Adevěrul, februarie 1905 (Anul 18, nr. 5561-5588)
1905-02-01 / nr. 5561
Marți 1 Fehmanc 1905 Succes neîntrecut!! IVHmo Marți 1 Februarie Vh. apare : fi^ascîeola *85»» Uăzbunătorul săracilor — mare roman popular — S ba nu în toată țara înăsprit foarte tare și dacă vor fi în Cameră, față în față, vom asista la o cumplită sfîșiere. Din discursul rostit cri de d. Filipescu e de relevat în primul loc , declarație care, desigur, a făcut să tresară pe d. Sturdza și să-l jignească profund. Vorbind de pactul electoral, d. Filipescu a zis că acest pact nu-l împiedecă de a-și păstra neatins întreg trecutul. Desigur că aceste cuvinte rostite de d. Filipescu fiind alăturea, într’o luptă comună, cu domnul Sturdza, au trebuit să zdruncine pe șeful liberalilor și e de mirat cum domnul Sturdza nu a relevat imediat această declarație mai ales că era la largul său dacă amintea numai retractarea d-lui Marghiloman în chestia trădărea. Dar d. Sturdza a păstrat o prudentă însă dureroasă tăcere. Fină acum cartelul junimist co-liberaî avea un caracter pur electoral, dar acum acest cartel a degenerat într’o pătimașă răfuială între junimiști și conservatori și această răfuială în familia conservatoare junimiștii o dau cu binevoitorul concurs al d-luî Sturdza care trece sub tăcere declarațiile d-lui Filipescu numai pentru a nu turbura teribila Incăerare intra d nil Take Ionescu și Filipescu. In ce privește dacul îndreptat contra d-luî Take Ionescu e de relevat că d. Filipescu a reproșat ministrului de finanțe că e ingrat cu 1 -sa care la adus în pariului conservator de și se opunea Alexandru Lahovary. Aceasta destăinuire a d-lui Filipescu va provoca desigur, fără întîrziere, un răspuns, căci in cercurile conservatoare se știe că Alexandru Lahovari a avut pentru d. tale Ionescu cea mai mare afecțiune. Dar ceea ce desigur va învenina polemica dintre cei doi corifei ai conservatorilor e ofensa aruncată d-lui Take Ionescu că întinează steagul partidului conservator și că este un aventurier politic. Din gruparea junimistă nimeni afără de d. Carp, la primul congres junimist, nu a mai atacat cu o așa vehemență pe d. Take Ionescu precum Va atacat d la Brăila d. Nicu Filipescu. Dintre conservatori d. Nicu Filipescu e cel d'întîiă care a urmat pe d. Carp pe calea acestor atacuri personale. Fără îndoială că în urma acestui atac conservatorii, și în special d. Take Ionescu și partizanii săi, vor lua o altă atitudine față de d. Filipescu. n. x. Presa la Focșani Opoziția din Focșani face un apel la presa Capitalei ca să trimeată cite un reprezentant care să urmărească lupta de la colegiul I de Cameră. Iată ce telegramă am primit ascară: Foegans, 31 Ianuarie Fiind bine știut că pe de o parte administrația locală va continua cu violențe nepermise și în ziua de 1 Februarie, că pe de alta nu exista aci pentru noi nici o instituțiune ocrotitoare a persoanelor și drepturilor noastre, vă rugăm stăruitor intervenții ca toate ziarele să trimeată în Focșani reprezentanți spre a fi dovada imparțială atât a atitudine! administrației cât și a conduitei noastre. C. Al. Cottescu, Teodor Ienibace, dr. Maeridescu, S. Simionescrul Rîmniceanu, N. Săveanu, V. Apostoleanu, N. N. Săveanu. înaintările în armată — Ordinul d-lui general Manu — Se apropie timpul cînd trebue să se întrunească consiliul inspectorilor generali ai armatei spre a se întocmi tablourile în baza cărora urmează să se facă înaintările în armată, în cursul anului 1906. După legea și regulamentul în ființă, înaintările în armată se fac pe baza vechimei și la alegere. * In timpul cit a fost d. Sturdza ministru de razboiu, a fost însă în vigoare și o dispoziție prin care se făceau înaintările în armată și la preferință. Această măsură da dreptul inspectorilor generali și ministrului să treacă peste ordinea stabilită după vechimea ofițerilor și după alegerea lor cu ocaziunea inspecțiilor generale. Dacă erau satisfăcuți acei ofițeri înaintați la preferință, apoi erau nemulțumiți și nedreptățiți toți aceia cari aveau dreptul să fie înaintați la vechime și la alegere. In deosebi d, Sturdza a uzat de dispoziția de a înainta după preferință avînd in vedere interesele politice D general Mami, ministrul de războiu actual, nu se împacă cu o asemenea dispoziție, deși ar putea să se folosească de ea, tot în interese politice, D-su a dat un ordin confidențial d-lor inspectori ai armatei prin care le cere să întocmească tabloul cu înaintările ce se vor face în anul viitor, numai după prevederile legei și regulamentului respectiv, . >5 ■ 1 -4 < i i 11 pxr I •. s 3 111 Cu alte cuvinte dispoziția domnului Sturdsa, vexatorie pentru majoritatea ofițerilor, a fost desființată. " O D. Răscoala din comuna Piscu — Prin fir telegrafic — GALAȚI, 30 Ianuarie.—Privitor la răscoala din com. Piscu, informîndu-mă de la autorități, aflu că primarul Vasilache a fost suspendat și că s’a numit o comisie interimară pe placul sătenilor. Cauza răscoalei e favorizarea lunara în distribuirea secarei. Sosind jandarmii, țăranii au împiedicat intrarea lor în sat, deasemenea și a prefectului. Acum totul e liniștit. ULTIME INFORMATIUNI Administrația județului Vaslui a cerut orînduirea unei anchete financiare la casa comunei Vaslui. S'a trimis acolo un administrator financiar. Comisiunea pentru cumpărarea și distribuirea semințelor la țărani va primi noul oferte, pentru a se putea complecta cantitatea necesară de 2 000 vagoane porumb și 1.000 orz. D. general Manu, ministru de războiu, a dat ordine șefilor de corpuri ca să nu mai supue la serviciul de corvoadă pe soldații bacalaureați. Studenții din Capitală cari’șî fac stagiul militar vor fi lăsați liberi în timpul cursurilor universitare. Aseară s’a oferit la Obor un banchet d-lui Petre Sfetescn, prefectul de Ilfov, de către guvernamentalii din culoarea de Negru a Capitalei. Au tonstat d-nii Boco, Sfetescu, Bacaloglu și Niță Stănescu (Jean dela Obor). “ Cu această ocazie d. Stănescu a făcut declarația că a mulțumit cu politica d-lui Cantacuzino. D. Sfetescu a reușit să-l împace pe d. Stănescu, care se știa că era nemulțumit. Deși liberalii din Dîmbovița sunt în cartel cu junimiștii, totuși nu sunt cruțați de atacuri din partea tovarășilor lor de luptă. In „Epoca“ de astăzi a apărut o corespondență prin care se spune că actualul prefect a întrecut bașibuzucile liberalilor cari au tăiat în carne vie ! Ce fel de cartel e la Dîmbovița? Un ziar de opoziție denunță un nou truc pentru falsificarea secretului votului. Acest truc, de care am vorbit, n’are nici meritul de a fi nou și nu prezintă nicio importanță și nicio gravitate. E vorba de recopiarea, pe o hîrtie chimică specială, de pe buletinul de vot al numelui candidatului și imprimarea în același timp pe același buletin al unui semn de control. Este pur și simplu un procedeu foarte complicat cu care s’ar obține anularea buletinelor, iar nici într’un caz controlul votului. Dar în afară de anularea tuturor buletinelor, acest truc poate fi imediat zădărnicit, candidații opoziției distribuind alegătorilor cărți de vizită imprimate cu caractere identice cu cele de pe buletine și de pe care s’ar putea recopia la infinit. Comisia de experți de pe lîngă direcția vămilor a fost convocată pentru ozi după amiaza la ministerul de finanțe spre a rezolva contestațiile primite în cursul săptămînii trecute relativ la aplicarea tarifului vamal. La întrunirea guvernamentală care se ține azi la Călărași vor vorbi d-nn: generali Lahovary, Dimitrie Nenițescu, Mișu Cantacuzino, Dumitrescu, fost prefect și Pascal Toncescu. Direcția statisticei generale a finanțelor a terminat die întocmit statistica succesiunilor și taxelor de înregistrare. Lucrarea va apare de sub tipar în cursul săptămînii viitoare. D. Cotescu, șeful serviciului statistic din ministerul do domenii, a prezintat d-lui Lahovary, titularul acelui departament, un raport prin care cere contopirea serviciului statistic al ministerului de domenii cu acel de la finanțe, creîndu-se o singură direcție generală a statisticei la cel d’întîii minister. D Lahovary a rămas să ia avizul d-lui Take Ionescu, ministru de finanțe, asupra cererei d-lui Cotescu. D. G. Cantacuzino, președintele consiliului a plecat azi la orele 3 d. a. la Ploești. D-sa va vorbi diseară la întrunirea guvernamentală din acel oraș, iar miine se va înapoia în Capitală, după ce va vota la Ploești. In vederea algerei de mîine, primăria Capitalei a construit 30 de gherete care Vor fi așezate la toate localurile de vot din Capitală și vor servi drept camere secrete. Jot cu ocazia alegerii colegiului II de Cameră, vor fi instalate la localurile de vot 50 de cabinete secrete. Zilele acestea se va întocmi tabloul ofițerilor superiori și care vor prezida birourile de recrutare din întreaga țară, dimpreună cu tabloul medicilor recrutări cari vor fi însărcinați a funcționa pe lângă aceste biurouri Decretul va fi supus semnătateî regelui, Mtrcari. Din știrile telegrafice primite la ministerul de domenii în ultimele zile, rezultă că starea semănăturilor din țară e următoarea : Semănăturile făcute in toamna anului 1904 în Moldova au fost expuse înghețului și au avut a suferi mult. Mai ales rapița se considera ca pierdută in multe din județele aflate în partea de nord și est a Moldovei. Au avut a suferi de asemenea, însă mai puțin, și semănăturile din județele Brăila, Buzău și R. Sărat. Semănăturile din Muntenia și Dobrogea se află în condiții satisfăcătoare Zăpada s’a topit în multe județe din valea Dunărei și o mină zăpadă n’ar strica căci le-ar apăra de ger. Consiliul permanent a decis să ia în discuție deodată rezultatul examenelor de capacitate pentru desemn și caligrafie, ținute în toamna trecută în Capitală și asupra cărora s-au ivit mai multe contestațiuni. Din știrile primite la ministerul de domenii, rezultă că în cursul anului 1904 exportul de petrol și derivate a fost următorul: Petrol brut, reziduri și gazoil 45 mii. 204.000 kgr., petrol rafinat 78.270.000 kgr. , iar bazină 30.969.000 kgr Comparativ cu exportul din 1903, cel din 1904 se prezintă astfel:: Exportul de petrol brut destilat, reziduri și gaz-oile în 1904 în descreștere dee 13.520.000 kgr.; exportul de petrol rafinat e in creștere cu 32.373.000 kgr., iar exportul de benzină e în creștere cu 10.663.060 kgr. Din Dorobaiți se anunță moartea lui Neculai Q. Burghele, judecător de instrucție, reputat în Moldova de porc ca un bun și corect magistrat. Defunctul e fratele d-lui G. G. Burghele, fost deputat al Dorohoiului. Trimitem familiei sincerele noastre condoleanțe, Comitetul societăței studenților în litere s’a alcătuit astfel: Andrei Rădulescu președinte, Panait Popovici și I. Ionescu-Boteni vice-președințî, M. Sirșcu casier, I. Baciu bibliotecar, Gh. Popescu și D. Mazilu secretar. D. Cihodariu, supleant la trib. de Vaslui a eșit la sorți să prezideze alegerea de delegați pentru colegiul I de Cameră din orașul Iași. Consiliul tehnic superior de pe lingă ministerul lucrărilor publice se va intruni Vineri după amiază pentru a discuta mai multe chestiuni curente. Ministerul de interne a dat îngăduire agenților silvici de a vorbi gratuit la telefon. Ministerul de interne a primit demisia d-lor inspectori comunali din Vlașca, Stătiș și Bojma. D. Gh. Ioanovici a fost numit șef de birou în serviciul județului Suceava. D. loan Bănescu a fost numit primar al orașului Constanța. D.Vasile Săndulescu și loan Cazan au fost numiți pictori casa II în serviciul tehnic al județului Suceava. D. Zenobie Constantinescu a fost numit conductor clasa II în serviciul circumscripției V de poduri și șosele. D. Cordiglia Frederic impiegat definitiv clasa III în administrația c. f., a fost înaintat clasa II. Directorul prefecturei de Bacaü a fost însărcinat să gireze afacerile prefectureii timp de 10 zile. D. St. Șendrea supleant la tribunalul de Homan a eșit la sorți să prezideze alegerile de delegați pentru col. II de comună din acel oraș. D. Ilia S. Petrescu a fost numit secretar al consiliului județean de Ilomanațî. D. Mihail Sahtivan, secretarul general al ministerului de interne, pleacă diseară la Brăila unde votează. D-nii Mihail Vlădescu și dr. Dragomir Hurmuzescu, ministrul și secretarul general al departamentului instrucțiuneii publice și cultelor, se afla primul la Cîmpu-Lung și cel de al doilea la Iași. D-lor se vor întoarce în Capitală Jol. D. G. Pirvulescu, “"avocat al ministerului de domenii și redactor la „Voința Națională“, a fost înlocuit pe ziua de 1 Februarie. In locul d-sae a fost numit avocat clasa I al ministerului de domenii d. G. Marinescu. Consiliul județean de Romanațî a fost dizolvat. Compatriotul nostru d. Nicolae Petrescu Comnene și a trecut cu succes ultimul examen de doctorat în drept înaintea facultăței de drept , din Paris. întrunirea opoziției unite din Brăila iată o dare de seamă amănunțită pe care o primim prin poștă de la corespondentul nostru asupra întrunirea opoziției unite, care a avut loc în sala „Paradis“ era la orele 1 p. m. A prezidat d. P. S. Aurelian. D-sa luînd cuvîntul zice că Brăila pe lîngă că se numește cetate liberală mai are drept a fi numită și cetate democratică.“ In programul dela Iași, zice d. Aurelian, guvernul promite multe reforme: să dea Dumnezeu să sa poată îndeplini. Noi însă ca partid advers avem datoria de a controla toate actel o guvernului. Atinge casa mrală, dar găsește că nu e locul și momentul de a intra în dezvoltarea ci. Vorbind violintele de pietate, care formează un punct din programul guvernului actual, oratorul găsește că înființarea lui va constitui o necinste și umilință pentru cetățeanul român. Vom găsi alte mijloace de a ușura traiul celor fără stare. Muntele de pietate nu a dat nicieri rezultate bune. Convenția comercială cu Germania a fost încheiată de guvernul liberal în cele mai fericite condițiuni. Germania ne-a dat tot ce ne putea da. Dragostea de țară și pentru toate bunurile el face ca partidul liberal să intre cu atîta hotărîre în luptă. Discursul d-lui Dimitrie Sturdza Șeful partidului liberal face istoricul politic al țarei romînești. Arată asemănarea dintre regimul lui Vogoride și cel de astăzi cînd guvernul conservator caută să nesocotească drepturile și aspirațiunile poporului. Dacă în Brăila vine ministrul justiției și-și bate joc de magistrații noștri, nu înseamnă oare aceasta o tentativă îndrăzneață ? Dacă astăzi e același ministru de finanțe care s’a făcut celebru prin budgetul sau sălbatic și nu spune nimic despre ceea ce va face în viitor, nu înseamnă aceasta că interesele țării sunt serios periclitate? Dacă vreți să scăpați de pacostea a festui guvern vitreg dați voturile voastre opoziției unite. Discursul d-lui Const. Alessiu D. Alessiu afirmă că întrunirea guvernului de acum cîteva zile i-a făcut impresia unuui spectacol de circ. ihoididații opoziției, zile d. Alessiu, își propun să lucreze în parlament pentru interesele Brăilei de cari sunt legata și acele ale intregei țări. Atinge chestia'convenției comerciale' cu Gi rnrin a. Vorbind de cauza rominilor transilvăneni și macedoneni aduc calde elogii d-lui Ionel Bratianu care în calitate de fost ministru a apărat cu vrednicie interesele neamului romînesc. Discursul d-lui Ionel Braianu C. Brătianu zice că faptele omului sunt o chezășie mai serioasă decit vorbele goale Aceasta se poate deduce mai bine din împrejurarea că d. Take Ionescu prin discursul său.dela „Paradis“ nu a găsit nimic de reproșatostului guvern liberal. Și d. Take Ionașcu e meșter deară în calomnii și in insinuări fără scrupule. Singurul lucru pe care l’a făcut d. Take Ionescu prin discursul său e că a criticat carteul dintre noi și adevăratul partid conservator. Or, cartelul era necesar față de tendința actualului guvern care nu se oprește în fața niciunei nelegiuiri. Vorbind de ministrul de justiție, d. Bădărău, oratorul "zice că se va vorbi de magistratura și dreptatea lui Bădărău ca de poșta lui Villner. D. Brătianu închee declarînd că violențele guvernului dovedesc slăbiciunea lui. Discursul d-lui Nicolae M. Ionescu Fostul primar de Brăila atacă cu violență pe prefectul Varlam. Intre candidații opoziției și acei ai guvernului nu încape comparație. La noi sînt giganții , dincolo stîrpiturile.* Urmează discursul d-lui Nicolae Filipescu pe cari vi i'and trimis telegrafic. Discursul d-lui Bazim- Delavrancea Ilustrul orator apărînd la tribună e salutat cu tunete de aplauze de auditoriu. D. Delavrancea persiflează întrunirea guvernului de Jos. Atacă cu mult spirit pe d-nii Bădărău și Take Ionescu. Explică necesitatea cartelului. Vorbește de ultima guvernare liberală care adoptînd sistemul economiilor a făcut o operă sănătoasă pentru țară. Dar în timp ce guvernul liberal era preocupat ca să facă față nevoilor mari, cu riscul chiar de a pierde o bună parte din popularitatea sa, acei cari astășzi ne guvernează au ațîțat și speculat poftele muțimea. Liberalii nu au vrut și nici nu au dovedit-o că ar fi vrut vreodată popularitatea pe tocmeală.Amintind atacurile CE i-au fost adresate lui Nicu Filipescu zice că acesta merită să fie și mai rău maltratat pentru că prea departe a dus generozitatea sa. Mai lipsea la întrunirea guvernuui și d. Ionel Grădiștanu, mai trebuia ca și acesta să-l atace pe d. Filipescu pentru ca ingratitudinea să fi fost pusă mai bine în evidență.* E de prisos să spun că d. Delavrancea a fost obiectul celor mai entuziaste ovațiuni din partea marelui număr de cetățeni. Ceea ce țin să releveze faptul următor: D. Delavrancea a avut în frumosul său discurs multe aprecieri favorabile la adresa ultimului guvern liberal. . . Dar, foarte semnificativă a fost atitudinea d-lui Dimitrie Sturdza în tot timpul cît a vorbit d. Delavrancea". Am urmărit orice mișcare a șefului liberalilor. D. Sturdza aproba cu o vădită mulțumire sufletească multe părți din remarcabilul discurs al cei mai de temut al sau adversar. La sfîrșitul discursului, d. Sturdza a strîns cu multă căldură minalui Delavrancea, felicitîndu-l. Același lucru și cu aceeași căldură a făcut-o și d. Ionel Brătianu. Discursul d-lui Al. Djuvara D nn analizează discursurile rostite de oratorii guvernului la întrunirea de Joi. Generalul Lahovary vorbind de legătura dintre dinsul și țăranul român, aceasta e cea mai crudă ironie. Atacă și persiflează cu mult humor pe candidații guvernamentali. Enumără toate actele mari ale partidului liberal și îndea zicînd că ele îl îndreptățesc să se prezinte cu curaj înaintea cetățenilor pentru a le solicita încrederea. La ora 6 seara întrunirea luă sfârșit, __________ Rola D. D. Dinulescu a fost numit ajutor șef în serviciul exterior al finanțelor. D. Enaciu- Georgescu a fost numit impiegat clasa 1I în aceeași administrație lasația goală a moisner Ședința de la 37 ianuarie, prezidată de d. dr. Babeș D. președinte Babeș zice că mai înaiinte de orice lucrări avem datoria de a i ne aduce aminte de moartea unui distins confrate și aprig susținător al asociațiunei, d-rul I. Felix, ale cărui merite pentru organizațiunea serviciului sanitar sunt mari și trebue ca oricine să le ar, preciize. D-rul Felix era un om care a I lucrat din convingere și numai pentru a face bine. E greu să judecăm valoarea unui om în ceea ce privește rezultatele dispozițiunilor unor serii de lucrări, căci acestea desigur se văd mai târziu, dar ceea ce a făcut d-rul Felix pentru a pune pe baze moderne și de adevărată valoare tot ceea ce se rapoartă la organizarea serviciului sanitar, va servi întotdeauna ca model. El era un om conștiincios ; tot ceea ce scria era îngrijit, încît poate să serve de model tuturor in ceea ce privește lucrările noastre sanitare, cari din nenorocire sunt cu deosebire neglijente sub raportul stilului și ordine de idei. El era ireproșabil în toate actele vieței sale, iar sacrificiile pe cari le făcea prin convingere, cu un spirit modern și cu corectitudinea lui în toate, îî face onoare și de aceea cred că trebue privit ca un exemplu. Era modern, căci chiar vederile lui bacteriologice ca și le apropiase cu atîta ardoare alături de toți acei cari le învățau ca lucruri noul, arată îndeajuns valarea omului, care pentru a poseda noul cunoștințî nu consideră ca o inferioritate a persoanei sale de a sta față cu alții mai tineri ca el; de aceea cu drept cuvînt Felix făcea excepție în fața atîtor altor bătrîni cari deși nu știu nimic totuși combat tot ceea ce e nou numai din șprițul de contrazicere-Să-i fim recunoscători pentru tot ceea ce a făcut pe terenul științific, să-l urmăm ca pildă pentru marile lu calități. Am crezut că e util să amintim aici în Asociațiunea medicilor de memoria acestui om de bine și să-l urmăm atit în direcțiunea ,organizarea noastre sanitare, cît și ca exemplu de om de onoare. A D Z general Șerban Georgescu . Văd cu păcere pe d-rul Babeș că se ridică cu cuvinte elogioase la adresa profesorului Felix. Ca elev dintre primii săi elevi de la medicină, recunosc că era de mare valoare pentru noi căci ne a făcut cunoscuți și străinătăți. Ași ruga să luăm noi Asociația inițiativa de a ridica un bust profesorului Feix, întregul comitet aprobă această propunere. Drul Sion. După cuvintele profesorului Babeș și văzută emoțiunea de care sînt cuprins sínt incapabil de a-mî arăta sentimentele de dragoste cu m’art legat de acest om, precum și recunoștința vecîuică ce-î voi purta. Fină la realizarea bustului își propune în numele Asociațiunei să facem o intervenție pe lîngă eoî de la primărie pentru a da numele lui stradei unde a locuit, după cum ar fi bine și demn să se dea numele de dr. Kalinderu stradei Scaune. Comitetul aprobă în totul acest deziderat și va interveni pe lângă primări de îndată ce se va constitui primarul cu consiliul său comunal. Se citește procesul verbal al ședinței trecute și se aprobă. Se decide a se interveni prin o adresă către directorul general în cestiunea d-rului Mărgăritescu. D-l general Georgescu Șerban și dr. Drugescu sînt delegați. D-rul Babeș spune că d-rul Cimpeanu a ost mutat din locul ce ocupa, fără nici o rațiune. E o pedeapsă care î se aplică fără rost și fără a fi prin lege. Crede că la venirea chestiunei înaintea consiliului sanitar se va desluși asupra acestei mutări. D-rul Mirinescu arată cum stă afacerea mutărei d-rului Cimpeanu, căci el singur a venit deja spus, și că ,în urma intervenției ce a făcut pe lângă direcția sanitară,i s'a dat un congcnitt de una lună. Sunt votați ca membri ai Asociației d-riî Leon Hoenig (Roman) și Glineanu (București). D. președinte Babeș ,roagă pe d-nii membri ai comitetului de a lua fiecare profetul de lege sanitară și a nota toate părerile ce cred că e bine a se adăugi, iar în viitoarea ședință să le discute. Ședința se ridică la ora 11 noaptea anunțîndu-se cea viitoare pe Joi 10 Februarie, și Rășcanu cu partiziconservatori și drășcanu cu partizanii săi. La alegerile comunale actuale junimiștii au luptat alături de partidul conservator. Din ce pricină nu știu, comitetul executiv al partidului conservator i-a exclus din partid. De aci a răsărit junimismul. E drept că au mai fost odată junimiști pe la noi. Era pe vremea cînd d Ieunescu cu d. I. G. Alexia și alții reprezentau politica personal arpostă.i. Dar d. Ieunescu a trecut la liberali și I. G. Alexiu la conservatori, iar chiar dintre foștii junimiști din urmă d. D. Dumitrescu fost prefect, și unul dintre cei mai de seamă dintre partizanii d-lui Ilășeanu i-a părăsit și a revenit partidul conservator. Se crede că și Sc. Orăscu, poate și R. Bolintineanu să facă acelaș lucru. Incît astfel stînd lucrurile candidaturile d-lor F. Corlătescu, N. P. Rășcanu, B. Zincureanu și Se. Orăscu nu prea vor produce mare deplasare de voturi. Aceasta e situația partiduui junimist. Manifestul al lui Gogu Hegulescu D. G. Neguescu, fost pretent, fost inspector administrativ, candidind ca independent la colegiul I de Cameră, a lansat un manifest în care spune între altele: „Nu sînt propus între candidații oficiali ai comitetului. Majoritatea acestui comitet m’a înlăturat nu numai pe mine, dar a excus și candidaturile unor fruntași ca d. C. Iennescu, Gr. Cireșanu, maior Handoca, Iuliu Brezeanu, M. Stănescu și N. Nedelcovici... îndrăznesc să mă prezint înaintea d-voastră, declarîndu-vă că programul partidului liberal național și aspirațiunea mea este reîntregirea partidului liberal din Prahova " sub conducerea iubitului șef C. I. Stoicescu“... Sînt de relevat aci două lucruri : întîi, că d. G. Negulescu, conform comunicatului pe care Adevĕrul l-a publicat ori, esc din partidul liberal și al doilea că între d. Stoicescu și Radovici nu-î armonie și că lupta e pe șefie. Aceasta îndrituește, perfect nota mea de alaltă era, că scrutinul va decide pe învingător. La noi pace jurnalele aduc știri de prin unele județe de unele ciocniri între guvern și opoziție, în alte părți chiar omoruri, sau răniri grave. La noi pace. Și e așa de multă pacea că dacă n’ar fi vizitele, manifestele și și întrunirile nici nu s’ar ști dacă p’aici o să fie alegeri. Mai mult, între șeful conservatorilor, d. prefect Luca Elefterescu și șeful liberalilor d. Badovici e atîta prietenie că, cu ocazia boalei din urmă a d-lui Luca Elefterescu, d. Badovici l-a vizitat de trei ori. N’avem motive să ne îndoim că așa va fi și pe vremea alegerilor. Stroia TEATNÜ MSZKA Teatrul Național.—A 10-a reprezentație a comediei Minunica. Aseară, a zecea reprezentație a comediei Minunica, a atras, din nou, un public numeros la Teatrul Național. D-ra Mihăiescu îmbolnăvindu-se, excelenta noastră comediană d-na Maria Ciucurescu a făcut turul de forță, ca n ultimul moment, să primească a juca rolul însemnat al Bertei Paradoux și cu experiența, tăcutul și grația sa, a salvat situația. Brezeanu, Toneanu, Soreanu, Liciu, Niculescu, Catopoi, Carussy și d-nele liti Gheorghiu, Levanda și Brezeanu ,au fost mai în vervă ca oricînd, stîrnind hohote de rîs și aplauze furtunoase. La finele spectacolului atelierul de fotografie „Julieta“ a fotografiat la lumină de magnesiu, cîteva din principalele scene din „Minunica“ și pe unii artiști, în parte , o încercare menită să fie, desigur, mai des repetată în viitor. Acum, după frumoasa serie de zece reprezentațiuni, Minunica face loc pe afiș Șarpelui Casei și lui Manasse, după Cari va exercita, desigur, o nouă atracție. _____ interii Toate-Petrecei’î Concertele de muzică de cameră organizate de violoncelistul Dinicu vor începe în sala Atheneului Vineri 11 Februarie orele 9 seara cu un program foarte atrăgător. Biletele se găsesc la Independenta T filis cu 5 lei ,mai admirabili lucrați, plombe de la 4 lei în sus, precum și toate operațiile, fără durere, la dentistul AL.hK. IONESCU Strada Carol No. 34. Stefonescu Zaneaga BOALE NERVOASE 5—7 p. m. Electroterpie, Mesagiu, Einesiterapie, Idioterapie de camere. Oft. Bulevardul Elisabeta Oft. D-rul % fkiimannt fost asist, al Prof. Dr.d. Baginschi din Benin specialist în boale și operațiuni de Nas, Gât și Urechi Consult. 1—5 p. m. 18. Scliot tarmno vi. tg Visitați Ulurde Plasticum din München Bil. Elisabeta 8 vis a vis de Eforie 1100 căderea Portului Arthur și ultima lupta navală. De remarcat Macaroff in ultimele sale momente. Drama singeroasă din Belgrad. Intrarea 50 de bani de persoană. Militarii și copii He bani. Cu sumă Direcțiunea din München "Casă," de Sănătate pentru operațiuni chirurgicale la bărbați și ginecologie (boale de femei) Sub direcții 1>*% 1« Kiriac 8,—Strada» if. Ionica,— 8 în dosul Teatrului Național ecoci 9-1 Ștefan Vasiliu Avocat din Focșani Candidează la colegiul a ll-lea de Cameră «li s] Tecuici după dorința proprietarilor moșiei Tecuci ce sunt in proces Dusprimând Tecuci. a cenci. Arc. 8, în noul palat „ Daria-Romania“, E Strada LIPSCANI No. 8 , în fața palatului Bancei Naționale PLITlUIREȘTI Cumpără și vinde efecte publice și face orice schimb de monezi. Cursul pe ziua de 24 Ianuarie 1905 Cump. I Viside 5”/» Rentă amortibilă 89 25! 89 75 46/6 „ „ 102 251 102 75 BvJOb. Com. și județ.! 08 50, 99 — 4 °/J „ ., jj 86.—1 86 50 5°/o S^ris. Éunc. Rurale 1Ó1Í50 ■ 102!— 4»/o „ „ „ 93j-—jj 93 50 5“/o „ ,. Urb.Buc." 93'25 98 75 5*/o „ „ „ Iașii! 88 50 8925 A c Banca Național 2460;—2500j— „ „ Agricolă! 288—i 290;— „ „Scont Buc! 110 —i 116;— Col. V. Austriacă” 106— 107 — Mărci germane [ 124.— 126] — Bancnote franceze . 101,25 102i— [ italiane ] 100—j 101 — ,. Ruble Hârtiei 265 - 272!— Plătim, cupoanele de Rentă :5“/6 și 4% Externe pr. 1 Ianuarie 1905 fără din cele mai bune vîrîsare în Hate mici Reprezentanța celebrelor fabrici Ilccla^leiai . 18 o e s « ii d ö rfer SchieDiiîayer-PianofortcMi'ik-ISoeniscla ffiLaps * ItoenrialîiMt IKooir, etc. etc. Toate pianele se vînd cu prețurile originale ,și sunt garantate atît de noi cît și de Fabrică. Jean Feder Mare Alastasin de Musică București, Cap. Victoriei 54 Observați bine firma "HB8I ÍL A.BARASCH de la facultatea din Paris Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru boale de piele și Siphvlis — BOABELE FARULUIS’a Mill AT în Calea Victoriei 120 (lingă Biserica albă) Consult, de la 8—Î0 a. m. și 2_5 p. m. CREME POUDIE LAVOM Recomandat Damelor pentru a albi, catifela și muta pielea obrazului și a minelor J. SIV3N. S3, Faub ® St-Hirtin, PARIS & ^ SeSto»Sice le tratez și vindec radical cu Mossi Ses» nevrostonic și mdus specific. Dr. Clifinfeld 4, Str. Cantacuzino (Polonă) Orele de consult. 10-11 a. i'umpili și vififid MiiitetII Broiaî și nzîtte de aur, argint,briliante, diamante, rubine, smaragde și perle fine. Plătesc prețuri cele mai mari. Chemat prin scrisoare vanim la domiciliu. Ceasornicăria MAI WEISSMANK Str. Carol 20,vis-a-vis de Vama Poște! Magazin de BIJUTERIE £ eon Weissblfuk CALil.4 IKJTORiEl 40 (vis-a-vis Hotel Bulevard) Recomandă Bogatul scu asortiment în tot felul de: 1 Bijuterie fină pentru Cadouri de logodne, nunți și Sf. Sărbători. Prețurile din cele maieftine. Serviciul conștiincios. Gheorghe Mammanii fost Procuror și judecător de instrucție pe lîngă Trib. Ilfov Alexandru Rubin licențiat W drept avocat orele de consultație 0—11 a m. și 6—8 p. m. Strada tolumb II lîngă grădina Icoanei Un Foarte Însemnat număr tip Preoți, Profesori și Celui cu alegători in Colegiul I tie deputați din județul »oljia Propun ca candidat MNOfi&’lQNIKEHrI la Colegiul I de Camera. m «ST. 8. STRAUQSGA Prefesw Alegerea va ijV . A fost Consilier Comunal avea loc în ziua de 1 Februarie 1905 a orașului Casă de încredere la întrunirea liberală din Ploești In sala Liceului vechin a avut loc întrunirea liberalilor din localitate. Prezidează d. maior Handocu. Gîl dintîiu care a luat cuvîntul este d. inginer Gheorghiu. D-sa înșiră rînd pe rînd toate reformele săvîrșite de partidul liberal cit a stat la putere și termină cerînd cetățenilor ploeștenî, să voteze pe candidațiî liberali. D. Ionescu-Quintus într’o formă literară aleasă, spune că astăzi în partidul liberal o oră nouă a democrației va fi streasa raturor reacționarilor. D. Al. Mișu, fost prefect, se dezvinovățește de acuzările ce i se aduce de guvernanții de azi. D. Emil Petrescu, fost prefect, este primit cu ovațiuni la tribună. D-sa spune că deși a lipsit din localitate pentru interese de partid, totuși astăzi se simte foarte emoționat pentru că iubește pe prahoveni. Conchide ca cetățenii să voteze pe liberali. D-nul doctor Cantacuzino, în ovațiunî primit la tribună, spune că cetățenii poeșteni au de datorie să voteze pe cei cinstiți și cu dor de țară, și aceștia nu sunt decît liberalii. D. Matac arată cum să se voteze cu noul buletin de vot. Vorbește despre băncile populare, legea meseriilor. In numele partidului liberal, spune că va vota și casa rurală cînd vor veni la putere. D. Stoicescu, fost ministru, vorbește de economiile făcute de liberali .Atinge afacerea Halder și vorbește despre echilibrarea budgetelor și despre înarmarea oștirei noastre ca noilî arme moderne. D. Stoicescu conchide ca toți cetățenii liberali să nu voteze decît lista complectă a comitetului liberal din localitate. Cor. Noul numiri Economul Ioan Mihăilescu profesor de religie la gimnaziul din T.Severin a fost numit definitiv în acest post. D. Vasile Gherasimescu a fost numit șef de secție în serviciul creditului agricol. D. Mihail D. Duca a fost numit director al arestului preventiv din Ialomița. D. C. Bodescu a fost numit directorul arestului preventiv din Teleorman. D. Al. Economu a fost numit controlor fiscal de er»§ cl. II. Economico-Financiare BURSA CEREALELOR Știrile telegrafice din străinătate n’au sosit, ori fiind sărbătoare bursele nu au lucrat. Buletinele bursei Brăila și al pieței noastre de asemenea nu au apărut. Ministerul de interne a acceptat pînă în prezent următoarele oferte : 800 vagoane porumb cassei M. Rohu din Craiova, cu lei 1.475 vagonul la stațiunile de acolo și 300 vagoane orz cassei Logaridi și Leni din Constanța, cu lei 1142,50 vagonul Constanța. „Severul“ la Proești Inspecțiile principelui Ferdinand Complectăm știrea noastră relativă la inspecțiile prințului Ferdinand, făcute la Ploești. La regimentul 6 călărași prințul după ce a trecut trupa în revistă, a inspectat depozitul de armăsari, apoi, în manej, a asistat la o repriză de călărie. Toate experiențele au fost spre mulțumirea prințului. A vizitat apoi cazarma batalionului 9 vînători. La orele 12 m. s’a Înapoiat la gară de unde, după ce s’a schimbat, a venit la cercul militar unde s'a servit masa. La masă au luat parte toți ofițerii superiori și comandanți de compăniî și escadroane. După masă principele s’a întreținut cu ofițerii prezenți pînă la orele 2.30 cînd a plecat la gară pentru trenul de București. Pe toate străzile orașului lumea aștepta să vadă pe moștenitorul Tronului. Situația junimiștilor După ce am dat relațiuni după situația partiduliboral și conservator la Prahova se cade să spunem și cum stau junimiștii din Prahova Junimismul din județul nostru s’a născut din ntdpteiagirile dintre fruntașii Adevara