Adevěrul, iunie 1905 (Anul 18, nr. 5677-5704)

1905-06-01 / nr. 5677

Mercuri 1 Iunie 1905 — D’ASEARĂ PÎNĂ AZI Doliul în armată. — Accidentul de la Mircești. — Moartea prințului Leopold de Hoh­enzollern.—Situația în Marocco.—Incidentul suedo­­norvegian supus tribunalului din Haga.—Un raport al generalului Linievici asupra luptei de la Tsușima. — Rusia declarînd că vrea pacea. IN TARA _ S’a prevăzut în buget o sumă de 5000 de lei pentru trimiterea pe la di­ferite stațiuni balneare a mai multor verii de copii slabi. — O. Hurmuzescu, secretarul gene­ral al ministerului de culte, s’a întors din Iași. — Primăria Capitalei va cumpăra în ‘juriu­l două sau trei automobile. Se vor construi 10 pompe pentru alimentarea cu apă a cuartierului cîm­­pului Teilor. — Clubul liberal din Iași a trimis 1 telegramă prințului Ferdinand și alta regelui iscălită de toți fruntașii libe­rali ieșeni. — Un lucrător de gunoai din Iași a fost strivit de o droagă. Starea lui e gravă. — La Mircești au­ deraiat citeva va­goane. Pagubele sunt de cîteva mii d­e lei. — In prezent nu mai există in jude­țul J Dorohoi si nici un caz de febră af­­­ f­asă. In urma doliului familiei regale, b­Xtorii din toată țara vor purta doliu pînă in ziua inmormintărei prințului Leopold. IN STREINATATE (DIVERSE)- -Din teiegraniele noastre : — D. Al. Em. Lahovari ministrul nostru la Constantinopol, a plecat la Paris. — Episcopul catolic din Lublin, a vi­zitat cin orașul pentru prima oară de 40 de ani, fie făcute cu pozițiuni timbrate ca să fie primiți în audiențe, și chiar cu a­­ceasta banală formalitate au fost alun­gați de la ușa superiorului. Budget nestudiat Aci, în acest proect de lege, se spune că eu are să facă sporuri, nu are să facă nimic, cu toate acestea există niște sporuri, și vă mărturisesc, că mi-ar tre­bui o lună ca să pot parcurge acel de­dal, nu două sau trei zile, nu se poate chiar dacă ai avea cea mai vastă inte­ligență din lume. Afirm în mod conștiincios, că buge­tul căilor ferate nu este studiat, dar absolut de loc, și votarea lui așa con­­situe o nedreptate strigătoare. In 1899 d. Cotescu cere unificarea serviciilor de mișcare și comerciu și natural direcțiunea o găsește bună a­­ceastă propunere, pentru că a aprobat vederile d-lui Cotescu, și îndată după plecarea d-lui Cotescu, deși în acest nou proect de lege se spune că nu se face nicî un spor, cel d’întîiu lucru, la paragraful I, este bifurcarea serviciu­lui comercial de serviciul mișcărei și numirea unui șef de serviciu, luat din afară de subșefii acestui serviciu, cari după orice bun simț, ei aveau acest drept ca o satisfacție a muncei și o legalitate în avansarea celui mai mic , celui nou venit la acest serviciu i se dă ca salariu lunar lei 1200, cu îndem­­nisare de locuință, cu tantieme, cu dreptul de plimbare ca sa cerceteze cum sunt legile comerciale in alte părți și la noi. Vedeți in acest buget purificarea a­­cestui serviciu, pe lingă șef se mai creează ajutor de șef, alți funcționari, cari apasă în mod greu asupra sporiri­lor de leafă. Al doilor, de ce în acest proect de lege actualv administrațune găsește cu cale sa spună: nu sporesc venitu­rile ? Eu socotesc că aceasta denotă o rea gospodărie, d-le ministru, cînd am a­­vut noî pe kilometragiu­,—noroc că este tipărit, n'o să se zică că este scoasă din buzunar,­— căci noi am avut de la 1893 pe 2488 km. lungime, venit pe kilometru 6433 de lei, și cînd noi de la 1903—1904 pe o lungime de 2142 de km. avem 6191, adică mai puțin, deși avem aproape peste 1000 km. re­țea mai mult. Gospodărie nenorocită Ce Înseamnă aceasta ? Înseamnă că nu este bună gospodărie. Căci nu e­­xistă o comisiune care să se pună în concordanță cu Camerele de comercifi, ori cu oameni speciali, pentru întocmi­rea tarifului și tot ce trebue pentru o exploatare înțeleaptă ? Nu. Direcțiunea din cuibul să­ fi spune : atîția kilometri iac atit; dacă greșește trebui să te judoci sau să ceri rectificări peste rectificări. Veniturile nu sporesc și din cauza tarifelor foarte uscate. ; dacă prețurile ar fi mai mici, materialul rulant ar fi bine utilizat, trenurile, pline cu călători sporiri de trenuri, și ca atare urcarea veniturilor. La noi lipsesc biletele de abonament lunare, pe 15 zile, pe săp­­tămînă, etc. etc., cum este în Francia, Elveția, Belgia și altele. Al doilea, tarifarea mărfurilor și în Străinătate, în Francia, în Germania, Anglia, se face prin bună înțelegere, și — O convenție de arbitraj a fost în­cheiată între Austria și Anglia. — La cursele din Longchamp marele premiu a fost cîștigat de Fin­asseur. Pre­miul constă în 200.000 de franci. — Profesorul Huben e autorul noului cod civil elvețian. — Intre 5—7 Septembrie se va ține la Liege un congres pentru creșterea și educarea copiilor. — Regina mamă Christina a întîm­­pinat pe regele Alfons la­­ Saint-Sebas­­tian. — Prințul Wilhelm de Hoh­enzollern a luat moștenirea prințului Leopold. El primește telegrame de condoleanțe din toate părțile. Astăzi se oficiază la bise­rica Sc. Hedwig din Berlin un serviciu funebru, în prezența împăratului, împă­rătesei, a prinților și a întregei curți. Inmormîntarea va avea loc la Sigmarin­­gen în ziua de 3 Iunie.­­ Situația în Maroc se agravează. Germania a primit cîteva mici conce­siuni comerciale. _ In Scandinavia își face loc un cu­rent pentru a supune chestia diferen­dului între Suedia și Norvegia tribuna­lului din Haga. — Comitetul de miniștri ru­s va dori discuțiunea proectului lui Bu­ggin. (REZ301U).— Generalul Linovici a trimis țarului un lung raport asupra luptei navale din Tsușima în care re­petă amănuntele cunoscute. — Rusia a făcut cunoscut lui Roose­­velt că e gata să numească­ plenipoten­țiari cari împreună cu plenipotențiarii ja­ponezi să negocieze chestiunea păcei, tot așa acolo ca și dincolo, de comun acord cu Camerele de comerciu. La noi nu se face așa , se face numai de direcțiune, fără să mai consulte pe ni­­meni. Tarifele se orînduesc de sus, de sus pornesc, sunt aplicabile ori nu, nu pri­vesc pe direcțiune, produc sau nu nu privesc pe direcțiune. Magazinul de consum Tot la acest proect de lege mergem înainte. Se vede in acest art. 4, din venituri extraordinare, precum se va citi la a­­cest capitol, și un venit al magazinului de consum din gara de Nord. Nu văd nimic scris despre el. Ce se face cu a­­cest magazin de consum, cu ce fond s’a înființat ? Cine îl administrează, care este cîștigul net al acestei negustorii, și cine profită de el ? In procesul de lege nu este trecut magazinul de consum, d-le ministru, socotesc că chiar negustoria făcută de slujbași trebuește controlată de dr. D. I. Grădișteanu, ministrul lucrărilor publice . Nu este al statului, d-le Ră­­dulescu, acest magazin de consum este al funcționarilor care’l întrețin cu un fond creiat din contribuțiuni din leafa lor. D. dr. G. R­ădulescu: Tocmai asta ași vrea să întreb, că acest magazin de consum, care se administrează în toate de direcțiune sub controlul ei, ași vrea să văd cine ’1 dirigiază și produsul net cine ’1 are ? Este o societate ? Și dacă este, cu ce capital a fost înființat acest magazin de consum, și cui dă soco­teală ? Nici unul nu a spus dacă a luat vre­un cîștig de la magazinul de consum. 38 ore de serviciu neîntrerupt Altă pozna a acestui proect de lege. In pagina 34, rîndu.1­13, se prevede economii prin vacanțe, concedii și al­teia, 100.000 lei;­nu este asta o fla­grantă călcare de cinste, cînd se știe că nicueri, în cea mai galantă adminis­trație, nu există o lipsă mai mare de funcționari, ca la direcțiunea drumului de fer? Nu vorbesc de cei mari, căci acolo este pletoră, aproape, care amenință să devie apoplectică, vorbesc numai de cei mici. Am văzut cu ochii mei pe micii sluj­bași cari munceau 36 de ore în covertă sau 24 de ore în vedeta din vagoanele de la drumul de fier, de exemplu con­ductorii, frinarii, acești nenorociți cînd se dau jos, sînt un sloi de ghiață, a­­proape de nerecunoscut, în timpul ier­nii și de aceștia cari suferă sunt prea mulți. Se face economic de el cînd sînt foarte puțini ca personal, și dacă traficul puțin se micșorează, onorata mamă vitregă direcție, găsește cu cale să ’l licențieze din serviciu, deci li se ia și ultima rază de speranță că sunt și ei funcționari permanenți, la nevoe se angajează alții cari nu ștm nici a conduce serviciul, nici a -și apăra viața la accidente. Amenzi și rețineri la nici o autoritate, d-le ministru, nu se aplică cu așa generozitate zisele a­­menzi, care nu cred că este un mijloc de corecțiune, fiindcă acasă nenorocitul slujbaș are cîte o casă de copii ce aș­teaptă amara bucățică de pîine pe care cu o i­aie de condeiu a mai marelui i se răpește. Mai supun cunoștinței d-veastre, d-le ministru, încă un­­ alt mijloc abuziv d'a frustra pe isbăvitul lucrător; acest abuz consistă în reținerile făcute lucrătorilor provizorii, cărora la achitatul m­unceî li se oprește o reținere, fără ca el vreo­dată să poată beneficia de fructificarea banului lor. Gratificații meschine Nu este oare lucru de necrezut, cînd vă vom­ spune că s'a întîmplat cazuri cînd un nenorocit de cantonier sau altul din coloanele de lucru, care a fugit kilo­metri întregi in fuga cea mare ca să dea semnale de opriri pentru diferitele accidente survenite pe linie, ei bine, d-le ministru, știț­ cari sînt gratifica­­țiile acestor martiri ai datoriei ? Vă o spun eu, ca nu trece de 5 sau 20 de lei. Cu cei mari nu este tot așa, d-lar au dreptul să asiste la congrese, să viziteze țările și ca regulă să prezinte conturi fără ca Dumnezeu să știe dacă la lumina zilei s’a dat vreo înțeleaptă modificare, sau cel puțin vreo moder­nizare în administrație, eu văd tot for­mularele cari erau sub acționari. Alte nedreptăți Dar văd altceva tot în acest proect de budget, văd că d-niî cari sunt așa de sus puși, și cari din întunecoasele saloane ale direcției, prevăd la pag. 34 indemnizații de chirie pentru serviciul central, un spor de peste 8.000 de lei, nu este așa, d-la ministru, că la d-lor se gîndesc, la cei mici nu? Mai văd la pagina 48 prevederi bud­getare date șefilor de stații Sinaia, Bor­­cea, etc., pentru deplasări, ași dori să vă spună unde sunt statele duplicate pentru justificarea acestor ch­eltueli, cînd știut este că șefii de gară nu au tim­pul necesar pentru odihnă, necum să se mai plimbe. Mai văd la pagina 36 un spor de peste 16.000 de lei la furnituri diferite, dar ca culme a mizeriei, văd o reduce­re la încălzitul stațiilor și la îmbrăcă­mintea personalului , nu este așa, d-le ministru, că vedeți și d-voastră vitrega administrație ? Cine dintre noi, cari avem nenoroci­rea să călătorim cu trenurile noaptea, nu îngheață în stațiuni și haite de frig, fiind­că economie se cere pe linie și so­be primitive de lucru. D-la ministru, dacă mi-am permis a­­ceastă convorbire cu d-voastră în plină ședință de Cameră, este ca să nu vă inducă în eroare spunînd că sporul care e, este pentru că ați făcut avansări și avansările trebuesc plătite, și iată pen­tru ce vă atrag atențiunea bine­­ voitoa­re a d-voastră, vă citesc de la pagina 41, cum se fac spoturile de seafă la ne­norociții de șefi de stațiuni, cari ochiu­lui par fericiți, dar realităței niște umi­liți, vedeți că avansările lor, cari se fac aproape la 10 ani, li se sporește cu 5, 6 sau 10 lei; cred că este mai mult de­cât batjocură acest fel de avansare. Jucheeze Dar mai este încă ceva de spus și cu acest lucru ași termina, pentru ca să nu se zică că am făcut parte din prole­tariatul C. F. R. și eu am uitat pe cei mici și m’am boorit. Ași ruga pe d. ministru al lucrărilor publice, ca în înțelepciunea sa să ia mă­suri mai drastice contra acestei ci datele care grație diferitelor protecțiuni s’a constituit Stat în Stat. Trebue ca avansările să fie regula­­mentate, cu date fixe, să li se dea în­tregul spor la lcafă, odată cu avansa­rea. Să nu se mai permită funcționarea slujbașului de­cît așa cum îi este gra­dul lui la salariul prevăzut căci consti­­tue un abuz și al muncei și o frustrare a recompensei. Așa cum este astăzi slujbașul onora­tei direcții are aerul unui cerșetor, nu al unui om demn de a fi respectat. Aceasta este ne­mai pomenit. Aceasta este o batjocură. (Aplause). Și, fiindcă tot­dea­una am ascultat pe veneratul șef, actualul președinte al consiliului, și în toate vorbirile pe care le-a produs este pentru cinste și dem­nitate cred de nevoie de astăzi înainte ca partidul conservator să îndrepte o stare care nu probează do­cit o rea ad­ministrație. Și socotesc, d-la ministru, că d-voas­tră veți lua act de plîngerea mea, pen­tru că sunt alesul unui colegiu unde sunt din păcatele lor și slujbași la căile ferate. Eu socotesc că în loc să-l vedem me­­prizat pe cel mic, trebuește, din con­tra, susținut. Deci, termin, rugîndu-vă, d-le minis­tru, ca în numele umanităței și dreptă­­ței să faceți dreptate cu acei mici sluj­bași de la căile ferate, ajutîndu-î. D-ta știi, le-ai ascultat plingerile lor și ești dator să iî ajuți pentru ca dreptate să li se facă. (Aplause). Pe Ungă că este foarte rău pavată, mai este așa de prost luminată, că este imposibil a putea vedea gropile Și bolo­vanii cari sunt prin mijlocul drumului, pe unde este oricine nevoit să treacă ne­fi­ind trotuare, întunericul fiind mare, mi-a intrat pi­ciorul într’o groapă și în cădere m’am isbit cu capul de un bolovan. M’am ales cu obrazul zdrelit și Cu o zdrunciunare la creeri foarte simțitoare , stare care ne­­cesitează îngrijire foarte serioasă. Lucie Pastia strada Armeniei 11 JURNALUL FEMEEI Drepturile femeei .I Ne întrebam în rîndul trecut, dacă prin exersarea cîtorva profesiuni libere și prin intrarea în funcționarat a cîtor­va fem­ei, bine înțeles titrate și prepa­rate pentru acest lucru, se dezagreghea­­ză familia? Se ruinează societatea? Intr’adevăr , dintr’o statistică făcută, s’a constat că numărul femeilor cari po­sedă titluri academice, e do 5 la sută. Eî bine, admițînd, după cum am ad­mis eu, că aceste femei, toate aceste cinci dintr'o sută, ar exersa profesiuni libere sau ar fi—Sancționare, s’ar desa­­grega familia prin aceasta? ar fi ceva dăunător societăței și ar aduce ruina eî? Acest lucru nu-l poate susține nimeni. Femea are nevoe de aceleași­­ drepturi ca bărbații și trebue să fie cine­va prea îndărătnic pentru ca în ziua de azi, să să mai susțin contrariu. O­are de ce n’ar avea femea drepturi­le egale cu ale bărbatului ? Nu este ea atît de aptă ? Multe țări și multe societăți streine sunt conduse de femei și starea lor -u­ne­ori nu numai că e prosperă dar, e mai superioară de­cît sunt alte țări și societăți similare, conduse de bărbați Și pentru ce s’a admis măcar în vor­bire chestiunea că femea e inferioară bărbatului ? Pentru că bărbatul are în viața de toate zilele un rol mai ager ca al fe­meei ? O fi avînd un rol mai important dar un rom mai înteligen și mai greu ca al femei, nu poate avea. Oricine cunoaște nobila, delicata și greaua misiune a femeei de a crește și a educa copiii, nu va susține niciodată că rolul femeei e mai puțin inteligent ca al bărbatului. Această chestiune pare că a fost pri­cepută de foarte mulți și chestiunea care a mai rămas de dezbătut, e drep­turile care trebuesc date femeei în ve­derea acestei egalități. Noi ne-am ară­tat părerea în privința drepturile fe­meei. Dacă drăguțele noastre cititoare vor să ni le dea și dinsele părerile lor, le primim cu plăcere. Alma P­LÎ^ERI NI se scrie următoarele asupra cărora atragem atenția primăriei Capitalei : — Un accident—mi s’a întîmplat aseară și care puțin a lipsit de a mă costa viața din cauza stărei deplorabile în care se găsește strada Artei, quartierul Rahovei. Păreri asupra păcei Convorbire cu d. Gibson Bowles „Neue Freie Presse“ publică o serie de convorbiri ale corespondențilorjăi cu diferite personalități marcante străine, asupra închoerei păcei între Rusia și Jisconia. P. Gibson Bo­wles, un cunoscut par­­lam­entar englez, au pus­ în esență ur­mătoarele : Pacea o să vie și cred că în curînd. Cercurile conducătoare din Rusia a fi făcut greșala de a nu vedea că cauza Rusiei e pierdută în Extremul­ Orient. Ele au mai făcut greșala de a nu recunoaște că Japonia o să reușească a rămîne stă­­pîna marei și, în cazul acesta, nimeni n’o să-i poată împedeca de a ocupa Coreea, Port-Arthur și Wladiwostok și de a smulge Manciuria din ghiarele Rusieî. Wladiwostok, ce e dreptul, n’a căzut încă, dar sunt sigur că căderea lui este inevitabilă. In urma războiului Rusia nu maî este o putere de primul rang, dar dacă n’o să închee cît mai repede pacea, ea o să cadă într’un rang și mai jos. Efectul imediat al păcei va fi o co­losală fermentațiune în Europa. Vechile alianțe se vor desface și în locul lor vor apare altele. Rusia va pierde mult din prestigiul ei în Europa. In orice caz va înceta de a exista ca putere domi­nantă. Toată lumea are interes ca să se in­­dice pacea, dar cel mai mare interes îl are Rusia , altfel ar însemna că e în mîna unor nebuni. Căci cu cît continuă de a se opune, cu atit perde mai mult. Părerea generalului Meckel Generalul prusian Meckel, care a fost unul din instructorii armatei japoneze, întrebat asupra părerei sale în privința păcei, a spus : Cred că Rusia nu poate decit să peartă prin continuarea războiului. Dacă nu indice pacea o să piarză Vladivos­tok și va trebui să cumpere apoi și maî scump pacea. După ce japonezii vor fi cucerit cu sîngele lor Vladivos­­tocul, nu o să­­ mai dea înapoi cu nici un preț. Deși în materie de razboiu nu se poate profetiza nimic, nu e totuși de crezut că situația o sa se schimbe in Manciuria în favoarea Rusiei. Din con­tră, e de prevăzut că rușii o să fie din nou bătuți. Japonia poate să mai ducă războiu­l ani de zile, pentru că dispune de oa­meni și bani, pe cînd Rusia ius­­e în stare s’o facă din cauza revoltelor in­terne. Generalul Littevviei s’a lăudat in ul­timele zile că se simte destul de rar, pentru a relua ofensiva. Să ne am­itim­ însă că mulți generali ruși s’au cam lău­dat și n’au putut apoi să și ție cuvîntul. îmi amintiți că din partea rusească s’a exprimat speranțe că japonezii odată atrași în interiorul Rusiei vor putea fi bătuți în mod teribil. Dar e sigur că japonezii n’o să se ducă mai departe ca Harbin și Vladivostok ln Vladivos­­tok o să distrugă restul flotei rusești și o să cucerească ultimul port al Rusiei pe oceanul Pacific. Rușii vor trebui apoi să gonească pe japonezi din țările cucerite, ceea ce nu va fi de loc ușor. Dar Sah­alin ? Insula va cădea în mîinile japonezilor de la sine, după cu­cerirea Vladivostokului, deoarece Rusia nu va mai avea­­ nici­ o comunicațiune prin mare. In consecință, tot ce Rusia are mai bun de făcut este să închee pacea, și cît mai curînd. Știri judiciare Supra­licitări imobiliara Trib. Notariat. Miercuri N­­unie.—Casele din str. Salvator 11, averea N. Predescu, adjudecate provizoriu­ asupra Cred. Urb. București cu lei 6000. Dos. 8136/90. Idem, str. Văcărescu 83, averea G. Ră­­dulescu, idem cu lei 15000. Dos. 1927/90 Idem, sos. Bonaparte 11, averea E. Vîr­­golicî, idem cu lei 9000. Dos. 3732/90. Idem, str. Roșea 4, averea C. Pela, idem cu lei 80,0. Dos. 5263/90. Idem, str. Antim 21, averea Poenaru Bordea, idem cu lei 8000. Dos. 2961/90. Idem str. Brezoianu 4, averea St. Mo­­rărescu, idem cu lei 6000. Dos. 210/9TM. Idem, str. Herăscu Năsturel 28, averea Didina Bercovici, idem cu lei 12000 Dos. 7647/90. Casele din str. Voineu 26, averea I. Christache, adjudecate provizoriu asupra, d-lui H Ionescu cu lei 2000. Dos. 3123/95 Idem str. Șelari 14, averea def. G. Du­­mitrescu, idem asupra d-lui Em. Calmy cu lei 15880. Dos. 1440 97. Idem, Alea Blank 72, averea Marin Ionescu, idem asupra d-lui P. Modesto cu lei 4100. Dos. 2813/901. Idem, str. Polonă 97, averea Zamfir Vasile, idem asupra d-lui E. Culoglu cu lei 14700. Dos. 7592/99. BIBIOGRAFIE Dor de­­ară. Meseriaș­i, la 24 Ianuarie, Ispășirea, Teatru popular de Sinara. A­­probată de ministerul instrucțiunei pu­blice pentru școlari și cercurile culturale. Prețul 1 leu. Edit. Tip. „Progresul“. Țara mec. Un volum de 105 pagini cu aprobarea și portretul principelui Carol. Aprobată de ministerul instrucțiunei pen­tru școlari și cercuri culturale. Prețul 1 lefi. Edit. Tip. „Progresul“. O vară la Stanicul Moldovei de M. M­­­reanu. Tip. Goldner Iași. Prețul 60 P. 48 Pag-Viața nouă No. 8. Sumarul: Ovid Densușianu: Stilul nostru. I. Minulescu: Cintece. C. Damianovici: Istoria și nu­vela istorică. O anchetă : Ce și cît se ci­tește—Comunicări de V. G. Mirescu și I. ■Apostolescu. Ovid Densușianu: Mosaic Cărți noi. INFORMATIUNI In cercurile politice se comentează faptul că aseară, la plecarea suve­ranilor [UNK], au venit la gară un mare număr de liberali, vre-o 50, pe cînd din partea conservatorilor n’au fost decit vre­o 30 de persoane oficiale, iar junimiștii erau reprezentați prin d-nii A. Marghiloman și C. C. Arion. Regele s-a întreținut puțin cu per­­­soanele prezente fiind foarte afectat. Suveranul după ce a schimbat cîteva cuvinte cu d-nii Cantacuzino și general Manu s'a întreținut apoi cu membrii opozițiunei și anume cu d-ni. Sturdza, Stătescu, Lascar și Marghiloman. Un fapt curios: d. Stătescu nu văzuse pină acum pe d. Bădărău­ și cînd au­ venit miniștrii a rugat pe d. Ferechide să-i arate care-i ministrul justiției ! Senatul va lua azi în discuție procetul pentru modificarea legei po­liției. D. Vasile Lascar va vorbi contra proectului. D. Mihail Vlădescu, ministrul instruc­țiunei publice a vizitat eri­d­a. Teatrul Național, unde i s’au dat explicațiunile necesare de către d. Al. Davilla, direc­­torul ge­nral al Teatrului. După cererea d-lui ministru a domeniilor, serviciul statisticei ge­nerale alcătuește o statistică asupra 22 de alegeri generale ce s’au­ făcut de la 1866—1905. Acea statistică e menită s’arate mișcarea electorală din fie­care ju­deț în cursul celor 39 anî. Duminică 6 Iunie d-na Smara va­­ine la lați în aula Uni­versit:­­ței, în profitul­ N­igei culturale, conferința sa »De la Bu­curești la Capul Nord. Schițe și impre­­siuni­ de călătorie (Danemarca, Suedia și Norvegia)“ cu 42 de proecțiuni electrice. Se caută depozitar de ziare la Sărata Stontoorn. A se adresa la adm. ziarului. O comoară găsită in curtea poliției Capitalei In curtea companiei de jandarmi pe­­deștri de la poliția Capitalei se sapă un șanț pentru scurgerea apelor de la noul arest, la stradă. Duminică dimineața, soldatul gornist de la compania jandarmilor, a găsit în acest șanț un mic vas de pămînt, plin cu monede de argint turcești, piese a­­tît mari cît și mici. Soldații din compania jandarmilor pedeștri, aflînd de acest fapt, au tă­­bărît asupra gornistului, i-aui luat va­sul cu monede, i-au spart, și au luat pe apucate fiecare cîteva monede. D. Penescu, supraveghetorul lucră­rilor ce se fac în curtea poliției, a pu­tut intra în posesia cîtorva monede, pe cari le-a prezentat și d-luî arhitect Călinescu, de la ministerul de in­terne. Piesele sînt umede, odată și jumătate cît piesele româneștî de argint în va­loare de 5 lei, iar altele­cît băncuțele noastre, adeverul Axi Marți 31 Mai a apărut Fascicol» 99-a Răzbunătorul Săracilor — MARE ROMAN POPULAR — Mîine Miercuri 1 Iunie . V­­a apare Fascicol.» 47-a Misterele parisului Ultime Informațiuni Senatul va ținea astăzi ședință de noapte, în vedere că are să voteze 33 proecte de legi. Mesajul de închidere, care se va citi mîine, Mercurî, va provoca mare mulțumire în rîndurile guvernamen­talilor. După ce constată, că cele mai prin­cipale din reformele ce au fost anun­țate prin mesajul de deschidere s’au realizat, mesajul își exprimă dorința ca și celelalte legi să se voteze în restul legislațiunei. Conservatorii cred că prin aceasta regele dă să se înțeleagă, că parti­dul conservator va guverna 4 ani. Un prînz parlamentar, la care au luat parte, între alții, d-nii T. Io­nescu și A. Bădărău, a avut loc ora seara la domnul deputat Leon Ghica. După ultimul buletin al ministe­rului de agricultură, se constată că starea semănăturilor pînă la 30 Maî, e satisfăcătoare. Ploi abundente peste tot. In u­­nele județe a căzut grindină care a cauzat oarecare pagubă. Pomii și viile se prezintă bine. Intr’unele comune de prin Moldova s’au ivit insecte la rapiță. In gene­ral însă semănăturile sunt bune. La requiemul ce se va oficia Vi­neri la orele 10 la mitropolie, pen­tru odihna sufletului principelui Leopold, au fost invitați ca să a­­siste, miniștrii, ofițerii superiori, membrii corpului diplomatic și toți ceilalți înalți demnitari din Capi­tală. D, ministru al domeniilor va pre­găti pentru lesiunea de toamnă un proect pentru reorganizarea Camere­lor de comerț. Prin acea lege se va lua și dizpo­­ziția ca funcționarii Camerelor de co­­merț să fie considerați ca ai sta­tului. înalta Curte de casațiune și de jus­tiție, prin încheierea ce a pronunțat în camera de consiliu a secțiunilor unite, a acordat un concediu de 18 zile, cu începere de la 24 Maiu 1905, d-lui con­silier George C­rișman. D-niu Constantinescu (Spiru), consul al Romîniei la Rusciuk, și Georgescu (Dimitrie), consul al Romînieî la Salo­nic, au­ fost înaintați, pe ziua de 1 iu­nie 1905, cel dintâi și în postul aflat va­cant de consul general la Constantino­­pole, iar cel de al doilea la gradul de consul general, tot la Salonic. Ministerul instrucțiunei publice a a­­probat manualul de 1. franceză pentru el. I și II secundară al d-luî H. Mayoux. Examenele elevilor pregătiți în parti­cular pentru cursul secundar, vor în­cepe mîine 1 Iunie. D. Petre Sfetescu, prefectul județului Ilfov, s’a întors crî din inspecția făcută in județ. D-sa a primit din partea princi­pel­ui Ferdinand o călduroasă telegra­mă de mulțumire pentru condolean­­țele ce le-a exprimat în numele județu­— MARE ROMAN SOCIAL — — 5 bani în toată țara — lua cu ocazia pierderei părintelui sau. De asemenea a primit o telegramă și d. Procopie Demetrescu, președintele consiliului județean de Ilfov. Mîine pleacă in excursiune științifică în Bucovina, studenții din ultimul an ai școalei veterinare, sub conducerea d-lor profesori Locusteanu Filip și Motaș. După ce vor vizita Bucovina, și in special herghelia statului austriac de la Rădăuți, studenții veterinari se vor înapoia în țară și vor vizita mai multe crescătorii de vite din nordul Moldo­­vei. Ministerul instrucțiunei a numit din oficiu membri în comisiunea pentru expozițiunea oficială de pictură și sculp­tură, pe d-nii: Eugen Voinescu, Ipont Strîmbulescu, Carol Stork, Verona și Beller. S’a acordat medalia Bene-merenti cl. I d-nei Nelly Bradmann, primadonă la Hoftheater din Wiesbaden, d-lui Ar­thur Hartmann, violonist din Berlin, pentru merite artistice și monseniorului Gaspar Wiltold Kaiser, camerierul in­tim al Papei, consilier spiritual regal. D. George Mavrocordat de la Vaslui a pus ca condiție a reintră­­rei sale în partidul conservator, în­locuirea actualului prefect de Vas­lui, d. Donici. Prefectura județului Ilfov a numit o comisie compusă din i-nii Toma Do­­brescu architect și consilier județean și Andrei Ionescu inginerul șef al ju­dețului, care să facă recepția băilor populare construite la comunele Olte­nița rurală, Obilești- Noul, Lipia-Boji­daDÎ, Hotarele, Bucovenî, Cucuețî, Plă­­tărești, Crețeștî, Poenenî, Vulpești, Belciugatele, Țigănia, Crivina și Moara Domnească. Ministerul de instrucție a aplicat d-șoarelor Bănescu B. Elena și Con­­stantinescu P. Ecaterina, directoarele institutului de fete din Pitești, aver­­tizmentul public. Elevele de curs primar din acest in­stitut vor depune examen de finele a­­nului la una din școalele statului. Duminică 6 Iunie d-na Smara va ține la Iași, în aula Universităței, în profitul Ligei culturale, conferința sa „De la București la Capul Nord.—Schițe și impresiuni de călătorie (Danemarca, Suedia și Norvegia)“ cu 42 de proecțiuni electrice. Comitetul consultativ al infante­riei se va compune pe viitor din: gene­­ralul de brigadă Groza Moise, comanda diviziei IV; gen. de brigadă Hiotu A­­lexandru, com­. brigăzei VIII infanterie; colon. Saegiu Aureliu, com­. reg. Mihai­ Viteazu No. 6; col. Gărdescu Ion, com. reg. 4 Ilfov No. 21, col. Săulescu Ni­­colae, director, person, și infanteriei din ministerul de războifi. D. Constantin M. Pantelimon, fost judecător de instrucție la trib. Roman­nați, s’a stabilit ca avocat în Caracal. D. prof. dr. Obregia, directorul ge­neral al serviciului sanitar, care se afla la Iași, s'a înapoiat azi în Capitală. D-niî ministru de domenii I. N. La­­hovary, dr. C. L Istrati, comisarul ge­neral al Expoziției naționale, dimpreună cu toți membrii comisiunei însărcinate cu organizarea expoziției, afi vizitat as­tăzi dimineață cîmpul numit Giafer, din­­tra calea Plevnei și Bulevard, spre a se convinge dacă este propriu­ pentru insta­larea expoziției. Export.— Din Galați s’au exportat 5.500 kgr. păr de porc pentru Lipsea, iar prin Predeal s'au exportat era 5.000 kgr. lină. Numiri. — D. Constantin Neciu, ab­solvent al școalei comerciale, a fost nu­mit impiegat auxiliar clasa III în servi­ciul exterior general al finanțelor, în locul d-lui D. Neagu, înaintat. — D. Epaminonda Alexandrescu a fost numit ofițer el. I-a în corpul ser­genților din orașul Galați. — D-ni. G. Stănescu și Gh. Matee­­scu au fost numiți copiști în cancelaria prefecturei de Brăila. — D-nnu Gr. Ionescu și medic vete­­rinar G. Topliceanu, membri în consi­liul general al județului Dîmbovița, au fost numiți membri în consiliul de zi­ FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ — 30 — Eroul pustiilor Americane Călătoria mortală a lui Buffalo Bill prin lăgarul dușman DE Colonelul W. F. CODY O întilnire neașteptată — Serios ? — întrebă el accen­­tind fiecare silabă.— Serios, asta aș face, Bill Cody ?? Daca ar fi auzit sentința de moar­te a justiției militare, tînărul nostru erou n’ar fi fost mai mișcat decît auzinduși numele său adevărat din gura generalului. Ori­care altul în locul său ar fi tremurat, sau în orice caz s'ar fi trădat prin vre-o mișcare a feței. Nu tot astfel fu însă și cu tină­rul nostru erou. El înțelese că de această secundă depindeau pentru dînsul viața sau moartea. Astfel, el izbuti,— cu toate că inima lui batea să-i spargă pieptul s­ă se învingă pe sine înșiși, ară­tîndu-se liniștit și fără de grijă, tot ce avea mai bun de făcut de­ocamdată. — Glumiți— zise el precît mai liniștit posibil.— Aud numele acesta pentru întîia oară în viață. Cum spuneați ? Bill Cody ? frumos nu­me. Dar al meu îmi place cel puțin tot pe atîta... și mă nu­mesc odată pentru totdeauna Fred Wiliams. — Foarte bine ! ii întrerupse ge­neralul cu un ton de batjocoră fio­roasă.— Auunci te vom spînzura sub acest nume. De spînzurat însă, vei fi spînzurat, de asta poți fi sigur. Pentru întîia oară Bill era ame­nințat să-șî piardă cunoștința. Dacă omul ce sta în fața sa și-ar îndeplini cuvîntul, dacă nu și l-ar retrage, atunci soarta lui Bill ar fii fost pecetluită : o moarte sigură îl aștepta. Cu o iuțeală vertiginoasă gînduri­­le îl zburau prin mintea lui turmen­tată, ce lucra febril. Dar Bill se sili să fie liniștit, să se stăpînească. Sunt în mijlocul unei bande de tilhari, sau mă aflu în fața genera­lului confederaților ? întrebă el cu o voce puternică și sunătoare. Forrest încreți fruntea. El aruncă o privire înfricoșătoare dirjului sufi interlocutor, care pe ori­care altul l-ar fi amuțit. , — Ce ai spus, tinere ? — strigă el cu o voce tunătoare lovind cu piciorul în pămînt. — Păzește-ți limba ! — Bah, e vorba de viața­­ nea, pe care voi, generale, n'aveți nici un drept să mi-o răpuneți. Vam spus cine sun­t și că doresc să servesc cauza Sudului. Dacă nu m să credeți, prezen­­tați mă justiției militare. Dar să puneți să m­ă spînzure fără a fi măcar ascul­tat, acesta­ e un procedeu banditesc care n’are nici o legătură cu onoa­rea de militar. O secundă generalul avu o privi­re amenințătoare, de pare că ar fi fost gata să scoată sabia spre a străpunge pe îndrăznețul care cute­zase sâ’i vorbească astfel. Apoi după o tăcere scurtă, gene­ralul Forrest zise zgomotos și bat­jocoritor : — Bine al­ternat’o, tinere leu 1 exclamă el.— nu e rolul meu să fac multă vorbă,1’cu d’al de tine. Totuși dorința ta va fi înplinită : astăzi încă vei sta înaintea justiției de răz­boi. El bătu din palme. Soldații intrară numai­decît, ace­iași soldați care îl adusese la gene­ral. Cu brațele întinse Forrest arătă spre nenorocitul Bill. —Puceți mina pe acest om ; el e un spion­­ porunci el. Răspundeți cu capul vostru de el ! să fie adus la garda pr­incipală și acolo să fie închis bine ! Dar generale. •— ascuțtu­i — voi­biți să se adreseze generalului cu o ultimă și disperată nic­er­­ar . Acesta însă îî întoarse spatele. — Afară cu spionul!— porunci el cu o răceală glacială. Porunca mea să fie executată. Doi oameni să pă­zească mereu pe acest tînar, pînă cînd justiția de război își va da ver­dictul asupra-i.— Afară cu dl Soldații apucară cu asprime pe nenorocit — Mîinile la spate ! porunci unul din el, scoțînd în acelaș timp o frîn­­ghie ca să-l lege. O privire a sa asupra trăsăturilor feței păzitorului nou făcu pe Bill să înțeleagă că orice rugăciune că orice protestare contra modului ne­cinstit în care era tratat, ar fi ne­ascultată. Chiar și generalul îl privi cu o răceală disprețuitoare, iar o opunere contra poruncilor venite din lagărul inamic, ar fi fost din partea lui Bill o curată nebunie. Așa­dar Bill puse mîinele la spa­te roșind și cu buzele tremurînd de necaz, lăsindu-se legat cu brutalitate de soldați. Rana­u ardea dureros brațul din cauza legăturei. Dar tînârul cu ini­ma de leu ar fi preferat să moară mai bine, decît să scoată măcar un singur gemăt de durere. Cu capul ridicat cu mîndrie, el pă­și din cort alăturea de păzitorii săi străbătînd ulicioarele lagărului spre garda principală. El trecură iar printre pomi unde erau atîrnate încă cadavrele a doi spioni din armata luptătorilor pentru libertate și cari se mișcau în aer.Cînd se gîndi la grozăvia de a fi și el spînzurat lingă cei doi spi­oni îm­inte de zorii zilei se vor ivi, în cazul cînd nu se va arăta o mi­nune care sa’l salveze pe neaștepta­te, corpul sau fu străbătut de fiori. Dar ce minune putea sa se arate? Cum sa f­i salvat el, păzit de o întreagă armată, mai ales cînd nici nu se așteaptă alta, decît moartea sa a spionului Și totuși ori­cît de grozavă pă­rea soarta lui, tînârul nostru erou nu-și pierdu ori­ce speranță Ca și mai înainte, Bill Cody cre­dea în steaua sa. Dacă s’ar fi putut întoarce el în acest moment în cortul generalului, atunci de­sigur că ori­ce rară speranță din sufletul lui de leu ar fi căzut pradă disperărea celei mai cumplite, celei mai chinuitoare. Din dosul perdelei ce despărțea în două încăperea cortului, apăruse doD Ramiro. El ascultase nevăzut de Bill, toată comsurbirea acestuia cu generalul Forrest. Acuma, el schimbă cu acesta din urmă o strîngere de mînă. — Comedia asta mi-a venit foarte greu de susținut — zise generalul. Dacă ar fi după mine, apoi ticălosul acesta ar fi spînzurat numai decit.­­ Acesta ar fi o mare pierdere pentru cauza pe care o servim , răspunse Rămiro»— Precum ți-am mai spus’o, generale, acest Bill Co­dy, cîntărește, ca toate câ’i încă atît de tînăr, cît o întreagă armată și de aceea trebue să ne facă jurămînt de credință. — Dacă o va face— mormăi Fo­rrest ridicînd din ameri și așezîndu-se cu oaspete său la o masă cu de ale mîncărei aranjată de niște sclavi ne­grii­— Tînărul e încăpățînat. S­căpîni­­rea lui de sine și sîngele lui rece demn de admirat. L-aș fi crezut fără nici o bănue ar fi în urma asigurărilor sale repetate, dacă prin d-ta don Ramiro, n’aș avea proba contrarie. Dar ia seama , tînărul ăsta moare mai bine decît să-și calce jurâmîntul sau de credință trădîndu-ne nouă in­teresele Nordului. Don Ramiro îi răspunse cu un zîmbet care punea în evidență dinții lui albi și ascuțiți de fiară, dîndu-i o înfățișare de oribilă sălbăticie. (Va urma)

Next