Adevěrul, ianuarie 1905 (Anul 18, nr. 5534-5560)

1905-01-01 / nr. 5534

Sîmbata 1 ianuarie 1905 pos B3jU|!Z 0,11308 B|jUa;SQ lipud­ •aiauiAOad ni­t§ nd­ -b­imop­uj 'gzBipadxa as 043-mo ng njjuod »«g­ijiun­a |nj}|| n3| i |­§3103||| ap iuBa|j |i­4|| lueq 08 q|{ pas» p •■BjaojnauoQ ep uuiuo; ■gj^j unióid no oțininuajt icra opo opuoSpod i§ iii 0pud0.ul aip 341S3Í33X3 JH33Ä UM% 3JSZUIA ui snd u,8 iwpg 3p 13630 lipiBIBJ bJB( U! M ¥ 103 m\u­ l­ti 314 Miratul Fotografi AL­B-sparsi froch $»îs\ cîs­pineam­ 15 Lucrează cu 5 Lei 12 Fotografii. 8fi primește de la Amatori Fotografi slist-uri și filme de developat, copiat și «stașat cu prețuri foarte moderate. ” Sr. ICJ§tig Comudla{iuni speciale pentru maladii Merne Genito-firm­are p Sifilis Do la l'-j-ílVt Isfc de la 5—7 5*- in. gT8. 1. d’ Qn.4TIA.\I! iii, tU. f#i«* <§r & y i I m y ii s p « & * # s V«ciciu specialist in bon­e de eoni 5. Calea cilăraților, 5 Primește în pensiune spre cău­tare copii bolnav fără boala molipsitoare. finlist Goldenberg Str. Dpamsigl, ^ ș Face m.­Ți în cattelure și aer cu cari se poate mînca și vorbi ca și cei­­ naturali, vindecînd boalele de stoina­ph, se plombează, se curâță și scoate dinții, cu o ușurință care i i-a făcut renume î­n toata țara. Toate operat unite fără durere Toate lucrările^ garantate pe mai mulți ani. fSE &lt; l&afinalBea. î­ j^ »Uyesfa pe balcon și pe firmă 1 No.SS^LI Boalele l­îole,iSiQljtifie le tratez și le vindec radical cu Moot Ser Befestenne Fraise și cu noua soluție specifică TIGISB Hr« CrHknfeld 94, Str. Cantacuzino (Polonă) Orele de consult: 10-11 a. m. și 3-5 p. m. Tisiiați Marele Plastic« din .ufi­ehen B­«i. Elisabeta 8 vis a vis de Eforie Kon căderea Portului­ Arthur și ultima lupt navală. El e remarcat Macaroff în ultimele sale momente. Drama sînge­­roasă din Belgrad. Intrarea 50 de bani de persoană. Mili­tarii și copii de bani. Cu su­mă Direcțiunea din München. Dr. George FISCHER specialist în Boale de Ochi și Urechi Consult, de la II—12 a. m. și 4—6 p. m. STR. DOAMNEI 37. (Casa Alimă­­nișteanu) Dr. L­eichen Baum —DENTIST — de la facult. din Berlin și Chicago. Laureat din Paris 4,­BULEVARD ELISABETA,—4 (vis-a-vis de Drogueria Brass) face toate operațiunile referitoare la arta dentară, absolut fără durere, prin anestesie. Specialist în obturațiuni (plombe) de aur și porcelan, Email (sistem Jenkins), co­­loane în aur, dinți artificiali fără placă. Re­dresarea dinților deviați. DOCTORUL M. Ș­efănescu Zănoagă BOABE NERVOASE 5—7 p­m­ Electroterapie, Mesagiu, Kinesiterapie, Idroterapie de camere. 64, Bulevardul Elisabeta 64 IN ȚARA La Călărași se vorbește de o fraudă comisă de fostul consiliu comunal în fa­voarea amicilor politici, cărora s’a îm­părțit un vagon de porumb și 40 stîn­­jeni destinați săracilor cum și manda­tele achitate pe luna Ianuarie. — Principele Ferdinand întorcîndu-se de la Vaslui s’a oprit la Bîrlad unde a fost primit cu mari onoruri. — S’a admis recepțiunea porumbului sosit la Constanța. Noului prefect Pa­­riz.no s’a făcut o primire călduroasă. IN STREINATATE­­ DIVERSIEI Din telegramele noastre. La Viera raspîncî­indít­‘•e zvonul că a­ a­ făcut un atentat în constru țaru­­i, s’a cressat iniția­ că e o simplă mano­peră, pentru a influenți asupra sub­­scripțiunei la împrumutul rusesc, în urmă însă s’a aflat că s’a descoperit în ultimul moment o conjurație contra ța­rului. —­ Ministrul rus Chirkov­ a declarat într’un interview că, o neapărată nevoe de a se introduce în Rusia o Constitu­ție, însă potrivită,.împrejurărilor rusești. Piuă a zenei i se va da însă egalitate de­plină iniurgr cetățenilor.. — La Budapesta... va avea loc o con­ferința a miniștrilor an­triaci și unguri în chestia ennvuiției­­omerciale cu­ Gcr­ Smn­ania. Singurul ținu­t ii litigiu este chestiune­a veterinară. Dină in 1­1 zile se speră că se­ va iscă­i convenția. —• La greva minerilor din Dortmund participă 80000 di­­­ mineri. Dacă greva se va întinde ea va cuprinde 200.000 de oameni. Prețul cărbunu­lui s’a urcat. — S Iranul a dat o­­ trudea prin uz'­' JURNALUL FEME­EI ’ — De la eu­ Roa.ele noastre — Buturile Anul nori intră, să tie md­ ninb­iro, to­tul se învește ! Omnl simt'.' necesitai,'•« de a se înoi, precum natura se Invește în tot tuiul, și sufletul omului ceru inoire ! Stavila înoireî­e Anul nou­! începem o nouă viață — un nou an de lupta și de muncă,­—să începem Joi­ie,, să ne desfăcem­ de tot ce .A fost 'rău­­ și să ne alipim, pumut de bine , ideea nouă, a­bum­­ul să ne domine ! și un orizont frumos de speranțe! In această zi fie­care o vese], și do­rim unul a­tuia bun­ie reciprocă, și ceasta o’ arătăm în­ special' din'd­in dar acelor ce ni­­ sunt mai de­ aproape! Darob este o probă de iubire—și un sacrificiu pe cârti ’1 impune bunătatea și nobli țea inimei ! In timpii cei vechi oamenii ca probă de iubire către D­nezeu — aduceau, sa­crificii vii, și Istoria ne spune că Avraam­ a voit să sacrifice pe fiul său iubit — lui D­zeti! De aci putem­ lua un exem­plu ce importanță au darurile pe altarul subirei! Dar omul de inimă nu vede darul, ci vede gindul și inima dătătorul­ui­­—o flo­ricică, o panglicuță, e de multe ori, mult mai dragă­ ca cel mai prețios giuvaer ! Vii rîd­e realistul — dați-î aur­mina plină, și ochii lui, nu vor fi nici, odată mulțumiți, înalt­­ea are trepte—c­u ce se află jos, nu este­­ în stare, de a fi de­odată sus, și de nu va căuta treptele— tot jos va răm­îne. Buna mamă, și buna stăpînă a cas­i are mult de lucru cu ocaziunea Anului nou, trebue să se gîndească la darurile ce are a oferi copiilor ei — și servito­rilor. Ca o bună stăpînă trebue să se în­grijească și de servitoarea ei : dînd ser­vitoarei un dar de anul nou­, îi va des­chide inima și’î va activa rolul și cre­dința. Nu se vorbește aci de ingratitudine,­ neghina se află în or­ce grijt, dar bu­nele metoade ale agricultorilor nu aduce rezultate satisfăcătoare ! Să­ nu crează o stăpînă că e acelaș lucru, dacă va da servitoarei ci ți­va franci, să 'și ia ce vrea ea ; — e altce­va cînd îi zice: „Anico uite ți-am luat de o ro­chie!“ Inima Anicii se umple de bu­curie. „Stupina mea s’a gîndit la mine, și-a dat osteneala, s’a dus un tîrg și mi-a ales de rochie !“ Ea va purta cu drag acea rochie, și’și va aminti tot anul că e dela stăpină-sa, Lyg­ia, admite reîntoarcerea fugarilor bulgari în vilaetul Adrianopole și le promite protecția legilor. — Partidele radicale franceze au de­clarat exclus din partid pe d. Doumer pentru că s'a ales cu concursul națio­naliștilor și clericalilor. — Subscrierea împrumutului rus de patru și juni. la sută a fost acoperită în Viena, Berlin și Paris de mai multe ori cu mare succes, imediat după des­chiderea subscripțiunei. — Alegerile generale engleze vor a­­vea loc în Martie. — Se așteaptă pe mi­ne căderea ca­binetului Combes. — In Camera franceză a avut loc o furtunoasă ședință în care noul preșe­dinte, d. Paul Doume­r,, și-a­ făcut pro­fesia de credință în mijlocul aplauzelor dreptei și inviduelilor extremei stingi. Mînio d. Combes va fi interpelat asu­pra po­lteri generale. — Senatul francez a alas pe Făii­bres ca pr­eședin­te. (RAZBOIU). —Cei 26 de ofițeri ruși cari s’au­ liberat pe cuvîntul de onoare,­­sosind la Nagasaki,, au­ fost primiți în mod cordial de japonezi. Colonelul Tri­­tîVakov a lân­dăi, la banchetul ce i’a dat fu­ș lor, pe japonezi, exprimin­du­-șî speranța ca după războiu­, cele două po­poare să trăiască în piice. — Presși germană comentează în mod simfar­­ic decorarea genera­ilor Stoessel și Nogi, pee cum o consideră ca un o­­magiu al al eroizm­ului celor două ar­mate beligerante. — în caz cînd Stoessel, reîntorcîndu-se în Europa, va trece prin Marsilia, i se va face o primire entuziasta: la orele 8, seara, două mari reprezen­tați­uni date de circul regal rom­în de sub direcțiunea lus Cesar Sidoli. Văt­a­tul Atheneului. — : Expozițiunea­­ Mor Lukian și­­ N. S. Petrescu. — Expozițiunea pictorului Ștefan Po­­pescu. j L ■ ä în D’ASEARĂ PÎNĂ AZI O fraudă la Călărași.— Prințul Ferdi­nand la Bîrlad.­ Un atentat în contra țarului.— *O importantă declarație a unui ministru rus.— Convenția austro-germ­ană. — Greva minerilor din Dort­mund.—Succesul împrumutului rusesc.— Ofițeri ruși în Japonia.—Decorarea lui Stoessel și Nogi. SPECTM’©LE Astăzi. Vineri 31 Decembrie. Relad­e la toate teatrele din cauza ajunului anului nou­. Miine, Sâmbătă 1 Ianuarie 1905 Teatrul .Național.—Societatea dra­matică.—La orele 2 ziua, matined. Fata Aerului, operetă în 5 acte. Seara, la orele 3 Romeo și Julieta, tragedie în 5 acte de Shakespeare. Circii Sidoli. — La orele 3 ziua și :PREMII! PREMII! PREMII! áá Ș9I MIí­sSI!© afíi', cu începere de la 1 lamuirie. J»05 des­chide primul cât și ubernament cu premii sî anume : IN BANI 1­­iul premiu SOCO lei (ariie­i inimă utili) AMIL NOU încă un­­ an, 1904, scur­ 3 în abisul ne­mărginit al veciniciei, încă un an pier­dut din viața noastră deja destul de scurtă. Și ce contradicție curioasă a firei ome­nești!... Pe cînd toți se tem de moarte și doresc o viață lungă, toți se bucură de sosirea noului an, il salută cu en­tuziasm, fără a regreta pe cel trecut cu care nu se mai întilnesc niciodată. Sîntem întocmai ca niște alergători cari, avînd de străbătut o distanță de­terminată, în cursa lor nebună, uită prăpastia ce-o așteaptă la ultimul punct și, pe măsură ce se apropie de ea scot strigări de bucurie. Contradicția e, cum am zis firească, căci viața nu se arată într’o perspectivă înșelătoare: prntr’o iluzia de optică, ea nu apare foarte lungă, aproape, nesfîr­­șită, pe cind in realitate e foarte scurtă. Natura ne întinde o mreajă amăgitoare, nu închide och­ii asupra realităței, p­en­­­tru a-șî ajunge scopul său­e conservarea speței. Atîtea sporurițe Înșelate, atîtea de­­cepțiuni amare de cari nimeni nu e scutiri fac pe oameni să creadă că vii­torul va fi mai bun, va aduce cu el o reparație la durerile trecutului. Dar 1905 nu se va deosebi de anii prece­denți, precum cei următori nu se vor deosebi întru nimic de 1905. Lucrurile vor urma același curs, invariabil: ome­nirea, de­și va trece de la o decepție la alta, nu va înceta insă de a spera și a crede ca ziua de un­une va fi mai bună. Acesta e cel mai puternic resort moral al ei, e forța care o menține in viață. Oameni și popoare, in așteptarea i­­dealulul lor de fericire, Se aseamănă c’o ferice nebună de care vorbește Gujan în cartea lui,— „Esquisse d’une morale sans obligation, un sanction“. „Era o femee, atinsă de o nebunie ușoară, care se credea logodită și în a­­junul ti­mitei. Dimineața, cum se deș­tepta, se gătea cu o rochie albă și o cunună de lămîiță, apoi își zicea surî­­zînd: azi va veni mire­a. Dar aștepta­rea era zadarnică, și, «bobită de în­tristare, seara iși scotea rochia și cu­nuna de mireasă. A două zi, le punea din nou, repetindu-și cu aceeași sigu­ranță ca nu ajun , azi trebue să so­sească“. Și astfel și-a petrecut toată viața, îmbrăcînd și desbrăcînd, în fie­care zi, hainele de mireasă, trecînd de la o decepție continuă la o speranță per­­sistentă, care se stingea seara pentru a renaște mai puternică dimineața“. Se vor schim­ la multe forme, dar fon­dul va rămîne același. Cu toată civili­zația de care ne fălim, azi, nu sînt în lume mai puține nedreptăți, nici mai puține victime în lupta pentru existență, decit, altă dată. Cei tari, sau mai bine zis cei șireți și perverși, ca în­totdeauna, se ridică pe ruinele și cadavrele color s­abe, cu o singură deosebire, că, pe cînd în tim­purile primitive, oamenii se omorau d1­2- lea premiu lei (una mic) IX OBIGCTE 1­ r.­ M.4.IÎE 1e 2t!TIOÎ ¥ AR enciclope­­dic universal ilustrat de Jules Timissel, 7 volume mari elegant legate, în valoare de lei 180 de la cunoscuta librărie Lean At­est­lay, calea Victoriei 37. 2) O ISAÎSÎIOXK­A mare, fină, marca „Monogram“, burduful dublu, colțuri de îno­tat, 10 clape, tonuri triple, orghel de la ma­gazinul general de muzică „Ba Marsta“, strada Coltel No. 5. 3) J­­ din renumita fabrică „Columbia“, cînta 5 cilndre cu un sin­gur remontagiu­, din marele magazin de mu­zică Jean rozier, calea Victoriei 54. A 4) l CA8SETA S­E OTEL în valoare de lei 150 din fabrica de casse de­ bani George Price. Limited Londra, de la d. Carol Hir­schen, depozit de casse de bani și mașin­e de scris „Far-Scholes“. 5) O KI €'80:JETA SI­ OSIT model po­pular ISO», neîntrecută, în soliditate, ele­ganța și mers ușor în valoare de 200 lei de la marele magazin de velocipede B. D. üism­am­ din calea Victoriei No. 44. 6) .8 AASE BE­BBESZ „secession“ pentr.1 ftori, cu diferite ornamente și 2 în­gerași, de la renumitul magazin de bijuterie "l'ît. Rath­von. b-dul Elisabeta 9 bis. i) 6 ET.ICIESTA de o execuție artistică de la bazarul dicjjadouri, din calea Victo­riei 70. 8) t­.1 TEXTURATO­ARE sistematică, cu 12 site pe 4 rotile în valoare de lei 190 de la casa Șii­olae Polier­et­­’.ie, so­cietate în comandită, reprezentanți generali pentru­­ Rom­îni.ra mașinilor Ciillor­ Ferate Regale N­agare cele mai simple, solide și perfecționate mașini de treeniL 9) fITIA LABA cu 40 butelii vin, 20 bu­telii alb, 20 negru din viile principelui Bar­bu Știrbei de la magazinul desfacere a pro­duselor Ștrbeji, calea Vie­tonei 121. La aceste premii iau­ parte abonații noul cu începere de­ la 1 Ianuarie 1903. Abonamentul ia ziarul „fi>M £ ISEA'J'A<s costă, pg­ă?» 13 lei. p2 fesse luni 3 lei­ pe U m ISO. — ÎN STREINATATE ÎNDOIT­­ A se trimite costul în mărci, ori mandate poștale pe acJTesa­­ administrației z­iaru­lui „SMmiciOîîța*­. .Abonații din­ capitalft primesc foaia prin serviciul nostru special, intre orele 11­­ 7 di­mineața, reci și pentru un pește crud sau­ un a­­nimal vinart, azi se distrug cu oare­cari forme, și pentru un metal mai prețios, pentru aur. Cinste, virtute, talent, geniul chiar, nu însemnează nimic ca valori sociale ; banul domină tot. Un vint de materia­lism, cum nu s'a văzut nici­odată, suflă peste bătrîna­­ omenire. In adevăr, de un secol, se sună trim­­bița lib­erăței, a părea și infrățirea intre oameni și popoare. In vremea di­n urmă, se credea că această trimbiță găsise un răsunet în inima unor puternici, prin înființarea tribunalu­ui arbitraj de la Haga. Dar, curind, visurile optimiste l’ură distruse de cruda și inexorabila re­alitate. Un popor, cel mai puternic prin număr și bogăție, declară război6 altui popor mic și pacînic,­ car­e nu voia de­cît să trăiască liber, pe un p­riint asu­pra căruia avl"S "drepturi sporite ci șili­­gate. Și războiul se făcu in numele ci­vilizației și al libertatei, pe citul in re­alitate era un războiu­ oribil pentru aur și diviuîante. Lăcomia aurului și ipocrizia modernă s’au adăugat la perversitatea și unimuni­­­tatea primitivă car fi­ Mcînd­at de a se manifesta in lumea civilizată. In Extremul Orient,­­o urm­ează un măcel îngrozitor intre ruși și japonezi.. . Sute de mii de oameni cu morți de o parte și de ata, pentru că­­.așa, cer, in­teresele , și ambițiunea cîtorva. Cu a­­ceastă ocazie, s’a învederat mai bine că știința, manifestație a lui Dumnezeu in omenire—dură­, o expresie­­ a lui Broc­ t R­nan—știința, de la care se așteaptă transformarea planetei noastre, înfrumu­sețarea și îmbunătățirea vie­ții,, «l­ovește de minune la construirea tonurilor cu repetiție, a șnruielelor, a explosibului și a altor mașini infernale, cu cari bruta omenească, împinsă de instinctele ata­vice, poate să făptuiască mai lestio o­­pere distructive. Ahriman și Orm­izd sunt u­ contenit în luptă pe scena isto­riei, fără a se birui definitiv, unul pe altul, 10.04. este, in țara noastă, însemnat prin mai multe evenimente. Avem, mai întâi căderea liberalilor de la putere, al căror loc l’au­ luat conservatorii. Acuzatorii de erî v­or fi acuzații de iniune , și cu drept cu viat, căci unii nu sunt mai buni decît alții. Sub aceleași pretexte de muncă și de jertfe pentru­ patrie, se ascund aceleași scopuri per­sonale de căpătuială și îmbogățire. Politica, in vremea do­astră de mate­­rializm h­idos, este, pretutindeni, dar mai ales la noi, una din formele cele mai perfide și mai detestabile ale lup­tei pentru existență, — pentru bogăție, pentru onoruri și vanitate. • Așa că, pe cînd politician­ii joacă de ani această tristă și revoltătoare come­die, în cîmpiile mănoase ale Rominiei, aproape un milion de oameni, adică trei piloți din populația rurală a țitrei, sunt sp­­­ntamente lipsite de hrană, reduse ,vinuri de foame, daca statul nu va găsi mijloace pentru a-i hrăni. E un fenomen care se produce numai in țara noastră, în această Irlandă a Orientului. In adevăr, cu aceeași cruzime cu care lordul englez exploata pe țăranul ir­landez, arendașul ori proprietarul român exploatează pe țăranul nostru. Cîtceva sute de oameni, e«e mult o mie, storc pateri­c productive ale pămîntului și e­­nergia vitală a muncitorilor,—și aceasta cu concursul tuturor guvernelor și sub ocrotirea legilor. Dar, cu toate că realitatea a întris­tătoare, lumea e făcuta să creadă in­­tr’un viitor mai bun, să asculte cîntecile vechi de bucurie, repi­tite de toate ge­­ne­rații!­, să-și puc, ca fem­eca nebună, cununa speranțelor pe cap, deși florile din cunună sunt de veacuri veștejite. Ion G. Braghină DE LA 3 IANUARIE 11 cititorii „Bimisteței vor primi odată cu ziarul, UN CHÎP G­RATUIT, începutul romanului : I»E FIȘA.FOC Sîet­oriile cultului din Magdeburg Mare roman popular de senzație In iiccu­ o zi o fascicolă de 8 pagini Gn­ TUIT 0-1 ministru Vlădescu la O.-Lung — De la coresp. nostru —­O.-Lung 28 Dec. Noul ministru al instrucțiunei, d. Vlă­­descu a vizitat în zilele de 26 și 27 c., Cîmpu-Lungu­l, unde ’și are domiciliul politic și lin’de s’a ales ș i în opoziție. La gară d. Vlădescu care a sosit cu d-na, a fost întîmpinat de un numeros public și de­ toți fruntașii conservatori din județul Muscel. D. avocat D. Em. Malinescu, prin cîteva cuvinte bine simțite, urează bună venire. D. institutor N. A. Ginea vorbește de asemenea, în­ primesc cbrpidu­l didac­tic, arătînd speranțele ce se pun în d. Vlădescu, pentru ridicarea orașului și județului. D. ministru răspunde mulțumind de primirea ce i se face și arătînd că va lucra pentru interesele întregii țări, ț­i­­nind campt și de nevoie județului Mus­ai 1, care va­ arăta­ totdeauna încredere trimițindu-l în parlament. Termină cu urări pă­duroase pentru rege și pentru familia reg­ală. In restl zilei, d. ‘ministru' a primit vizite la locuința a 3­ sule , și a acordați i­noi audiențe la clubul conservator, iar seara a întrunit la ceai pe mai mulți cetățeni fruntași și partizani­ politici. in cursul nopții, a sosit din București,­cu­­ un tren special și d. G. G. Can­tacuzin­o. ăv dona.zi.Si­ î .2.7.„cor., d. ministru a cont­innat a primi vizite și a acorda au­diențe, iar după amiază, la club, a a­­vut consfătuiri intime cu partizanii po­­litic­i ș­, în deliberațiune cu d. prefect Negulici și d. G. Cantacuzino, a luat unele htatori­i privitoare la interesele orașului și județului nostru. La orele 8 seara, cu trenul special, d-nii Vlădescu și Cantacuzino au părăsit orașul, petre­cuți până la gară de aceeași mare mul­țime de cetățeni și în mijlocul aceluiași colosal entusiasm ce a domnit la sosi­rea iluștrilor oaspeți. Dinu Deși împotrivirea mea era fără suc­ces, totuși mă ii lărginoum a nu parti­cipa în nici un­­ fel la f­oloase­le acetor înț­el­egerî, cu nădejdea că la timp ve-ți face jertfele necesare pentru a întregi partidul conservator. _Acum însă, de­oarece, cu toate învăță­mintele ce trebuiau trase din ultimele eve­nimente, direcția, c-tre impune din nou­ carteluri cu liberalii, și p< ițțn­ că eu sunt convins că această. . ale este îm n.tă a­ îneca in partidul liberal pe aceia ce o vor urm­a, spre vătămarea ea? zel conserva­­(oare, vă rog să primiți demi­siunea mea din comitetul și din clubul «c pgmdați. Bine-voițî a primi, d-le Carp, încre­­d­ițați a Inalt­i­mi­le can-idorați. B. ”Gânescu București, 23 Decembrie 100­4. Liberalii din Brăila au­ ținut astmă o întrunire publică bine populată in sala Or­feu­. Au­ vorbit d-uii Grigore Indresan și Neculai Ionescu. Acesta din mină a aranjat la sfîrțitul intrunirea că la întrunirea pe care opo­ziția din Brăila o va ține Inimi neă la­­ seara in sala Paradis, vor lua­ cnutului d-nii Etc. Filipescu, Const. Alexia și Dim­. Moisesc­u­, ceea­ ce dovedește că curierul ju­­nimisto-liberal și împăcarea diferitelor frac­țiuni liberale e fapt îndeplinit. D. N. Filipescu, care a fost la Brăila în interese electorale, s-a im­­­apoiat aseară în Capitală. A sosit în țară, venind de la Paris d. Ioan Atanasiu, fost subdirector al institutulu­i internațional de fiziologie Mțttrey, din acel oraș. D. Atanasiu a fost numit definitiv la ca­te­d­ra de fiziologie, de la facultatea de științe din București și a venit­ în țară spre u­și Ijia catedra­ în primire. In momenta de fața se re­petă la Teatrul Național o comedie menită să înveselească întreaga Capitală prin si­tu­țiile sale hazlii și cuvintele sale de spirit. Comedia e întitulată „MinliniCa“ și­ este o traducere din franțuzește a fai­mosului „L Enfan­t du miracle“ care a făcut peste o mie de repreze­ntațiî­n. Paris, Berlin, V­iena. La Te­atrul Național primele trei re­prezentați­uni sunt stabilite pentru zilele de Marți 11, Joi 13 și Dumitre că 16 Ianuarie.. Destul să adăugăm că joacă în piesă : d-un­ Ni­­u­lescu, Brezeanu, Toneanu, Lici­u, Cate­pol, Soreanu, Carussy și d-rele Tdi Gin­orghiu, Elena Mihai­lestul, Levanda și Lucreția Brezeanu. Electorale Guvernamentalii au fixat urmă­toarele candidaturi la Cameră și Senat in județul Vlașca : D-niu Ioan Lah­ovary și Scarlat Arion la cole­giul I de Cameră; C. Parizianu la colegiul II și Sorboni la al 111-a; C. R­ădulescu și Nedelcovici sau co­lonel Urseanu la colegiul I de Senat și d. N. Lăzărescu la colegiul II de Senat. D. Lah­ovary, ministrul domenii­lor, va candida și la Vîlcea, unde ișî are domiciliul politic. La colegiul II de cameră nu s’a fixat de­cît o candidatură.. Din partea liberalilor candidează la acelaș colegiu d. R. Jepurescu. Junimiștii cari vor candida cu li­beralii la Vlașca sunt d-niî C. Hiotu, I. Dimitriu și Urlicî. D. Al Fain a fost prefect și se­nator conservator de Mehedinți a devenit nemulțumit pentru că nu i s’a dat prefectura acelui județ, nici direcția generală a poștelor. D-sa a declarat că nu primește să candideze la alegeri. Dacă d. Farra nu va mai can­dida la Mehedin­țî, gium­ărul candi­daților nu va scădea, căci pe lângă ce­i 29 candidați cum­­arați erî de­­ noi, vor mai­ candida și preotul Cernăianu și învățătorul Munteanu­ la colegiul al IlI-Iea de Mehedinți. Deci 31 candidați pentru 11 locuri. Asta pină acum. La Ploești liberalii nu s’au împă­cat încă. D. Stoicescu, care a fost cîteva zile indispus abia s’a restabilit și cu d-sa urmează să se trateze pen­tru împăcare. In acest scop se va tine Dumi­necă o întrunire la clubul liberal din Ploești. Junimiștii spun că dacă liberalii prahoveni se împacă, guvernamen­talii vor perde multe locuri în alt­­erî. Prin acum se cunosc următoarele­ candidaturi guvernamentale la Pra­hova , d-ni: G. Gr. Cantacuzino, Teodor Văcarescu Ștefan Gre­­ceanu, Anton Avion și G. C. Do­­brescu. * La Brăila situația devine tot mai A apărut numărul I din revista populară MNMISEI cu uimjitorul sumar : - Către cititori.—An non­ (poezie).­—Eng­­dunarea lui Wirao sau­ contele ill­igaș (ro­­m­HU),- Ultima medii (cu ilustrații),' - Meri­tele soacrelor.­ -Sfaturi practice.’ plebiscit.. O tiújiri groaznică (nim­­ la).Diverse.­­StU- dinarul cel bii­rín. — .‘locur­i pen­tru cupii, șamde..etc.- Anul r.ol­ (rime veselaj.-Mimi la bft. (roman humoristic.­.­­ Trali­u­. Arte.— Anecdote.— Apel ’entasiast.—Premiile noas­tre, etc. Ilustrații: mode, statuia. Jiu ,h­ flio»en, d-na Synd­on, d-na Mi­ru-d, anecdote, etc etc. — 5 bani Hu­morul — dfi tuturor ci­l-Primul miimfic Sf .W sfaluit (uturor citi­torilor. • ridică. Nehisclogcplc dintre conser­vatori nu dau indnibil. De la conlm s’a divis ea d. Su­lfați sa aibă conducerea partidului, deci d. Her, eonii devine Uter in ac­țiunea sa Liberalii nu s’ou pulid împăca toți. Un grup dintre f­știi dizidenți vor merge ii plegtui in guverna­mentalii. Junin mici nu cea m­ai bună situ­ație la Brăila. La cadru s­e afirmă :â d. Pili­­peșu­l, deși e comb­­ tut cu vehem­­ență de prețe­itul de Brătîm va'fi t Inși apărat de. rons rvai rit load­, dup'd indicuțiile date d­e unii miniștri. Nu s'a decis încă dacă d. Ionel B‘ălL'.nu v­a candida Ui Brăila, ceea ce face oare­cum nesigur cazului li­­beralo-junimist din acel j­ud f. Se poate spune că numai candida­­tu­ra d-luî­ ’p. S. Aurelian e sigură de reușită la Brăîia. Fostul preș­dinte al Seralului ars simpatiile trcstrămun­tle­­ ale unor a­­legatori br­­ilieni civic pre Ugat­uri ci­nice. if­in general se poate spune­­ că un pronostic sigur asupra rv­­ultatuluî, alegerilor viitoare nu se poate face, c­ăt?î pînă la­ acele alegeri maî e o lună și în acest timp se pot schimba multe căciuli. Cereri-So. JS «li» rm'iüla utuoriM saâ fdijia... fîiteii­iâiî — 5 bani — Fort­ssiî mărit Intrarea lui Aurică Bregescu în minister de Lații. Simpatiile noastre : Generalul Manu da Sfredeli­ £. Examen de capacitate, de Giuseppe Conser­vatorul. Corsetul, de ,M­iUimi G­, Schița burgi­reas­că de D- Tespor.. Amintiri cazone, de Gheorhe. Din memoriile unui distrat, de­ l­. Tsuin­tu­S. Mofturi și si eseuri de Viri/ab. Ilustra­tiunî : Anul nou­ al Ocultei.­­ Gene­ralul Manu Provincia are curentuA­ Buzați, T.­Măgu­rele, B.I Sărat Exemplarul 5 buni. Abonamente 2.50 pe an. PROeRMIIJE VEHmUII Am anunțat și odată cu noi a a­­nunțat și un ziar oficios că guver­nul va lansa în c­u­rînd un manifest în vederea alegerilor, în carte va exprima și programul său pentru Suntem în măsură să arătăm cita­va puncte cari vor figura cu sigu­ranță în programul guvernului. Reorganizarea armatei In primul rud guvernul se va o­­­cupa cu reorganizarea armat­ei. D. General Manu a luat conduce­rea minișt­­rulur de război, cu con­­dițiuimi expresii de a complecta fonti neajunsurile de­ cari suferii armata. In timpul administrației d-lui Stur­­dza, s’ăfi făcut economii prea conge­­late la armată și din aceasta cauză SŐ văd lifisuri de nd­rîai. 2). general Mana va inc­­e dacă n’a început încă, o largă anchetă a­­supra situației soldaților și ord­rilor, asupra hram­î, cazarma meritului și echipamentul al și prin viitorul budget al ministerului de amboii se cor pre­vede fondurile necesare pentru satis­facerea nevoilor constatate. * îmbunatățirea soartei magistraților In al doilea rînd, guvernul «pre­ocupat de starea în care se află ma­gistrații și în special cei amovibili. , S’a constatat că magistrații sînt excesiv de rău­ plătiți, față cu mi­siunea grea și foarte deb’atta pe care o au de îndeplinit. Din această cauză s’au și consta­tat unele cazuri regretabile, c­ă unii magistrați s’au dedat la aefaceri ne­­pem­ise. Guvernul e decis să sporească în mod simțitor salariile m­agistraților și în acelaș timp să întindă și mai mult inamovibilitatea în magistra­tură. Cu priecte de lega în asemenea A A­ ­ N FÖ Ilii A­M UNI Din cauza sărbătorii Anu­lui nou (Sf. Vasi­le) numărul viitor al Aoieveruilui nu va fi­pare de­cit Duminică 2 Ia­nuarie, cind va fi pus in vin­zare, dimineața în Capitală și seara in toată țara. Partidul național-liberal din Do­­rohoi, intruninduse în ziua de 28 Decembrie, și-a ales comitetul de ac­țiune, compus din : George A. Fu­ses­«, Ion N. Pilhd, George Marcu­, Ion I. Manoliu-Tețcanu, George Ca­­ncurău, George Giurgiovanu și George G. Gi­urgh­de. După cum se vede d. Ghiorghiun Pillat fosilii prefect uu pace part­­din comitet, deci nu s'a putut ajunge la o împăcare intre liberalii din Do­rohoi. D. general Borănescu, din retra­gere, s'a înscris în partidul condus de d. Carp. D. Barbu Gănescu, avocat din Capitală, despre care am spus că a părăsit gruparea d-lui Carp pen­tru a se înscri în partidul conser­vator, a trimes d-lui Carp urmă­toarea scrisoare: Domniile Carp. Do la 1901 m’am­ opus în comitetul nostru cartelurilor cu guvernul liberal ce impuneau­ prietenilor d-voastre­ FOIȚA ZIARULUI „A Moravuri de provincie | r. ” de C. APOSTOLIA Și-a pus un capot alb, răscroit, cu dantele la gît și o rochie cenușie, lus­­troasă. De statură mijlocie, trup bine împlinit cu mișcări vioie, în­vățate înadins, nu pare să aibă ma­­muțt de treizeci și cinci de ani, pe cînd numără patruzeci și cinci bă­tuți. Pe stradă, cine nu se cunoaște, mama cu fetele, le ia drept patru surori de același fier și aceeași tăe­­tură. Cu Catrina, firea a fost mai darnică. La Luxandra și Frăsinica, frumuseța e mai ștearsă și privirea are o lumină mai strînsă. Toate lasă nene foarte inimoase, cînd nu e între dînsele Catrina. Bahica e gata și mai uiscîndu-se odată în oglindă și ’mprejurul ei, pornește în odaia fetelor. Nu atît de greutatea pasului, cît de slăbi­ciunea dușumelei joase și pe une locuri putrede și lipsă, scîndurile se mișcau sub pantof, scîrțiind din locul lor. A deschis ușa ce se tîrîe cu partea de jos, ese prag, unde s’a ros un șanț și a intrat în eriton­ de alături. Aici, de obicei, dorm Luxanda și Frăsinica, cari încă la vremea asta, stăteau în pat, sub așternut. Vorbiau ceva în șoaptă, cu ochii chiond­eșiți de un rîs și­ret. Cine știe ce-șî spuseseră ! Cînd au văzut pe mama lor, cu aerul a­­cela al ei, mîndru și stăpinitor, au tăcut ștergînd de pe fața lor, cu voință, orice semn vorbitor de lu­cruri tainice. — Sculați, fetelor ! Cînd vețî fi măritate, la casa voastră, n’o să maî stațî atîta în pat. Deprindeți­­vă! a spus poruncitor și a eșit pe altă ușă în sală din mijlocul odăi­lor și trecind pe lîngă ușa etacului unde dormea acum Traian Frăbuț și prin dreptul sufragereî, repeta în minte cu oarecare sfială cuvintele spuse fetelor și vedea că s’a prea pripit. Nu era rîndul lor acum. In urmă, Luxanda și Frăsinica au făcut ochii mari, rîzitori, una alteia, pare că întrebîndu-se muțește, mirate prin unele mișcărî . Oare ce maî însamnă și astea? Cea mică, maî limbută, a adău­gat : „Eî poftim! ce î-a maî trăznit și mamei... cînd vor fi măritate? Asta e ceva nou“ și rîzînd mușcă­tor, a urmat: „Fără zestre, cine să ne ia ?... Doar pe Catrina, că ea, dacă vezi bine, din nou trage nă­dejde sa zmape. Dar să vedem cum s-o sfirși și va ai sta.“ — Orați - Cîrcî ca Patolia cu n’ați trecut pe dinaintea Catrinei? S-au făcut ochi dulci o lună-două, s’au răcit și au luat pe altele cu a­­vere, a răspuns Luxanda amantă și a urmat: „Ionescu, advocatul. Ce-i trebuia lui zestre ’! Cîștigă destul și ar fi putut ține casa. Credeai c’a­­cuma, acuma o cere și cînd colo a luat pe Olga Tomescu. Suta de mii! Dar locotenentul Alexandrescu! Dra­goste aprinsă, foc, vizite peste vi­zite, scrisori, gură multă... și a luat pe proasta de Maria a bucatului Botez. Șaî­zeci de mii! După ce î-a tocat banii la club, s’a cumin­țit și duce casa numai din leafă. Tot acolo ar fi ajuns, dacă ar fi luat pe Catrina, cu acte mincinoase, cum se face... Dar cîțî?! Eî nu văd decît banii. Noi nu prețuim nimica. Degeaba mai sînt frumoase și bune unele fete. Banii !“ Vădit, Luxanda se mîh­nise. După o tăcere, Frăsinica a spus: „De ! ne am fi măritat și noi, de a­­tuncia, și...și azi ne-am fi sculat, cum zicea mama, mai dimineață. Bărbățelul!... copiii!... slugile!“... Glasul glumeț al limbutei, le-a făcut să rîză. !— D’apoî tu ce aștepți decît să mă mărit, ca să ’ncapî la rînd ! — Și tu să se mărite Catrina mai degrabă... S’au înțepat, destul de subțire, dar totuși fiecare a simțit de o po­trivă usturimea, dacă nu adevărului spus fără înconjur, însă a neputin­­țit de a scăpa la viața nouă, către, care, firește, rîvnesc cu toată aprin­derea tinereței. Au­ tăcut și s’au sculat. * Haluca a intrat în bucătărie. Ab­­­ia, Ilinca sta încă pe scaun, în fața focului. Mai pusese cîte un lemn cu sobă, mai turnase apă în oală, să nu scadă și tot timpul s'a gîndit la ale ei, aftînd de la inimă. Cînd a văzut pe stăpînă la intrind, s’a sculat în picioare ienind. — Bună dimineața, jupîneasă Ilincă ! S’a sculat ? a plecat, domnul Traian? a întrebat Raluca. Cît de necăjită era baba, dar a­­cest „domnu Traian“ în­­totdeauna ca și­ acuma o făcea să-l treacă prin minte, dacă nu pe buze, un rîs batjocoritor. „Domnu Traian!“ — Nu știi­ dacă s’a sculat, a răs­puns cu glasul ei înecat de un nod de răgușeală bătrînească. Mă duc să văd, și Ilinca se ’ndrepta se plece spre odaia unde știa că el dormia încă. — Lasă, lasă! a oprit-o Raluca și apoi sch­imbind glasul, pe cînd prin minte îi treceau cine știe ce șiritlicftrî femeești, a urmat a vorbi de sus ca o­ stăpînă: „După ce-oi da ceaiurile, două pahare în sufra­­gerie și trei la fete în odaie, să te duci la piață. Uite­­ un leu și ju­mătate , să cumperi ce trebue Yezî, s’ajungă !?’ și a pus banii în mina slugeî. — Am să iau o chilă de carne, două pini negre și zarzavat mai mult. Dar lemne, duducă, nu maî sînt de cîteva zile și.... l­aluca îi răspundea în gînd: „Mai tae din garduri pîn’oia căpăta bani!“ dar de mîndrie a tăcut și-a rostit numai un : „Eî !“... din care baba a ’nțeles totul. Parcă azi și de atîtea orî cum făcuse focul ?! După o tăcere, în care timp, Ilinca a scoborît ochii, a ’ntrebat rugător : „Ce răspuns v’a adus domnu Tra­ian2“ — Nu știu, c’afară... n’am avut vreme să’l întreb. Erau și fetele și sînt unele lucruri—pricepi!—cari se vorbesc între patru ochi și pe cari Catrina, deocamdată, încă nu trebue să le știe. Pîn’acuma, nu știu­ nici eu­ nimica. Dacă ese bine, a­­tunci, peste cîteva luni, cel mult o jumătate de an o să se limpezească și starea dumitale. Așteaptă. Mult a fost, puțin mai este. Baba asculta cu capul în pămls^ ca o vinovata, și a minte, își spu­nea : „Așteaptă Murgule să paști iarbă verde!“ iar din gură a adăugat fîlfîindu-șî limba printre colții i’arî: „Ași vrea să es cît maî degrabă. Nu maî am mult de trăit. M’am muiat. Vine zolitul negrelelor și nu pot, nu maî pot. Să v’adiîcețî spă­lătoreasă iar... Faceți ce Lațî face și mie să-mi dați dreptul meu, să mă du­c în plata Domnului. V’mn slujit o viață de om și acuma să vă fie milă de o babă neputincioasă. De douăzeci și șase de ani, R­a­­luca se deprinsese cu 11 iun­n astfel, că plecarea și graba ei o puneau pe gînduri și o întristau ca o pre­simțire rea, dar a ridicat glasul și i-a răspuns : „Nu maî era nevoe să mi le spui toate astea. Le știu e­u. Ș’apoi nu te am numai pe dum­neata. Maî așteaptă și într’o zi ți-oî număra toți banii și cut se vor maî putea pe deasupra. M'am gândit la toate. Insă cînd vom­ mărita pe Ca­trina. Pin­ atunci n’am nici o pu­tere. Ți-am spus odată ce vreau“... Ilinca nu era de loc mulțumită de vorbele stăpîni­ și , d­ar minta scurtă­ încă nu pierduse nădejdea. (Va urna)

Next