Adevěrul, august 1905 (Anul 18, nr. 5734-5762)

1905-08-01 / nr. 5734

f­k­r < Stmt 1. Aviff HRfc 1905 Ultime informații D. Cantacuzino, președintele con­­siliului, a aplanat, in fine, conflic­tul dintre d. Bădăran și d. Moruzsi, prefectul Capitalei. Căpitanul Meaeanu, comandantul jandarmeriei din Dorohoiu, în con­tra căruia d. ministru al justiției a or­donat o anchetă, a fost transferat la jandarmeria din Ilfov. Prin urmare d. Montezi nu a putut obține nici o satisfacție și a trebuit să primească această soluție de a scoate de la Dorohoiu pe protejatul său­ de teamă că generalul Manu, ca ministru ad-interim la interne, va înlocui pe acest comandant. Trei miniștrii vor pleca la Sibiu ca să viziteze expoziția națională a rom­înilor transilvăneni și anume d-nii Take Ionescu, I. Grădișteanu și M. Vrădescu. Citim în „Conservatorul Autoritățile militare superioare au dat maiorului Orășeanu, loc­țiitor al comandantului garnizoanei din Giur­giu, o pedeapsă de 3d zile închisoare pentru atitudinea imprudentă ce a avut-o deunăzi și căreia se datorează o manifestație cu un caracter turbu­lent. • 1 Prin­ aceasta s’a dat o satisfacție deplină giurgiuvenilor și s'a închis incidentul militar provocat cu ocazia manifestațiilor anti-grecești Patrioții cei aprigi și dezintere­sați de la „L’Indépendance Rou­­maine“ vorbesc iar de onestitatea profesională. Dar cui nu a aparținut Indepen­dența ? Cine a plătit o a stăpînit-o, cu arme și bagaje. Acest ziar a fost în serviciul tu­turor nuanțelor politice din toate partidele noastre. O zi n’a fost in­dependentă. Ea a fost arendată, ba vîndută. N’a fost o întreprindere străină în țara aceasta, folositoare sau nu sta­tului, care să nu fi fost atrasă la ghișeurile acestui ziar pen­u a plăti mai ales... tăcerea acestui prea ono­rabil și grav organ. Halder însă a contribuit mult la ridicarea prestigiului „Independen­ței“ și de atunci cei de la ziarul francez vorbesc cu multă emfază de onestitatea profesională fiindcă po­sed certificate strălucite pe acest te­ren... industrial și brevete de cava­leri ! Ministerul de război și a luat dispoziția ca vasele noastre de război și să facă o călătorie pe Dunăre de la Galați pînă la T. Severin. Vor face această călătorie torpiloarele Sborul, Smeul și Năluca și șalupele-tor­­piloare Argeș, Vestea, Teleorman și Trotuș. Comanda o va avea cu. comand­r Kos­ Jinsky. La escursiune vor lua parte și ă­niî maior P. Demetriade, directorul marinei de războiu, căpitan G. Scărlătescu de la statul major și locotenent Eugen Botez de la inspectoratul porturilor. Vasele numite vor porni ni­­inc­luni de la Galați și vor ajunge la Severin în ziua de S0 August. L termarul ministerului lucrărilor publice va fi ținut de către d. M. Vl­ades­cu. La înapoiarea d-lui Grădișteau din concediu, va pleca d. Vlădescu, al cărui loc îl va fine ministrul lu­crărilor publice. D. Ion Lahovary, ministrul do­meniilor, a cerut serviciului de co­merț din acel departament, să gră­bească alcătuirea proectului modifi­cator al legei meseriilor. D. Lahovary voește ca acel pro­­ect să fie dat discuției publice îna­inte de a fi depus în parlament. Ziarul „Adevărul* doritor de a folos comerțului, a înființat pe lingă biroul săli de Contencios și informațiuni pus sub direcțiunea d-lui L. Voinea, licen­țiat în drept și sub conducerea unui vechiu specialist o secțiune specială pen­tru cumpărări și vînzări de cereale. Prin mijlocirea acestui birou special, care și-a asigurat concursul celor mai mari case de export, din Romînia, d-nii agricultori din toată țara pot obține pre­țurile cele mai urcate pentru cerealele ce au dacă vor trimite pe adresa biu­­roului București, str. Sărindar, probe cu arătarea stațiune­ de predare, a can­­tității de cari dispun și a prețului ce doresc să obțină. Se răspunde telegrafic la orice cerere însoțită de probe. •Di­mitrie Kenițescu, care e guverna­mental. Consiliul de administrație dă to­nul, care își găsește ecoul în con­ducătorii băncilor de la sate și d. Nenițescu nu deranjază întru nimic pe liberalii din consiliul central al băncilor populare. Ca să măgulească pe singurul conservator din consiliul de admi­nistrație al băncilor populare, libe­ralii î-a fi publicat în ziarele lor dis­cursul rostit la congresul respectiv, iar acum în urmă d. Vintilă Bră­­tianu l-a preumblat prin mai multe județe, unde băncile populare sunt mai bine organizate. Faptul că guvernul n’a schimbat întru nimic situația de la băncile populare a supărat pe unii conser­vatori. Aceștia nu pot să înțeleagă cum se poate ca guvernul să lase mînă liberă liberalilor spre a-și face popularitate la sate, prin con­trolarea băncilor populare. Căci s-a constatat de către unii conservatori că liberalii și în special cei din consiliul de administrație al bănci­lor populare, vorbesc conducători­lor acelor bănci și despre reforma votului universal pe care partidul liberal voește să o introducă. Această propagandă pentru votul universal pe care o fac liberalii chiar și prin satele din cari propagandiștii socia­liști au fost arestați sub învinuirea, de escroci, n’o pot tolera conserva­torii de cari vorbim și se spune că se va interveni pa lîngă guvern să ia măsuri în primul rînd să nu­mească în consiliul de administra­ție, pe lîngă d. Nenițescu și alți guvernamentali. * O propagandă la sate, pentru vo­t"d "rdorsal ar fi foarte bine ve­nită, dar de fapt liberalii caută să d­­ia băncile populare, spre­­ a-șî face reclamă cu folos imediat, iar nu pentru reforme care rămîn numai ca idealuri în programa par­tidului. Nu știm pînă acum ce măsuri va lua guvernul, față de alarmarea unor amici politici, cari, după cum am spus, cer in primul rînd reînoi­­rea consiliului de administrație al băncilor populare. C. Dem. Guvernul și băncile populare Propaganda liberală la băncile po­pulare.—Pentru votul universal.— Alarmarea conservatorilor, — In­­tervenirea pe lîngă guvern.­Schim­barea consiliului central al băn­cilor. Fostul guvern liberal își făcea o glorie din faptul că a votat o lege prin care s’au organizat băncile po­pulare. Au dreptate liberalii să-șî aducă laude cînd vorbesc de băn­cile populare. Prin votarea legea și organizarea acelor bănci, liberalii au făcut o foarte însemnată cuce­rire politică. Cînd vorbesc de bănci, liberalii spun că au scăpat țărănimea din ghiarele cămătarilor ; de fapt băn­cile populare se organizau și fără concursul legei votate de liberali. Adevărul e însă că liberalii or­ganizând băncile populare, au pus stăpînire politică pe ele. Toți aceia cari au devenit conducătorii bănci­lor, au trebuit să dea dovadă că sînt gata orî­cînd să stea la ordi­nele liberalilor. De la centru deasemenea nu se dă decît o impulsiune liberală. Ad­ministrația e cea numită de liberali și consiliul de administrație se com­pune din liberali, mai puțin d. Din Praful tu Capitală Străzi nestropite cu săptămîn­­le. — Șoseaua Kiseleff.—Șosele e din ju­rul Capita­ei.—Lipsa de apă —Pen­tru d. primar. Străzi nestropite cu săptămînile Bar Capitala a fost într'un mai mare hal de mizerie ca acum. Seceta nrerzis­­tentă și uscăciunea generală, au făcut străzile celei mai mari părți a orașului aproape impracticabile din cauza pra­fului. Dacă trecem puțin de zona centrului, ■ dacă eșim din culoarea de Roșu spre­­ a merge către periferii, ne afundăm în­­tr’un praf din ce în ce mai mare. Cartiere întregi—și am putea cita aci o listă lungă de străzi —n’au fost stro­■­pite de către serviciul primăriei de săp­­tămîni de zile și bieții locuitori cari nu au­ norocul să șadă pe calea Victoriei, str. Lipscani sau­ pe la începutul șo­■­solei ,Kiseleff, n’au mai văzut de mult sacalele primăriei. Trecerea rară a a­­­cestor vehicule prin acele străzi a ajuns un adevărat eveniment. Șoseaua Kiseleff Spuneam mai sus că numai începutul șoselei Kiseleff este stropit de către primărie.. Din nefericire faptul este ri­­­guros exact. Niciodată șoseaua Kiseleff n’a fost­­ mai prost îngrijită ca în sezonul acesta. Dacă trecem puțin de bufetul de la rondul întîiu și facem o plimbare în sus pe alea pietonilor, mai ales pe la mijlocul rondului al doilea, orizontul nu se închide din cauza prafului ridicat de trăsuri și respirația și se înăbușe de nomiî de colb. . Cînd trece vreun automobil—și slavă . Domnului­ automobilele nu voesc de loc să cruțe plămînii pietonilor — trebue să aștepți o oră pentru ca pra­ful lăsat în urmă de vehicul să se a­­­­șeze. Natural că tot acest praf se depune pa frunzele arborilor, pe bănci, pe îm­prejmuiri, cari așteaptă în zadar o ploae i binefăcătoare și higienică. Aleea bicicliștilor a ajuns și ea în­­tr’un hal fără de hal. Nestropită și ne­­măturată, această frumoasă și utilă alee, , care făcea odinioară deliciul bicicliști­lor, a fost lăsată acum în cea mai ne­­păsătoare părăsire. Ici-colo, la intervale destul de dese, s’au format gropi și glo­duri, din cauza lipsei de îngrijire și de supraveghere, ceea ce a fost ca imbold ca această alee să înlocuiască drumul de la mijloc, devenind liberă pentru circulația trăsurilor și mai ales a auto­mobilelor, spre mai marea dezolare a bicicliștilor Despre celelalte alee și în special despre boschetele șoselei Kiseleff ce să mai vorbesc ? Pietrișul uscat și nestro­­pit degajază în timpul nopței căldura acumulată ziua; băncile sunt prăfuite; frunzele și iarba, uscate de soare, pîr­­lite, aproape distruse, pare că strigă du­pă puțină apă ca să se mai învioreze— dar sper­anța a rămas numai la cer ! Șoselele din jurul Capitalei Dar unde praful a devenit o adevă­rată pacoste, o primejdie pentru sănă­­tatea popul­a­ți­unei, e pe șoselele din ju­rul Capitalei. Aceste șosele, lipsite de trotuar, rău întreținute chiar cînd find stropite, sunt acoperite cu un strat de praf în gro­sime de 10—20 de centimetri. Trecerea căruțelor pe aceste șosele menține toată ziua un nour permanent de praf pe care’l înghit locuitorii și co­­­­piiî ce se joacă pe drum ori prin curți Praful acesta se depune pe’acoperi­șuri, pe zidurile caselor, prin locuinți, viciind aerul, îmbîcsindu-l de microbi, și creînd o atmosferă înăbușitoare în care e imposibil să stai o oră fără să nu începi să tușești. In acest hal aunt șoselele Mihai­ Bra­­v­u, Ștefan cel Mare, Pantalimon, Vă­cărești, Viilor, Rahovei, etc. Un cetățean de lîngă Obor, pe unde am fost spre a’mî da seama de halul mizerabil al orașului, văzindu-mă căi 8 III tușesc apr­oape sufocat de praf, îmi spuse : — E­unî, domnule! Se vede ci­ de colo ori nu ești obicinuit cu praful. Iată, noi ăștia de pe aci ne-am deprins cu gura și grilajul năclăite de praf. Vai de co­piii și de femeile noastre, mai ales de cele mai slabe ! Se prăpădesc de tuse și de boală de plămîni! Lipsa de apă Natural că principala cauză a aces­tei stări de lucruri este lipsa de ap­ă. Dacă ar fi apă suficientă, răul nu s ar înlătura, dar, oricum s’ar mai ameliora. Debitul de apă pentru alimentarea orașului este însă atît de mic, nicit pri­măria s’a văzut silită să reducă apa serviciului de salubritate, așa că, deși chiar cînd este apă avem un hnm«r insuficient de sacale pentru stropitul străzilor, totuși în primul rînd aceste sacale nu sînt întrebuințate toate, iar în al doilea rînd cele utilizate stropesc străzile cu econ­omie cel mult odată pe zi. Ca să indicăm remedii, e de prisos. In tot cazul, dacă e vorba de eco­nomie la apă, ar fi mai bine să se facă economie la cartierele boerești și să se dea apă populațiunea mărginașe și să­race, care n'are nici pavaj, nici lumină, nici curățenie. De altfel scopul acestui articol a fost mimat descrierea unei stări de lucruri, pe care o supunem­etodități­nea celor dela primărie și dela serviciul sanitar. Cast. Conferința păcei Rusia nu acceptă condițiunile Petersburg, 31 iulie.— Un important personagiu diplo­matic a declarat astăzi unui ziarist parizian că față cu con­dițiunile Japoniei cari par foarte grele Rusiei, tratativele de pace vor fi întrerupte. Toți rușii cu cari am vor­bit, zice diplomatul, sunt de părere că condițiunile Japo­niei trebuesc respinse. Atentatul contra președintelui Argentinei Berlin, 31 iulie.­Ziarele de aci află că poliția din Buenos­ Aires a putut stabili că atentatorul la viața președintelui Argentinei, e un spa­niol venit de curând din Paris și care lucra ca mecanic la o fabrică de fierărie. In drumul său el a trecut prin diferite orașe importante unde se zice că a primit instrucțiuni de la comitetul anarh­ist. Eduard VII și Wilhelm II Paris* 31 iulie. — In cercurile diplomatice de aci se afirmă că întîlnirea care va avea loc în­tre Eduard VII și Wilhelm II la Kassel sau Frankfurt, este în le­gătură cu întîlnirea de la Bjoerka dintre Wilhelm și țar și tinde să risipească zvonurile care începu­seră să circule asupra unor așa zise proecte ale lui Wilhelm pen­tru crearea unei m­n­iuni a țărilor scandinavice. Turburări la Lodz Lodz, 31 Iulie.—Situația in Lodz a devenit foarte gravă. Lucrătorii cari s'au ciocnit cu trupele au­ fost toți ares­tați. Publicul a început să pro­testeze. Cazacii au tras atunci asupra mulțimei. Sunt mai multe sute de morți și răniți. Numai în spi­talul „ Ecater­ina” au fost tran­sportați 243 de răniți. Crime polițienești Odesa, 31 iulie.­­ Poliția din Odesa continuă a ațîța a­­genții săi secreți pentru pro­vocarea exceselor antisemite. Erî seară doi agenți au pă­truns în prăvălia unuia anume Kahno,și l-au omor­ît împreună cu soția sa și un copil în vîr­­stă de 8 ani. Cadavrele n’au fost ridicate fiindcă poliția nici nu vrea să cerceteze cazul. Afacerea­­ Ja Enzot Paris. 31 Iulie.— Creemoiarii bur­sei comerțului, în mindii de două­zeci. ‘OEvocați in­­­ Stre­d. Lacau­­sgade, președintele CWereî sindicate de zahăr, s’au întrunit erî și au dis­cutat asupra­s­ti­tu­linei pe care tre­­bue să o ia față le falimentul firmei Jaluset. Discu­țiunor. fost JangS ' ani­mata. S’a numit «* comisian# cere e3 ia hotaririle necesare. Președinția Statelor­ Unite New-York, 31 iulie.— Ziarele de aci aduc știrea că d. Shaw, minis­trul de finanțe al Statelor­ U­nite, a vizitat pe d. Roosevelt la Oyster­ Bay, pentru a-i anunța demisia sa. Amicii d-lui Shaw afirmă acest lucru și spun că d. Shaw a făcut acest pas, fiindcă voește sa candi­­i­deze la preșid­entia statului și, așa fiind, să aibă libertatea de acțiune. Faptul că d. Pierpont Morgan a vi­zitat pe d. Roosevelt, imediat după plecarea d-lui Shaw, fuse să si Ultima oră Prin fir special de la corespondenții noștri­ din: Londra, Paris, Berlin , Viena, și Budapesta Atentatul contra sultanului Nouă arestări Constantinopol, 31 iulie.— Poliția nu mai încetează cu arestările. Zil­nic sunt închiși între zece și două­zeci de persoane. Eri, prefectul a ordonat arestarea lui Knosay, diri­gintele poștei din Pera. Arestarea aceasta a produs în în­treg orașul o senzație colosală. Protestul guvernului bulgar Constantinopol, 31 iulie.­Guver­nul bulgar în noua notă trimisă Porței spune că nu mai poate to­lera ca supușii bulgari, oameni de o cinste cunoscută, să fie arestați fără nici un motiv de guvernul tur­cesc. Nota atrage atenția Porței asupra acestui lucru și termină cerînd, în termeni foarrte energici, satisfacția cuvenită. spună că președintele a voit să con­sulte pe marele financiar în pri­vința succesorului d-lui Shaw. Ministrul demisionat va pleca la Virginia unde va pronunța un dis­curs și apoi va începe campania preșidențială. Greva brutarilor din New­ York New York, 31 iulie.— Greva lu­crătorilor brutari din New­ York se întinde. O parte din lucrătorii bru­tari din districtul Brooklyn s-au u­­nit cu greviștii și mai mult de 400 brutari au închis prăvăliile. Un lu­cru curios e de notat. In nume­roasele sinagoge ale cartierului e­­vreesc, cartier în care greva a luat naștere, s'au făcut rugăciuni pentru ca greva să se termine in favoarea lucrătorilor. Lucrătorii brutari cer numai re­ducerea orelor de lucru. Un duel parizian Paris, 31 Iulie.—Ducele d’Alba, care a fost rănit în duelul pe care l’a avut alaltă ori cu ducele de Chaul­­nes din cauza unei altercațuni pe bulevardul Victor Hugo, e acum în afară de orice pericol, întrevedere între regele Angliei și Loubet Milano, 30 iulie. — Ziarul „Cor­­riere de la Sera“ anunță din Paris că regele Eduard, va vizita pe pre­ședintele Loubet, la întoarcerea sa de la Marienbad. Accident­al din Bozen, 30 Iulie. — Contele Peter Forni, locotent într’un regiment de vînători din Tirol a întreprins sin­gur, fără gurde, urcarea vîrfului Ellmauer. El căzu jos și rămase mort pe loc. O dramă de amor Budapesta, 30 iulie.— D-ra Teo­dora, călăreață de înnaltă școală în circul Beketow, era logodnica loco­tenentului de Uhlan­ Fritz Gustav baron de Leyen, din Düsseldorf, moștenitorul unor enorme proprie­tăți agrare. Părinții locotenentului destinaseră însă pentru fiul lor pe o fiică a lui Krupp. Acum cîteva zile d-ra Teodora căpătă din Blochmershein de la lo­godnicul ei, o scrisoare; acesta îî comunică în termeni mișcători că se va sinucide, de­oarece se pun u­­nirea lor piedici insurmontabile. Intre altele, ofițerul spune că era amenințat cu pierderea rangu­lui de ofițer în cazul cînd nu va renunța la logodnica sa. Artista de circ citi scrisoarea, plîngînd amar și telegrafiă la Dü­sseldorf, de unde căpătă răspunsul că locotenentul a murit într-un ac­cident de vînătoare. Răspunsul Rusiei Londra, 30 Iulie.­­ Răspunsul Rusiei a fost remis azi japonezilor. Răspunsul e conceput în limba en­gleză și franceză. Azi după amiază, cel mai târziu mîine rușii vor primi răspunsul ja­ponezilor. Execuțiile din Odessa Viena, 30 iulie. — Se comunică din Odessa ziarului „Neue Freie Presse“ că acolo au loc numeroase execuțiuni capitale pentru revolte. Trupele refuză să dea concursul lor acestor execuții. Execuțiile sînt aduse la îndepli­nire de cazaci. Dintr’o casă s’a tras asupra unei trupe de cazaci cari trecea pe stradă. Cazacii pătrunseră în casă și la în­trebarea : Cine a împușcat ? s’au pre­zentat doi băiețași, unul de 13, cel­lalt de 15 anî. Copiii au fost imediat osîndiți la moarte. In drumul lor spre execuție a trebuit ca ei să fie sprijiniți, de­oarece nu puteau umbla. S’a întîmplat acest eveniment ne­mai­auzit ca copii nevîrstnici să fie executați pentru delicte politice. Telegrama lui Witte către țar Petersburg, 30 iulie.— Din sor­ginte în legătură cu cercurile Cur­­iei, se comunică că imediat după sosirea telegrame! cifrate a lui Witte, în care acesta comunica condițiile de pace ale japonezilor, a avut loc la Peterhof un consiliu de familie sub prezidenția țarului. Marii duel Vladimir și Nicolae au cerut întreruperea imediată a negocierilor de la Portsmouth. Țarul a trimis lui Witte, după consfătuire, o lungă depeșă. In cercurile Curiei starea de spi­rit­ e foarte deprimată. Șansele ne­gocierilor­­­ de pace sînt indicate în mod pesimist. Țarul e hotărît să respingă des­păgubirea de războiu­. Cutremur de pim­înt Pori­ sinon­thySO Iulie. — Un pu­ternic cutremur s’a produs la Macao. Un asemenea cutremur s’a simțit­­ în Hong-Kong. Preoții chinezi prezic ruina acestor două orașe. Vas rus scos la suprafață Tokio, 80 iulie.—Crucișătorul ru­sesc Pallada a fost scos la supra­fața apei. Petiție pentru încheorea unui ar­mistițiu . Paris, 30 iulie.---D. Frederic Pas­­sy, în numele comitetului care a luat inițiativa încheerea pă cea în Extremul Orient a adresat baronu­lui Komura și d-lui Witte o tele­gramă cerînd încheorea unui armis­­tițiu. Petițiunea este acoperită cu sută de mii semnaturi, strînse din Fran­cia, Austro-Ungaria, Hollands, El­veția. ,Adeverii!“ la țară Bușteni, 31 iulie Concert­ bal.—Aseară în salonul „E­­liseul Valea Cerbului“ a avut loc un concert urm­at de dans, organizat de „Uniunea studenților români“. Pe la orele 9 și jum. a început con­certul, care s’a succedat astfel : 1) Reverie de Roussel, executată la mandolină de d-nii Mantu, Melidon, N. Voinescu și C. Orășanu. 2) Serenade d’autrefois executată la mandolină de d. Melidon și acompaniat la piano de d-ra Mantu. 3) „Intermeezzo“ din Cavaleria rusti­cană, executat cu vocea de d. Nichita. 4) Concert de Mendelsohn, executat la vioară de d. Pretorian, fiind acom­­pmiat de d. Hertel la piano. 5) Monoloage, zise de Barbu Voines­cu și Potter. * La ora 11,30, terminîndu-se ultimul număr din acest concert în aplauzele vii ale publicului spectator, a început dansul în acordurile dulci ale unei or­chestre naționale, care a ținut pînă la orele 4 dimineața. Afluența a fost așa de mare, în­cît foarte multe persoane, în timpul con­certului, au fost nevoite să asculte de la ușa în picioare. Printre numeroasele spectatoare și dansatoare am putut remarca următoa­rele doamne­: Cristodulo, Eliescu, Cio­­cîrlan, Tănăsescu, Tub­ași, Dum­itrescu, Mantu, Capeleanu, d-na dr. Atanasescu, Drăghiceacu, Ștefănescu, Ionescu, Con­­stantinescu, Starcovici, Abramoff, Oră­­scu, Savulescu, Pancu, Căplescu, De­­metrian, precum și un buchet de domnișoare, compus din fermecătoarele domnișoare : Capeleanu, Comșa, Căple­­scu, Pancu, Zalic, Lelia, Miller, Tutu­­naru, Stănculescu, Biban, D­ trian Săvil­lescu, Mantu, Voinescu, Lăzareanu, Nath, Georgescu, Lupescu, Păucescu, Gina și Coralie Georgescu, Vera, Abra­moff, Ortanse Constantinescu, Stătescu, Gold, Zoe Niculescu, Maria Georgescu, Loria Anastasescu, Constantinescu, Lili și Maria Călinescu, Coffler, Niculescu, Ionescu, Orăscu, Livianu, Anestin și Lucia Mihăilescu. Epoletul a fost reprezentat prin d-ni­ căpitan­: Nicoreanu, D. Petcu, Verescu Storescu, Vernescu, Băncilă ; locotenen­ți­ : Voinescu, Condeescu, Obedenaru, Ghioca, Ivanovici, Cuzen și sublocote­nenți­ : Schubert, Haralambescu, Justin Marinescu, Ignat, Eustațiu și Frîncu Printre civili am putut remarca pe domnii : Adrian Magheru, Murgulescu, Florescu, Lahovary magistrat, Eliescu, D. Constantinescu, Sc. Orăscu, Capelea­­nu, Avinianu, dr. Mantu, dr. Anasta­­sescu, Savulescu, Potter, Take Ionescu, Tine Emil, Anglist Vichy, Livianu, Do­­nevschi, N. Voinescu, Vladoianu, Me­lidon, Gabi, Puricescu Gh., Radu Mir­­cea, Mimi Plesnilă, Rodrig Manu, Ban­­ciu, I. Popescu, Marius Drăgoescu, Du­mitru N­uturaș, Buciiau, Mantu, Oră­șanu, Episcopescu, Nichita, Abramoff, Stoica, Brici, Barbu Voinescu și alți mulți al căror nume cu regret sm! sca­pă din memorie. La sfîrșitul dansului a fost un coti­­lion foarte bine condus de d-nii Mantu și Melidon. Succesul moral și material a fost strălucit, ceea ce a fost o bună recom­pensă pentru străduințele depuse de co­mitetul diriginte, care a fost compus din următorii studenți: Donevschi, Vi­chy. Livianu și Mantu. Vizită.­­ El­ a sosit în inspecție d. Ion Kalinderu, administratorul domenii­lor coroanei, și inspectînd de aproape școala, biserica și atelierul de strun­gă­rie, a rămas foarte mulțumit. Nu știu însă, praful din Bușteni l’a mulțumit pe d. Kalinderu ? Gronzin­e i­ncen­diu. — Astăzi pe la orele 12 un fum gros se observă că se ridică dintr’o casă de pe valea Morii. Transportindu-mă la fața locului, am putut constata că un aprig incendiu­ cuprinsese din toate părțile casa lui Ion Nicolae Lică, care era închiriată familie­ Mittelmann. Focul, fiind ali­mentat de un vînt puternic, s’a întins cu o repeziciune uimitoare, distrugînd pînă în temelie numita casă și s’a pro­pagat la o casă vecină a sui Mircea Iliescu, care însă a fost salvată. Ime­diat după izbucnirea incendiului au so­sit la locul sinistrului amploiații dela gară cu pompa și pompa de la fabrica de hîrtie. Locuitorii din împrejurimi și soldații dela muzica bat. 2 vînători au dat un mare ajutor la stingerea fo­cului. De asemenea jandarmii Simion­escu și Popescu de la postul local au depus multă muncă pentru localizarea incen­diului, care amenința să se întindă și la casele vecine. La orele 2 incendiul a fost stins. Cu ocazia acestui incendiu s-a simțit foarte mult lipsa unor pompe mai efi­cace pentru stingerea incendiilor și ar fi de dorit ca cel puțin pe timpul se­zonului să se organizeze serviciu stabil pentru ft acest stop. r­­­­egg ■ wn Constanța. 31 Iulie Tren­urile Constanța-Mam­aia.­Ca­banele rulante data excelența plaje Ma­maia fiind terminate, cu începere de la 31 Iulie au început să circule trenuri în­tre băi și oraș. Circulă pe zi 5 trenuri fură următorul trafic : Trenul 1 pleacă din Hâlta Ovidiu la 6 și 50 m. și se reîntoarce la 8 și 25 m., trenul 2 pleacă din Halta Ovidiu la 8 și 30 m­. și va reîntoarce la­ 10 și­ 55 m., trenul 3 pleacă din Halta Ovidiu la 10 și 10 m­. și se reîntoarce la 11 ș i 45 m. ADEVERÖ1 Originalele acestor telegra­me sînt expuse la magazinul de muzică Jean Feder din calea Victoriei, trenul 4 pleacă din Halta Ovidiu la 2 și 50 p. m.și se reîntoarce la 4 și 25 iu., trenul 5 pleacă din Halta Ovidiu la 4 ,­ 30 m și să reîntoarce L 7 și 25 «*. S'a stabi­lt pontal plata acestor curse taxele vechi, adică 50 bani el. II și 40 b­at cl. III pentru adus și întors. Nouile băi definitive vor fi în curînd inaugurate. Construcția lor modernă, precum și îmbunătățirile făcute de C. F. R. prin executarea unei săli su­perbe de așteptare vor atrage o mare afluență de vizitatori. Constanța ca stațiune balneară va propăși simțitor prin mutarea băilor la plaja Mamaia și instalarea noilor băi mo­derne și confortabile. Primarului Bă­­nescu îî revine tot meritul acestei lău­dabile și folositoare inițiative. Vom­ re­veni. voiesp­­ Azuga, 31 Iulie Inspecție.—D. Negrescu, prim-pro­­emor al trib. Prahova, a inspectat as­tăzi registrele și actele de resortul d-sale, depuse la primăria locală, ră­­­mînînd pe deplin satisfăcut. Nicu Epitropia Generală a Casei Spitalelor și Ospicilor Sf. Spiritaa ÎUa Iași Aduce la cunoștința generală că în ziua de 25 August a. c. ora 9 a. m. se va ține în camera acestei Epitropii lici­tație publică prin oferte sigilate pentru darea în antreprisă pe timp de un an a următoarelor obiecte de pansament ne­cesare farmaciei centrale a spitalelor : 1) 3000 pachete vată hydroph­ilă, I-a chimică pură presată și împachetată a­l­b. în hîrtie de pergament. 2) 200 pachete vată ordinară de spital împachetată a 5 m. în hîrtie groasă. 3) 3000 pachete gase hydrofile l-a îm­pachetate a 5 m. în hîrtie de pergament. 1­ ) 500 pachete gase iodoformate 10 al sută împachetate a 5 m. în hîrtie neagră. 5) 8000 bucăți benzi de tifon 7 cm. 10 m. înpachetate cîte 10 bucăți în hîrtie. 6) 1500 metri flanelă albă pentru benzi lățimea 90 cm. 7) 2500 metri pînză de americă pentru benzi lăț­mea 90 cm. 8) 800 metri gutta percha în foi, rulată, lățimea 90 cm. înpachetată a 20 m. 9) 400 metri batiste Billrath rulată a 10 m. lățimea 80 cm. 10) 600 metri pînză cauciucată pe am­bele părți, albă, pentru paturi lățimea 95 cm. 11) 300 metri tub de cauciuc ras pentru irigatoare. Epitropia generală își rezervă dreptul la această licitație de a­­ reda această fur­nitură atît în complect cit și parțial. Licitația va avea loc conform art. 72-83 din legea generală a comptabilită­­ții statului și conform regulamentului pentru licitație a Epitropiei. Pentru a fi admiși la licitație concuren­ții vor trebui să depue odată cu oferta lor și o garanție provizorie de 5 la sută din valoarea furnizare­, iară cea defini­tivă va fi de 10 la sută din suma resul­­tată la licitație. Furnizorii ce vor concura la această licitație vor trebui să depue de asemenea odată cu oferta lor și mostrele în baza cărora ofertează. Condițiunile cît și celelalte informațiuni se pot obținea în fiecare zi de lucru în cancelaria Epitropiei serviciul adminis­­trativ. ____ cösterien,wuron IX, Pelikangasse No. 10— Viena. Consultațiuni cu celebritățile medi­ale cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena. — Telefon 17056 Primăria urbei Alexandria Publicațiune Din cauza lipsei de concurenți, nepu­­tîndu-se efectua în ziua de 27 Iulie a.c. licitațiunea pentru arendarea Domeniu­lui acestei comuni, pe termen de 10 ani, trupul cel mare compus din „Du­­deasca“ și „Băcăianca“, cu începere de la 23 Aprilie 1906, puțind arendașul a’și face arăturile și semănăturile de toamnă chiar în toamna acestui an 1905 și pe terme­n de 9 ani trupul numit „Grădianca“, care la expirarea actualei­­ arendări la 23 Aprilie 1907 — se va alipi la trupul cel mare și vor forma u­nul singur, ambele aceste trupuri, cu începere de la 23 Aprilie 1907, puțind arendașul a’și face arăturile și semănă­turile de toamnă pe Grădianca în toam­na anului viitor 1906. Se publică spre generala cunoștință a amatorilor că s’a dispus a se ține o nouă licitație publică în ziua de 16 Au­gust viitor a. c. în pretoriul acestei pri­mării pentru arendarea sus numitei mo­șii, incepind dela orele 9 a. m.—5 p. m. Ofertele închise și sigilate se vor pri­mi pînă la orele 5 p. m. în sus citata zi, însoțite fiind fie­care ofertă de ga­ranția provizorie de 25% asupra arenzi­­lor actuale ale ambelor trupuri de moșie. Condițiunile relative se pot vedea în ori-ce zi și oră de lucru în cancelaria acestei primării. Dispozițiunile art. 72—83 din legea asupra comptabilității publice, sunt a­­plicabile acestei licita­țiuni. Primar: Anghelescu p. S­cretar, Vărvoroamt No. 2328—1905 Iulie 28. ARENDĂRI La 1 Octombrie a. c. se va ține licitațiune prin oferte scrise și sigilate la epitropia spitalului «Bârlad și Elena Beldiman» pentru arendarea pe un period de 5 ani de la 1 Aprilie 1907 a moșiilor: Ciocani, Hâde­an­a și brizele din Poden­i, toate în jud. Tutova. 1748 CASA DE SCHIMB M. FINKELS București, Strada LIPSCANI, No.8 in noul palat „Dacia-Romania* Cursul pe ziua da 1 August 1805 IfTWIY»? î2i © eiomEiî’ie 1905, i3 si V­i­ i­i-I­ii prin licitație publcă la Tribunalul Buzău, pentru eșire din indivizi* une, următoarea avere, proprietatea moște­nitorilor defunctului K. StitHeulesian, I. Domeniul prcnSești Jud. Ialomița in întindere de 11350 pogoane, dintre cari cam 1000 pogoane pădure dife­rite esențe, iar restul arabile, avînd gara Măr­­culești, de pe linia Buc­­urești- Constanț­a, la trei minute departe de conac și magazii, ecarete noul, mai mult de­cit suficiente Moară cu turbină pe riul Ialomița cu 6 perechi pietre. Afectat la credit (ratele la zi). II. Casele din Buzău, odăi, avînd grajd cu dependințe parc și o grădină de flori. III. Casele din Buzău, în Bd. I. C. Bratianu, locuite actualmente de d-na Gherman. IV. Casele cu prăvăliile din Buzău, piața Unirei (vechea Primărie), unde se află librăria Davidescu. V. Locul viran și prăvălia, lui Str. Unirei cu piața Dacia (Magazinul Lupovici). Pentru informațiuni a se adresa la : D­na Elena Căpitan Hulban. Bulev. (jdiea No. 39 în Sinaia sau în București Str. Romană No. 10S. 1754­­.y­­­ ., INTERNATUL LICEULUI „Trai­an“ din T. SEM­IDOff organizat din nou, muta î­­ n local pr­opriu și în cea mai igienici­ par­te a orașului (pe Bulevardul Dunării,) va continua a funcțona și de la Sep­­tembre viitor, organizația sa a fost întinsă, prin ordinul circular No. 34742 din 11 iulie 1005 al Onor. Minister. Instr. Publ. asupra tuturor inti­matelor similare. Cererile de prospecte vor fi adresata Direcțiunei liceului. 1716 SOfaSsfi. StíranSSSOB GS3 &N1 E5 £ Sucess P&les Concours, Paris 1000 MARELE PEEMTUI, St-Serais 1004 f Alcool de MerxtM de! RICQN­S |Singurul alcool Menthi veritabil] SEUTURA HIGIEUICĂ de un gust plănui,­­ și delicios de r­icoritura, calmează in,lanț s­au cu setea și asanează apa. ! ELIKIR SUVERAN cosna Indigestiilor, I Disenterie, dhclerm­ei: Împrăștie durer­­­iile de Inimă, de cap și de stomac.­­ Excellent asemenea pentru Dinți și Toaletă! PflES CRVATIv contra EPISF^IELOR! IMSISaUL DE KREEDIC PUBLICAȚIE Administrația armatei, avînd nevoe de 100.000 rații conserve care, se aduce­­la cunoștința celor care au instalații spe­r­e­n­e pentru fabricare,—că pentru apro­vizionarea lor se va ține în ziua de 12 August curent ora 10 dimineața licitație publică cu oferte închise la Ministerul de răboiu (direcția 7 Intendență). Licitația se va ține în conformitate cu dispozițiunile art. 72- 83 din legea contabilității publice.­­ Garanția va fi de 10 la sută din va­loarea furnizare­ pentru care ofertează. Caetul de sarcine respectiv se poate vedea în toate zilele de lucru la direc­ția Intendenței la orele 1­0—12 dimi­neața. vm­ p. Directorul Intendenței 1751 Adjunct cls. I-a Grigoriă milliilIIMWiiMnii lli'l'ililllliir llilnBIlll'MWm 3n$tifotnl Ölesen Calea Dorobanților 16 și 18 București In destul de bine cunoscut și reputat. Rezultatul examenelor din acest an sînt: Símn ISO elevi prezentați în exam­en un singur repetent și cîți­va corigenți, restul promovați. Toți elevii claselor primare promovați.­­ * Toți elevii claselor comerciale promovați. Toți elevii prezentați la examenele de ab­solvire clasele IV și VIII toate secțiunile pro­movați. Prospecie si la cerere Directorul și proprietarul institutului I.­OTESCU Profesor și fost timp de 12 ani director al liceului Mihai Viteazul, fost membru în consiliul permanent al instrucțiunei pu­blice. 1752 De vînzare ocazional! TRAVERSE de fier și ȘINI de cale ferată.— CAZAN de ebuzî și mașina 8 cai putere. — COȘ DEI FER 60 c­m diametru 16 m­. lung. VAGON­ETE ȘI NT și SCUL«? pentru antreprenori. SIR­IGAT.IAA 7123 București, Calea Rahovei, 122 “ 4V/ 5V«­ 5*/1 4% 6% 4% 57« 57» Bontă amortibüä Obi. Com. și județ.­ « Buc­.­ris. I’unc. Buraie­l Urb. Buc. .. " Lri Ad­. Banca Națion. „ Agricolă­ „Scont Buc. Cor. W. Austriacă] Mărci germane Bancnote franceze „ italiane „ Ruble Hârtie­ Comp. 92!­ 101 150 10125 89,50 10 110! 95!— 96 25| 93 ! I’ PG0 390 148 105 —— ! 123 50 100 99 205 Vinde. 92 50 103!— 101 175 10175 95 50 96 75 93 2980 398 154 60 50 106 124 101 loo­ses— c cea mai buna APMnERAU'PURGATIV este acea de lă­ BREAZ­U IAȘI Autoritata de Șist. Nr­ 1 ” !Premiatii ca fesdalia ds aur Aezp. din Bacacexu SH& jt. IJȘgl} ftecowradíetó CQ grists, de D. mi Media ~ -w-Vvr rfect ***& •' ^ur‘<kn* mt Cereți dar numai C~ ft to. Beporit genorsü Prgjjț Kenya Jajt

Next