Adevěrul, decembrie 1904 (Anul 17, nr. 5505-5533)
1904-12-01 / nr. 5505
In citi\nd termin'ndu-se romanul nostru ,,Stafia din palatul imperial, din llrnamânt începe publicarea unui nou roman fantastic și senzaționt. 4M Convoiul morților se obsetve c» meriționarea’â uratei acestor convorbiri in rubricole respective, să se facă numai pe unitatea de taxare adică, 5, 10, 15 minute etc., neadmițîndu-se fracționarea acestor unitățî. * Cu începere de mîine, 1 Decembrie, se va ,,1100 in aplicare convențiunea internațională ee la Paris. vDirecțiunea serviciului sanitar a înștiințat telegrafic oficiul. Subim, provocind în același timp concediul d-lui medic director al acestui oficiu. După această Convenție, „toate vasele, carii vor porni, din localități Inferioare, vor trebui să treacă direct ’la“Sulíifa,"'n'fidel" „SS vir mo^\nf(fijti%ea și * (MiftisálbíÉjett Tipiíratul C%u,îi. .................... * ■ .. i ■i ■f&g ete*# Uiv-tfP uzi cieri. Ionuț Bralianu, ministru de externe , îndrăznețul furt din calea Grivițeî Spargerea unei base de bani. — Banii și obiuctele furate. — Cercetările poliției. Un îndrăzneț furt prin spargere s’a făptuit astă noapte în calea Griviței 270, la locuința d-nei Maria Gh. Constantinescu. __ Niște indivizi rămași pînă acum necunoscuți, s’au introdus în casă prin ruperea cercevelilor unei ferestre. In urmă ei au spart casa do tuiți și aui fiind tot ce se afla înăuntru. Banii ți obiectele furate Din reclamațiunea pe care d-rla Constatoturescu a făcut-o la comisariatul circa 20. reiese că în casa de bani erau 555 lei în bilete ipotecare, 70 lei în piese a cite cinci lei, al mărei austriace de :mr, 2 galbeni, 2 jumătăți de napoleon, 2 sferturi de napoleon...un constantinant de aur și unul de argint, precum și următoarele obiecte: Cibci ceasornice de argint, 4 lingurițe de argint aurite, cercei, brățări, broșe și inele de aur cu pietre scumpe, etc.Afară de acestea hoții au mai furat și diferite acte, relative la proprietățile d-nei Constantinescu, cum și un libret al casei de depuneri și economie, de 2500 lei. Cercetările poliției Roclamația fiind făcută destul de în pripă, d., Z.. I. Bilianu, comisarul șef al’circumscripției respective, a și început cercetările.De asemenea s’au început cercetări de către serviciul siguranței, și se crede că îndrăzneții autori ai furtului vor fi prinși fără întîrziere. II. înaintările în armată Pe ziua de 28 Noembrie s’au făcut următoarele înaintări și mutări în armată : Infanterie.— La gradul de general. Colonelul Ntîrjefi, de:a brigada 9 infanterie la aceeașî brigadă. Le, gradul de. colonel. Solacolu George din reg. Teleorman No. 20 in același regiment și .Anastasia Benone, din reg. Buzău No. 8, în același regiment. La gradul de l’ocol.-fotonél:—Anastasii Ion, din reg. Constanța No. 04, în același regiment ; Cernătescu N. din bat. 4 vînători, în același batalion și Simionescu Gr. din reg. 1 Mehedinți No. 17, in același regiment, îin gradul de maior.—Brătășeanu Antonin reg. Dolj No.., 1. , in reg. Rovine No. 26 și Popescu Ion, din reg. 3 Dîmbovița No. 22, în rg. Muscel No. 60. La gradul de locotenent.—Pașalega C. în bat. 1 vînători; Procopovici Al. la școala de ofițeri;. Popilian Tito, în reg. 1 Mehedinți No. 17; Teodorescu Traian, din regimentul 5 Ialomița No. 23, în reg. 7 Racova No. 25 ; Bucică Petre, în reg. Olt No..3; Bageru V. din reg. 5 Ialomița No. 23, în reg. Prahova No. 7 ; Bănțoiu O. în bat. 2 vînători ; Irimescu I. din reg. Roman No. 14, în reg. 7 ;Racova No. 25 ; Popescu Gh. din reg. 2 Romanați No. 19, în reg. 3 Dîmbovița No. 22; Mitra O. la școala de ofițeri și Diamandi Gh. în bat. 4 vînători. In arma cavaleriei. La gradul de loco/en Cid.ip-Todiriță I. N. în reg. 8 călărași; Danielopol G. în reg. 7 id.m; Iasievici C. din reg. 1 roșiori in 2 roșiori; Miclescu Paul, în reg 8 călărași ; Fonquier V., din reg.3 călărași, în reg. 2 călărași și Șendrea, E. din 11 călărași în 2 călărași. In urma artileriei. La gradul de Locot. Colonel.Zamfirescu Al. la școala de artilerie șiu ghititi, ’ 1 ’■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]'■ ■gradul de minior. ---Gîrleșteanu'Iosif.' în reg. 9 artilerie și Berneanu Gh. la marele stat major. La arma geniului. La gradul de maior.Mihăescu N. în ministerul de război și. In intendență. La gradul de Locot.-Colonel.— Constantinescu Christache, de la deposited de chipsme it, în serviciul comandamentelor. La gradul de maior. — Dumitrescu Ștefan, în ministerul de război ș. In serviciul sanitar.—La gradul de medic locotenent Cristescu Constantin, în reg. Mihai-Viteazul No. 6. ti I I TEATRU-MIZICA Opera—Carmen cu d-na Arnoldson Prevăzusem că în „Carmen“ unde cu un joc de scenă sugestiv și meșteșug în cîntec se poate obține succes chiar cind vocea nu mai e în strălucirea sa, d-na Arnoldson va avea un succes întreg—și așa a și fost aseară , d-na Arnoldson a cîștigat întreaga Sală pentru d-sa. Aceasta e cu atît mai măgulitor pentru artistă cu cît la noi am auzit interprete neuitate în „Carmen“-1, începînd cu marea Pan»lina Lucca și Bellincioni și terminînd cu cele două ,,Carmene“ de recentă memorie, compatrioatele noastre Elena Tieodorini și Nuovina. Poate că și faptul că aseară d-na Arnold*"Son a fhist și altfel secondată, decit cum a secondat-o nenorocitul „tenor“ d. Larra, a contribuit la succesul serei. In adevăr, d. Sarcoli ne-a dat un Don Jose, plin de patimă în voce și joc, deși cînta la noi pentru prima oară acest rol, care rămîne încă unul din cele bune ale d-sale. Un brav Escamillo a fost baritonul Minolfi. O notă discordantă era Micaela ci-nei Lola Bosque, care nu e chemată să cînte asemeea role pe prima noastră scenă. D. Alexiu ar face bine să cînte în rominește, cum a cîntat și d. Petrescu. Nu trebue să se acrediteze pînă și de cîntăreții romini că limba romînească trebue izgonită din muzică. Și rău s’a făcut că în cîteva opere s’au studiat și corurile în italienește. Trebue oare să piară orice urmă de limbă românească la Operă ? In ungurește sună frumos orice operă și în românește nu ? Un chinez ar rămîne uluit de asemenea indicii de civilizație. Să nu nu a menționa cit de frumos a fos solo de faur al d-lui Eminescu în preludiu la actul al treilea și acela de oboe al d- u Georgescu în preludiul la actul al patrulea. E. P. F. Depeșile „Adeverului“ SERVICIUL PARTIGALĂR Agitația politică în Rusia Berlin, 29 .Noembrie. — J in diferite orașe, precum Kiev, Saratov, Odessa, Voronej -Și, Nijni-Nojvgorod sosesc știri despre banchete politice la cari suu ținut discursuri și s’aît luat rezoluțiunî' în sensul’ rezoluțiilor din Moskowa și Petersburg. in'SaratoiV J&a'elithetul a fost vizitat de 1000 le períóféie. rs .'■ ’ * ,,întreaga Rurie sîîi-ia ziarul ABassyiV e.J cuprinsă’ de mișcarea reformistă,, Patria' o ,Sp pericolr’iTceastra e’ explicația-aii-șt^îr, fenomen și primejdia nu amenință mimai din partea inimicilor interni, nu contra cărora birocrația a luptat atîta vreme spre nenorocirea Rusiei, nici din partea dușmanilor dn ț afară, ci ga constă în, stagnația dezvoljiroi generale a țărei. ~ " Prințul Albert de Prusia la Papa Roma, 29 Noembrie.—In cercurile vaticanului se afirmă că papa Pius al 3 £-lea ar fi exprimat, cu prilejul redepției piințului Albert de Prusiatj dorința ca împăratul "Wilhelm, să acorde supușilor sai polonezi mai multă libertate in ce privește religia. , închiderea Academiei de bele-arte din Viena , Viena, 20 scpmbrie. In urma ilqmpustrațiilor dar au avut loc ipal.piuite zile de-arîndul, la Academia de Bjz artiplca&gsw superioară a 'fost',închisă astă’seară. Demonstrațiile ' au fost îndreptate în po’ triva numire! ca profesor a clnrneutului gravor de medalii Marschall Bulgarii și bandele grecești Wenn, 29 Noembrie". — ,Apolitische Corrispondenz" anunță’ din Sofia, ea acolo se așteaptă pentru la primăvară veminento tri art și că organizațiile bulgaro-macedonene se pregătesc pentru a opune o rezistență energică înpotriva agitațiilor grecești. Populației bulgare își va împărți arme pentru ea, după chipul milițiilor și unită cu bandele bulgare să se împotrivească, bandelor voluntare 'grecești'.’ . ' ■* *P 15 • Cristiani», 29 Noembrie.—Marele dramaturg Abseno pe moarte. Agitația opoziției ungare Budapesta, 29 Noembrie.— Comitetul executiv al opoziției unite a ținut azi dimineață în locuința lui Kossuth o conferință la care au luat parte din: Andrassy, Banffy, Apponyi Andrassy apăru în numele disidenților partidului liberal și făcu declarația că aceștia se uuise cu opozițiea în chestiea regulamentului Parlamentului. Această unire o da cea mai mare însemnătate pentru întorsătura pe care o vor luă lucrurile. Se așteaptă cu mare încordare ziua de mîine, începe acum una din luptele cele mai tertilecare au zgudut vreo dată Ungaria. Neînțelegeri între Jar și prințul Mirsky Berlin, 29 Noembrie. Se anunță din Petersburg ziarului Tageblatt 4 că accolo circulă zvonul că între țar,și prințul Mirsky, ’'ministrul de interne, ar fi izbucnit neînțelegeri. Se zice că prințul Mirsky a vrut chiar să se retragă. Vinerea trecută, dar că a fost împiedecat de la aceasta de familia sa. Demonstrațiile de la Petersburg Petersburg, 29 Noembrie.La demonstrațiile cari au avut loc eri au luat parte 1500 de persoane, mai toți studenți. Poliția a restabilit repede ordinea, dar aceasta a costat jertfe sîngeroase. 10 demonstranți grav răniți. . Printre numeroșii demonstranți arestați sunt și mai multe studente. Escesele rezerviștilor ruși Colonia, 29 Noembrie.—Ziarul „Svoemische Zeitung“ anunță că la Miasma au avut loc timp de patru zile excese provocate de rezerviști ruși.Cetățenii au urmărit înarmați cu drugi pe turburătorii, ordine!. Armata a restabilit, cu mare greu, unGerman bătut de studenți slavi Praga, 29 Noembrie.—Erî noaptea un german a fost atacat de studenți slavi și bătut. Eveniment artistic Paris, 29 Noembrie. — La opera cea mare, opera ,,Tristan și ,Isolde“ a lui Wagner a fost primită cu mare entuziasm. Un atentat prin scrisoare Paris, 29 Noembrie. — Consilierul comunal antiministerial. . .deschizînd o scrisoare care purta ștampila Tunis,, căzu deodată leșinat. Scrisoarea conținea un praf amețitor, care va fi examinat din ordinul parchetului. Agnes Sorma grav bolnavă Berlin, 29 Noembrie.—Mare tragediană germană Agnes Soma a suferit, în timpul unei repetiții la „Neues Theater“ un acces de nervi, care a necesitat transportarea ei într-un sanatoriu neurologic. Poarta și profesorii bulgari Constantinopol, 29 Noembrie. — Agenții civili au primit în timpul din urmă din partea autorităților bisericești bulgare numeroase plîngeri în contra faptului că autoritățile locale turcești împiedică pe mulți institutori bulgari de’ i’și exercita funcțiunea lor, sub pretextul că aceștia ar avea o conduită rea. Agenții civili au intervenit în această privință la inspectorul-general Hilmi-pașa, care a promis să dea ordine ca pe viitor măsurile eventual necesare înpotriva Institutorilor bulgari să nu mai fie ordonate de autoritățile locale ci numai de autoritățile interioare. Convenția comercială turco-sîrbă Mimit, 29 Noembrie.—O comunicare adreresată din Constantinopol lui „Politische Corespondenz“ relevează faptul că, cu tot caracerul normal al relațiilor Între Serbia și Turna și cu toate sforțările repetate ale legațiunii sîrbeștî, Turcia încă n’a sancționat pînă icmn convenția comercială turco-sîrbă. Hoți la Mehadia Timișoara. ’30 Noembrie.—^Noaptea trecută au pătruns niște hoți în localul inspectoratului băilor de la Mehadia. De aj caÜ scos. pe fereastră lada dg.. fier, au irît-o pînă pe munții Coroninî 1 acolo aferii^și, ușa și o lupă,, ce au deșertat casa de conținut-vreo trei mii de eleroane—au ars mai multe documente importante... . . Hoții afri luat cu.. dînșiî, și patru puști vari se aflați, în localu] . inspectoratului. Scandalurile de azi din Budapesta Budapesta,.de azi', sf a început” cu o mișcare îe^ffaciidinară,' Se așteaptă a.fhrțu'nfajcurii' îiu s’a mai" văzut. j* Toate iirtuTvh' (ipoziționSte coalizate, s?au.' adujuShliSi’t tu’0''cu PW su Ribb. și" au hotărît, că toți'mehbrii Totvaa', meargă în rinduri strînse la ora nouă dimineața la parlament. ‘Cortegiul a "pornit; Te lapudul club al partidului Iiu'Banffy care' după' cum se știe sabia s’a alcătuit. Cortegiul a luat drumul ,astfel încit, să' treacă pe străzile cele mai importante,.ale orașului,.. . . .Hotărîrea aceasta șt-partidelor opozițior'niste coalizate dovedește că adversarii lui Tisza’"au intențîunea" ' să provoace 6 Înptârja cfire'.să participe și publicul' ‘ Poate că Tn mnomentul cînd veți deține această telegramă' s’afi și petrecuți" e'odhi"-' mente mari. ............ .... Procesul între regele Belgiei și copiii .■ săi 1 Bruxelles, 30 Noemlmk 'Astfel a inceput JminUfi Curtea de apel procesul intentat ... .ri ț/iLt/ Belgiei ile finele soc, eaglesa banyai și arhicesu Luisa de Coburg impreunl.cu ereditarii, ei. , j , ;Ji'UHUxnui si', șir pai pran-mihi' c$tc ile a sild/ue de hi rege. libiíC^Ci A gccrcj* rămase pe gymumum'i hr.’. De darere se știe di,dilute' cu Curli și " ‘■vărdsfdnye n.efmrtht.. 'iar 'procesp.T. 'curg sd űiverlv'sth. in gibtil' "unor törni’ ‘Jítffklie,un piai pocite âtfutd im:7 o surpriză,—piiibudu’e foarte fiice síi, se' dezinte fesúida de intreaga atfiliere. .. " " ‘ Greva generală dela c.. f. italiene -Berlin, 30 Noembrier Ziarul Berliner Tageblatt“ află din Milan următoarele: In ■ Veiorta, o Turin, Roma, f',iorenț% ■ Neapole, leggio, Caiana și în alte orașe din Italia, au avut loc întruniri foarte populare, ale funcționarilor ,de toate Categoriile, de la c, i. jtaliene, și" "în cari s’a hotărît ca să se proclame greva generală, pe toate, liniile italiene, în cazul cînd guvernul ar , refuza, să îndeplinească cererile formulate în memoriul ce s’a înaintat deja primului ministru, ,ori ar întrebuința militarii din trupele de tren,, în serviciul căilor ferate. Situațiunea e foarte gravă. Înfrățirea bulgaro-sîrbă întrunirea studenților sîrbi și bulgari ! Prieteni» siro-bulgara. — Federațiunea bulgaristică—Autonomia Macedoniei. O proclamație către ambele popoare. Belgrad, 30 Noembrie.—După requiemul oficial pentru morții din războiul sîrbobulgar, a avut loc un mare meting al Studenților sîrbi și bulgari, meeting la care a ttezit a fi un reprezentant al regelui, reprezentanții guvernului, întregul corp ofițeresc din garnizoană și membrii agenției diplomatice bulgare. In cuvîntările ținute, oratorii au condamnat războiul dintre frați, războiul care trebue atribuit influenței străine în afacerile interne ale statului sîrb. „Astăzi“ au spus oratorii, „o atare influență nu va mai fii ținută în seamă, fapt care face posibilă o strînsă înfrățire între cele două popoare. Această înfrățiră urmărește, n drept, cuceriri teritoriale, dar nu de teritorii sîrbe sau bulgare, ci de pămînturi străine“. Adunarea s’a declarat în favoarea unei federațiuni balcanice, în care Macedonia e socotita ca stat de sine stătător. Studenții bulgari și sîrbî vor lansa zilele acestea o proclamațiune în acest sens ,către popoarele, bulgar și sîrb. Propaganda revoluționară în armata italiană Berlin, 30 Noembrie. Poliția din Madrid a descoperit/era la amiază un depozit de 50000 proclamațiuniî revoluționare adresate militarilor, proclamațiune prin care se cere acestora ca să nu tragă asupra poporului. Poliția a făcut trei arestări. Se crede ca se vor face mai multe noul arestări. De cîtva timp s’a observat creșterea propagandei revoluționare printre militari, nișteaibsen pe moarte Războiul ruso-japonez SERVICIUL PARTICULAR Ciocniri în Manciuria Londra, 30 Noimbrie. Telegramă trimisă din Tokio era 29 Noembrie . Din cartierul principal al armatei manciuriene, se raportează : Eri pe la ora 2 dimineața un detașament de infanterie rusă a atacat PeitaissU. Japonezii s’au opus”“di energie șî cînd s’a luminat de ziuă rușii au fost, respinși în direcția spre nord. Erî după amiazî artileria rusă care ocupa pozițiunile de la vest de Maupasan, a deschis focul eî asupra lui Vartun și Tanydapaptsu. Totdeodată artileria rusă care se afla spre vest de Tașan a tras asupra lui Puradva. In nici unul din aceste cazuri artileria rusă n’a cauzat japonezilor vreo pierdere. Cavaleria rusă a atacat în aceeași zi Mananih de de malul drept al fluviului Hunko. Cavaleria a fost gonită spre vest, cu care ocazie a pierdut un număr de oameni. Japonezii n’au avut nici o pierdere. Rușii bombardează Londra. 30 Noembrie.—— Corespondentul „Agenției Reuter“ de pe lângă armata generalului Oku relatează pe ziua de erî că rușii întrețin un continuu foc de artilerie și puști, la care însă japonezii au râs, prin‹ Adeverii] 1 ® A1!IL;01 BATÜ-ti I5e Ia. Cament - .. .9p Noembrie. Camera a fost astăzi prezidată de d. I. Poenaru-Bord ca vicepreședinte. D. ift. Perechide a luat loc în prima bancă din dreapta. Imedie.ț sa răspîndit zvonul că președintele Camerei a demisionat. Pe la nc.>. intenderiată au fost astăzi d-mi Stunted,1 Cbstinescu si L ttmar. ‘ ■&. Ionel Brătia mi a stat muncii in incintă. . .. ■ î?a'.-I .-AAAI). Vintilă'-'Brătianuu, gene'rașii și j ocul- CișHî [ă.cțaii, a , vi dar discretă propagandă. ' ■ ' 'c- ' * ■** , S'ti'ccaspiră! . i.mz.l. '■.■. ra s...r n . y.noritĂ\stransia'nei il-luî. Fricetnele pare a nufi intrmelat, timarrcr d-stl a convocat biroul Camerei pentru a se slăbuți diferitele atribuțiuni ale membrilor biroului. Dacă ar fi demisionaț saă dacă ar fi vorba să demisioneze, desigur că d. Ferechide nu se mai interesa de stabiliiiea, pentru viitor, a acestor atribuțiuni. " " * • .10 Șt Țiință:publică nu S*a"‘votat ‘astăzi le vii protectril de lege • privitor- la’întinderea avantajelorTlegei băncilor populare și sătenilor-de-la-orașe.* Se zice că e'vr guvernul a propus d-lui V. G. Morțun să fie spostor al budgetelor', dar’ d-sa a refuzat.■ # • _ /t. -comisia ludereară pentru burgetul internelor s'a întrunit astăzi și a cites ca raportor pg d. Alexandru Constantinescu. Se potbea că în aceasa suUeatuisie. -se cnf.jxwer dificultăți d-ki. Fastar. dar precum se vade raportor a fost ales un amic al ministrului de interne. .I Ti- consiliu de giindstofy a fost de urgență convocat pentru ora 5 la ministerul de interne. Se zice că in acest consiliu se vr lua deriziuni importante asupra crizei. íie 1» Ședința i promite a fi animată, la ordinea zilei fiind interpelarea d-n. Grădișteanu asupra stiqdelor catolice. D. Grădișteanu a venit devreme, se presimbia gînditor prin culuvare și așteaptă începutul ședinței. Dintre miniștri nu e decît d ilaret. D-sa intervine pe lîngă d. Grădișteanu să amîne interpelarea pentru o altă ședință, cînd va putea azista și d. Sturdza, care e ocupat azi la Cameră. D. Grădișteanu nu consimte și, deschizînde-se ședința, d-sa începui să-și dezvolte interpelarea. Interpelarea asupra catolicizăreî D. Grădiștea lui decară că nu e dușman al catolicizatului, dar trebue la toate o limită și catolicii propagandiști ar fi trebuit să priceapă că nu le va fi permis să întoarcă pe tineri și tinere pari din naștere sînt ortodox. Oratorul se folosește de ancheta făcută de d irrector școlar Teodoru la școalele Notre Dame ,d. Sicu, pentru a dfzvedi abuzurile catolicilor. D. Grădișteanu face uz și de deciziuneea consiliului permanent al instrucțiunei și găsește că acea deciziune a fost prea indulgentă... Cu toate astea d. ministru al instrucțiuneii a ținut seamă nici de părerea majorităței, nici de a minori titțel din consiliul permanent. Deciziunea luată de d. Naret, oricît de severă ar fi ea, nu va da nici un rezultat satisfăcător. ■l prin deriziunea sa. d. Haret constată că înstituțiile catolice nu au funcționat in regulă, că corpul profesoral nu era constituit după lege, că o rariile și programele nu erau în conformitate cu cele dictate de mister. Cu toate acestea d. ministru dă institutelor, catolice termen pînă la 10 Decembrie să se pun în regină. D. Ilaret cere garanții suficiente pentru viitor. Ce garanții pot da acele institute, cari pîn’acum numai răă afi făcut ? Sitgar» garanție pentru noi ar fi să fie suprimat: acest, virus periculos (Aplauze). D. ministru. Io cere să nu mai exercite nici o influență asupra feti lor ortodoxe. Călugării, țele vor promite,Viv nu se vor ține de cuvint, că 4, scopul lor....e de a converti la catolicizm (Aprobări) . .. , ,. file.convetesc ,și po corcice ja Jeatolicism. E'mnnjiuri de isis.nsi gira unei asîfel de convertiri, căci prefer catolicizmul,' acelei ’rollrgiî, care urmărește formarea unui stat în statul nostru (Aplauze). D. Grădișteanu continuă să examineze și să critică deriziunea d-lui Haret. .1. Grădișteanu, vorbind de institutul catolic din Galați, arată că acolo exista și un hotel eramic, pentru persoane cunoscute sau bine recomandate. Ge-o mai fi și asta? (Mișcare în Senat). Să nu credeți că inventez, zice d. Grădișteanu, citesc după raportul inspectonis școlar, d- Teodoru, institutul dela,Ganți ave» 80 .devo.romîne. O voce . Dar in hotel garniel ' D. Grădișteanu face o «fiiti alte afaceri. (Rîsete), (D. Cuculescu își face apariția în >. Senat). Acel hotel garnic funcționează fără autoritizația ministerului, căci sunt sigur că nimeni n.ar fi dat o asemenea autorizație, nimeni n’ar fi pus în pericol viitorul familiilor romînești. . . i/J externatul acelei școale funcționează cu registre misterioase și cu matricide invizibile. Numai călugărițele știu că se petreco acolo. Văr<%, dio ministru. imr.lăsați :’nepedepsită d'asemenea abatere. • ?. M.eteLm-ti'imr iocc.azä'--do;isobnireii. fără.' autorizație ; acele sunt 60 'Călugărițe.-- .. . D„ Ghidișteanu scontestă patrifitizmul călugărițelor și amintește dclarația unei călugărițe cu privire la Ștefan-cel-Mare. — Ștefan-cel-Mare a fost un cap de briganzi, pentru că a omorît pe polonezi într'o luptă pe care a avut-o Cu ei. Ia e de trei institute catolice nu se află decît un portret al regelui și acela ascuns cine știe unde. Sînt portretele a diferiți popi catolici, dar ni e portretul niciunui domn român. LAAAAAA A ?ilNi Js .Al. A. A A «ti Raschel A. Cohen Israel I. Israel Logodiți București * Giurgiu în locul oricărei alte înștiințări Dr.G. S. PETRESCU Medic al Așezămintelor Brâncovenești Specialist în boale de piele și por Consultații de la 2—4, strada Astronomului no. 3 Cine întrebuinnțează Odul I consecvent zilnic după presgcripțiune, seser citează după starea actuală a solstiției ,cea mai bună iustinire a dinților și glirei. theatrul EDISON îi* nie»Cître scări* VARIETATI Debutul d-rei fosa Rosetti D-reî Jos de Braz și al d-lui Williams 1 .5 MNS? Sibiot — COMEDIE — FILIALA O.Semso1 LA Crucea elvețiană Strada lipscani 24 bis între Str. Șelari și Smrdan Șifon „WÉgtaf lefr Olandă Deerna RalBerie, Bantele lingerie fină lejfriiri, Jareliefari lapok adevărat puf fin Și fugisnic pentru colaci ic salvare perne, plapome, saltele, etc. © ifeirit» ar’tiÍ Roíe foarte nimerite pentru cadouri Prețuri de on gros moderate și fixe. TEATRU LYRIC si arți, 30 Anembrie frumoasa operetă ;0 Aventură în Haremi „Venus pe Pământ’ cu balet *Iercui-l * Sleceisbrie Ultima reprezentație de actor cu opereta cu balet , E ‘ur?în Haram pe Pământ“# maîee balet W? X „Independența“. â I Doctor Happaport 1 vechiu specialist «u boale de copii I S, Calea Călărașilor, 5 I Primește în pensiune spre căutare /g. copii bolnavi fără boale molipsitoare W li Sg m L Voinea Licențiat în Drept București.I, str. Karageorgevic T. L.IorYelescu CHl H*J Sî - 3» S>; A T S 'S’ Fast șef du elinică a l acultat-a Dealistică din Philadelphia (America A8,m calea A'■SC'*'»ut»«.'*,— 43 (vis »-vis de Cefenstur Ciuișă) ________________ l’REȚiNU KI-JâL SE jt. Ex. Stegărescu Avodat Strada Toamnei, b) Doctorul Mirunesci S’A MUTAT Strata Cătumt |Î9.10. Dr.Crăci Sterian Weekmintern și Spitalelor ■urcate al Mforice Civile în POALE INTERNI: SIFILITICE (piept, stomac, rinichi) Consultațiuni pentru bărbați fand și copii fe la. 10—1.3n 5_* 8 ®, S3?3?. BSBECCU-VODA: _______ (vgit Scrima-VodA) Vi%9 ■ Prima Fabnică Sistematică cu Aburi de Conserve Alimentare de Legume, Carne, Muștar, Chocolată, Bomboane, Halva, și Rahat geofotmi I gria bîfan'ești, Str. tierva Traian, 80 Buc0 .c.und sejii ondratcl clientele și onor public că pe'lîngă i'elle-l'alto fabricate, a lins în vînzar* și excelentele " . * Conserve de Legume labriftati» după ușa cil este singura în. mas.ur^oieri ßonsexyo de. calitate superioară cu invpu î.fbș.rto.. ax antigioăse. De vînzare în depositul general. .r IScoBaonsM «ffe ^îai^o Mucureștii Str. Șelari, No. 4 și la. toata magiiZínefe de Coloniale si făinăria din Galitalăși provincie. — Prețuri curente se trimit la cerere —" Casă de Sănătate pentru o#ci'»țîimi elsimsv^iale ln bür» ^ țji gfiicologie. (boale de femei) Sub direcția lor. I. Miriac Str. Sf. I.Rică 8. (în dosul TeatruUiT National) ■BOALELE1 îî.EleV ©.ASE~5I'3Î FÎI.ITICE le tratpa i și vindeest slțțul doctorul Grünfeld 94, Str. Cantacuzino (Polonă) cu noifliser, nevrottteme Finisse și ' noci soluție v ~ispecificei Vigier EpitropiaTM Generala Casei spitale.Ion și ospiniilor Sf. Spiridon din Iași Se aduce la cunoștință generală, că în ziua de 14 Decembrie a. e. ora 2—4 p. m. se va ține licitație publică, de către un delegat al Epitropiei, în cancelaria Frimăiei comunei Todireni." Plasa Jijia ,ud. Botoșani, pentru vînzarea spre exploatare, a unui număr de 8276 arbori de stejar din pădurea de pe moșia Todireni dintre care 21V21 arbori sunt pentru foc, iar 655 arborsunt buni de lucru. Garanția provizată va fi de 500 lei, în numerar sau în efecte , iar cea definitivă de loo/.o din valoarea totală a arborilor, socotit după prețul ce va rezulta la licitație. Condițiunile generale și speciale, pentru vînzarea acestor arbori, se pot v dea în ori ce zi de vnciți, în biroul serviciului silvic de la Epitropia Sf. Spiridon din Iași, iar in ziua licitației la localul Prim. Todireni. Licitația se va ține conform art. 7283 din legea comptabilitaței generale a statului. Fie. 2023- 24 Noembrie 1924. Provoca eistație Eoiitățile de Haine Gara Bărbătești ce am adus pentru sesonul actual și PREȚURILE REDUSE cu cari vînd A. BRAUNSTEIN IS ii cu cești Pitești Strada Carol 62 Strada Șerban-Lodd SărT. «Măguliiere Călărași Strada Independenței 31 Strada Știrbey-Vodă Tiv RECLAMA !*!»!» sz zi ifAnaSKSI hTAVLV. ..2 -----I f... WxWKBlVi ' «i jftM Efr - «!.4ci-i , ._____ I _ este : Maria Jbanfi viudnta cu un preț coiarc iaI»|.l. Mai.aîUi.egath.si sarvaciul cM ma i non, «HSSWS» vs#tip»a.ohm» engmeli de ce firma ARIE.. Nagâstu succint «le tatea, «icIii«; Cacao și Cincilai A a ajuns; Intr'UTrump ^ db scurtJn&ille;' -• 4 - 1 - • F • 's numoroase, fânii liUclut/tîrSc și-cafaneli', ca/ßapitala.. și a da scurrturii isbäi cfa celori s'nutt bune și mai la provincie pentru «tot ce privește soarea..eam?..iaoac și Ciocolata S- 17 se regimentă cu deosebire:--talca prăjită și măcinată pentru Celm* Turceii^ca și pentru Cafea cu Lapte ARSE, Str. Caragiheorghevief,A’©'.’ 3, București J Salvato “ - “ISVOR • * Natural de Litiu “■ , BARAFER DOVEDIT CA EXCELENT LA BOLI DE RINICHI ȘI DE BESICA (UDULUI), DYLURIE, REUKATIUM, GUTA ȘI KABET, PRECUM ȘI LA CATARURILE ORGANELOR RESPIRATORII ȘI DIGESTIVE DIRECȚIUNEA ISVORULUI SALVATOR IN EPERJES (UNGARIA) ’ • SE GASESCE IN TOATE DROGUERIILE PRINCIPALE LEO GeLLer & CO. ■ß: țr: îP'i.'ú* Í4 Jf vZ -r"M t- K ’ '■ "T -•«-• ■. - * . , Prin ln Fabrica Română de țesături din Iași _ STRADA LOGOLA. 137 - «Ot'IKVATE IA COHIAIH1' 1 — ■. ." oferă fabricatele sale din care ține în permanență un deposit bogat și variat: AMBIURI în diverse lățimi și calități. 1‘ĂNZA pentru uniforme școlare executînd orice desene,toate genurile de țesături necesare spitalelor și infirmeriilor ca priză națională, de halate, de cearșafurî și fețe de perne, ștergare, șervete, etc. pânza VATIR, pânza Vărgată de cismart, driluri albastre pentru hluse, etc. Oferte si mustre la cerere. Ilașî, Strada,frotia 87 CA álava Stradif Citirii <>‘i și o pe,ela (a 1 b •pe fond roș) Specialist și 584—12