Adevěrul, februarie 1905 (Anul 18, nr. 5561-5588)

1905-02-01 / nr. 5561

Marți 1 Fehmanc 1905 Succes neîntrecut!! IVHmo Marți 1 Februarie Vh. apare : fi^ascîeola *85»» Uăzbunătorul săracilor — mare roman popular — S ba n­u în toată ț­a­ra înăsprit foarte tare și dacă vor fi în Cameră, față în față, vom asista la o cumplită sfîșiere. Din discursul rostit cri de d. Fi­­lipescu e de relevat în primul loc , declarație care, de­sigur, a făcut să tresară pe d. Sturdza și să-l jig­nească profund. Vorbind de pactul electoral, d. Filip­escu a zis că acest pact nu-l împiedecă de a-și păstra neatins în­treg trecutul. De­sigur că aceste cuvinte ros­tite de d. Filipescu fiind alăturea, într’o luptă comună, cu domnul Sturdza, au­ trebuit să zdruncine pe șeful liberalilor și e de mirat cum domnul Sturdza nu a relevat imediat această declarație mai ales că era la largul său dacă amintea numai retractarea d-lui Marghilo­man în chestia trădărea. Dar d. Sturdza a păstrat o pru­dentă însă dureroasă tăcere. Fină acum cartelul junimist co-libe­­raî avea un caracter pur electoral, dar acum acest cartel a degenerat într’o pătimașă răfuială între juni­miști și conservatori și această ră­fuială în familia conservatoare ju­nimiștii o dau cu binevoitorul con­curs al d-luî Sturdza care trece sub tăcere declarațiile d-lui Filipescu numai pentru a nu turbura teribila Incăerare intra d nil Take Ionescu și Filipescu. In ce privește­­ dacul îndreptat contra d-luî Take Ionescu e de rele­vat că d. Filipescu a reproșat mi­nistrului de finanțe că e ingrat cu 1 -sa care la adus în pariului con­servator de și se opunea Alexandru Lahovary. Aceasta destăinuire a d-lui Fili­pescu va provoca de­sigur, fără în­­tîrziere, un răspuns, căci in cercu­rile conservatoare se știe că Alexan­dru Lahovari a avut pentru d. t­ale Ionescu cea mai mare afecțiune. Dar ceea ce de­sigur va învenina polemica dintre cei doi corifei ai con­servatorilor e ofensa aruncată d-lui Take Ionescu că întinează steagul partidului conservator și că este un aventurier politic. Din gruparea junimistă nimeni a­­fără de d. Carp, la primul congres junimist, nu a mai atacat cu o așa ve­hemență pe d. Take Ionescu precum Va atacat d­­ la Brăila d. Nicu Fi­lipescu. Dintre conservatori d. Nicu Fili­­pescu­ e cel d'întîiă care a urmat pe d. Carp pe calea acestor atacuri per­sonale. Fără îndoială că în urma acestui atac conservatorii, și în special d. Take Ionescu și partizanii săi, vor lua o altă atitudine față de d. Fili­pescu. n. x. Presa la Focșani Opoziția din Focșani face un apel l­a presa Capitalei ca să trimeată cite un reprezentant care să urmă­rească lupta de la colegiul I de Ca­meră. Iată ce telegramă am primit a­scară: Foegans, 31 Ianuarie Fiind bine știut că pe de o parte administrația locală va continua cu violențe nepermise și în ziua de 1 Februarie, că pe de­ alta nu exista aci pentru noi nici o instituțiune ocro­­titoare a persoanelor și drepturilor noastre, vă rugăm stăruitor inter­venții ca toate ziarele să trimeată în Focșani reprezentanți spre a fi do­vada imparțială atât a atitudine! ad­ministrației cât și a conduitei noastre. C. Al. Cottescu, Teodor Ienibace, dr. Maeridescu, S. Simionescrul Rîm­­niceanu, N. Săveanu, V. Aposto­­leanu, N. N. Săveanu. înaintările în armată — Ordinul d-lui general Manu — Se apropie timpul cînd trebue să se întrunească consiliul inspec­torilor generali ai armatei spre a se întocmi tablourile în baza cărora urmează să se facă înaintările în armată, în cursul anului 1906. După legea și regulamentul în ființă, înaintările în armată se fac pe baza vechimei și la alegere. * In timpul cit a fost d. Sturdza ministru de razboiu, a fost însă în vigoare și o dispoziție prin care se făceau­ înaintările în armată și la preferință. Această măsură da dreptul in­spectorilor generali și ministrului să treacă peste ordinea stabilită du­pă vechimea ofițerilor și după ale­gerea lor cu ocaziunea inspecțiilor generale. Dacă erau satisfăcuți acei ofițeri înaintați la preferință, apoi erau nemulțumiți și nedreptățiți toți a­­ceia cari aveau­ dreptul să fie îna­intați la vechime și la alegere. In deosebi d, Sturdza a uzat de dispoziția de a înainta după prefe­rință avînd in vedere interesele po­litice D general Mami, ministrul de războiu actual, nu se împacă cu o asemenea dispoziție, deși ar putea să se folosească de ea, tot în inte­rese politice, D-su a dat un ordin confidențial d-lor inspectori ai armatei prin care le cere să întocmească tabloul cu înaintările ce se vor face în anul viitor, numai după prevederile legei și regulamentului respectiv, . >5 ■ 1 -4 < i i 11 pxr I •. s 3 111 Cu alte cuvinte dispoziția domnului Sturdsa, vexatorie pentru majorita­tea of­ițerilor, a fost desființată. " O D. Răscoala di­n comuna Piscu — Prin fir telegrafic — GALAȚI, 30 Ianuarie.—Privitor la răscoala din com. Piscu, infor­­mîndu-mă de la autorități, aflu că primarul Vasil­ache a fost suspendat și că s’a numit o comisie interimară pe placul sătenilor. Cauza răscoalei e favorizarea lu­nara în distribuirea secarei. Sosind jandarmii, țăranii au îm­piedicat intrarea lor în sat, dease­­menea și a prefectului. Acum totul e liniștit. ULTIME INFORMATIUNI Administrația județului Vaslui a cerut orînduirea unei anchete finan­ciare la casa comunei Vaslui. S'a trimis acolo un administrator financiar. Comisiunea pentru cumpărarea și distribuirea semințelor la țărani va primi noul oferte, pentru a se pu­tea complecta cantitatea necesară de 2 000 vagoane porumb și 1.000 orz. D. general Manu, ministru de răz­boiu­, a dat ordine șefilor de corpuri ca să nu mai supue la serviciul de corvoadă pe soldații bacalaureați. Studenții din Capitală cari’șî fac stagiul militar vor fi lăsați liberi în timpul cursurilor universitare. Aseară s’a oferit la Obor un ban­chet d-lui Petre Sfetescn, prefectul de Ilfov, de către guvernamentalii din culoarea de Negru a Capitalei. Au tonstat d-nii Boco, Sfetescu, Bacaloglu și Niță Stănescu (Jean dela Obor). “ Cu această ocazie d. Stănescu a făcut declarația că a­­ mulțumit cu politica d-lui Cantacuzino. D. Sfetescu a reușit să-l împace pe d. Stănescu, care se știa că era nemulțumit. Deși liberalii din Dîmbovița sunt în cartel cu junimiștii, totuși nu sunt cruțați de atacuri­­ din­ partea tovarășilor lor de luptă. In „Epoca“ de astăzi a apărut o corespondență prin care se spune că actualul prefect a întrecut bași­­buzuc­ile liberalilor cari au­ tăiat în carne vie ! Ce fel de cartel e la Dîmbovița? Un ziar de opoziție denunță un nou truc pentru falsificarea secre­tului votului. Acest truc, de care am vorbit, n’are nici meritul de a fi nou și nu prezintă nicio importanță și nicio gravitate. E vorba de recopiarea, pe o h­îr­­tie chimică specială, de pe buleti­nul de vot al numelui candidatului și imprimarea în același timp pe a­­celași buletin al unui semn de con­trol. Este pur și simplu un procedeu foarte complicat cu care s’ar obține anularea buletinelor, iar nici într’un caz controlul votului. Dar în afară de anularea tuturor buletinelor, acest truc poate fi ime­diat zădărnicit, candidații opoziției distribuind alegătorilor cărți de vizită imprimate cu caractere iden­tice cu cele de pe buletine și de pe care s’ar putea recopia la in­finit. Comisia de experți de pe lîngă di­recția vămilor a fost convocată pentru ozi după amiaza la ministerul de finanțe spre a rezolva contestațiile primite în cursul săptămînii trecute relativ la a­­plicarea tarifului vamal. La întrunirea guvernamentală care se ține azi la Călărași vor vorbi d-nn: general­i Lahovary, Di­­mitrie Nenițescu, Mișu Cantacuzino, Dumitrescu, fost prefect și Pascal Toncescu. Direcția statisticei generale a finanțe­lor a terminat die întocmit statistica succesiunilor și taxelor de înregis­trare. Lucrarea va apare de sub tipar în cursul săptămînii viitoare. D. Cotescu, șeful serviciului statistic din ministerul do­­ domenii, a prezintat d-lui Lahovary, titularul acelui depar­tament, un raport­ prin care cere conto­pirea serviciului statistic al ministerului de domenii cu acel de la finanțe, cre­­îndu-se o singură direcție generală a statisticei la cel d’întîii­ minister. D Lah­ovary a rămas să ia avizul d-lui Take Ionescu, ministru de finan­țe, asupra cererei d-lui Cotescu. D. G. Cantacuzino, președintele consi­liului a plecat azi la orele 3 d. a. la Ploești. D-sa va vorbi diseară la întrunirea guvernamentală din acel oraș, iar miine se va înapoia în Capitală, după ce va vota la Ploești. In vederea algerei de mîine, primăria Capitalei a construit 30 de gherete care Vor fi așezate la toate localurile de vot din Capitală și vor servi drept camere secrete. Jot cu ocazia alegerii colegiului II de Cameră, vor fi instalate la localurile de vot 50 de cabinete secrete. Zilele acestea se va întocmi tabloul ofițerilor superiori și care vor prezida­­ bi­rourile de recrutare din întreaga țară, dimpreună cu tabloul medicilor recrutări cari vor fi însărcinați a funcționa pe lângă aceste biurouri Decretul va fi supus semnătateî regelui, Mtrcari. Din știrile telegrafice primite la minis­terul de domenii în ultimele zile, rezultă că starea semănăturilor din țară e următoa­rea : Semănăturile făcute in toamna anului 1904 în Moldova au­ fost expuse înghețului și au­ avut a suferi mult. Mai ales rapița se considera ca pierdută in multe din ju­dețele aflate în partea de nord și est a Moldovei. Au avut a suferi de asemenea, însă mai puțin, și semănăturile din județele Brăila, Buzău și R. Sărat. Semănăturile din Muntenia și Dobrogea se află în condiții satisfăcătoare Zăpada s’a topit în multe județe din va­lea Dunărei și o mină zăpadă n’ar strica căci le-ar apăra de ger. Consiliul permanent a decis să ia în discuție deodată rezultatul examenelor de capacitate pentru desemn și caligra­fie, ținute în toamna trecută în Capi­tală și asupra cărora s-au ivit mai multe contestațiuni. Din știrile primite la ministerul de domenii, rezultă că în cursul anului 1904 exportul de petrol și derivate a fost următorul: Petrol brut, reziduri și gaz­oil 45 mii. 204.000 kgr., petrol rafinat 78.270.000 kgr. , iar b­azină 30.969.000 kgr Comparativ cu exportul din 1903, cel din 1904 se prezintă astfel:­: Exportul de petrol brut destilat, re­­ziduri și gaz-oil­e în 1904 în des­creștere dee 13.520.000 kgr.; exportul de petrol rafinat e in creștere cu 32.373.000 kgr., iar exportul de benzină e în creștere cu 10.663.060 kgr. Din Dorobaiți se anunță moartea lui Neculai Q. Burghele, judecător de in­strucție, reputat în Moldova de porc ca un bun și corect magistrat. Defunctul e fratele d-lu­i G. G. Bur­ghele, fost deputat al Dorohoiului. Trimitem familiei sincerele noastre condoleanțe, Comitetul societăței studenților în li­tere s’a alcătuit astfel: Andrei Rădu­­­lescu președinte, Panait Popovici și I. Ionescu-Boteni vice-președințî, M. Sirș­­cu casier, I. Baciu bibliotecar, Gh­. Po­­pescu și D. Mazilu secretar­. D. Cihodariu, supleant la trib. de Vas­lui a eșit la sorți să prezideze alegerea de delegați pentru colegiul I de Cameră din orașul Iași. Consiliul tehnic superior de pe lingă ministerul lucrărilor publice se va in­­truni Vineri după amiază pentru a dis­cuta mai multe chestiuni curente. Ministerul de interne a dat îngăduire agenților silvici de a vorbi gratuit la telefon. Ministerul de interne a primit demi­sia d-lor inspectori comunali din Vlașca, Stătiș și Bojma. D. Gh. Ioanovici a fost numit șef de birou în serviciul județului Suceava. D. loan Bănescu a fost numit primar al orașului Constanța. D.Vasile Săndulescu și loan Cazan au fost numiți pictori c­asa II în serviciul tehnic al județului Suceava. D. Zenobie Constantines­cu a fost nu­mit conductor clasa II în serviciul cir­cumscripției V de poduri și șosele. D. Cordiglia Frederic impiegat defi­nitiv­ clasa III în administrația c. f., a fost înaintat clasa II. Directorul prefecturei de Bacaü a fost însărcinat să gireze afacerile prefecture­­ii timp de 10 zile. D. St. Șendrea supleant la tribunalul de Hom­­an a eșit la sorți să prezideze alegerile de delegați pentru col. II de comună din­­ acel oraș. D. Ilia S. Petrescu a fost numit se­cretar al consiliului județean de Ilo­­manațî. D. Mihail Sah­tivan, secretarul ge­neral al ministerului de interne, pleacă diseară la Brăila unde votează. D-nii Mihail Vlădescu și dr. Drago­­mir Hurmuzescu, ministrul și secretarul general al departamentului instrucțiuneii publice și cultelor, se afla primul la Cîmpu-Lung și cel de al doilea la Iași. D-lor se vor întoarce în Capitală Jol. D. G. Pirvulescu, “"avocat al ministe­rului de domenii și redactor la „Voința Națională“, a fost înlocuit pe ziua de 1 Februarie. In locul d-sa­e a fost numit avocat clasa I al ministerului de do­menii d. G. Marinescu. Consiliul județean de Romanațî a fost dizolvat. Compatriotul nostru d. Nicolae Petres­­cu Comnene și a trecut cu­ succes ulti­­mul examen de doctorat în drept înain­tea facultăței de drept , din Paris. întrunirea opoziției­ unite din Brăila iată o dare de seamă amănunțită pe care o primim prin poștă de la cores­pondentul nostru asupra întrunirea opozi­­ției­ unite, care a avut loc în sala „Pa­radis“ era la orele 1 p. m. A prezidat d. P. S. Aurelian. D-sa luînd cuvîntul zice că Brăila pe lîngă că se numește cetate liberală mai are drept a fi numită și cetate de­mocratică.“ In programul dela Iași, zice d. Au­relian, guvernul promite multe reforme: să dea Dumnezeu­ să sa poată îndeplini. Noi însă ca partid advers avem da­toria de a controla toate actel o guver­­nului. Atinge casa mrală, dar găsește că nu e locul și momentul de a intra în dezvol­tarea ci. Vorbind vio­lintele de pietate, care formează un punct din programul gu­vernului actual, oratorul găsește că în­ființarea lui va constitui o necinste și umilință pentru cetățeanul român. Vom găsi alte mijloace de a ușura traiul celor fără stare. Muntele de pie­tate nu a dat nicieri rezultate bune. Convenția comercială cu Germania a fost încheiată de guvernul liberal în cele mai fericite condițiuni. Germania ne-a dat tot ce ne putea da. Dragostea de țară și pentru toate bunurile el face ca partidul liberal să intre cu atîta hotărîre în luptă. Discursul d-lui Dimitrie Sturdza Șeful partidului liberal face istoricul politic al țarei romînești. Arată asemă­narea dintre regimul lui Vogoride și cel de astăzi cînd guvernul conservator caută să nesocotească drepturile și as­­pirațiunile poporului. Dacă în Brăila vine ministrul justi­ției și-și bate joc de magistrații noștri, nu înseamnă oare aceasta o tentativă îndrăzneață ? Dacă astăzi e același mi­nistru de finanțe care s’a făcut­­ celebru prin budgetul sau sălbatic și nu spune nimic despre ceea ce va face în viitor, nu înseamnă aceasta că interesele țării sunt serios periclitate? Dacă vreți să scăpați de pacostea a­ festui guvern vitreg dați voturile voas­tre opoziției­ unite. Discursul d-lui Const. Alessiu D. Alessiu afirmă că întrunirea gu­vernului de acum cîteva zile i-a făcut impresia unuui spectacol de circ. ihoididații opoziției, zile d. Alessiu, își propun să lucreze în parlament pen­­tru interesele Brăilei de cari sunt legata și acele ale intregei țări. Atinge chestia'convenției comerciale' cu Gi rnrin a. Vorbind de cauza rominilor transilvă­­­­neni­ și macedoneni aduc­ calde elogii d-lui Ionel Bratianu care­ în calitate de fost ministru a apărat cu vrednicie in­­­­teresele­ neamului romînesc. Discursul d-lui Ionel Braianu C. Brătianu zice că faptele omului sunt o chezășie mai serioasă decit vor­bele goale Aceasta se poate deduce mai bine din împrejurarea că d. Take Ionescu prin discursul său.dela „Paradis“ nu a găsit nimic de reproșat­­ostului guvern liberal. Și d. Take Ionașcu e meșter deară în calomnii și in insinuări fără scru­pule. Singurul lucru pe care l’a făcut d. Take Ionescu prin discursul său e că a criticat carte­ul dintre noi și adevă­ratul partid conservator. Or, cartelul era necesar față de ten­dința actualului guvern care nu se o­­prește în fața niciunei nelegiuiri. Vorbind de ministrul de justiție, d. Bădărău­, oratorul "zice că se va vorbi de magistratura și dreptatea lui Bădă­­rău ca de poșta lui Villner. D. Brătianu închee declarînd c­ă vio­lențele guvernului dovedesc slăbiciunea lui. Discursul d-lui Nicolae M. Ionescu Fostul primar de Brăila atacă cu vio­lență pe prefectul Varlam. Intre candi­dații opoziției și acei ai guvernului nu încape comparație. La noi sînt giganții , dincolo stîrpiturile.* Urmează discursul d-lui Nicolae Fili­­pescu pe cari vi i'and trimis telegrafic. Discursul d-lui Bazim- Delavrancea Ilustrul orator apărînd la tribună e salutat cu tunete de aplauze de audi­toriu. D. Delavrancea persiflează întruni­rea guvernului de Jos. Atacă cu mult spirit pe d-nii Bădărău și Take Ionescu. Explică necesitatea cartelului. Vorbește de ultima guvernare liberală care adop­­tînd sistemul economiilor a făcut o o­­peră sănătoasă pentru țară. Dar în timp ce­ guvernul liberal era preocupat ca să facă față nevoilor mari, cu riscul chiar de a pierde o bună parte din populari­tatea sa, acei cari astășzi ne guvernează au­ ațîțat și speculat poftele mu­țimea. Liberalii nu au­ vrut și nici nu au­ dovedit-o că ar fi vrut vreodată popula­ritatea pe tocmeală.­­Amintind atacurile CE i-au fost adresa­te lui Nicu Filipescu zice că acesta merită să fie și mai rău maltratat pen­tru că prea departe a dus generozita­tea sa. Mai lipsea la întrunirea guvernu­ui și d. Ionel Grădișt­anu, mai trebuia ca și acesta să-l atace pe d. Filipescu pentru ca ingratitudinea să fi­­ fost pusă mai bine în evidență.* E de prisos să spun că d. Delavran­­cea a fost obiectul celor mai entuziaste ovațiuni din partea marelui­­ număr de cetățeni. Ceea ce țin să relevez­e­­ faptul ur­mător: D. Delavrancea a avut în frumo­sul său discurs multe aprecieri favora­bile la adresa ultimului guvern li­beral. . . Dar, foarte­ semnificativă a fost ati­­tudinea d-lui Dimitrie Sturdza în tot timpul cît a vorbit d. Delavrancea". Am urmărit orice mișcare a șefului liberalilor. D. Sturdza­­ aproba cu o vă­dită mulțumire sufletească multe părți din remarcabilul discurs al ce­­i mai de temut al sau adversar. La sfîrșitul discursului, d. Sturdza a strîns cu multă căldură mina­­­lui De­­lavrancea, felicitîndu-l. Același lucru și cu aceeași căldură a făcut-o și d. Ionel Brătianu. Discursul d-lui Al. Djuvara D­ nn analizează discursurile rostite de oratorii guvernului la întrunirea de Joi. Generalul Lahovary vorbind de legă­tura dintre dinsul și țăranul român, a­­ceasta e cea mai crudă ironie. Atacă și persiflează cu mult humor pe candidații guvernamentali. Enumără toate actele mari ale parti­dului liberal și înd­ea zicînd că ele îl îndreptățesc să se prezinte cu curaj înaintea cetățenilor pentru a le solicita încrederea. La ora 6 seara întrunirea luă sfârșit­, __________ Rola D. D. Dinulescu a fost numit ajutor șef în serviciul exterior al finanțelor. D. Enaciu- Georgescu a fost numit im­piegat clasa 1I în aceeași administrație lasația goală a m­oisn­er Ședința de la 37 ianuarie, prezidată de d. dr. Babeș D. președinte Babeș zice­­ că mai îna­­i­inte de orice lucrări avem datoria de­ a i ne aduce aminte de moartea unui dis­tins confrate și aprig susținător al aso­­ciațiunei, d-rul I. Felix, ale cărui merite pentru organizațiunea serviciului sanitar sunt mari și trebue ca oricine să le a­­r, precii­ze. D-rul Felix era un om car­e a I lucrat din convingere și numai pentru­­ a face bine. E greu să judecăm valoa­­­­rea unui om în ceea ce privește rezul­­­­tatele dispozițiunilor unor serii de lu­crări, căci acestea de­sigur se văd mai târziu­, dar ceea ce a făcut d-rul Felix pentru a pune pe baze moderne și de adevărată valoare tot ceea ce se ra­­poartă la organizarea serviciului sanitar, va servi în­totdeauna ca model. El era un om conștiincios ; tot ceea ce scria era îngrijit, în­cît poate să serve de model tuturor in ceea ce pri­­vește lucrările noastre sanitare, cari din nenorocire sunt cu deosebire negli­jente sub raportul stilului și ordine­ de idei. El era ireproșabil în toate actele vieței sale, iar sacrificiile pe cari le făcea prin convingere, cu un spirit modern și cu corectitudinea lui în toate, îî face onoare și de aceea cred că trebue pri­vit ca un exemplu. Era modern, căci chiar vederile lui bacteriologice ca și le aprop­iase cu a­­tîta ardoare alături de toți acei cari le învățau ca lucruri noul, arată în­deajuns va­larea omului, care pentru a poseda noul cunoștințî nu consideră ca o infe­rioritate a persoanei sale de a sta față cu alții mai tineri ca el; de aceea cu drept cuvînt Felix făcea excepție în fața atîtor altor bătrîni cari de­și nu știu nimic totuși combat tot ceea ce e nou numai din șprițul de contrazicere-Să-i fim recunoscători pentru tot­­ ceea ce a făcut pe terenul științific, să-l urmăm ca pildă pentru marile lu­­­ calități. Am crezut că e util să amintim aici în Asociațiunea medicilor de memo­ria acestui om de bine și să-l urmăm atit în­­ direcțiunea ,organizarea noastre sanitare, cît și ca exemplu de om de o­­noare. A­ D­ Z general Șerban Georgescu . Văd cu p­ăcere pe d-rul­­ Babe­ș că se ridică cu cuvinte elogioase la adresa profeso­rului Felix. Ca elev dintre primii săi elevi de la medicină, recunosc că era de mare valoare pentru noi căci ne a făcut cunoscuți și străinătăți­­. Ași ruga să luăm noi Asociația ini­țiativa de a ridica un bust profesorului Fe­ix, întregul comitet aprobă această pro­punere. D­rul Sion. După cuvintele profeso­rului Babeș și văzută emoțiunea de care sînt cuprins sínt incapabil de a-mî a­­răta sentimentele de dragoste cu m’art legat de acest om, precum și recunoș­tința vecîuică ce-î voi­­­ purta. Fină la realizarea bustului își propune în nu­mele Asociați­unei să facem o interven­­ție pe­ lîngă eoî de la primărie pentru a da numele lui stradei unde a locuit, după cum ar fi bine și demn să se dea numele de dr. Kalinderu stradei Sca­une. Comitetul aprobă în totul acest dezi­derat și va interveni pe lângă primări de îndată ce se va constitui primarul cu consiliul său comunal. Se citește procesul verbal al ședinței trecute și se aprobă. Se decide a se interveni prin o adresă către directorul general în cestiunea d-rului Mărgărites­­cu. D-l general Georgescu Șerban și dr. Drugescu sînt delegați. D-rul Babeș spune că d-rul Cimpeanu a ost mutat din locul ce ocupa, fără nici o rațiune. E o pedeapsă care­ î se aplică fără rost și fără a fi prin le­ge. Crede că la venirea chestiunei înaintea consiliului sanitar se va des­luși asupra acestei mutări. D-rul Mirinescu arată cum stă aface­rea mutărei d-rului Cimpeanu, căci el singur a venit de­j­a spus, și că ,în urma intervenției ce a făcut pe lângă direcția sanitară,i s'a dat un congcnitt de una lună. Sunt votați ca membri ai Asociației d-riî Leon Hoenig (Roman) și Glineanu (București). D. președinte Babeș ,roagă pe d-nii membri ai comitetului de a lua fiecare profetul de lege sanitară și a nota toate părerile ce cred că e bine a se adăugi, iar în viitoarea ședință să le discute. Ședința se ridică la ora 11 noaptea anunțîndu-se cea viitoare pe Joi 10 Fe­bruarie, și­­ Rășcanu cu partizi­conservatori și d­rășcanu cu partiza­nii săi. La alegerile comunale actuale juni­miștii au luptat alături de partidul con­servator. Din ce pricină nu știu, comi­tetul executiv al partidului conservator i-a exclus din partid. De aci a răsărit junimismul. E drept că au mai fost odată junimiști pe la noi. Era pe vremea cînd d Ieunescu cu d. I. G. Alexia și alții reprezentau politica per­sonal arpostă.i. Dar d. Ieunescu a trecut la liberali și I. G. Alexiu la conservatori, iar­ chiar dintre foștii junimiști din urmă d. D. Dumitrescu fost prefect, și unul dintre cei mai de seamă dintre parti­zanii d-lui Ilășeanu i-a părăsit și a re­venit­­ partidul conservator. Se crede că și Sc. Orăscu, poate și R. Bolinti­­neanu să facă acelaș lucru. In­cît astfel stînd lucrurile candida­turile d-lor F. Corlătescu, N. P. Răș­­canu, B. Zincureanu și Se. Orăscu nu prea vor produce mare deplasare de voturi. Aceasta e situația partidu­ui junimist. Manifestul al­ lui Gog­u Hegulescu D. G. Negu­­escu, fost pretent, fost inspector administrativ, candidind ca independent la colegiul I de Cameră, a lansat un manifest în care spune în­tre altele: „Nu sînt propus între can­didații oficiali ai comitetului. Majorita­tea acestui comitet m’a înlăturat nu numai pe mine, dar a exc­us și candi­daturile unor fruntași ca d. C. Iennescu, Gr. Cireșanu, maior Handoca, Iuliu Brezeanu, M. Stănescu și N. Nedelco­­vici... îndrăznesc să mă prezint înain­tea d-voastră, declarîndu-vă că progra­mul partidului liberal național și aspi­­rațiunea mea este reîntregirea partidu­lui liberal din Prahova " sub conducerea iubitului șef C. I. Stoicescu“... Sînt de relevat aci două lucruri : în­­tîi, că d. G. Negulescu, conform comu­nicatului pe care Adevĕrul l-a publicat ori, esc din partidul liberal și al doilea că între d. Stoicescu și Radovici nu-î armonie și că lupta e pe șefie. Aceasta îndrituește, perfect nota mea de alaltă era, că scrutinul va decide pe învingător. La noi pace jurnalele aduc știri de prin unele județe de unele ciocniri între guvern și opoziție, în alte părți chiar omoruri, sau­ răniri grave. La noi pace. Și e așa de multă pacea că dacă n’ar fi vizitele, manifestele și și întrunirile nici nu s’ar ști dacă p’aici o să fie alegeri. Mai mult, între șeful conservatorilor, d. prefect Luca Elefterescu și șeful li­beralilor d. Badovici e atîta prietenie că, cu ocazia boalei din urmă a d-lui Luca Elefterescu, d. Badovici l-a vizi­tat de trei ori. N’avem motive să ne îndoim că așa va fi și pe vremea alegerilor. Stroia TEATN­Ü MSZK­A Teatrul Național.—A 10-a repre­zentație a comediei Minunica. Aseară, a zecea reprezentație a come­diei Minunica, a atras, din nou, un pu­blic numeros la Teatrul Național. D-ra Mihăi­escu îmbolnăvindu-se, ex­celenta noastră comediană d-na Maria Ciucurescu a făcut turul de forță, ca n ultimul moment, să primească a juca rolul însemnat al Bertei Paradoux și cu experiența, tăcutul și grația sa, a salvat situația. Brezeanu, Toneanu, Soreanu, Liciu, Niculescu, Catopoi, Carussy și d-nele liti Gheorghiu, Levanda și Brezeanu ,au fost mai în vervă ca oricînd, stîrnind hohote de rîs și aplauze furtunoase. La finele spectacolului atelierul de fotogr­afie „Julieta“ a fotografiat la lu­mină de magnesiu, cîteva din principa­lele scene din „Minunica“ și pe unii artiști, în parte , o încercare menită­­ să fie, de­sigur, mai de­s repetată în viitor. Acum, după frumoasa serie de zece reprezentațiuni, Minunica face loc pe a­­fiș Șarpelui Casei­­ și lui Manasse, după Cari va exercita, desigur, o nouă a­­tracție. _____ interii Toate-Petrecei’î Concertele de muzică de cameră or­ganizate de violoncelistul D­­inicu vor începe în sala Atheneului Vineri 11 Februarie orele 9 seara cu un program foarte atrăgător. Biletele se găsesc la Independenta T filis cu 5 lei ,mai admirabili lucrați, plombe de la 4 lei în sus, precum și toate operațiile, fără durere, la dentistul AL.hK. IONESCU Strada Carol No. 34. St­efonescu Zaneaga BOALE NERVOASE 5—7 p. m. Electroterpie, Mesagiu, Einesiterapie, Idioterapie de camere. Oft. Bulevardul E­lisabeta Oft. D-rul % fkiimannt fost asist, al Prof. Dr.d­. Baginschi din Benin specialist în boale și operațiuni de Nas, Gât și Urechi Consult. 1—5 p. m. 18. Scl­iot tarmno v­­i. tg Visitați Ulurde Plasticum din München B­il. E­lisabeta 8 vis a vis de Eforie 1100 căderea Portului­ Arthur și ultima lupta­ navală. De remarcat Macaroff in ultimele sale momente. Drama singe­­roasă din Belgrad. Intrarea 50 de bani de persoană. Mili­tarii și copii He bani. Cu su­mă Direcțiunea din München "Casă," de Sănătate pentru operațiuni chirurgicale la băr­bați și ginecologie (boale de femei) Sub direcții 1>*% 1« Kiriac 8,—Strada» if. Ionica,— 8 în dosul Teatrului Național ecoci 9-1 Ștefan Vasiliu Avocat din Focșani Candidează la colegiul a­ ll-lea de Cameră «li s] Tecuici după dorința proprietarilor moșiei Tecuci ce sunt in pro­ces Dusprimând Tecuci. a cenci. Arc. 8, în noul pal­at „ D­aria-Romania“, E Strada LIPSCANI No. 8 , în fața palatului Bancei Naționale P­L­ITlUI­REȘTI Cumpără și vinde efecte publice și face ori­ce schimb­ de monezi. C­ursul pe ziua d­e 24 Ianuarie 1905 Cump. I Viside 5”/» Rentă amortibilă 89 25! 89 75 46/6 „ „ 102 251 102 75 BvJOb. Com. și județ.! 08 50,­ 99 — 4 °/J „ ., jj 86.—1 86 50 5°/o S^ris. Éunc. Rurale 1Ó1Í50 ■ 102!— 4»/o „ „ „ 93j-—jj 93 50 5“/o „ ,. Urb.Buc." 93'25 98 75 5*/o „ „ „ Iașii! 88 50 8925 A c­ Banca Național 2460;—2500j— „ „ Agricolă! 288—i 290;— „ „Scont Buc! 110 —i 116;— Col. V. Austriacă”­ 106—­ 107 — Mărci germane [ 124.­— 126] — Bancnote franceze . 101,25 102i— [ italiane ] 100—j 101 — ,. Ruble Hârtiei 265­ - 272!— Plătim, cupoanele de Rentă :5“/6 și 4% Externe pr. 1 Ianuarie 1905 fără di­n cele mai bune vîrîsare în H­ate mici Reprezentan­ța celebrelor fabrici Ilccla^leiai . 18 o e s « ii d ö rfer SchieDiiîayer-PianofortcMi'ik-ISoeniscla ffiLaps * ItoenrialîiMt IKooir, etc. etc. Toate pianele se vînd cu prețu­rile originale ,și sunt garantate a­­tît de noi cît și de Fabrică. Jean Feder Mare Ala­st­asin de Musică București, Cap. Victoriei 54 Observați bine firma "HB8I ÍL A.BARASCH de la facultatea din Paris Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru boale de piele și Siph­vlis — BOABELE FARULUI­­­S’a Mill­ AT în Calea Victoriei 120 (lingă Biserica albă) Consult, de la 8—Î0 a. m. și 2_5 p. m. CREME POUDI­E LAVOM Recomandat Damelor pentru a albi, catifela și muta pielea obrazului și a minelor J. SIV3N. S3, Faub ® St-Hirtin, PARIS & ^ SeSto»Sice le tratez și vindec radical cu Mossi Ses» nevrostonic și mdus specific. Dr. Clifinfeld 4, Str. Cantacuzino (Polonă) Orele de consult. 10-11 a. i'um­pili­ și vififid Miiite­­tII Broiaî și nzîtte de aur, argint,­­briliante, diamante, rubine, smaragde și perle fine. Plătesc prețuri cele mai mari. Chemat prin scrisoare va­­nim la domiciliu. Ceasornicăria MAI WEISSMANK Str. Carol 20,­­vis-a-vis de Vama Poște! Magazin de BIJUTERIE £ eon Weissblfu­k CALil.4 IKJTORiEl 40 (vis-a-vis Hotel Bulevard) Recomandă Bogatul scu­ asortiment în tot felul de: 1 Biju­terie fină pentru Cadouri de logodne, nunți și Sf. Sărbători. Prețurile din cele mai­eftine. Serviciul conștiincios. Gh­eorghe Mammanii fost Procuror și judecător de instruc­ție pe lîngă Trib. Ilfov Alexandru Rubin licențiat W drept­ avocat orele de consultație 0—11 a m. și 6—8 p. m. Strada t­olumb II­­ lîngă grădina Icoanei Un Foarte Însem­nat număr tip Preoți, Profesori și Celui cu alegători in Colegiul I tie d­eputați din județul »oljia Propun ca candidat MNOfi&’lQNIKEHrI la Colegiul I de Camera. m «ST. 8. STRAUQSGA Prefesw Alegerea va ijV . A­ fost Consilier Comunal avea loc în ziua de 1 Februarie 1905 a orașului Casă de încredere l­a întrunirea liberală din Ploești In sala Liceului vechin a avut loc întrunirea liberalilor din localitate. Prezidează d. maior Handocu. Gîl din­­tîiu care a luat cuvîntul este d. inginer Gh­eorg­h­iu. D-sa înșiră rînd pe rînd toate reformele săvîrșite de partidul liberal cit a stat la putere și termină cerînd cetățenilor ploeștenî, să voteze pe can­didațiî liberali. D. Ionescu-Quintus în­­tr’o formă literară aleasă, spune că as­tăzi în partidul liberal o oră nouă a de­mocrației va fi streasa rat­uror reacțio­narilor. D. Al. Mișu, fost prefect, se dezvino­vățește de acuzările ce i se aduce de guvernanții de azi. D. Emil Petrescu, fost prefect, este primit cu ovațiuni la tribună. D-sa spu­ne că de­și a lipsit din localitate pen­tru interese de partid, totuși astăzi se simte foarte emoționat pentru că iube­ște pe prahoveni. Conchide ca cetățe­nii să voteze pe liberali. D-nul doctor Cantacuzino, în ovațiunî primit la tribună, spune că cetățenii p­oeșteni au de datorie să voteze pe cei cinstiți și cu dor de țară, și aceștia nu sunt decît liberalii. D. Matac arată cum să se voteze cu noul buletin de vot. Vorbește despre băncile populare, legea meseriilor. In numele­­ partidului liberal, spune că va vota și casa rurală cînd vor veni la putere. D. Stoicescu, fost ministru, vorbește de economiile făcute de liberali .Atinge afacerea Halder și vorbește despre e­­chilibrarea budgetelor și despre înar­marea oștirei noastre ca noilî arme moderne. D. Stoicescu conchide ca toți cetățenii liberali să nu voteze decît lista complectă a comitetului liberal din lo­calitate. Cor. Noul numiri Economul Ioan Mihăilescu profesor de religie la gimnaziul din T.­Severin a fost numit definitiv în acest post. D. Vasile Gherasimescu a fost numit șef de secție în serviciul creditului a­­gricol. D. Mihail D. Duca a fost numit director al arestului preventiv din Ialomița. D. C. Bodescu a fost numit directorul arestului preventiv din Teleorman. D. Al. Economu a fost numit­­ contro­­lor fiscal de er»§ cl. II.­­ Economico-Financiare BURSA CEREALELOR Știrile telegrafice din străinătate n’au sosit, ori fiind sărbătoare bursele nu au­­ lucrat. Buletinele bursei Brăila și al pieței noastre de asemenea nu au apărut. Ministerul de interne a acceptat pînă în prezent următoarele oferte : 800 va­­goane porumb cassei M. Rohu din Cra­iova, cu lei 1.475 vagonul la stațiunile de acolo și 300 vagoane orz cassei Lo­­garidi și Leni din Constanța, cu lei 1142,50 vagonul Constanța. „­Severul“ la Proești Inspecțiile principelui Ferdinand Complectăm știrea noastră relativă la inspecțiile prințului Ferdinand, făcute la Ploești. La regimentul 6 călărași prințul după ce a trecut trupa în revistă, a inspectat depozitul de armăsari, apoi, în manej, a asistat la o repriză de călărie. Toate experiențele au fost spre mulțumirea prințului. A vizitat apoi cazarma batalionului 9 vînători. La orele 12 m. s’a Înapoiat la gară de unde, după ce s’a schimbat, a venit la cercul militar unde s'a servit masa. La masă au luat parte toți ofițerii superiori și comandanți de compăniî și escadroane. După masă principele s’a întreținut cu ofițerii prezenți pînă la orele 2.30 cînd a plecat la gară pentru trenul de București.­­ Pe toate străzile orașului lumea aștepta să vadă pe moștenitorul Tro­nului. Situația junimiștilor După ce am dat relațiuni după si­tuația partidul­i­boral și conservator la Prahova se cade să spunem și cum stau junimiștii din Prahova Junimismul din județul nostru s’a născut din ntdpteiagirile dintre fruntașii Adevara

Next