Adevěrul, decembrie 1904 (Anul 17, nr. 5505-5533)

1904-12-01 / nr. 5505

In citi\nd termin'ndu-se roman­ul nostru­ ,,Stafia di­n palatul­­ imperial, d­in llrna­mânt începe publicarea unu­i nou­ roman fantastic și senzațion­t. 4M Convoiul morților se obsetve c» meriționa­rea’­â uratei acestor con­vorbiri in rubricole respective, să se facă nu­mai­­ pe unitatea de taxare adică, 5, 10, 15 minute etc., neadmițîndu-se fracționarea aces­­tor­ unitățî. * Cu­ începere de mîine, 1 Decembrie, se va ,,1100 in aplicare convențiunea internațională e­e la Paris. vDirecțiunea serviciului sanitar a înștiințat telegrafic oficiul. Sub­im, provocind în același timp concediul d-lui medic director al acestui oficiu. După această Convenție, „toate vasele, carii vor porni, din localități Inferioare, vor trebui să treacă direct ’la“Sulíifa,"'n'fidel" „SS vir mo^\nf(fijti%ea și * (M­iftisálbíÉj­­ett Tipiíratul C%u,îi. .................... *­­ ■­­ .. i ■­i ■­f&g­ ete*# Uiv-tfP uzi cieri. Ionuț Bralian­u, mi­nistru de externe­ , îndrăznețul furt din calea Grivițeî Spargerea unei base de bani. — Banii și obiuctele furate. — Cercetările poliției. Un îndrăzneț furt prin spargere s’a făptuit astă noapte în calea Griviței 270, la locuința d-nei Maria Gh. Constantinescu. __ Niște indivizi rămași pînă acum necunos­cuți,­ s’au introdus în casă prin ruperea cerce­­veli­lor unei ferestre. In urmă ei­ au spart casa do­ tuiți și aui fiind tot ce se afla înăuntru. Banii ți obiectele furate Din­­ reclamațiunea pe care d-rla Constatotu­­­rescu a făcut-o la comisariatul circ­­a 20. reiese că în casa de bani erau­ 555 lei în bi­lete ipotecare, 70 lei în piese a cite cinci lei, al mărei austriace de :mr, 2 galbeni,­ 2 jumă­tăți de napoleon, 2 sferturi de napoleon...un constantinant de aur și unul de argint, pre­­cum­ și următoarele obiecte:­­ Cibci ceasornice de argint, 4 lingurițe de argint aurite, cercei, brățări, broșe­ și inele de aur cu pietre­ scumpe, etc.­­Afară de acestea hoții au­ mai furat și di­ferite acte, relative la proprietățile d-nei Con­­stantinescu, cum și un libret al casei de de­puneri și economie, de 2500 lei. Cercetările poliției Roclamația fiind făcută destul de­ în pripă, d., Z.. I. Bi­lianu, comisarul șef al’circumscrip­­ției respective, a și început cercetările.­­De asemenea s’au început­­ cercetări de către ser­viciul siguranței, și se crede că îndrăzneții­­ autori ai furtului vor­ fi prinși fără întîrziere. II. înaintările în armată Pe ziua de 28 Noembrie s’au făcut urmă­toarele înaintări și mutări în armată : Infanterie.— La gradul de general. Colo­nelul­ Ntîrjefi, de:a br­igada 9 infanterie la a­­cee­a­șî brigadă. Le, gradul de. colonel. Solacolu George din reg. Teleorman No. 20 in același regiment și .Anastasia Benone, din reg. Buzău No. 8, în același regiment. La gradul de l’ocol.-fotonél:—Anastasii­ Ion, din reg. Constanța No. 04, în același regi­ment ; Cernătescu N. din bat. 4 vînători, în același batalion și Simionescu Gr. din reg. 1 Mehedinți No. 17, in același regiment, îin gradul­ de maior.—Brătășeanu Antonin reg. Dolj No.., 1. , in reg. Rovine No. 26 și Popescu Ion, din reg. 3 Dîmbovița No. 22, în r­g. Muscel No. 60. La gradul de locotenent.—Pașalega C. în bat. 1 vînători; Procopovici Al. la școala de ofițeri;. Popilian Tito, în reg. 1 Mehedinți No. 17; Teodorescu­ Trai­an­, din regimentul 5 Ialomița No­. 23, în reg. 7 Racova No. 25 ; Bucică Petre, în reg. Olt No..3; Bageru V. din reg. 5 Ialomița No. 23, în reg. Prahova No. 7 ; Bănțoiu O. în bat. 2 vînători ; Iri­­mescu I. din reg. Roman No. 14, în reg. 7 ;Racova No. 25 ; Popescu Gh. din reg. 2 Ro­­manați No.­ 19, în reg. 3 Dîmbovița No. 22; Mitra O. la școala de ofițeri și Diamandi Gh­. în bat. 4 vînători. In arma cavaleriei. La gradul de loco/e­­n Cid.ip-Todiriță I. N. în reg. 8 călărași; Da­­nielopol G. în reg. 7 id­.m; I­asievici C. din reg. 1 roșiori in 2 roșiori; Miclescu Paul, în reg 8 călărași ; Fon­quier V., din reg.3 călărași, în reg. 2 călărași și Șendrea, E. din 11 călă­rași în 2 călărași. In urma artileriei. La gradul de Locot. Colonel.­Zamfirescu Al. la școala de artilerie șiu­ ghititi, ’ 1 ’■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]'■ ■gradu­l de m­inior. ---Gîrleșteanu'Iosif.' în reg. 9 artilerie și Berneanu Gh. la marele stat major. La arma geniului. La gradul de maior.­­Mihăescu N. în ministerul de război și. In intendență. La gradul de Locot.-Colo­nel.— Constantinescu Christache, de la depo­sited de ch­ipsme­ it, în serviciul comanda­mentelor. La gradul de­ maior. — Dumitrescu Ștefan, în ministerul de război ș­. In serviciul sanitar.—La gradul de medic locotenent Cristescu Constantin, în reg. Mi­­h­ai-Viteazul No. 6. ti I I TEATRU-MI­ZICA Opera—Carmen cu d-na Arnoldson Prevăzusem că în „Carmen“ unde cu un joc de scenă sugestiv și meșteșug în cîntec se poate obține succes chiar cind­ vocea nu mai e în strălucirea sa, d-na Arnoldson va avea un succes întreg—și așa a și fost aseară , d-na Arnoldson a cîștigat întreaga Sală pentru d-sa. Aceasta e cu atît mai măgulitor pentru artistă cu cît la noi am auzit interprete­ ne­uitate în „Carmen“-1, începînd cu marea Pan»­lina Lucca și Bellincioni și terminînd cu cele două ,,Carmene“ de recentă memorie, com­patrioatele noastre Elena Ti­­­eo­d­orini și Nuo­vin­a. Poate că și faptul că aseară d-na Arnold­­­*"Son a fhist și altfel secondată, decit cum a secondat-o nenorocitul „tenor“ d. Larra, a con­tribuit la succesul serei. In adevăr, d. Sarcoli ne-a dat un Don Jose, plin de patimă în voce și joc, de­și cînta la noi pentru prima oară acest rol, care rămîne încă unul din cele bune ale d-sale. Un brav Escamillo a fost baritonul Minolfi. O notă discordantă era Micaela ci-nei Lola Bosque, care nu e chemată să cînte aseme­­ea role pe prima noastră scenă. D. Alexiu­ ar face bine să cînte în romi­­nește, cum a cîntat și d. Petrescu. Nu tre­­bue să se acrediteze pînă și de cîntăreții ro­­mini că limba romînească trebue izgonită din muzică. Și rău­ s’a făcut că în cîteva opere s’au studiat și corurile în italienește. Trebue oare să piară orice urmă de limbă româneas­că la Operă ? In ungurește sună frumos orice operă și în românește nu ? Un chinez ar rămîne uluit de asemenea indicii de civilizație. Să nu nu­ a menționa cit de frumos a fos solo de f­aur al d-lui Eminescu în preludiu la actul al treilea și acela de oboe al d- u Georgescu în preludiul la actul al patrulea. E. P. F. De­peșile „Adeverului“ SERVICIUL PARTIGALĂR Agitația politică în Rusia Berlin, 29 .­Noembrie. — J­ in diferite o­rașe, precum­­ Kiev, Saratov, Odessa, Voronej -Și, Nijni-Nojvgorod sosesc știri despre banchete­ politice la­ cari su­u­ ținut discursuri și s’aît­­ luat rezoluțiunî' în sensul’ rezoluțiilor din­­ Moskowa și Petersburg. in'SaratoiV J&a'elithetul a fost vizitat de 1000­­ le períóféie. rs .'■ ’ * ,,întreaga­­ Rurie­ sîîi-ia ziarul ABassyiV e.J cuprinsă’ de mișcarea­ reformistă,, Patria' o ,Sp pericolr­’iTceastra e’ e­xplicația-aii-șt^îr, fenomen și primejdia nu­ amenință mimai din­ partea inimicilor interni, nu contra cărora bi­rocra­­ția a luptat atîta vreme spre nenorocirea Rusiei, nici­ din partea­ dușmanilor d­­n ț afară, ci ga constă în, stagnația dezvoljiroi gene­­­rale a țărei. ~ " Prințul Albert de Prusia la Papa Roma, 29 Noembrie.—In cercurile vatica­nului se afirmă că papa Pius al 3 £-lea ar fi exprimat, cu pril­ejul redepției piințului­­ Al­bert de­­ Prusiatj dorința­ ca împăratul­ "Wil­helm, să acorde supușilor sai polonezi mai multă libertate in ce privește religia. , închiderea Academiei de bele-arte din Viena , Viena, 20 scpm­brie. In urma ilqm­pus­­trațiilor d­ar au avut loc ipal.piuite zile de-a­­rîndul, la Academ­ia­ de Bjz­ artiplca&gsw superioară a '­fost',închisă astă’seară. Demonstrațiile ' au fost îndreptate în po­­’ triva numire!­ ca profesor a clnrneutu­lui gra­­vor de medalii Marsch­all Bulgarii și bandele grecești Wenn, 29 Noembrie". — ,Apolitische Corris­­ponden­z" anunță’ din Sofia, ea­­ acolo se aș­teaptă pentru la primăvară­­ vem­inento tri a­rt și că organizați­ile bulgaro-macedonene se pregătesc pentru a opune o rezistență­­ ener­gică în­potriva agitațiilor­ grecești. Populației­ bulgare î­și va împărți arme pen­tru ea, după chipul milițiilor și unită cu­ ban­dele bulgare să se împotrivească, band­elor­ voluntare 'grecești'.’ . ' ■* *P 1­5 • Cristiani», 29 Noembrie.—Marele dramaturg Absen­o pe moarte. Agitația opoziției ungare Budapesta, 29 Noembrie.— Comitetul e­xe­­cutiv al opoziției unite a ținut azi dimineață în locuința lui Kossuth o conferință la care au luat parte d­in: Andrassy, Banffy, Apponyi Andrassy apăru în numele disidenților par­tidului liberal și făcu declarația că aceștia se uuise cu opozițiea în chestiea regulamentu­lui Parlamentului. Această unire o da cea mai mare însem­nătate pentru întorsătura pe care o vor luă lucrurile. Se așteaptă cu mare încordare ziua de mîine, începe acum una din luptele cele mai tert­­ile­care au­­ zgudu­t vre­o dată Ungaria. Neînțelegeri între Jar și prințul Mirsky Berlin, 29 Noembrie.­­ Se anunță din Petersburg ziarului Tageblatt­ 4 că­ accolo circulă zvonul că între țar,­­și prințul Mir­sky, ’'ministrul de interne, ar fi izbuc­nit­ neînțelegeri. Se zice că prințul Mirsky a vrut chiar să se retragă. Vinerea trecută, dar că a fost împiedecat de la aceasta de fami­lia sa. Demonstrațiile de la Petersburg Petersburg, 29 Noembrie.­­La demon­strațiile cari au avut loc eri au luat parte 1500 de persoane, mai toți studenți. Poliția a restabilit repede ordinea, dar aceasta a costat jertfe sîngeroase. 10 de­monstranți grav răniți. . Printre numeroșii demonstranți ares­tați sunt și mai multe studente. Escesele rezerviștilor ruși Colonia, 29­ Noembrie.—Ziarul „Svoem­­­isch­e Zeitung“ anunță că la M­iasma au­ avut loc timp de patru zile excese provocate de rezerviști ruși.­­Cetățenii au­ urmărit înarmați cu drugi pe turburătorii, ordine!. Armata a restabilit, cu mare greu, un­German bătut de studenți slavi Praga, 29 Noembrie.—Erî noaptea un german a fost atacat de studenți slavi și bătut. Eveniment artistic Paris, 29 Noembri­e. — La opera cea mare, opera ,,Tristan și ,Isolde“ a lui Wagner a fost primită cu mare entu­ziasm. Un atentat prin scrisoare Paris, 29 Noembrie. — Consilierul comunal antiministerial. . .deschizînd o­ scrisoare care purta ștampila Tunis,, căzu deodată leșinat. Scrisoarea conținea un praf amețitor, care va fi examinat din ordinu­­l parchetului. Agnes Sorma grav bolnavă Berlin, 29 Noembrie.—Mare tragediană germană Agnes Soma a suferit, în tim­­­­­pul unei repetiții la „Neues Theater“ un acces de nervi, care a necesitat transpor­tarea ei într-un sanatoriu neurologic. Poarta și profesorii bulgari Constantinopol, 29 Noembrie. — A­­genții civili au primit în timpul din urmă din partea autorităților bisericești bulgare numeroase plîngeri în contra faptului că autoritățile locale turcești împiedică pe mulți institutori bulgari de’ i’și exercita funcțiunea lor, sub pretextul că aceștia ar avea o conduită rea. Agenții civili au intervenit în această privință la inspectorul-general Hil­mi-pașa, care a promis să dea ordine ca pe viitor măsurile eventual necesare în­potriva Institutorilor bulgari să nu mai fie ordo­­nate de autoritățile locale ci numai de autoritățile interioare. Convenția comercială turco-sîrbă Mimit, 29 Noembrie.—O comunicare adre­­­resată din Con­stantinopol lui „Politische Cor­­­espondenz“ relevează faptul că, cu tot carac­­erul normal al relațiilor Între Serbia și Tur­na și cu toate sforțările repetate ale legațiu­­nii sîrbeștî, Turcia încă n’a sancționat pînă icmn convenția comercială tu­rco-sîrbă. Hoți la Mehadia Timișoara. ’30 Noembrie.—^Noaptea tre­­cută au pătruns niște hoți în localul in­spectoratului băilor de la Mehadia. De aj­ caÜ scos. pe fereastră lada dg.. fier, au irît-o pînă pe munții Coroninî 1 acolo aferii^și, ușa și o lupă,, ce­ au deșer­tat casa de conținut-­­vreo trei mii de eleroane—au ars mai multe documente importante... . . Hoții afri luat cu.. dînșiî, și patru puști vari se aflați, în localu­] . inspectoratului. Scandalurile de azi din Budapesta Budapesta,.de azi', sf a început” cu o­ mișcare îe^ffaciidinară,' Se așteaptă a.fhrțu'nfajcurii' îiu s’a mai" văzut. j* Toate­­ i­irtuTvh' (ipozițion­­St­e coalizate, s?au.' adujuShliSi’t tu’0''c­­u PW su Rib­b. și" au­­ hotărît, că toți'meh­brii Totvaa', meargă în­­ rin­duri st­rînse la­ ora nouă dimineața la­ parlament. ‘Cortegiul a "pornit; Te lap­udul clu­b al partidului Iiu'Banffy care' după' cum se­ știe sabia s’a alcătuit. Cortegiul a­ lua­t drumul ,astfel în­cit, să' treacă pe­ străzile cele m­­ai important­e,.ale­ orașului,.. . .­­ .Hotărîrea aceasta șt-partidelor opozițior'­niste coalizate dovedește­­ că­­ adversarii lui Tisza’"au intențîunea" ' să provoa­ce 6 Înptârja cfire'.să participe și publicul' ‘ Poate că Tn mnomentul cînd veți deține această telegramă' s’afi­ și petrecuți" e'odhi"-' mente mari. ............ .... Procesul între regele Belgiei și copiii .■­­ săi 1 Bruxelles, 30 Noemlmk 'Astfel a in­­ceput JminUfi Curtea de apel procesul in­tentat ... .ri­ ț/iLt/ Belgiei ile fin­ele so­c, eaglesa banyai și arhicesu Luisa de Co­burg impreun­l.cu ereditarii, ei. , j , ;­­Ji'UHUxnui si', ș­ir pai pran-mihi' c$tc ile a sild/ue de hi rege. libiíC^Ci­ A gccrcj* rămase pe gymu­mum'­i hr.’. De dare­re se știe di,dilute' cu Curli și " ‘■vă­­rdsfdnye n.efmrtht.. 'iar 'procesp.T. 'curg sd űiverlv'sth. in gib­til' "unor törni’ ‘Jítffklie,­­un piai pocite âtfu­td­ im:7 o surpriză,—pii­­ibu­d­u’e foarte fiice síi, se' dezinte fesúida de intreaga atf­iliere. .. " " ‘ Greva generală dela c.. f. italiene -Berlin, 30 Noem­brier Ziarul Berliner Tageblatt“ află din Milan următoarele: In ■ Vei­orta, o Turin, Roma,­ f',iorenț% ■ Neapole, l­eggio, Caiana și în alte orașe din Italia, au avut loc întruniri fo­arte populare, ale­­ fu­ncționa­rilor ,de toate Ca­tegoriile, de la c, i. jtaliene, și" "în cari s’a hotărît ca să se proclame greva ge­nerală, pe t­oate, liniile italiene, în cazul cînd guvernul ar , refuza, să îndeplinească cererile formulate în memoriul ce s’a înaintat deja primului ministru, ,ori ar întrebuința militarii din trupele de tren,, în serviciul căilor ferate.­­ Situațiunea e foarte gravă. Înfrățirea bulgaro-sîrbă întrunirea studenților sîrbi și bulgari ! Prieteni» siro-bulgara. — Federațiunea bulga­risti­că­­—Autonomia Macedoniei.­ O proclamație către ambele popoare. Belgrad, 30 Noembrie.—După requiem­­ul o­f­icial pentru morții din războiul sîrbo­­bulgar, a­ avut loc un mare meting al Studenților sîrbi și bulgari, meeting la care a­ tt­ezi­t a fi un reprezentant al regelui, reprezentanții guvernului, întregul corp o­­fițeresc din garnizoană și m­embrii agen­ției diplomatice bulgare. In cuvîntările ținute, oratorii au con­damnat războiul dintre frați, războiul care trebue atribuit influenței străine în afa­cerile interne ale statului sîrb. „Astăzi“ au­ spus oratorii, „o atare in­fluență nu va mai fii ținută în­ seamă, fapt care­ face posibilă o strînsă înfrățire între cele două popoare. Această înfră­țiră urmărește, n drept, cuceriri teri­toriale, dar nu de teritorii sîrbe sau­ bulgare, ci de pămînturi străine“. Adunarea s’a declarat în favoa­rea unei federațiuni balcanice, în care Macedonia e socotita ca stat de sine stătător. Studenții bulgari și­­ sîrbî vor lansa zi­lele acestea o proclam­aț­iune în acest sens ,către popoarele, bulgar și sîrb. Propaganda revoluționară în armata italiană Berlin, 30 Noembrie.­­ Poliția din Ma­drid a descoperit/era la amiază un­ depo­zit de 50000 proclamațiuniî revoluționare adresate militarilor, proclamațiune prin care se cere acestora ca să nu­ tragă a­­supra poporului. Poliția a făcut trei arestări. Se­­ crede ca se vor face m­ai multe noul arestări. De cîtva timp s’a observat creșterea propagandei revoluționare printre mili­tari, niștea­­ibsen pe moarte Războiul ruso-japonez SERVICIUL PARTICULAR Ciocniri în Manciuria Londra, 30 Noimbrie. Telegramă tri­misă din Tokio era 29 Noembrie . Din cartierul principal al armatei man­­ciuriene, se raportează : Eri pe la ora 2 dimineața un detașa­ment de infanterie rusă a­ atacat PeitaissU. Japonezii s’au opus”“di­ energie șî­ cînd s’a luminat de ziuă rușii au­ fost, respinși în direcția spre nord. Erî după amiazî artileria rusă care o­­cupa pozițiunile de la vest de Maupasan, a deschis focul eî asupra lu­i Vartun și Tanyd­apaptsu. Totdeodată artileria rusă care se afla spre vest de Tașan a tras asupra lui Purad­va. In nici unul din aceste cazuri artileria rusă n’a cauzat japonezilor­­ vreo pier­dere. Cavaleria rusă a atacat în aceeași zi Mananih de de malul drept al fluviului Hunk­o. Cavaleria a fost gonită spre vest, cu­ care ocazie a pierdut un număr de oa­meni. Japonezii n’au avut nici o pier­dere. Rușii bombardează Londra. 30 Noembrie.—— Corespondentul „Agenției Reuter“ de pe lângă armata ge­neralului Oku relatează pe ziua de erî că rușii întrețin un continuu foc de artilerie și puști, la care însă japonezii a­u râs­, prin‹ Adeverii] 1 ® A1!IL;01 BATÜ-ti I5e Ia. Cam­ent - .. .9p Noembrie. Camera a fost astăzi prezidată de d. I. Poenaru-Bord ca vice­președinte. D. ift. Perechide a luat loc în prima­ bancă din dreapta. Imedie.ț s­a răspîndit zvonul că preșe­dintele Camerei a demisionat. Pe la­­ nc.>. intenderiată au fost astăzi d-mi Stunted­,1 Cbstinescu si L­ ttmar. ‘ ■&. Ionel Brătia mi a stat muncii in incintă. . .. ■­­ î?a'.-I .-A­A­A­I). Vintilă'-'Brătianuu, gene'ra­șii­­ și j ocul- CișHî [ă.cțaii, a , vi dar discretă propa­gandă. ' ■ ' 'c- ' * ■** , S'ti'ccaspiră! . i­.mz.l. '■.■. ra s...r n­ . y.noritĂ\stransia'nei il-luî. Fricetn­ele pare a­ nu­­fi intrmelat, timarrcr d-stl a convocat biroul Camerei pen­tru a se­ slăbuți diferitele atribu­­țiuni ale membrilor biroului. Dacă ar fi demisionaț saă dacă ar fi vorba să demisioneze, de­sigur că d. Ferech­ide nu se m­ai interesa de stabiliii­ea, pentru viitor, a aces­tor atribuțiuni. " " * • .10 Șt­ Țiință:pub­lică nu S*a"‘votat ‘astăzi­­ le vii protectril de lege • privitor- la­’întinderea av­anta­jelorTleg­ei băncilor populare­ și săteni­lor-de-la-orașe.* Se zice­ că e'vr guvernul a propus d-lui V. G. Morțun să fie spostor al budge­­telor', dar’ d-sa a refuzat.■ # • _ /t. -comisia l­ud­er­eară pen­tru burgetul internelor s'a întrunit astăzi și a cites ca raportor pg d. Alexandru­ C­onstantinescu. Se­ potbea că în aceasa suUeatuisie. -se cnf.jxwer dificultăți d-ki. Fast­ar. dar pre­­cum se vade raportor a­ fost ales un amic al ministrului de interne. .­­I Ti- consiliu de gi­indsto­fy a fost de urgență convocat pentru ora 5 la ministerul de interne. Se zice că in acest consiliu se v­­r lua deriziuni importante asu­pra crizei. íie 1» Ședința i promite a fi animată, la ordinea zilei fiind interpelarea d-­n. Grădișteanu a­­su­pra s­tiq­de­lor catolice. D. Grădișteanu a venit de­vreme, se pre­­simbia gînditor prin culuvare și așteaptă în­ceputul­­ ședinței. Dintre miniștri nu e decît d­ ilaret. D-sa intervine pe lîng­ă d. Grădișteanu să amîne interpelarea pentru o altă ședință, cîn­d va putea azista și d. Sturdza, care e ocu­pat azi la Cameră. D. Grădișteanu nu consimte și­, deschizîn­­de-se ședința, d-sa începui să-și dezvolte in­terpela­rea. Interpelarea asupra catolicizăreî D. Grădiștea lui dec­ară că nu e dușman al catolicizatului, dar trebue la­­ toate o limită și catolicii propagandiști ar fi trebuit să pricea­pă că nu le va fi permis să întoarcă pe ti­neri și tinere pari din naștere sînt ortodox­. Oratorul se folosește de ancheta făcută de d­ irre­­ctor școlar Teodoru la școalele Notre Dame ,d. Sicu­, pen­tr­u a dfzvedi abuzurile ca­tolici­lor. D. Grădișteanu face uz și de deciziuneea consiliului permanent­ al instrucțiunei și găsește că acea deciziune a fost prea indulgentă... Cu toate astea d. ministru al instrucțiune­­ii a ținut seamă nici de părerea majorităței, nici­ de a minori titțel din consiliul permanent. Decizi­unea luată de d. N­aret, ori­cît de se­veră ar fi ea, nu va da nici un rezultat satis­făcător. ■­­l prin deriziunea sa. d. Haret constată că înstituțiile catolice nu­ au funcționat in regulă, că corpul profesoral­ nu era constituit după lege, că o rarii­le și programele nu erau­ în con­formitate cu cele dictate de­­ mister. Cu toate acestea d. ministru dă­ institutelor, catolice termen pînă la 10 Decembrie să se pun în regin­ă. D. Ilaret cere garanții suficiente pentru viitor. Ce garanții pot da acele institute, cari pîn’acum numai răă afi făcut ? Sit­gar» ga­ranție pentru noi ar fi să fie suprimat: acest, virus periculos (Aplauze). D. ministru. Io cere să­ nu m­ai­ exercite nici­­ o influență asu­pra­ feti­ lor ortodoxe. Călugării, țele vor promite,­­Viv nu se vor­­ ține de cu­­vint, că­ 4, scopu­l lor...­.e de a converti la ca­­­tolicizm (Aprobări) . .. , ,. file.conv­etesc ,și po corcice ja Jeatolicism. E'mn­njiuri de isis.n­si gira unei asîfel de con­vertiri, căci prefer catolicizmul,' acelei ’rollr­giî, care urmărește formarea unui­­ stat în sta­tul nostru (Aplauze). D. Grădișteanu continuă să examineze și să critică deriziunea d-lui Haret.­ .1­. Grădișteanu, vorbind de institutul cato­lic din Galați, arată că acolo exista și un hotel eramic, pentru persoane cunoscute s­au bine recomandate. Ge-o mai fi și asta? (Mișcare­­ în Senat).­ Să nu credeți că inventez, zice d. Grădiș­­teanu, citesc după raportul inspectonis­­ șco­lar, d- Teodoru, institutul dela,Ga­nți ave» 80 .d­evo.romîne. O voce . Dar in hotel garniel ' D. Grădișteanu f­ac­e o «fiiti alte afaceri. (Rî­­sete), (D. Cuc­ulescu își face apariția­ în >. Se­nat). Acel hotel garnic funcționează fără autorit­i­za­ția ministerului, căci sunt­ sigur că nimeni n.ar­ fi­ dat o asemenea autorizație, nimeni n’ar fi pus în pericol viitorul familiilor ro­­mînești. . . i/J exter­natul acelei școale funcționează cu registre misterioase și cu matricide invizibile. Numai­­ călugărițele știu că se petreco acolo. Vă­r<%, dio ministru. imr­.l­ăsați :’nepedepsită d­'asemenea abatere. • ?. M.eteLm-t­i'imr­ iocc.azä'--do;isobn­­ireii. fără.' auto­rizație ; acele sunt 60 'Călugărițe.-- .. . D„ Gh­idișteanu scon­testă­ patr­ifitizmul călu­gărițelor și amintește d­clarația unei călugă­­rițe cu privire la Ștefan-cel-Mare. — Ștefan-cel-Mare a fost­ un cap de bri­ganzi, pentru că a omorît pe polonezi într'o luptă pe care a avut-o Cu­ ei. Ia e de trei institute catolice nu se află decît un portret al regelui și acela ascuns cine știe unde. Sînt portretele a diferiți popi catolici, dar ni­ e portretul niciunui domn român.­­ LAAAAAA A ?ilNi Js .Al. A. A A «ti Rasch­el A. Cohen Israel I. Israel Logodiți București * Giurgiu în locul oricărei alte înștiințări Dr.G. S. PETRESCU Medic al Așezămintelor Brâncovenești Specialist în boale de piele și por Consultații de la 2—4, strada Astronomului no. 3 Cine între­­buinnțează Odul I consecvent zil­­­nic după pres­­g­cripțiune, seser citează du­pă starea ac­­­tuală a solstiției ,cea mai bună iustin­­ire a din­ților și glirei. theatrul EDISON îi* nie»Cître scări* V­A­RIET­ATI Debutul d-rei fosa Rosetti D-reî Jos de Braz și al d-lui Williams 1 .5 MNS? Sibiot — COMEDIE — FILIALA O.Se­mso1 LA Crucea elvețiană Strada lipscani 24 bis între Str. Șelari și Sm­rdan Șifon „WÉgtaf lefr Olandă De­­erna RalBerie,­ B­antele lingerie fină lejfriiri, Jareliefari lapok adevărat puf fin Și fu­gisnic pen­tru colaci ic salvare perne, plapome, saltele, etc. © ifeirit» ar’tiÍ Roíe foarte nime­rite pentru cadouri Prețuri de on gros moderate și fixe. TEATRU LYRIC si arți, 30 Anem­brie frumoasa operetă ;0 Aventură în Haremi „Venu­s pe Pământ’ cu balet *Iercui-l * Sleceis­brie Ultima reprezentație de acto­r cu opereta cu balet , E ‘ur?în Haram­­ pe Pământ“# maîee balet W? X „Independența“. â I Doctor Happaport 1 vech­iu specialist «u boale de copii I S, Calea Călărașilor, 5 I Primește în pensiune spre căutare /g. copii bolnavi fără boale molipsitoare W li Sg m L Voinea Licențiat în Drept Bu­curești.­I, str. Karageorgevic T. L.­­IorYelescu CHl H*J Sî - 3» S>; A T S 'S’ Fast șef du elinică­­ a l­ acultat-a Dealistică din Philadelphia (America­ A8,m calea A'■SC'*'»ut»«­.'*,— 43 (vis »-vis de Cefen­stu­r Ciu­ișă) ________________ l’REȚiNU KI-JâL­ SE jt. Ex. Stegărescu­ Avod­at Strada Toamnei, b­) Doctorul Mirunesci S’A MUTAT Strata Cătumt |Î9.10. Dr.­­Crăci­ Sterian Weekm­intern și Spitalelor ■urcate al Mforice Civile în POALE INTERNI: SIFILITICE (piept, stomac, rinichi) Consu­ltațiuni pentru bărbați fand și copii f­e la. 10—1.3­n 5_* 8 ®,­­ S3?3?. BSBECCU-VODA: _______ (v­git Scrima-VodA) Vi%9 ■ Prima Fabnică Sistematică cu Aburi de C­o­n­s­er­v­e Al­i­m­e­n­t­a­r­e de Legume, Carne, Muștar, Chocolată, Bomboane, Halva, și Rahat geofotmi I gria b­îfan'ești, Str. tierva Traian, 80 Buc0 .c.und sejii ond­ratcl clientele și onor public că pe'lîngă­ i'elle-l'alto fabricate, a lins în vînzar* și excelentele " . * Conserve de Legume labriftati» după ușa cil este singura în. mas.ur^­oieri ßonsexyo de. calitate superioară cu in­vpu­ î­.fbș.rto.. ax antigioăse. De vînzare în­ de­­positul general­­. .r IScoBaonsM «ffe ^îai^o­­ Mu­cureștii Str. Șelari, No. 4 și la. toata m­agiiZínefe de Coloniale si făinăria din­ Galitală­și­ provincie. — Prețuri curente­ se trimit la cerere —" Casă de Sănătate pentru o#ci'»țîimi elsimsv^i­ale ln bür» ^ țji gfii­cologie. (boale de­ femei) Sub direcția lor. I. Miriac Str. Sf. I.Rică 8. (în dosul TeatruUiT National) ■B­OALELE1 îî.EleV ©.ASE~5I'3Î FÎI.ITICE­­­ le tratpa­ i­ și vindeest slțțul doctorul Grünfeld 94, Str. C­antacuzino (Polonă) cu noifli­ser, nevrottteme­ Finisse și ' noci soluție v ~ispecificei Vi­gier EpitropiaTM Generala Casei spital­e.Ion­ și osp­in­iilor Sf.­­ Spiridon din Iași Se aduce la­­ cun­oștin­ță generală, că în ziua de 14 Decembrie a. e. ora 2—4 p. m. se va ține licitație publică,­ de­ către un delegat al Epitro­­pie­i, în cancelaria Frimăiei comunei Todireni." Plasa Jijia ,ud. Botoșani, pentru vînzarea spre exploatare, a unui num­­ăr de 8276 arbori de ste­jar din pădurea de pe moșia Todireni dintre ca­­re 21V21 arbori sunt pent­ru foc, iar 655 arbor­­sunt buni de lucru. Gar­anția provizată va­ fi de 500 lei, în nume­­rar sau în efecte , iar cea definitiv­ă de loo/.o din valoarea totală a arborilor, socotit după prețul ce va rezulta la licitație. C­ondițiunile generale și speciale, pentru vîn­­zarea acestor arbori, se pot v dea în ori­ ce zi de vnciți,­ în biroul serviciului silvic de la Epi­­tropia Sf. Spiridon din Iași, iar in ziua licita­­ției la localul Prim. Todireni. Licitația se va ține conform art. 72­83 din legea comptabilitaței generale a statului. Fie. 2023- 24 Noembrie 1924. Provoc­a eistație Eoiităț­ile de Haine Gara Bărbătești ce am adus pentru sesonul actual și PREȚURILE­ REDUSE cu cari vînd A. BRAUNSTEIN IS ii cu cești Pitești Strada Carol 62 Strada Șerban-Lodd Să­rT. «Mă­g­­ulii­e­r­e Călărași Strada Independenței 31 Strada Știrbey-Vodă Tiv RECLAMA !*!­»!» sz zi ifAnaSKSI h­TAV­LV. .­.2 -----I f... WxWK­­BlVi ' «i jftM Efr - «!.4ci-i , ._____ I _ este : Maria Jbanfi viudnta cu un preț coiarc­ iaI»|.l. Mai.aîUi.egath.si sarvaciul cM ma i non, «HSSWS» vs#t­ip»a.ohm» engmeli­ de ce firma ARIE.. Nagâstu succint «le t­atea, «icIii«; Cacao și Cincilai A a ajun­s; Intr'UTru­mp ^ db scurtJn&ille;' -• 4 - 1 - • F • 's nu­moroase, fânii liUclut/tîrSc și-cafaneli', c­a/ßapitala.. și a da scurrturii isbäi­ cfa celori s'nutt bune și mai la provincie­ pentru «tot ce privește soarea..eam?..i­aoac și Ciocolata S­- 17 se r­egimentă cu deosebire:--t­alca prăjită și măcinată pentru Celm­­* Turceii^ca și pentru Cafea cu Lapte ARSE, Str. Caragiheorgh­evief,­­A’©'.’ 3, București J Salvato­­ “ - “ISVOR • * Natural de Litiu “■ , BARA­FER DOVEDIT CA EXCELENT LA BOLI DE RINICHI ȘI DE BESICA (UDULUI), DYLURIE, REUKATIUM, GUTA­ ȘI K­ABET, PRECUM ȘI LA CATARURILE ORGANELOR RESPIRATORII ȘI DIGESTIVE DIRECȚIUNEA ISVORULUI SALVATOR IN EPERJES (UNGARIA) ’ • SE GASESCE IN TOATE DROGUERIILE PRINCIPALE LEO GeLLer & CO. ■ß: țr: îP'i.'ú* Í4 Jf vZ -r"M t- K ’ '■ "T -•«-• ■. - * . , Prin ln Fabrica Română de țesături din Iași _ STRADA LOGOLA. 137 - «Ot'IKVATE IA COHIAIH1' 1 — ■. ." oferă fabricatele sale din care ține în permanență un deposit bogat și variat: AMBIURI în diverse lățimi­ și calități. 1‘ĂNZA pentru uniforme școlare executînd ori­ce desene,­­toate genurile de țesături necesare spitalelor și infirmeriilor ca priză națională, de halate, de cearșafurî și fețe de perne, ștergare, șervete, etc. p­ânza VATIR, pânza Vărgată de cismart, driluri­ albastre pentru hluse, etc. Oferte si mustre la cerere. Ilașî, Strada,frotia 87 CA­ álava St­radif Citirii <>‘i și o pe,­ela (a 1 b •pe­­­­ fond roș) Specialist și 584—12

Next