Adevěrul, aprilie 1905 (Anul 18, nr. 5620-5646)

1905-04-01 / nr. 5620

Vineri 1 Aprilie 1905 ÎNȘTIINȚARE Subsemnații Robert Kaltmeyer Rosa Al. Ion­escu, cu autorizația soț­lui meu Al. Ionescu, în calitate de fiu și soră legitimă și singurii moștenite de singe ai decedatei Sofia Lud­u născută Kaltmeyer, declarăm că pr­ii­ succesiunea sa asupra noastră, ín am de ori­ ce formalitate judiciară spre nu înceta un moment comercial fabricațiunea, facem cunoscut tutun clienților și acelor cari au interese legături cu fabrica Luther, proprieta decedatei, că noi vom continua fabrica­țiunea și c­omercial înainte, respectiv toate angajamentele și obligațiuni luate de decedata în timpul comercii lui sen. Rugăm pe toți clienții fabricei să i onoreze și de aci înainte cu aceiași îi credere pe noi succesorii săi, promițîn a­ servi cu cea mai mare acurateț și promptitudine. Robert MaUmcycr 1873 Kosa Al. loncscm Felicitările se primesc în templu la adresa Făreanu Avditti Viena-D. silvicultor clasa II-a Octavia Pop dela ocolul Vălenii-de-munte-Pra­hova a fost permutat în interes de ser­viciu la ocolul Focșani-Putna în locu d-lui silvicultor cl. I A. Mureșianu care a fost trecut după a sa corera 1 ocolul Vălenii de Munte. D. silvicultor clasa II-a Pavel l­irno, șeful ocolului Cerna din jud. Tulcea, fost transferat în interes de serviciu 1 ocolul R.­Sărat în locul d-lui silviculto Alex. Teodorescu, care a fost trecut 1 ocolul Cerna. D. I. Rădulescu a fost numit admi­nistrator al stațiunei balneare a sta­tului, Govora, în locul d-lui Gr. Toci­lescu, demisionar. D. Alexandru Catargi, ministrul Ro­miniei la Londra, a plecat la postu său. D. Ozar Lenș, șef al serviciului pro­tocolului din ministerul afacerilor stră­ine, a fost avansat la gradul de di­rector. Mîine Vineri 1 Aprilie, la ora 2, A­­cademia romînă va ține ședință solemna «sub preșidenția regelui. La ordinea zilei va fi : 1) Cuvîntarea de salutare a d-lui președinte­­. Halia­dora ; 2) Despre Senilitate și moarte de d. dr. G. Marinescu. La ministerul instrucțiunei s’au pri­mit foarte multe cereri de la elevii din clasa a VII din liceele statului care do­resc să se prepare în particular pentru clasa a VIII-a și să se prezinte în Sep­tembrie la examene. D. Vlădescu, ministrul instrucției, a promis că va satisface această cerere. Direcțiunea generală a serviciului sa­nitar a luat măsuri ca să nu se per­mită în portul Sulina niciun vapor care vine din localitățile contaminate, decît după ce va fi sulfurizat. A apărut Les Houmains de Turquie, o interesantă lucrare asupra romînilor d­in Turcia, do­c. Nicolae Papahagi, distinsul colaborator al romanului „Moș­neagul de la Munte“, care s’a publicat [n ziarul nostru și care a avut atîta succes. Această lucrare este o expunere su­mară, dar ci­ se poate de lămurită, a chestiunei m­acedo-rom­îne, și a fost scrisă in limba franceză cu scopul de a face cunoscută mișcarea culturală a fraților noștri din Macedonia,"i mai ales straină­­,ățel, unde această chestiune nu e toc­­mai bine cunoscută. Prin noul buget lefurile protoiereilor din toată țara au fost ridicate de la 100 a 300, iar ale revizorilor eparh­iali de a 100 la 200. S’a decis în mod definitiv ca să nu­­ mai facă nici o ceremonie pentru bo­nzul noului vas „Romînia“, astfel că vasul va pleca în cursă regulată la Smirna. La 15 Mafți se va face botezul, odată u inaugurarea cablului sub­marin din­re Constanța-Constantinopol. La această solemnitate va asista și cgele­ u­ l v. m­­aniu, inspectorul școalelor particulare, continuă seria inspecțiilor. D-sa pînă la 15 Maiü va inspecta toate școalele particulare din țară. Pină In prezent a inspectat 30 de școli par­ticulare din cart* 24 în Capitală, iar 6 in provincie. Societatea clerului român ,,Ajutorul“ va țină adunare generală, azi la ora 3. p. m. în localul gimnazialul Șincai din Capitală. Aseară a avut loc la Ateneu o audiție muzicală, corală și instrumen­tală, consacrată exclusiv compozițiilor d-lui Ion C. Bolivoiu, absolvent al cla­selor de teorie și compoziție de la con­servatorul de muzică din Lipsca. Compozițiile, mai ales cele corale, ale d-lui Bohociu, au obținut un fru­mos succes și dovedesc că d-sa s’a ocu­pat serios, făcînd frumoase studii. Amănunte asupra conversiune! Cu privire la operațiunea de con­versiune, care preocupă în acest moment, atît cercurile financiare cit și cele politice, putem adăuga ur­mătoarele amănunte: " In Romînia am avut pînă acum trei conversiuni. Prima a fost făcută de răposatul Menelas Ghermani la 1890, cînd a convertit titlurile 6 la sută în 4 la sută, fără prelungire de termen, cu cursul de 84.. 1 A doua a fost făcută de răposa­­­­tul Gogu Cantacuzino la 1898, cînd a convertit obligațiunile 6 la sută, renta perpetuă 5 la sută și a mai prevăzut, prin lege, și renta 5 la sută. ] Conversiunea era pe termen de­­ 60 anî, cu cursul de 90. Aceas­tă­­ conversiune n’a reușit, căci nu s’au “ convertizat decît obligațiunile 6 la o sută și renta perpetuă, iar renta 0 60 la sută nu s’a convertit. ” In fine, a treia conversiune a­­ fost aceea făcută în 1903 de către ș. d. Emil Costinescu, care a conver­­ti­tizat împrumutul de 175 de mi­­­­lioane bonuri de tezaur 5 la sută e prin rentă amortizabilă 5 la sută pe d termen de 40 de ani. „ G­INTE AMERICANE ALTOITE caut. I a * Din Pepin­­erile Principelui B. Știrbey DRAGASANI Sub direcțiunea D-lui FR. CASPAR! (Mediaș) VITELE CALITATEA II-a, 100 LEI MIA Comande se fac la direcțiunea pepinierei în Drăgășani, la casa W. Strandecker, București, și la desfacerea Produselor Știrbey, în București, Calea Victoriei 121 Cursul acestui 5 la sută era de 94. Dacă transformăm 5 la sută pînă la 94 în 4 la sută reprezintă un curs de 75.20, adică o deosebire de 12.30. In caz cînd conversiunea înche­iată de d. Take Ionescu, se execută toată, căci sindicatul a luat ferm 250 din 422 de milioane, nu maî rămîne rentă 5 la sută decit o sumă de vreo 5 milioane rentă in­ternă, care se va putea orî cînd converti cu înlesnire și renta de 185 de milioane de la 1903, emisă de d. Costinescu, care este incon­­vertibilă încă 8 ani de ani înainte. " Efectul conversiunei d-lui Take Ionescu va fi o urcare a titlurilor celorlalte dela noi, ale creditului comunal și județean, urbanele, ru­ralele, iar pentru stat nu numai că anuitatea scade cu 5 milioane,­­dar 4 la sută ne mai avînd concurența lui 5 la sută, atunci, cînd, după mulți ani, țara ar mai avea nevoe de credit, se va împrumuta în con­dițiile în care vor fi atunci titlurile 4 la sută. De asemenea, dacă peste 8 ani se vor putea converti cele 185 milioane, aceasta se va face cu cursuri mult superioare. * Terminînd, vom adăuga că în Noembrie cursul rentei române 4 la sută era 87, deci nu s’ar fi putut face emisiunea decît pe 83 sau 82 și jumătate ; așa­dar, conversiunea era imposibilă. __________ B. Ghiță Dumitru din regim­ é Călărași, ambii acuzați de dezertare în țară pe timp de pace. 3) Soldatul Ion Gh­eorghe din reg. 2 art. dat judecăței pentru vinderea efectelor militare de ale statului, ce-i fusese încredințate, a fost condamnat la 4 luni închisoare. 4) Următorii soldați cari împreună au furat în diferite rînduri material de la atelierul de confecțiuni, au­ fost condamnați la cîte 2 ani închisoare : Tănase Pitu­, Radu Constantin și Voicu Marin, toți din compania 2-a de admi­nistrație. Mișcarea din corpul diplomatic Pe ziua de 1 Aprilie s-a făcut următoarea mișcare în corpul di­plomatic : D. C. Confesar, de la legațiunea din Constantinopol, a fost numit consul la Bitolia. D. D. Georgescu, de la Bitolia, a fost numit consul la Salonic. D. D. I. Ghica, consul general la Salonic, a fost numit secretar de legație la Viena. D. N. B. Cantacuzino, secretar de legație la Viena, a fost numit consilier de legație onorific. D. Carol Mitiliueü, secretar de legație la Petersburg, a fost înain­tat consilier de legație onorific. D. Gr. Bilciurescu, din adminis­trația centrală a ministerului, se­cretar de legație la Berlin. D. Iacovachi, secretar de legație la Berlin, în administrația centrală a ministerului de externe. D. Anton Bibescu, din minister, secretar de legație la Londra. D. Langa Iîașcanu, secretar de legație la Londra, în minister. D. Lipatti se înaintează dela se­cretar de legație cl. III la cl. II. Nouă numiri de perceptori La ministerul de finanțe s’au mai fă­cut următoarele numiri și transferări de perceptori fiscali: El O. Barbu la circumscripția 4 Bar­­cea din județul Tecuci, in locul d-lui Șt. Apostol, demisionat; D. N. Budescu la circumscripția 7 Țigănești din județul Tecuci, în locu d-lui D. Belciugaru, demisionat; D. N. T. Vasiliu la circumscripția 14 Vultureni din județul Tecuci, în locul d-lui I. Peju, demisionat; D. I. Sobiesch­i la circumscripția 5 Umbrărești din județul Tecuci înființată pe ziua de 1 Aprilie; D. G. M. Huțan la circumscripția 13 Răchitoasa din județul Tecuci înființată pe ziua de 1 Aprilie; D. Șt. Ciucă la circumscripția 12 Stănișești din județul Tecuci, în locul d-lui V. Iosepescu, transferat la circum­scripția 10 Brăh­ășești, în locul d-lui N. Beldie, demisionat; D. Șt. Rădulescu la circumscripția 6 Băsești din județul Teleorman, în lo­­cul d-lui N. Socolescu, transferat la circumscripția 7 Salcia; D. Tan Al. Popescu la circ. 10 Traian din jud. Teleorman, înființată pe ziua de . Aprilie; D. Radu Popescu la circ. 17 Țigănești din jud. Teleorman, înființată pe ziua de Aprilie ; D. O. R. Ghioculescu, la circ. 24 Dră­­­ușeni din jud. Teleorman, înființată pe lua de 1 Aprilie; D. G. D. Petrescu, la circumscripția 5 Săceni din județul Teleorman, în­­ințată pe ziua de 1 Aprilie ; D. M. Mih­ăilescu la circumscripția 2 Strîmbeni din județul Teleorman, în a cul d-lul C. Marinescu, trecut la cir­­­­umscripția 31; D. N. Barogliu la circumscripția 33 J­iliștea-Gunești din județul Teleorman, f­iințată pe ziua de 1 Aprilie ; 1 D. Pascu Marinescu la circumscripția 1 Băilești din județul Dolj, în locul 1 -lui C. Cănciulescu, transferat la cir­­umscripția 22 Calafat, în locul d-lui I . M. Lungulescu, trecut la circum­­c­ripția 44 Ciuperceni-Vechî din nou 8 cată pe ziua de 1 Aprilie; D. V. G. Marcovici la circumscripția 8­­ Pipirig din județul Neamț, înfiin­­­­tă pe ziua de 1 Aprilie.­­ Tribunalele militare Consiliul de război a­vrs, consiliul de război al corpului­­ de armată a ținut ședință sub pre­ s­­enția d-lui colonel Spiroiu, coman­­d­atul regimentului Radu Negru No. c , Pitești și a judecat următoarele pro­ re­me trimise de consiliile de disciplină d > diferitelor regimente : b 1) Procesul soldatului Pirvu Tudor- r­ î regim: Constanța No. 34, dar ju- ci sățea pentru dezertare în străinătate risipire de efecte militare, și care ți­sese condamnat de către consiliul de di­ciplină al regimentului la 2 ani în­ o soare, a fost amînat, nefiind proce-­ar­i­a îndeplinită. T !) Au fost achitați soldații Poetic ce corgice din regim. 3 călărași și t­o­t Cultura porumbului furager , dorința de a răspindi cu­ mai mult plantele fu­ragere în țară, ministerul de agricultură, pe de o parte, a decis să distribue, iu limitele cifrelor budgetare, o cantitate oarecare de sămînță de lu­cerna., iar pe de alta, cu ocaziunea di­feritelor expozițiuni și concursuri,­ a dat premii iu sămînță de lucerna mici­lor cultivatori. Tot în scopul de a răspindi bunele procedeuri cu privire la producerea fu­­rajelor, ministerul a mai decis să pro­­voace un concur­s între : Șeralele elementare de agricultură. Școalele practice de agricultură, învățătorii rurali, și Cultivatorii mici, cu privire la cul­tura porumbului și a măturilor de nu­treț și prepararea lor in șanțuri pentru conservat și murat. In vederea acestui concurs, ministe­rul, pe de o parte, a întocmit instruc­țiunile necesare, iar pe de alta a sta­bilit : 1) 10 premii în bani, a 50 lei fie­care, acelora cari vor fi cultivat pe seama lor propriu saft vor fi îndemnat pe alții ca să cultive cel puțin un bee­ter porumb furager și a cărui recoltă verde, preparată și murată în gropi ar fi reușit mai bine; II) 100 premii a 20 lei, acelora cari vor fi cultivat un sfert de h­ectar. Concurenții sunt datori să anunțe mi­nisterul că vor să participe la acest­ con­­curs pînă la 1 Mai­ 1905. Ei trebue să arata numele, pronu­mele, profesiunea, comuna, județul și întinderea ce vor pune în cultură. Decernarea premiilor se va face la sfârșitul lunei Octombrie 1905, după examinare prealabilă a lucrării făcute Concurenții vor mai fi îndatorați să înainteze ministerului un memoriu, în care să se arate ca amănunte : 1) întinderea cultivată, natura pă­­mîntului, gu­nditul și în ce cantitate, modul de cultură. 2) Epoca cositului, cantitatea (greu­tatea) de im­agiu cosit, recoltat pe hec­tar (aproximativ). 3) Modul cum a procedat la recoltă și asa??'fitil în tym­pî. *­L ' 4) Diferite observațiunî, cu privire la succesul culturei și al conservării,­­ precum și orice alte detalii sau per­­­­fecționărî aduse procedeului și cum­ ar fi în avantagiul cestiunei. Fapte diverse Furtul de la d. Teodor Văcărescu. Un individ anume Ioniță Paul, sufragiu de meserie, de fel din Transilvania, pe cînd era acum cîteva luni in serviciu la d. Teodor Văcărescu furase o splen­didă tabacheră de aur decorată cu e­­mail, în valoare de 400 lei. Serviciul interior de siguranță a reu­șit să prindă pe hol și să dovedească, că numitul vînduse tabachera acum 20 de zile ceasornicarului Weismann, din calea Rahovei, pentru suma de 115 lei. D. Teodor Văcărescu a fost foarte surprins, când a aflat că se descoperise tabachera, pe care nici nu o reclamase de altfel, deoarece nu observase lip­sa ei. Arestări . Serviciul interior de si­guranță a mai făcut po­ziția de ezi ur­­mătoarele arestări:­­ Mihail Argeșeanu și Costică Gri­­gorescu, cam­ în seara de 20 c., pe la ora 9, an bătut pe Fior­ea Stănescu, jefuindu-l apoi de un portofel, în care avea suma de 13 lei, pe calea Griviței. — Păun Stan, care în mod treptat și de mai multă vreme a­­ furat diferite piese de aramă și alamă de la fabrica de pîine a primăriei din Colentina și pe care arămuri le-a vindut în Capitală. — Ștefan Niculescu, urmărit pentru furt, și la care s’au găsit un lanț de aur și un inel; numitul nu poate justi­fica proveniența acestor obiecte preț. —Roza Adolf Scheffer, cu mandat de arestare. 1 Escrocherie îndrăzneață— Punga lui Mihalache Eftimiu, avînd asupra­­ citeva acte false, se da drept repre­zentantul unei mari case de coloniale, escroca pe băcani, luîndu-le mărfuri, pe cari apoi le vindea. Prezentîndu-se băcanilor le ținea cam următorul lim­bagiu: „ — Ce marfă vă trebue ? Va dau mai eftin ca și orî unde.... Și dădea niște prețuri fabulos de a­­vantagioase. Apoi urma: — Și pot să vă fac și un alt avan­­tagiu: nu-mi plătiți cu bani, ci îmi dați în schimb alte mărfuri, din care aveți prea mult.... In chipul acesta s’a descoperit pînă acum că au fost escrocați Vasile I. Mi­­hăilescu din str. Olteni 28, Stere Cara­­giani din str. Isvor, și Panu din calea Dudești. Marele furt de la magazinul Pe­­trescu.­Serviciul interior de siguranță a descoperit un mare furt, care se practica de mai multă vreme în mod sistematic, în dauna marelui magazin Dl x. Petrescu, din piața Sf. Anton, comanditat după cum se știe de o ma­re fabrică din Manchester. Desigur că dacă poliția n’ar fi intervenit la timp bilanțul financiar al magazinului s’ar fi resimțit adînc, fără ca să se poată ghi­ci pricina perderilor. Iată cum a ajuns să descopere poli­ția fortul. D-lui Willy Georgescu, șeful biroului de urmăriri, i se păru suspect un oarecare Hotar din ț­ința Sf. Anton, anume Marin Constantine­cu Mintu. Trii­fț.’nd să s facă percheziție iu a­­cestit. st. t'i'si­i. N­di ns­.i diferite obi­ecte de i guri­ Lărb." Uș.i. Fic­arul,, fiind luat din scurt, declară că le-a­­ cumpărat de la Traian Rădulescu func­ționar în magazinul d-lui Petrescu. Funcționarul, fiind arestat la rindu-î, mărturisi că a vindut intr’a­devăr lu­cruri acestui florar, dar că a mai vin­­dut și lui Nae Grigorescu-Guță, un alt florar. Poliția ținea acum în mină p cumpărători de lucidul de furat un b­oț. Dar lucrurile nu erau­­»<­â A tot lămurite, căci la cel de a florar s’au găsit: și­ obiecte de îngeri femcești, pe cînd Traian Rădulescu erai într'un raion de obiecte pentru b­ i,-rlbați.[ De unde au venit docă aceste obiecte, la GurărJ Continuîndu-se cercetările s’a desco­­­perit, că și un alt vinzător de la raio­nul obiectelor de lingerie fem«---"" practica sistema lui Traian. De asemenea s’a mai descoperit ca tăinuitori Ștefan Tomescu, zis Ciobanu­ și Marin Criste­a zis Buzoveică. Toți aceștia au­ fost arestați. Patronul magazinului, d. Dim­. Pe­­trescu, care nici nu bănuia că a furat, a fost cu totul surprins, cînd fiind che­­mat la poliție găsi acolo diferite obiecte de lingerie și îmbrăcăminte, stofe, mă­tăsuri­, broderii, broboade, fișiuri, cor­­i­doane, etc., în valoare de vreo tr canul de lei, pe care le recunoștea fiind sustrase din magazinul său. Dar afacerea nu e terminată încă. Subcomisarul Vintilă Ionescu, împre­­cu agenții Schina și Miha­ache Gh. s’au distins cu acest prilej, sunt pe urme bune, așa că poliția speră să dea de urma altor hoți și vechi. b­a sa complici Ultim Lepe șile „a deverului’ Serviciul particular Explozie la o pulberărie Cracovia, 31 Martie. — După cum află ziarul Reforma, alalta­­erî pulberăria din Sosnovvice a fost aruncată în aer printro explozie cu dinamită. Un ziar austriac favorabil bulgarilor Viena, 31 Mark­e. — Ziarul Neue Freie Presse într-un articol de fond se exprimă în mod foarte favorabil cu privire la vizitele făcute la curțile străine de prințul Bulgariei. Articolul în chestiune se termină astfel: „Dacă prințul Ferdinand va în­griji de dezvoltarea pacinică in­ternă a țărei sale, coroana de rege nu va părea marilor puteri ca un premiu prea scump și Ferdinand nu va fi plecat în zadar prin străină­tate. „El o va putea obține numai cale pacinică”, pe Aristocrații ruși partizani ai revoluționarilor Petersburg, 31 Martie. — Tînăra femee care acum cîteva zile, din mo­tive politice, se aruncase din tren sub șine, pentru a fi călcată, a fost recunoscută ca fiind identică cu d-ra Trepow, prietena intimă a fii­cei generalului Leontiew, arestată a­­cum cîteva zile. Alaltăeri au fost arestați două studenți fii ai generalului Leontiew. Se afirmă că partidul terorist are partizani în clasele cele mai înalte ale societății ruse. Amînarea alegerei patriarh­ului rus Petersburg, 31 Martie.­­ După cum află ziarul „Novoje Vremia“, restabilirea patriarh­iatului a fost admisă în principiu. Aducerea la îndeplinire a acestei deciziuni a fost amînată ca fiind d-na Angela Gheorghiu lipsea de la lo­­cuință, servitorul Vasile Popescu î-a spart ușa unei camere și a furat dină­untru suma de 65 lei.­­ Din cauza unei dușmănii vechi, Ștelfan Popescu a bătut grav azi în piața Nouă pe mecanicul fabricei de ghiață a comunei. — La locuința cizmarului Ioan B. Zaman s’au găsit niște efecte militare, care par a fi fost furate de către vre­un soldat și ascunse acolo. Autoritățile în drept cercetează. — Astă-noapte s’a săvirșit o îndrăz­neață spargere la conacul moșiei d-lui I. Popescu, din comuna Tencäuän. Prin această spargere s’au furat și doi cai din grajd, ceea ce a înlesnit descoperirea tilharilor, cari se numesc Nae Argintoianu, Ștefan Firescu și Ni­­cu Firescu. Aceștia au fost înaintați parchetu­lui.­­ Locuitorul Gheorgh­e Oprea Lun­gu, din comuna Poiana Mare, a bătut de moarte pe consăteanul sau Gheor­­gh­e Jitan, pe cînd se afla la munca cîmpului. Victima se află în agonie. Pe cînd un jandarm încerca să a­­resteze pe criminal, acesta s'a năpustit și asupra lui ca să o lovească. Jandar­mul însă a fost salvat, mulțumită apă­rarea ce a putut-o face la timp în­po­triva lui Lungu. Aurel A. Licurici și Constantin Nencu au săvîrșit astă noapte o spar­gere la prăvălia comerciantului Iorgu Avram, din com. Galiciuica. Prin această spargere, complicii aui furat o mulțime de marfă și bani, cu care au fugit. Autoritățile sunt însă pe urm­ele lor.­­ O altă spargere, urmată de furt, fost făptuită astă roapte la locuința -nulul C. Săndulescu, din strada Arginiti, de către Ion Fl. Rizu și Pe­re Busciuglună. Mortul de la azilul poliției. — La Azilul de infirmi al poliției Capitalei a încetat din viață astăzi la orele 5 și jumătate a. m. individul Dim. Zăbavă, în vîrstă de 21 ani. Poliția anchetează cazul. Se crede că nmpital cina unui anevrism­ a murit .din pri­ Spărgătorii au fost prinși astăzi.­­ Marți, la 5 Aprilie, se va da la Teatrul Națonal din localitate o repre­zentație extraordinară cu frumoasa co­medie „Moștenitorii“. Reprezentația se va da în sala Tea­trului Național și va avea concursul ar­tiștilor Teatrului Național din Bu­curești. Sointeie Corpurile Legiuitoare de la Cameră Ședința de la 31 Martie Ședința se deschide la ora 2 p. m. sub preșidenția d-lui Gr. Triandafil. Pe banca ministerială d-nii Cantacu­­zino, Badaran și Vlădescu, D. C. Popovici depune cîteva petițiuni ale unor săteni din Suceava. D. C. Hădulescu se plînge că nu i s’au supus toate actele privitoare la primul­ președinte al tribunalului Me­hedinți, ci numai o parte, dar totuși din aceste acte rezultă un început de escrocherie în sarcina acestui magistrat. D. Bădărău­, ministrul justiției, re­gretă că d. Bădulescu aruncă asupra unui magistrat, care nu se poate apăra aci, o acuzație așa de gravă, căci din actele de la minister nu rezultă nimic în sarcina acesui magistrar­­iu ce pri­­vește actele va dispune să se cerceteze dacă mai sunt și altele la minister,­­ D. C. N­ădulescu mai cere rezilierea contractului domeniului Strehaia. Bugetul instrucției­ i. dr. Thoma Ionescu, raportor, dă citire raportului bugetului instrucției. (Cel dintîin orator înscris e d-rul Angholescu), porumbul a avansat cu patru optimi. La Londra, cumpărătorii de grân sunt rn­trași, porumbul e puțin oferit , ten­dința orzului e susținută, a ovăzului e fermă. In piețele europene urcarea prețuri­lor e generală, în urma știrilor timpului nefavorabil recoltelor. La noi stagnațiunea perzistă, vînză­­torii oferă mult dar neconvenabil. In privința mersului recoltei de ra­­piță nu avem știri bune. In multe localități din țară, rapița fiind pierdută a fost întoarsă , totuși sînt încă destule localități unde rapița promite o recoltă mediocră, după sta­rea actuală. Ultime d­e posi Cola cerealelor in străinătate Telegramele noastre particulare Budapesta, 30 Martie 1 Gria de Aprilie 17.88 urcare 10 Secară „ 14.42 „ 2 Ovăz „ ,, 13.04 scădere 4 Porumb de Mal 14.80 nesch. Rapiță ,, Aug. 23.40 „ Berlin, 30 Martie Grin per Main 173.— neschim. Secară „ 143.50 „ Porumb „ „ 119. urcare 75 Paris, 30 Martie­­ Grin per Main Iun. 24.05 urcare 15­­ Făină „ 30.85 „ 10­1 Ulei „ Aprilie 50 neschimbat ,, „ Main­ 48.75 „ ,, „ „ Main Aug. 49.75 urc. 50­­ „ „ ,. Sept.-Decb. 49.25 nesch­. ^ Neuw-York, 30 Martie jrilfi disp. 1102/g urcare 23/s jrriü per Mai 108% „ 1% s „ „ Iulie 92 „ Porumb disp. 524/a „ per Maiü 53% 3/s „ „ Iulie 53“/, 11 Pălării modele noi la Magazinul RUBENS 28, Calea Victoriei, 28 Cereți catalogul ilustrat CASA DE SCHIMB I București, strada I.IPSC­ AXI Act. 8 în noul paiat rfiaciu-P­ iHitw­a“, Cursul pe ziua de 2S IvLairie 1005 jie­nta». Winde Reută amortibUn |obl. Com. «2-11 02 50 'UiS Vof HM-23 și judey oo i­ ua 56 . .. Buc. II SS 25“ 88 75 il­yris. i’unc. Huruie' 102­­ 1,1 li­a 75 .­­ |j 04 .4 <’4 50 „ TJib.Buc.;!. 9öar>; '.'5­75 la « lași 0125" 0175 n IJAct. Banca N­ațion.ji­ ăSO, ® Agricolă!) „Scont Buc.j W. A­ndrri­a !-1 MBa 1.17 Austriacă! 106­­ ||Märci geruiane­ ! 124 !"Bancnote francezo | lfd­ - italiane j t<0 - stubie Hârtiei 207 l’latim fără nici un scăzămU cupoa­nele de 1 Aprilie și 1 Slavi a. c. dela Rentele 5­­­ 6 si 4“’u Mxereni­DESFACEBSA vinurilor­ prod­use din viile d-nal Laura *». Minulescu, Strassianl Am onoare­a înștiința onor­ pu­blic că desfac toate vinurile vechi din recoltele anilor 1806—1902 cu prețuri foarte reduse. Am în quantitfițî mari Vinuri albe «de masă qnalitate superioară, vinuri pentru dessert, n­or­­douri, t'M­i, mnnin­oasă, ricât...« jene?, slăvită grasă, etc. Se trimite în butoae de la 5 aegaliti­i în sus. Prețuri curente la cerere. Rog­a se adresa la : Administrația pivnițelor d-nei Laurii D. Simulescu. Drăgășani. La o casă de comerț, din Ca­pitală se caută un practicant care să poseadă cel puțin patru clase gimnaziale șart­e 06:U0 m­­mercială de gradul l-iu. A se adresa la administrația ziarului sub practicant. BRUTĂRIE DE ÎNCHIRIAT Brutăria­­ Bazarului Porumbaru din L<p­­tea, avînd instalațiuni mecanice pentru frământatul pâinei. Cup­toare perfecționate și lumină e­­lectrică. Doritorii se vor adresa Ad­ministrației Bazarului la Letea Bacau, de una cari moportu d . , In secția I-a se face o largă discuție Sofia, 31 Martie.—După ce a a­­£ [UNK] Diricil dă explicații, vot loc o lungă convorbire cu Bo- RaPortor 0 ales d; N’ ^onomu­­ris Sarafoff, prințul Albert Gh­ica a „ „ plec»t­u b­ucure^tî. „ JSISPIXAT­ST ia Iași prințul Albert Ghica a acestui proect. VINDEM MAI IEFTIN CA ORI­UNDE „LA TREI STELE ALBASTRE" TFeeSaea casai «Se fîcea’Cifere._- - — — .­*r- M.fc­ J-o-d .jU . X LAZAROVIC ------» resa, fiarMiH=r Mentă fii^r pentru de l Primăvară și Wmw mai bogat și compleți ^sortiment de priuri Ulti­mele c­­neațiuni, precum : IUBI, MA.TA&UBT, SBBCTXfcn YU1*PAN Jl SE» SATISTUK1 PFANOBZE, mUSELINim?, etc, eto. ____ ——r —• y U­4»$/ 7 Articole de Mercerie, Mode și Garnituri PREpilE HASTE EXCEPTIONAL BE mut in destin­ cunoscnto onoratei clientele, s­pre a­ici «imv m~# că va găsi cea mai mare conveniență vizitând Magazinul st- stin. mmimiggigggjigjl vindem mai ieftin ca ori­unde o — 1 ’ - ’ --­București—No. 3, STRADA SEI AL­L VORBEA, Fab­ica BUCURESCI­­ m No. •’’—Jlm­urești SCSI­­ SlMON Si Jű«’*» | ICor. :MIL 3* : ifflIC !!# M. FINK! -!'£ 8001 - I 340 - -!! 122. ]Q,7|— "I —5 •—­­I lOi 50 -I if « --S 270 — MORII Wfra­m AKi. KSUI L.,|/ Fii­ de ori­ce gel Le ghjetic in depozit saft se execută după GEN comanda sa­­ EXPOSITIE CA EI «EA, București, Calea Flavnei 193-195 ok'iohiki io» jos — Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVĂ este acea de la­ 1 ~ " BREAZA IAȘI AutorizatA de Stat Premiată os medalia de aur la esp din Bucuresc­ îSâi. J ^e com­undată cu preferința de D­­an­ Medici. Eferi pro4f.pt și sigur, dosa «aica, gust placin. Cerați dar mma' APA MINERALA DE BREAZA Care se gateste fo­ieti vänzstondeui)« m­iffotale criftera. Propr. C. K Paraph \ Ä Po. depositcoorsh Kónya Ja>:. -----r------­ * Biroul de Contencios si the Jajorsaliatii harului „adevărul" ■ Telefon No 260-Directori ju. V D­R. IM ± 2< A 1 Licențiat în Drept Palatul „ADEFERUL“, București—Str. Sărindar, No. 11-Acest birou prevăzut cu personalul necesar și competițte va furniza la cerere in­formațiuni din Capitală și districte, va înlesni scoaterea d­e acte și îndeplinirea ori­cărei forma­lități la ministere, tribunale și autorități, va da consultațiuni juridice, verbale sau­ scrise, va răspunde la ori­ce întrebări referitoare la taxe militare, va mijloci plasarea de capitaluri și furnizarea lor, deschiderea de credite și compturi curente la bănci pentru cei interesați, se va însărcina cu executarea și urmărirea de debitori în virtutea ori­căror titluri, va face incăsări și regulari de compturi, atât în Capitală cât și in Pro­vincie și Străinătate. Se va ocupa cu afaceri de mine, petrol, păduri, cu închirieri, arendări și vinsări de imobile cu un cuvînt cu tot felul de afaceri de natura celor enumerate aci și deci similare. Serviciile de simple informațiuni se fac publicului din Capitală și provincie în schimbul unei taxe fixe de înscriere de lei 3 (trei).­­ Pentru Străinătate taxa este de lei A (cinci). Banii trebue trimiși pr­in mandat­ poștal ori scrisoare recomandată. JSfa­se răspunde la scrisori neînsoțite de taxa de înscriere. ISfa*«EsI «su­sered­uasseia «ess, sraaa sabsola Etia formt&țiutail« ce’i­se «er și afacerile ce’î se asieredsssiesaffiă o Orele ele birou: 9—11 a. m. și 3—5 p. m., afară de Sărbători. Adresa: Birou! Contencios a! ziar fut „ADEVERUL“. —Adresa telegrafică: Contencios .ADEVERIM-. -- —------------- Mda Senat Ședința dela 31 Martie La orele 2.15 m. so deschide ședința sub preșidenția d-luí C. Boerescu. D. general Lahovary depune proectul de lege privitor la reducerea numărului inspectorilor comunali și proectul pen­­tru recunoașterea școalei de științe de stat ca persoană juridică. Se cere și se admite urgența. Senatul trece in secții pentru cerce­tarea primului proect depus. 1Q țara Dascalopol și Pandele Petrescu. ♦ Spargere.— Bătae gravă — Furt de a . . .. efecte militare.­ Spargere— Ch­­ , Se la­­n­d lacnt 10 mă. — Spargere și furt. — Altă <lî? P °,V'“' spargere— Diverse. D' T,h\ Speranfia, raportor, citește CRAIPVA, 31 Martie. — Pe cînd Pr^ct^ ,de D. Anton Carp are cuvîntul­ proectul pentru e Economice­ Financiare BURSA CEREALELOR In piețele americane tendința griului susținută în urma știrilor din inte­rior , cererea de porumb pentru export e bună. Grîul disponibil a avansat cu 1% la Chicago, cu 2"/ cents la New­ York. A dergi ui pas

Next