dacă suferi, fă­ci mine , recurge la paliative. .Ia pildă­­faptul din lumea materială ! cind o du­­­t­­re f­rică nu sare viața nesuferită, un­die 1 îți injectează in partea di­­n roz să o pictură de morfină, care îți adoarme durerea ca prin farmec, deși ■ acest calmant e o otravă care-ți rui­nează viața...“ ISTOEMATIUITI In partidul liberal se lucrează mult pentru o apropiere între ve­chile cadre și ocultiști. “ Legătura între aceste două tabe­re s’ar face prin alipirea tinerilor liberali autoh­toni la vechile cadre. Cu chipul acesta foștii socialiști ar rămâne izolați de grosul­­ parti­dului liberal. De altfel in prezent foștii socia­liști nu mai au­ un contact direct decit cu d. Ionel Brătianu, care la rîndu­l .său e, pina luam punct, in divergentă de păreri end, Carada. Vom da în altă parte dezvoltare acestor știri de mare importanță pentru lumea politică. In cercurile politice se afirmă că guvernul nu va mai susține candida­tura d-lui M. Ferechi de la președinția Camerei, din cauza amestecului acestuia in procesul călugărițelor catolice. Guvernul se află in căutarea unui președinte al Camerei.­­ D. Stoicescu e furios ele atitudi­nea pe­ care tinerimea generoasă o are la Ploești față de d-sa. Ministrul domeniilor nu poate admite ca d. Al. Radovici să fie declarat șef al liberalilor din Pra­hova, pretinzind că d-sale i se d­a­­torește faptul de a fi zii­iți odi­nioară acel județ, de sub influența politică a d-lui Cantacuz.no. I­. Stoicescu a găsit un sprijin in d. Carada și in întreaga Ocultă, cari ii vor susține, in fața dlui Sturdza, drepturile sale la Prahova. ♦ Vincu­ a fost mare animație la clu­bul junimist. Mi first la club d-na: Carp, Maiorescu, Marghiloman, Filipescu, C. Olănescu­, I­. Dobrescu, B. Delavran­­d­a, Al. Săttlescu­, Gr.­­Hancsai, Onciul, I. K­ogd­an, Papadat, P. P. Negulescu, S. Mehedinți și alții. Politică nu s’a discutat , în schimb sau jucat cărți. Fruntașii junimiști, pentru a deveni «ani populari, au­ jucat cărți cu membrii de a doua mină ai clubului. Asemenea ședințe se vor ține în fie­care Vineri. ♦ D. Lascar Va prezenta regelui și principelui Ferdinand, înainte de des­chiderea parlamentului, o amănunțită dare de seamă asupra rezultatelor ob­ținute pin acum din aplicarea noue­i legi comunale. * La Alexandria a încetat aseară la ora 9 subit din viață d. Angh­ei Bog­­dănescu, fost institutor și fost revizor gen­ar. Decedatul­­ era în etate de 54 ani și lasă o soție și trei copii, îndure­rați de cruda pierdere ce au­ încercat. Angl­ei Bogdănescu lasă unanime regrete la toți cei cari l’au cunoscut. inmormintarea se face azi, Du­minică la Alexandria. ^­­•*" Societatea studenților în "medicină, țjinîn­d ședință publică Duminică 31 octombrie ora 2 jumătate p. m., în localul săîi-H din palatul băilor Eforiei, •ro la ordinea zilei comunicările d-lor: 1­­1. Iraim : Uter și vagin dublu, din serviciul d-lui dr. Anghelovici. 2) N. Nestor: Un caz de sifilis he­patic, din serviciul d-lui dr. Nanu- Muscel. 3) Comunicări, votări de membri. Imnul agrarienilor și Hora care s'au executat joi la­­ expoziția societăți­i Agraro și au avut un frumos succes a­u­­ fost compuse de d. G. Ștefă­­nescu, profesor la Conservator care însu­și a condus și orchestra Conser­vatorului. Sâmbăta viitoare 6 Noembrie vor pleca în inspecția ocolului silvic mo­del „Regina Elisabeta“, d. C. I. Stoi­­cescu, ministru de domenii, I. Zanne șicretarul general al aceluiaș minister și T. Galaiu inspector general silvic. În fos1,invitați a lua parte la această execursiune și d-nii Tache Brotopopo- Goșu, Boenaru-Bordea, Radovici, D. T. Apostoliu, I. Seceleanu și alte citeva persoane. Plecarea va avea loc Sâm­­bătă la orele 10 și 10 seara și se vor întoarca în Capitală Luni 18 Noembrie, Sf. Mihail ,și Gavril. 4 Pînă la 15 cor. s’au mai acordat de cîître comite­tul pentru ajutorul incendia­ților și inundaților 11.530 lei victime­lor incendiilor­ și inundațiilor întîm­­plite în diferite comune din țară. . ♦ Din Focșani și se scrie că acolo­­ a căzut zăpadă, care însă s’a topit cu­­rînd. 0 Astă noapte a încetat din viață în mod subit casierul plătitor Teodor Goostantinescu de la casieria centrală a statului. Carantina pentru proveniențele din Smirna. ..impusă de guvernul rom­în, a h>St sunt 1. 11 .tă. 0 l'roveniențcic tiin Alexandria vor u biturna.­­f nealiniat 251 sate și trarea a 40 biciclete > un­gu­r;­ ! portului din 1­­ or­eceppo în cursul primite numai Jad* I 1.3 o V' ciunp P! Mi Aceste lucrări vor dura 2 ani și vor costa sum­a de lei 400.000. D. Lascar, ministru da interne, care va asista la inaugurarea palatului ad­ministrativ din Botoșani, va pleca de acolo. Luni, la Cristești, unde se vor inaugura lucrări comunale. Ministerul de interne va cere auto­rizarea consiliului de miniștri ca să distribue sămînță de lucernă și trifoiü, locuitorilor lipsiți. Se vor distribui peste 200.000 ki­lograme. O D. Lascar plecat aseară la Boto­șani, unde va asista azi la punerea pietrei fundamentale a noului palat administrativ. D-sa va fi însoțit de d. Ghica, pre­fectul județului Vlașca și va reveni Luni în Capitală. Inaugurarea noului institut agrono­­nomic construit pe șoseaua Kiseleff va avea loc la sfirșitul lui Noembrie. La această inaugurare va asista și d. Dimitrie Sturdza, președintele consiliului. Institutul agronomic va avea 17 hectare pe cari se vor face diferite ex­periențe agricole și pe cari se va în­ființa și o pepinieră-m­odel de arbori fructiferi. D. Raman directorul acestui insti­tut lucrează actualmente la întocmi­rea planurilor cum vor trebui împăr­­țite cîmpurile de experiențe. V . , Societatea științelor medicale va ține ședință în amfiteatrul clinicei dermo-si­­filigrafice de la spitalul Colțea în seara de 1 Noembrie 1904, la orele 8 p. m. La ordinea zilei e : A) Raportul se­cretarului general de­mersul societăței pe 1903—1904. B) Prezintări de bolnavi: a) d. profesor Marin­esc­u și d. Ștef­ăne­­scu Zanoagă: două cazuri de tabel combinat; b) d. profesor Marinescu și d-nil Minea și Makelaru: un caz de au­tomatism ambulatoriu; c) d. dr. Zamfi­­rescu : voluminos anevrism al aortei ; d) dr. C. l’arhon și D. Ranitescu : un caz de tumoră cerebeloasă. O) Comuni­cările următoare : d. dr. Mculesc­u: sto­­vaina în stomatologie. * D. N. T. Ionescu, șef de biuroît cl. I în direcția sanitară, a luat inițiativa publicarea unui album al tuturor medi­cilor din țară. D-sa a și primit adeziunea multor medici, așa că această publications va apare în curînd. © Intendentul Vartejanu, șeful servi­ciului contabilităței din ministerul de războiu, deosebit a mai fost însărcinat și cu funcțiunea de ajutor al directo­­ru ui superior al direcției 7 intendență. In conformitate cu art. 20 din regu­lamentul legei asupra administrației armatei și organissărea ministerului de războiu, el este autorizat de a semna pentru ministru, ordonanțele de plată­­de delegații după drepturile stabilite prin legi, regulamente, după aprobă­rile ministerului și prevederile budge­­tare. ♦ Ministerul de interne a dat o cir­­culară prefecților de județe și poliție prin care le pune în vedere ca să recomande comisariatelor ca citațiu­­nile către stat, dacă nu sunt trimise cu mu­lt timp înainte de executare, să fie respinse. S-a observat că judecătoriile și cor­pul portăreilor trimit asemenea cita­ții de cele­­ mai multe ori un ajun. De la expoziția agrară Astăzi după amiazi va avea loc la expoziția agrară concursul danțurilor naționale. Timpul fiind favorabil expoziția nu se va închide mîine după cum se ho­­tărîse la început, ci va continua a fi deschisă pînă la 15 Noembrie­­. Juriile pentru decernarea premiilor vor întocmi definitiv zilele acestea tablourile pentru decernarea premii­lor la expozanții da la expoziția agrară Știri militare — Locot. de administrație Gheor­­ghiu Ion și sub-lt. Timofei Mihai, din reg. Constanța No. 34, au­ fost numiți cei dinții­ ca comptabil în materii, iar cel de al doilea ca comptabil în bani. — Maiorul Ghidionescu Eugen, din reg. Tulcea No. 33, a fost mutat în reg. 1 Mehedinți No. 17. — Sub­ lot. N­ămotescu Cristea, din bat. 1 Vînători, a fost mutat în bat. 1 V­înători. — S’a aprobat un concediu de 25 zile lot. Chirițescu Mediac din reg. Mircea No. 32, împătrita crimă de la Podul-Turcului — de la coresp. nostru — Tecuci, S0 Octombrie De trei zile d. I. Stambu­escu, pro­curorul, se află în cercetarea crimei dela Podul-Turcului, despre care am relatat la timp. Pînă în prezent s’­a­i făcut î­n locali­tate 5 arestări. Printre cei arestați se află spre mi­rarea tuturor și un preot înlăturat din elevi pentru alte fapte. Orașul intreg discută cu multă e­­moțiune senzaționala și împătrita cri­mă, unică în felul său, în județul no­stru. Se mai află arestat și pădurarul lui Feldman, Herșen­­ Davidson, una din victime, a fost adus și internat in spitalul din Tecuci. Nenorocitul prezintă multe leziuni destul de grave pe întregul corp. Din cauza loviturilor primite la craniu a pierdut a­p­ro­a­pe­ fac­u­lt­at­ea graiului. D. dr. Boteauil, șeful spitalului își dă toată osteneala spre a-l readuce în simțiri căci ar fi astfel de mare utili­tate în descoperirea și dovedirea si­niștrilor criminali. Despre această crimă s-a comunicati cri și parchetului general din Galați In curînd voiü trimite și amănunte corap­ed­e spre lămurirea lectorilor no­ștri cari se interesează viu da această afacere senzațională. Buda Dramatica sinucidere din tulcea — De la corespondentul nostru — Alarma.—Spectacolul.—înainte de sinucidere. — t) scrisoare emoționanta.—Transportarea cadavrului. — Cauza sinu­cidere­.— Ancheta. După cum v’am comunicat telegra­fic, ori pe la orele 8 dimineața s'a si­nucis în locuința sa din strada Grivi­­ței No. 26, Vasile Cozmiade, șeful secției Creditului agricol de pe lingă administrația financiară locală. Alarma Pe la orele 8 dimineața servitoarea Marița Ionescu auzi detunătura, dar nu intră în casă spre a vedea ce e, din cauza fricii, căci acum citeva zile­ Coz­­miade încercase să împuște pe soția sa, ea­ dote de știre vocvnilor, cari re­nunțară poliția. Imediat sosiră la fața locului d. pro­curor Mosgos, d. Papiu, directorul po­liției, d. G. Hăssărescu, ajutorul lui Cozmiade, subscrisul și­­ subcomisarii Rai­opol și Pătulea. Specta­colul­ ­ latrinei în emisii, aspectul ce se ofe­rea ochilor era groaznic.«Cozmiade ză­cea într’un sac de­­ sînge pe dușumea în camera de culcare. Dinsul își­ tră­sese un glonț de revolver No. 12 în tâmpla stîngă. Glonțul eși prin tîm­pla dreaptă și se opri în perete. Moartea­ s’a constatat că a fost instantanee: înainte­­ de sinucidere­ ­a ziua de 27 c., Cozmiade condusese la vapor pe d-na Coralia Cozmiade, împreună cu­ fiica sa, cari plecară la București. După amiază dinsul,se duse la Credit, dar după«cum s'a putut con­­stata de funcționari, dinsul părea foarte neliniștit. La orele 6 plecînd de la cancelarie, dinsul trecu pe la prăvălia d-lui G. Vasiliu-Ciorbii, de unde luă o jumătate litru de vin. Ce-a mai făcut apoi nu se poate preciza , ceea ce se știe o că d­însul a stat la berăria Armatache pînă la orele 2 din noapte. In dimineața zilei de 28, veni acasă la Cozmiade servitorul dola Credit. Cozmiado ii trimise do ’Í aduse cer­neală, după care se apucă de scris. Pe la orele 7, dinsul trim­ise d-nei Stere Ionescu niște dantele, pe cari acum cîteva­ zile d-na lonescu le dă­duse soției sale. D-na Ionescu s’a mirat foarte mult de faptul că așa dimineața Cozmiade a găsit de cu­viință să-i restitue dantelele, de altfel aceasta i s’a părut cam ostentativ. O scrisoare emoționantă "După ce scrise o scrisoare lungă, d lui procuror, Cozmiade se duse în camera de culcare, unde își puse în executare nefericitul sau pian. In buzunarul dela piepit al hainei d. procuror deja peste o scrisoare ce'i era adresată d-sale. Scrisoarea era toată plină de singe, așa că a fost nevoie să fie spălată cu apă. Ea poartă data de 28, adică a fost scrisă Cu un ceas înainte de sinucidere. D. procuror citi scrisoarea din al cărei conținut reese c­ă Cozmiado s’a sinucis din cauză că soția sa și copila, singurele pentru cari trăia în lume, ne mai aparținîndu-î, el s’a decis să puie­­ cu­ mai curind­ capăt zilelor sale, lucru la care nu s'a gîndit niciodată. Spune că nu mai are nimic, deoare­­ce în ultimul timp a avut cheltueli nebunești. „Tot ce mi-a mai rămas am dat mizerabilei la plecare". Vor­bind despre datoriile sale, Cozmiade spune că are do dat pentru chiria ca­selor 150 lei la 0 Noembrie , la acea dată să se vîndă ceva din casă și să se acopere datoria. In casa Creditului dînsui afirmă că­ nu are nici o lipsă, lucru ce s’a con­statat just la verificarea făcută în urmă de către d. procuror Morgos și administratorul financiar. Tot în acea scrisoare Gozmiade își ex­primă dorința ca soția sa care se gă­sește în București la d-na Irena Vă­­leanu, calea Moșilor No. 381, să fie înștiințată despre sinuciderea sa și ar „muri fericit dacă ar ști ca ea ar purta doliul cel puțin o zi“. Ca ultimă dorință, Cozminde cere, să fie dus la spital, și de acolo la ci­mitir. Inmormintarea se va face pe spesele societăței funcționarilor publici la care e înscris ca membru. Transportarea cadavrului D. procuror după culegerea tuturor indiciilor ordonă, spre a respecta ul­tima dorință a nenorocitului, ca el să fie dus la spital, unde va sta pînă la sosirea familiei care a fost înștiințată telegrafic. Cauza sinuciderei Sinuciderea unui comerciant la Galați­ — Prin fir telegrafic — GALAȚI, 30 Oct.— Comercian­tul Dumitrach­e Vasiliu din str. Canalului a încercat să se sinu­cidă în grădina publică trăgîndu-și un glonte de revolver în gură. Glontela a deviat și s'a oprit în carotidă pricinuind acolo o scurgere de sînge. D. Vasiliu, revenindu-și în sim­țire, s’a întors acasă. Operația pentru extragerea glon­­teiui se va face la spitalul Sf. Spi­ridon. Starea d-lui Vasiliu e­­ gravă. Căci glontele a fost probabil în­ghițit. Nu se cunosc încă motivele caru­lui determinat pe comerciant la a­­cest act desperat. Sylviu­B — de la coresp. nostru <— Iași, 29 Octombrie Prefectul de poliție la Xinghoni —­­Cum a sosit în Iași autorul fur­tului de la casa Brodski din Chi­­șinău —Senzaționala anchetă a­­supra extrădărilor pe cale ad­ministrativă. După cum am anunțat, d. Gh. San­­dulescu­, prefectul de poliție, a petre­cut două­­ zile la Ungheni, în anchetă. Iată originea­­ acestei anchete. Se știe că Rodonoff, omul care a de­ fraudat 12.000 ruble de la casa Brodski din Kișinău, prins în Iași a declarat că a plătit 5000 ruble pen­­­tru a­­ fi trecut în­ Romînia. In primul moment se credea că a fost trecut prin contrabanda, cum de obi­cei ü se petrec lucrurile și pe drum contrabandistul î-a luat suma de 5000 de ruble. Or, se pare că lucrurile nu stau tocmai așa, rînd casa Brodski făcînd aliat c­ă Rodonoff a trecut la primul cercetări, a dea dreptul prin frontiera rusă, fără a fi supărat de cineva. Jandarmi ruși cari împușcă fără milă pe­­ altul care ar îndrăzni să treacă fără pașaport, s’au făcut, se pare, că nu văd pe Rodonoff cînd trecu pe lingă dînșie. Se născu atunci întrebarea : pe unde a intrat Rodonoff, după ce a trecut frontiera rusă ? Apucat­a oare un drum lăturalnic, și în această privință avut­a oare un complice ! Această parte devine și mai grea, de descurcat în urma unui denunț, ce ni se afirmă că ar fi primit prefectul de poliție, după,­­care Rodonoff ar fi fost zărit sosind cu trenul la Iași. Negreșit că nu se poate formula încă nici o acuzare, autoritățile noastre pot sa nu aibă nici o vină în această­ afacere, mai ales că pînă acuma nimic precis nu e stabilit asupra modului cum Rodonoff a sosit în Iași. :i. Dar mi se afirmă că d. Săndulescu mai anchetează un denunț ce ar fi primit. În acest denunț se afirmă că uneori dezertori ruși prinși in dealungul malului Prutului sunt dea dreptul extrădați Rusiei, fără vreo altă formalitate. De dorit ar fi ca cuprinsul acestui denunț să nu se adeverească, căci ar fi în adevăr un act nu numai în con­tra legilor, dar în contra oricărui sentiment uman, știut fiind că dezer­torii ruși prinși sunt împușcați. Le­­ așteptăm clar rezultatul anchetei. . han După cum se vede din scrisoarea lăsată, sinucisul a fost de o nobleță desăvârșită chiar in ultimele lui mo­mente, căci zice : „Trăiam în lume pentru ea și pentru copilă acum cînd nu le mai am, aiam decis să sfirșesc cu viața, să mă sinucid, lucru la care nu m­’am gindit niciodată“. In adevăr cauza care a determinat pe Cozmiade să facă acest pas nenorocit, a fost­­ că de mai mult timp dinsul observase la soția sa oarecum­ înclinări către un domn ofițer din localitate. Rec­țiunile dintre ofițer și soția sa, au devenit foarte strînse și în ultimul timp cind Cozmiado pleca de acasă era înlocuit imediat prin ofițer. Lucrul acesta a fost observat de către vecini și servitori și «cum«citeva zile Cozmiade veni­nd acasă înainte de orele obicinuite se afirmă că­ ar fi sur­prins pe infidela­ î soție închisă în casă cu ofițerul în chestie. Se mai afirmă că după această descoperire, Cozmiade ar fi încercat să împuște pe soția sa, dar nu a reușit. Pentru a se face lumină complectă, în această afacere, id. procuror Mos­gos a început o minuțioasă anchetă. Vom ține în curent pe cititori cu tot ce se va mai descoperi. Casa Creditului agricol și suprave­gherea întregului serviciu al acestei sec­țiuni, au fost încredințate .d-lui G. Hussărescu, ajutor șef de secție, pină la numirea unui titular. 29 Octombrie, Lys. Două anchete ale prefectului de Iași județ pen­tru întreținerea șoselelor cu cad in iv.za orașului. Asupra acestei cereri a luat mai intiiii, cuvântul d. Joan­iu care a sus­­ținut-o, apoi a vorbit d. dr. Rimni­­ceanu care s’a opus sub cuvânt că suma de 10000 l â e suficientă. D. Paul Otărscu la riadul d-sale a susținut de asemenea că subvenția ce se servește o îndestulătoare, aceasta chiar după socotelile servieiu­lui teh­­­nic. Primăria n’are însă numai acești 10000 lei, ci 30000, căci i se mai, servesc 20000 lei anul din pres­tații. Dacă nu se poate­­ da nimic mai m­­ult și, dacă primăria nu e mulțu­mită, va întrețin«» jude­țul și șo­selele țari cad în rază­­ orașului. De altf­el, a încheiat de prefect, șo­­șalele date în întreținerea primăr­iei sint­­ foarte defectuoase, pe cînd cele ale județului sînt foarte bine­ îngrijite. De aceea ar fi bine ca și acolo șosele să,3,o,lase în seama județului. D. loaniu a luat din nou cu viu­tul și a susținut a se da primăriei 20000 lei, iar d, dr. Rimniceanu și cu d-sa fii. Dumitrescu-Militari s’au opus; con­siliul in urmă a admis însă cere­rea, ridicând subvenția de la 10000 la 20000 lei.* S’a dat după aceea citire raportu­lui comisiei budgetare, care a verificat, conturile pe exercițiul trecut, raport din care rezultă că conturile sunt în perfectă ordine și a fost aprobat de consiliu. Asemenea a’a aprobat­ deschiderea unui credit de­­ 12000 lei pentru aco­perirea unor daune cau­zăte prin fase­rea unu­i dig, cum și cererea comu­nei Oltenița ,de a i se red­uce suma de 4000­ lei din cele 6000 pe cari le­ datorește pentru furnizarea m­edica­­memtelor­­­ necesare. Consiliul a mai decis în u­nă"Ci­ vaccinul animal să se procure de la institutul ,care-l va avea mai bun, apoi ședința s’a­ ridicat hotărindu-se ca cea viitoare, să aibă loc inîino da cirelo 3 p. m­. Palatul justiției O excrocherie originală,—­l.iie Dureau, din corn. Oltenița și-a făcut o profesie din falsificarea actelor de vânzare a păminturilor moștenite de săteni. Acest excroc original, cum afla­u­ moartea unui țăran, falsifica acte de vânzare prezentîndu-se la tribunal cu persoane străine, și în urmă inter­venea cu ele la partajul succesiune!. Ca să scape de bucluc,­­victi­mele ii dădeau bucuros cîte­ ceva. Acum în urmă îi s’a înfundat însă. Căci reclamat de Petrache și Ilie Do­­bre, două victime ale sale, Duicati a fost arestat și dat judecăței. D. Munteanu a fost însărcinat cu instrucția afacerei. Moratoriul societăței „Romînia“. Societatea cooperativa„Rom­inia“ cerind un m­oratoriu, creditorii au făcut opo­ziție. Ivindu se divergență între d. pre­­­ședin­te Cndalbu și d. judecător Balș, ererea de moratoriu s’a judecat din nou era de complectul tribunalului co­mercial. Am pledat di­n partea creditorilor o­­­ponenți d-nn­ avocați M. G. Valerian Filitis și Bălăceanu, cari au arătat că formele legale nu sînt îndeplinite, că pasivul covîrșește activul, și că socie­tatea nu are majoritatea creditorilor in favoarea acordarea moratoriului de­oare­ce aceștia au­ cerut declararea în stare de faliment. Din partea societăței au pledat d-nii Cernea, Misir și Chiriac. Tribunalul, după o lungă deliberare, a admis moratoriul de șase luni, a in­stituit o comisiune de supraveghere dintre creditori și un casier cu 150 Î de care să încaseze toate veniturile din vânzare și să i­e depun în fie­care săptăm­înă la casa de depuneri. Em. Dela consiliul județean Erî după amiazi consiliul județean de Ilfov a ținut sub preșidenția d-lui Procopie Dumitrescu a șasea ședință din sesiunea ordinară in care a fost convocat. După ce s’a aprobat sumarul ședin­ței precedente, consiliul a luat în dis­cuție budgetul drumurilor județului, care se prezintă la venituri cu suma­ de 810.300 lei. D. Oteteleșanu, luînd cuvântul la paragraful relativ la împietrirea șose­lelor,­­a spus că în județul Ilfov s’a creat un monopol cu pietrișul care e, p­ăzit 30ump și că suma de 245.000 lei cu 30 cheltuește­­ anual o prea s­are. D. Procopie Dumitrescu, răspunzind­ d-lui Oteteleșanu, a susținut că suma nu numai că nu e prea mare, dar ar trebui­­ o sântă îndoită pentru ca șo­selele să fie bine împietrite. D. Oteteleșeanu, luînd din nou­ cu­vântul, a spus că nu e vorba de o împietrire ,din nou­ pentru ca să fie­ nevoe de o așa mare cantitate de pie­triș, ci numai de reparații ; or, pentru reparații e nevoe de mult mai puțin pietriș. D. dr. Râm­iceanu a arătat că șo­selele nu prea sunt bine și de aceea e nevoe ca cantitatea de pietriș să fie cît mai mare pentru a se face repa­rații serioase. D. .Paul Stătea»«, răspunzind î la cele spuse de d. Oteteleșanu, a zis că ceea ce se plătește de județ pen­tru pietriș ,se plătește și de comun­a pentru întreținerea șoselelor­­ din zona Capitalei și prin urmare nu poate fi vorba de nici un monopol. Dacă pietrișul pînă la 1901 era ief­tin, cauza erau antreprenorii cari, fiind do rea credință, nu aduceau cantitatea întreagă și de aceea le da mina să lase mai ieftin. Cind însă s'a dovedit aceasta, antreprenorii au fost alungați,i­ar n’au mai venit pentru că nu le mai­ slădem mina să furnizeze pe aceleași prețuri De atunci prețurile pietrișului s’au scumpit, lucru pe care îl cunoaște și ministerul lucrărilor pu­blice, «care con­trolează și aprobă prețurile pietrișu­lui, a încheiat d. prefect.­if: ■« Consiliul a luat apoi în discuție ce­rerea primăriei Capitalei de a i se Furtul de la mînăstirea Horaița Ministerul de interne în urma cererea celui de cuRe­ț și instrucțiune publică a cerut tuturor prefecților să urmărească, să prindă și să înainteze justiției pe ie­­rodiaconul Profiri o Pastică de la m­înăs­­tirea Horaița, județul Neamțu, care a furat din vestm­intăria măbăstirei mai multe vestminte, o salbă cu 10 galbeni­i de cîte 40,lei fie­care, și o monedă pa­fur­ului Călugărul, care în urma ........... „ fusese arestat, a fugit din arestul urca la 20000 lei subvenția de 10000 primăriei Crăcăoni din județul Neamțu, lei ce­i ae servește anual de către reveni astfel și în ajutorul producă­torilor cari vor putea să’șî desfacă mărie in străinătate pe un preț mai avantagios. Vă rog, dar, d-lor miniștri, să bine­voiți a mă autoriza, dacă și d-voastră Siatețî .Io aceeași părere, să­ supun a­­proba­rea regelui alăturatul proect de decret pentru ridicarea prombițiunea de export a ovăzului. Ministru: E. Costinescu Concursurile de medici secundari Luni se va începe la spitalul Col­­țea concursul pentru ocuparea postu­­aților de­­ medici secundari vacante , în spitalele Eforiei civile. Comisiile definitive pentru exami­narea candidaților s’au constituit în m­­odul următor: Pentru posturile de medici secun­dari ,în specialitatea chirurgicală, co­misia se compune din d-uiî d-r. Gh. Nanu­, Kiriac, Drăghescu și Raicovi­­ceanu-Pitești supleant, din partea E­­forioV, d mii d-rn Teodora și Ilimui­­­țeanu din partea serviciului sanitar , d-nii d rn Toma Ionescu și Angh­elescu din partea, facu­ltăței „de, medicină, ,d. dr. î. E. Costinescu ca delegat al dm­­iste­rului de interne și d. dr. Sevo­­jirovau ca delegat al Eforiei spitalelor­­ ci­nile. ■Sunt -vacante 5 posturi pentru care s'au înscris .10 candidați. Concursul începe Luni la orele 2­­ p. m. în loca­­­lul spitalului Cah­en, iar,comisia .'defi­nitivă pentru examinarea candidaților ka posturile de med­ica secundari în specialitatea fio­imedicină­­ internă se c­ompun­e Am d-nii d-rn Obreja, An­­ghelovici, Grozăviei și Stoicescu (su­pleant) din­­ partea Eforiei .spitalelor civile; d-nii d-rn Babeș și I.­­Cantacu­­;din p­­lin partea­ serviciului sanitar; dații d-ri Touiescu și M. Minovici din partea fesCtlltSțea de medicină, dr. Radovici ca delegat al ministerului de interne și dr. Al. Șiriu, ca delegat al Eforiei Spitalelor civile. Secretarul ambelor comisii va fi d. Ioan Banaitescu șef de serviciu la Eforie. Concursul pentru­­ specialitatea în medicină internă încopo Marți la ora ,2 la Spitalul­ Colțea. Sunt vacante în aceeastă specialitate 3 liceuri pen­tru CaFi s'au îns­cris­­ 5 candidați. Fapte diverse Altă încercare de spargere a a­­rsei biserici."—Ki­ .pe «a -bolo 9 dim. paracliserul I. Const­antinescu de la biserica Sf. Visarion a anunțat cir­cumscripția­­ că niște indivizi necu­noscuți au încercat a se in­troduce în altarul acestei biserici prin ușa din dos, forțînd­-o, dar­­ neizbutitul s-o des­chidă g­riție faptului că autorii att­in­tii au­ rezistență unui drug­­­ de fier pus de-a latul ușii. Rivlrsa de la Cotroceni.­Copilul Năsteșp D. Gheorghiu in vârstă de 10 ani, fiul sergentului major de poliție Gheorghiu, a fost lovit în­ dreptul vi­lei potCCCtv.il, cu un cuțit ce i-a fost înfipt în spate de către băiatul Cio­cârlan I. Ștefan din Satu Nou, în vâr­stă de 14 ani. Rănitul a fost trimis la spitalul Colțea. Micul agresor a­­ căutat de po­liție­. Moartea subită din strada Bu­­zești.­Azi noapte a încetat din viață subit, la domiciliul sau­ din strada Bu­zești 74, I. Constantinescu, func­ționar, in etate de 45 de ani. M"fiind nici o bănuială asupra­ a­­cestei morți, parchetul a autorizat In­­uionfiintarea cadavrului. Chestia taxarea tărîțelor Ministerul de finanțe a dat o circu­­lui către administratorii financiari de județe prin care se pune în vedere că numai tărițele pulverizate, adică tărî­­țele rem­­­inate așa de mărunt în­cât să poată fi amestecate cu făină și ca atare întrebuințate în consumațiune, urm­ează a fi supuse la taxa prevăzută de art. 33 din tariful legei fondului comunal. Acest produs însă, fie el numit er­mit­, fie tărițe pulverizate, supus a plăti taxa de 75 bani de suta de ki­lograme, poate să fie exportat și în acest caz este scutit de taxă. Târâțele însă propriu­ zise, a căror mărime variază după sistemul de fa­­bricațiune și după cum aparatele fa­bricatei­ sînt mai mult sau mai puțin perfecționate, nefiind destinate a se amesteca cu făină și deci neputînd fi întrebuințate în consumațiune, ră­nil­e apărate de taxe și în consecință prohibite la export, oricare ar fi mă­rimea lor, cu condițiune numai de a nu fi­­ aduse în stare de pulverizare prin remăcinare. De asemenea, dacă ermicul se a­­mest­ecă cu tărițe propriu zise, pro­dusul rezultat, urmînd a fi considerat ca tărire, va fi scutit de taxe și ca a­­tare prohibit la export, rămînînd ca numai în cazul cînd aceste produse se vor scoate separat din fabrici să se urmeze după normele de mai su­s. Autorizarea exportului ovăzului Monitorul­­ oficial de «erî publică ur­­­mătorul comunicat în chestia autori­­zarea exportului ovăzului : „Autorizarea de­­ a se exporta ovă­­­zul a servit de pretext speculatorilor, spre a r­ăspîndi știrea absolut falsă că se va autoriza și exportul porum­bului. „Guvernul dă cea mai formală dez­mințire acestei știri. Interzicerea ex­portu­ui se va menține pentru porumb pînă la strîngerea repo­tei din anul 1905, întocmai cum s’a decis prin­ jurnalul consiliului de miniștri No. 965, publicat în Monitorul Oficial din­­ 1­9 August anul curent. ..Ac­astă deciziune nu s’a luat fără a se face cercetări­­ amănunțite ,rela­tive la porumbul ce se află în țară, fie din recoltele­ vechi, fie din recolta anulul 1904. Dacă, în ceea ce priveș­te recolta ovăzului, s'a­­ constatat un prisos ce se poate exporta, la recolta porumbului s’a constatat din contra o lipsă însemnată față cu trebuințele consumații­iel interne, așa nicit parte din poporațiunea obicinuită a se hrăni cu porumb va fi nevoită a se hrăni cu grid și în unele localități cu­­orz“. * Iată și referatul .d-­­ui ministru de finanțe către consiliul miniștrilor asu­pra «fostei autorizări: Domnilor miniștri. Prin jurnalul No. 899 din 6 August 2904, aprobat cu decretu­l regal No. 2489 din 28 Septembrie a. e., au­ ho­­tărit să Se interzică, pînă la noul dis­­­poziți­ H­nt, exportul între altele și a ovăzului. Măsura aceasta­ a fost luată în vo­d­ere» puținului «nutreț ,recoltat in vara anului agricol 1904 și a secetei de care continuă sa fie bicituite țara.­­ Acum, în­­ urmă ploilor, cari au­ în­ceput să cadă din a doua jumătate a­ lunei August­,­­situațiunea sa a mici îm­bunătățit : prișuHele au hrănit și vor continua să hrănească încă pentru Cit­­va timp vicele agricultorilor noștri .1 In unele părți se vor putea chiar coSi Mum­tai­î. Apoi, aprovizionările pt*n­­ntru iarnă s’au clocit în mare parte a țărei. Dacă, pe lingă­­ cele «do «mtti sué, mai ținem seamă că recolta de ovăz Îim atfi i­­nceate­ Se­­ poate ciccola fia* ^atru și­­ jum­fiteÄe -m­ísióano hotítelítri,1 rdică la mai mult de Ibsen ,pătrimi din r­ecolta medie a celor din urmă cinci Mili, cred îcă «ins­ ptabdi irdvtini miopi­a proibițiii­ei exportului acestui produs, fără ca agricultura să aufore. Vom Primarii și consilierii comunali rurali Ministerul de interne fiind­ informat că unii din consilieri! comuniști rural își însușesc drepturi cari cad în atri­buțiile primarilor, cum de exemplu dreptul de a inspecta paza de noapte, localurile publice etc. și că prin ne­­pricepere sau alte vicii provoacă nu numai nemulțumit­! dar adese­ori și scandaluri, a cerut prefecților ca pen­tru a pune capăt unei­­ atari stări de lucruri­­ dăunătoare unei bune adm­nistrațiuni, să dea ordin primarilor comunelor rural­e de a interzice ori, și. ce amestec al­­ consilierilor in afacerile comunei, în cazul cînd ei nu sînt au­torizați de logo sau de primarîun­ con­­foruitate cu legea. In cazu­l contrariu orice acte ar­­ face consi­lieri­­ta auto­ritate pot fi considerata ca abuz de putere, și deci­dați judecăței ca atare Totdeodată ministerul a cerut­ pre­fecților să dea ordin primarilor ca în cazul cînd un consilier ar fi făcut astfel de acte fără o delegație a sa, să dreseze actele pentru darea lor­ în judecată și pentru a se da exemple față de ceilalți. Not« arendări de moșii In urma Imitației ținută la ministe, nii de domenii in ziua de 20 Octom­brie, pentru sc­endarea pe intervalul­ 1­905—1.945 a mai multor moșii ale Statului din toată țara, au fost confir­­m­ate ur­m­ătoarele moșii: 4) Btani­slăvești din județul Argeș asupra d-lui Nicolae Constantinescu din comuna Sighislăvești pentru suma­­ de 1230 lei anual. 2) Bătă buleasca din județul Buzău a­­supra domnului Petrache Ștefănescu «din orașul Bicești, pentru suma de 2500 lei anual. 3) Seaca de pădure din județul­ Dolj, asupra d-lui­­ Sa­vu Nițulescu și, alții, pentru sum­a de 5.240 lei anual. 4) Buzduganu din județul Vî­cea a­­supra d-lui C. T. Sidu din com. Bau­­sești­­ Ot­ășăni pentru suma de 632 lei anual. 5) Sărata Văratic din jud. Neamț, «supta d-lui Avram Liva din orașul Bâatra Neamț, pentru­­ suma de 2790 laî ttmial. fi) Hírt.110le din judi­țul Suceava a­­supra ,d lui C. Gheorghiade din com. Lespezile pentru sutmii de 2540 lei a­­(mal. 7) Gulia­­ din jud. Suceava asupra Medkiașî -persoan­ei pentru suma de 62'0 «PÎ nudei și 8) © olhaaca «din jud. săuncava asu­pra d-­u( Gheorghiade pentru suma de 682 lei anual. Cereți Xo. 3.1) sau rev­i*­ta umoristică |e!gla...Orie«îi!livi z. Qii ,uwvváío.sviH.‘]ii n\atörií : Nu ma­i chită Unitarii!! ! de La fit Simpatiile monah­e ■;. Sf. Dumitru, de. Akisig Deva englisch^anon de Country-Girl Jocul verișoarei de fr. Militau Apropos ide comis­-voi­at­ori de Registru Let sor fi de V. Pascal Pisica miraculoasă da Top Telegrame de pe. ci­mp ni de rdibóiu de Tök­k tin: „Asalt­! de Tăticu­ Rănitul din războiu­ de Qostache N. Uțescu Din repertoriul mens­tic Vulluă Sistemul com­ipcnsuirutici de Const. Nidz­escu Providwist­uro : Li.­Sărat, R.-Vil­ce­a, Culă­fat 11«as?r»|-inî*i : Exercitii in menageria regală, Sf­­ Dumitru 5 buni excutin Surul Abdn­nmen­tu­l: j»e int lot 2*30 Ultime m­orma­ ii Tinerii liberali cari se d primesc la d. Nacu, urmăresc și primul lună planul de a acapara Voința Națională ,pe care d. Vitt­uila -b­ră­­tian și a abandonat-o cu dauivârsire. E vorba ca un con ii i­format dintre acei tineri să și ia sarcina de a redacta pe viitor acel ziar. D. Nacu ar fi indicat să ia di­recția, deși are ca adversar pe d. C. I. Petraru. % In vederea consfătuirea ce se va ține azi la ă. Cantacuzino, mulți fruntași conservatori au­ sosit eră în Capitală, iar unii dintre aceș­tia au­ omis întrevederi cu d­-nul general Manu și Tak­e Ionescu.­­ Cunoscutul Nae Bazilescu a mai în­cercat o c­felcere. A propus uniunei in­dustriașilor să -și amine planul Creerea la Craiova a unui credit industrial. Un reprezentant al uniunei industria­șilor a comunicat ideea, d­lui Costinescu, care a respins-o ca dăunătoare indus­triei și statutul. I4șii sfirșesc tonic iji­reprind­erile lui Nae Bazitescu. @ ■ Era de dimineață a avut loc la Spi­talul Colțea prima probă orală a can­didaților la examenul pentru ocuparea posturilor de interni aflate vacante in­ spitalele Eforiei. Și-au­ mai autentificat actele de con­­stituire băncile populare sătești „Ol­teanca“ din cot d­­e Golfiu (Romanați), „Sfîntul George“ din com­. S’erișoru (Brăila) și „Frăția“ din comuna Gher­­cești, jud. Dolj. Ministerul de interne a­ primit o do­­națiune de la d. G. Isăcescu, din Bo­toșani, constînd din o porpelio do caso. Consiliul­­ de igiena a­ Capitalei va ține ședință Marți 2 Neem­brie la Orele 3 p. m. spre a rezolva mai multe cestiuni curente. Intre altele se va discuta în această ședință,și cestiimea laptelui.­­ In cursul lunei Septembrie au­ mu­rit în Capitală di­n cauza­­ tuberculozei pulmonare imn număr de peste 150 bolnavi, iar din cauza pneumoniei peste 90 bolnavi. „V •Pina­­netrii s’au primit cereri la mi­nisterial de domenii pentru distribuirea cu plată a unui număr de­­ 195.­000 viste altoite, din pepinierele statului. •V Inscrierte pentru examene­le de li­cență și fine de an la pruc­tici­tateai de frrqpt din Capitală varit» sfîrșit eunisio. Exa­meneîe vor fheVp'fe în primele zile ale­­ săptămîni­i virtöiiste. D. *D. T. Mateix'scu în­splector'n­.1 plă­șeî Dudeștî diri judtețrfi Vîlbv, Vá­ffifó azi .o nouă conferință la rec páíie a plășei.sate cu toți smuîțterm-ii aschili­­hisferativi,­­comțujați, techaiei și sani­­tari. I Subiectul conferinței va fi: .starea Sanitară rurală ,și binefacerile între s­­ferăror comunelor teu iidirr­ioriî ț­ băi populare. Ministerul ele interne a izgonit:­­Ra țară pe u­rm­ătorii-Supuși strainii jgă­siți fără­­ acte. în­tregiuKi : Din județul­­ LVleorm:«i pm­iBeiteil a fost izgonită Maria 1* Ardelean« Iar din­ Căpitănu: £ W Bolovanca, Gh­. Siotea și Vicolae­­ PăgfilB­șan­u. Din Brăila a fost lexpulzat grecii­ J­é­­dache iar din Fălcii! prin Burdujanî , Ra­fael Mihnea, Matei Vinsovici,­­și Petuea .Cojriiță, .Senatul Uni­rea a țâței din Iași (Dim­preună cu profesorii facultăței de ti­­­ bere, a însărcinat­­ pe d-nii profesori I. Caragiani, Al. Philippi­de și C. Deo­­dardescu, ca să cerceteze lucrările științifice ale d-lu­i Xenof­on C. Gligor­­jifetri, candidat la catedra vaclarită fie la facultatea de litere din Iași. D. dr.Ștefan Coșereanu, medic al ora­șului Tg.­Neamț, a fost numit, medic Col­unal în Botoșani, în locul d-lui d­r. N. Sincl’ț, înaintat. -D-niî Ionescu M. Dumitru și D .O­­preanu­ R. Alexandra, licențiați in far­macie, au­ fost autorizați să practice farmacia în țară. V Consiliul SMtu­tar superior a admis pe d. C. D. Ionescu, medic veterinar din Milan, să dea examen de liben­ă practică a medici­nei veterinare ,în țară. © Febra aftoasă care bîntuia în co­munele Epureni din județul Tutova . X Ah 8é.

Next