Adevěrul, noiembrie 1905 (Anul 18, nr. 5831-5853)

1905-11-08 / nr. 5831

AUW* p8 MA^m'ErtA 13AR —’^IST |^^^.^TTTT"'^'^—Tfr jj W*sUko. Președintele a suspendat ședința dar rutenii au vroit să facă o manifestație contra deputatului ro­mân Onciul, președintele a reușit să liniștească incidentul, iar deputații au făcut declarațiuni de împăcare. Congresul Zemstwourilor Moscova, 7 Noembrie. —Congresul zemstwour­ilor municipale a fost des­chis orî după amiazi. D. Petrantcovici a fost ales preșe­dinte ; d-nii Cepkiin și Savelieff au fost aleși vicepreședinți. Asistă la congres reprezentanții a 26 guvernăminte cu 39 orașe, și 23 delegați polonezi. D-l Golowin, in discursul său, a declarat că manifestul din 30 Octom­brie nu îndeplinește toate cererile națiunei ruse, dar ori­cum anarh­ia trebuește combătută. D-l Roberts spune că prima ches­tiune ce trebue lămurită este de a se ști dacă congresul poate să susțină guvernul și în ce condițiuni. Mai mulți oratori au inzistat asu­pra necesității de a se ajuta contele Witte pentru restabilirea liniștei. Tulburări agrare Petersburg, 7 Noembrie.— Agen­ția Westnik află că dezordinile cresc în districtul Stayi Oscol. In guver­nământul Kursk, 17 proprietăți au fost prădate și incendiate. Trupe au fost trimise spre a restabili liniștea. Călătoria marelui duce Nicolaevici Copenhaga, 7 Noembrie.­ Ma­rele duce Nicolaevici va trece as­tăzi prin Copenhaga venind din Suedia în călătoria ce o face în străinătate. Marele duce se îndrep­­tează spre Riviera. Răscoala prizonierilor ruși Nagasaki, 7 Noembrie.­­ Agenția Reuter află că 500 prizonieri ruși de pe bordul vaselor­­ de transport „Vla­dl­i­mir" și „Voroneș“ cu destinațiune pentru­­ Vladivostok, au­ părut sus­pecți de revoltă rușilor, cari au ce­rut atunci Japoniei trupe. Un ofițer de poliție japonez cu 100 polițiști ja­ponezi s-au dus pe bordul vasului „Woroneș“. Patru torpiloare japo­neze înconjoară ambele vase ru­­sești. Amiralul Rojdestvensky se află pe bordul transportului „Woroneș“. Originalele acestor telegra­me sunt expuse la magazinul de muzică Jean Feder din calea Victoriei. Ultime informații Adevărul care și-a pus ca ideal să vină în cea mai largă măsură in ajutorul publicului, al cititorilor și abonaților săi a deschis un birou internațional de călă­torii și escursiuni care are de obiect aranjarea de călăto­rii și oncursiuni interne și externe pe Q8 Cat și pe apă și iu așa condițiuni ca toată lumea să poată beneficia de efti­­nătatea traiului și condițiunile avanta­­gioase ale călătoriei. Fiind în relațiuni cu toate marile socie­tăți de călătorie similare din străinătate, sîntem în măsură să punem la dispozi­­țiunea cititorilor noștri toate, dar ab­solut toate combinațiunile posibile de călătorie și pentru Întreaga lume în­­ condițiunile cele mai bune de confort și estinătate. Și ca să inaugurăm activitatea noas­tră, am aranjat pentru zilele de 22 și 29 Decembrie dat-o d-lui ministru de război ș­, că priza frontierei se face în bune condițiuni de către trupele obișnuite. Com­isiunea pentru studiarea ches­­tiunei Dobrogei a dat d-lor D. Ne­­nițescu, N. Xo­­­pol și M. Antonescu însărcinarea de a studia, dacă, din punctul de vedere juridic, se poate extinde Cot­­ituția asupra Dobrogei, fără să fie nevoe de convocarea unei Constituante. Com­isiunea Dobrogeană se va în­truni din nou, Vineri și Sîmbătă d. a. In urma încetărei din viață a princi­pelui Filip, conte­­ de Flandra, Curtea a luat un doliu de două luni cu începere dela 4 Noembrie curent. Deasemenea, in urma încetărei din viață a marelui duce Adolf de Luxem­burg, Curtea a luat doliu pe șase săptă­­mînî cu începere dela 5 Noembrie curent. Comisiunea însărcinată de ministerul de război si cu organizarea pavilionului armatei la expoziția națională, a cerut ministerului un fond de 100.000 lei pen­tru lucrările necesare. D. Grădișteanu, ministrul lucrărilor publice, a avut Sîmbătă o lungă confe­rință cu d. Hagi­ Anton, prefectul Tul­­cei, asupra proectului pentru construirea unei linii ferate între Tulcea și Con­stanța. Tulcea e singurul județ care a rămas fără linie ferată, deși e un județ cu o bogată producțiune. Guvernul e decis să execute construi­rea acestei linii și, chiar zilele acestea, d. Hagi Anton va cere consiliului ju­dețean din T­ulcea să se ocupe cu vota­rea ajutoarelor necesare. Azi a sosit în Capitală, d. Alex. Bădărău­, ministrul justiției. A fost întîmpinat la gară de d-m­. I. Manu, secretar general la justiție, Ciocîr­­dia, procuror general, Th. Ciuflea prim-procuror, și un mare număr de amici politici. Cu începere de azi, încetează și interimatul d-lui Take Ionescu la departamentul justiției. La 9 Noembrie se va judeca înaintea tribunalului Covurlu, interesantul pro­­ces intentat lui Stavridi Anghelidi și V. Luludache pentru furt și falsificare de acte private. Inspectoratul învățămintului primar a fost autorizat de minister să facă de ur­gență publicațiile pentru ținerea exa­­menului de înaintare pe loc a învățăto­rilor la gradul de institutor. Acest examen va avea loc în ziua de 1 Februarie 1906. Exportul derivatelor petrolifere fă­cute prin punctul Brăila, în cursul lu­­nei Octombrie, este următorul: 5.214.563 kgr. petrol distilat, 533.386 kgr. petrol rafinat și 3.807.045 kgr. rămășițe. Studenții teleormăneni aflători in Capitală sunt convocați în sala Amiciția (intrarea Zalomit) în ziua de­ 13 Noem­brie, orele 2 p. m., pentru a proceda la alegerea unui nou președinte. Ministerul de instrucție a intervenit in mod stăruitor la primăria Capitalei, ca să grăbească cu procurarea mobilie­rului la școlile din licU înființate în Bu­curești, cu scop de a putea începe cur­surile în mod regulat. D. Th. Avr. Aguletti inspector al în­­vățămîntului secundar va pleca miioc­­a­la și pentru a face diferite inspecții Asocia generală a studenților uni­versitari romîni va da în ziua de 10 Noembrie un foarte frumos concert în sala Liedertafe f urmat de dans. Publicului îi sînt rezervate cele mai frumoase surprize. Principele Ferdinand al Romîniei sosit azi dimineață la Viena. Diaconul Dimitrie Brînzei a fost hi­rotonit ca paroh pe seama parohiei Mășcăteni din județul Botoșani. Seminaristul Gh. N. Ștefănescu a fost hirotonit paroh pe seama parohiei Cin­­dești din județul Doroh­oiu­. Seminaristul Victor Mironescu a fost hirotonit paroh pe seama parohiei Hu­­deștii-Miei din județul Dorohoiu. S’a instituit o comisiune compusă din d-nii dr. Beck, Ad. Salomon și Ns. Astruc, care să strîngă ajutoare pentru văduvele și orfanii evreilor masacrați în Rusia. D. Lazăr, Duma inspectorul școalelor române din Macedonia, a cerut ministe­rului ca să-i expedieze prin casa Schen­ker cărțile necesare elevilor pentru continuarea studiilor mai departe. D. Chiricescu, administratorul Casei Bisericei, se află dus la Constanța de unde d-sa se va înapoia mîine seară. D. D. Negulescu, profesor de proce­dură civilă, va începe cursul său la fa­cultatea de drept din Capitală, Mercur­ 9 curent, la ora 6 seara. D.­Th. Avr. Aguletti, inspectorul învă­­țămîntului secundar, fiind delegat să facă o anchetă la liceul Lazăr în ce știa înscrierilor,inclasa I anul acesta, a supus raportul aprobarea d-lui ministru. D-ra Coroi a fost numită institutoare suplinitoare la școala No. 2 de băeți din Dorohoiu în locul d-lui Mînăstireanu numit revizor școlar. La 19 Noembr­io cor. se vor ține li­citații pentru darea în exploatare a u­­nui însemnat număr de păduri, la ur­mătoarele prefecturi de județe: Dolj, Iași, Tulcea, Vilcea, Prahova, Bacău, Argeș, Buzău și Tutova. Licitația se va ține și în localul mi­nisterului de domenii. Marți, Joi și Sîmbătă do la m­etc. 0 - 18 a. m. Ordonanțele de plată se vor libera celor în drept prin serviciul registratu­­rei. D. șef al serviciului registraturei, ar­­h­ivelor, statisticei, etc., este Însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentei deciziuni. De zece ani pe trotuarul stradei Colței din fața primăriei se plantează tot și cu toate astea locurile lor erau mereu goale. In fiecare an teii se uscau și se plantau alții. Cercetindu-se acum cauza acestui in­succes absolut, s’a dovedit că conducta de gaz care trece dealungul gropilor era defectă, gazul se infiltra „în pămînt pe care’l otrăvia cu oxid de carbon. Pămintul din aceste gropi este așa de îmbibat cu această otravă incit a dobîndit o culoare vînătă și exalează la distanță caracteristicul miros. Primăria a invitat Compania de gaz să repare de urgență conducta și a luat dispoziții ca tot pămintul otrăvit să fie scos din gropi și înlocuit cu altul bun. Și în squarul din fața primăriei s’a urcat un castan mare și foarte frumos tot din cauza oxidului de carbon. In fața spitalului Colței un castan tâ­­năr a pierit din aceeași cauză. Mîine, fiind sărbătoare, toate autori­tățile din țară vor lua vacanță. Atragem atenția d-­un secretar ge­neral al ministerului de instrucție, asu­pra modului cam brutal cu care se poartă sergentul acestui departament cu publicul și în special cu ziariștii. Mai mulți membri marcanți ai colo­niei italiene din Capitală, s’au întrunit ori după amiazi, în localul școalei ita­liene, hotărind constituirea unui comitet, care să se ocupe de participarea itali­enilor din Romînia la expoziția din Mi­lano. Comitetul sa va ocupa și cu cererile eventuale ale industriașilor romîni, care vor vor să participe la expoziție. Ministerul de finanțe menține dele­gațiunea dată d-lui G. Andri,cu direc­torul comptabilităței, de a semna pen­tru ministru în tot timpul absenței d-li secretar general N. R. Căpităneanu. Și Ministerul finanțelor a făcut cunoscut birourilor vamale de la fruntarii, că mo­bilele cari se aduc de călători, dacă cei interesați vor dovedi cu acte că sunt mobile de strămutare, vor fi scutite de taxe direct de către acele birouri. Pentru mobilele aduse în transpor­turi deosebite și cari nu vin odată cu călătorii, scutirile se dau de adminis­trația centrală. Construcțiunea palatului agriculturel de la expozițiunea generală romînâ, s'­ aprobat asupra d-lor architecti Grigore G. Cerkez și Arta G. Cerkez Pentru începerea lucrărilor s’a desti­nat suma de 80.000 Iei. Primim din partea d-lui M. Theodo­rian, avocat, următoarele rînduri Domnule director: In „Adevărul“ dela 2 Noembrie. Citesc o informațiu­ne relativă la refuzul S-tulul Sinod, de a dărui cărți de ritual bisericei Sf. Nicolae Vlădica din Prund. Nu știa dacă vreun­­ P. S. membrii Sinodului a găsit ceva de obiectat în po­triva modului cum­ am închherbat fondurile necesare pentru zidirea bisericei, dar știu că făcînd cererea pentru cărți, nu am voit altceva decît să văd biserica, pentru clădirea și întreținerea căreia am cheltuit și cheltuesc, după puterile mele, înzestrată cu acele cărți de ritual de care are absolută nevoe și pe care Epitropia nu are mijloace să se cumpere Nu numai dar că nu sunt încîntat de votul Sf. Sinod, dar regret că, în complect informat, acest înalt corp ia dat Un vot la care nu eram îndrituiți a ne aștepta precum regret ști aceea că acest neinsem­nat incident a fostj dat în vileag și încă în mod eronat. Ceea ce mă mîngte este­­ speranța că poate vreun cititor drept credincios ziarului dv., Se va îndemna să cumpere pentru biserica Sf. Niculae cărțile de ri­tual ce îi lipsesc. Primiți vă rog, domnule director, asi­gurarea distinsei mele stime. M. Theodorian Regele și Liga D. Petru Grădișteanu, președin­tele Ligei culturale, a telegrafiat regelui la castelul Peleș prezintînd suveranului condoleanțele comite­tului central pentru perderea slnis­trului bin cumnat contele de Flan­dra și încredințîndu-i că durerea M. Sale este împărtășită de toată suflarea romînească. D. P. Grădișteanu a primit mătorul răspuns telegrafic : Maiestatea Sa Regele a primit cu căldură condudeanțele ce faceți în nu­mele Comitetului central al Ligei pentru unitatea culturală a tuturor romînilor și m'a însărcinat a vă co­munica înaltele sale mulțumiri atît d-voastre cît și întregului comitet. Mareșalul Curței Regale Gen. Priboianu Ca înțeles politic ni se pare că această telegramă însemnează ceva mai mult decît aceea adresată „bă­­trînului servitor“ d. Dim. Sturdza. Conit scriind că Bucovina are pun­c­te de contact, economice și cultu­rale, și ca țară vecină cu Romînia­­considerînd apoi că viile relațiuni comerciale cari înainte de închida­­rea granițelor erau pentru Buco­vina epoca economică cea mai bun­ă și pe care o dorim și e de datoriă Dietei să ne realizeze dorința; în fine, considerînd că separațiunea vamală din Ungaria atît de dorita de maghiari și actualmente și dă mai toate cercurile populațiunei aue­striace, va avea o așa influen­ț­­asupra relațiunilor Austriei că Romînia în convențiile com­erciale încît excelentele relațiuni com­ere­ciale, de pe vremuri, dintre Austri­­și Romînia, cari au fost doar jerta­­ite, în cea mai mare parte, numa în interesul Ungariei, vor fi resta­­­bilite, pentru aceste motive parti­ciparea Bucovinei la expoziția din București în scopul adîncirei și pro­­pășirei simpatiilor reciproce pe te­ren economic apare de dorit în cel mai înalt grad. De aici propunerea următoare , înalta Dietă să decidă : 2. Țara Bucovinei, ca atare, să participe în mod oficial la expozi­ția din Iunie 1906 din București. 2. Delegațiunea economică a Die­tei este autorizată, ca în înțelegere cu preșidenția consiliului cultural al țărei să avizeze la modul partci­­cipăria, la creditele necesare și să refereze chiar în una din viitoarele ședințe ale actualei sesiuni a Dietei. 3. Propunerea aceasta trebuie con­siderată ca urgentă fiind însoțită de toate formele și conformă u­­zurilor pentru propuneri urgente. La această propunere s-au asociat și deputații Straucher, Pitruliak, Langenhan, Smal-Stocki, Vallek, Kulitowskej, Lewicki, Skedl, Wei­denfeld și Tittynger. E de relevat că deputații romîni nu sunt asociați la propunere, ci numai coaliția adversară boerilor romîni din Bucovina. Două călătorii la Constantinopole de cira șase zile fiecare. Prețul călătoriei este fixat: Clasa I-a 228 lei, clasa II-a 173 lei, dus și în­tors, tron, vapor, întreținere, conducere, hotel, escursiuni, pensiune complectă etc. In curind vom publica întreg pros­pectul acestei senzaționale călătorii cu care vom inaugura activitatea Biroului nostru internațional de călătorii și escursiuni Adresa: Palatul Adeverului, 11 strada Sărindar. Un nou­ atentat mizerabil a fost comis de către greci con­tra românilor din Macedonia. N­otabilul Constantin Ghi­ka, directorul școalei românești din Clisura, a post asasinat. O telegramă din Grebena anunță că notabilul Cilimo, directorul școalei românești din Turia și proprietarul fe­­răstraelor incendiate deunăzi, a fost atacat ori de către o bandă de 50 greci, lângă Gre­bena, și rănit grav. Un român care-l însoțea, a fost asasinat. O telegramă din Petersburg anun­­ță că azi, la ora 12 amiazi, maio­rul Haralambie di­n armata romînâ va fi primit în audiență de împărat. In cercurile politice se discută mult asupra schimbărei prefecților de Suceava și Neamț. La ministerul de interne se făcu­seră decretele pentru numirea ca pre­fecți a d-lor Sebastian Moruzzi la Suceava și Andrieș la Neamțu. Decretul pentru numirea celui dîntîi­ fusese trimes chiar la Sinaia, spre a fi semnat de rege. Cînd d. Mor­uz­zi se pregătea să depue jurămîntul, s'a primit ordin Nefiind nici o piesă nouă la ordinea zilei, vom publica mîine, în loc de Cro­nică teatrală. Samson și Dalil­a, sau­ „onorabilul preopinent“, d. Micha­dela d. Cantacuzino, să se oprească Fapte, Draft0mirescu de Emil »n acest fapt. Se afirmă că primul ministru a fost convins că trebue să ia și avi­zul d-lui ministru Bădărău, înainte de a schimba pe actualu­ 11 prefecț­i de Suceava și Neamț, cu schimbarea că­rora se voește a se da o direcție po­litică contrarie celei existente. D. general Manu, ministru de răz­boiu­, a ordonat azi să se retragă trupele suplimentare trimese dealungul Prutu­lui, spre a păzi linia de frontieră. Această măsură a fost luată în urma asigurării pe care d. lt.-colonel Staur Simionescu,­­comandantul grănicerilor, a) Ministerul de instrucție aduce la cu­noștința tuturor persoanelor cari a fi a­faceri la acest minister următoarea de­ciziune : Intrarea in birouri la inspectori, di­rectori și șefi de serviciu este cu totul interzisă. Persoanele cari aă afaceri la acest departament, se vor adresa servi­ciului de informațiunî în toate zilele,de la orele 10 pînă la 12 a. m., unde li se vor da toate deslușirile cuvenite. .Domnii senatori, deputați, prefecți și primari vor fi primiți în toate zilele în­tre orele 11 — 12 a. m. D. secretar general al acestui depar­tament, va avea audiență în­­ zilele de al­ur-AUBOUBOOT 8, STRADA LIPSCANI BUCUREȘTI STRADA LIPSCANI, 8 TIHZARE SPECUL­­E MÂNUȘILOR PERBIN NUMAI DE LA 5 PÎNĂ LA 14 NOEMBRIE PENTRU DOAMNE MÂNUȘI DE PELE GALACÉE, culori și negre, lungime MÂNUȘI DE DIMINEAȚA, pele glace, toate culorile, » MÂNUȘI DAUPHIN, pele glacée, toate culorile, » MÂNUȘI JEANNE D’ARC, de chevreau glace, calitate fină „ MÂNUȘI LACETS, de chevreau glace sistem brevetat „ MÂNUȘI MOUSQUETAIRE, pele de Suedia, calitate frumoșii,, MÂNUȘI MOUSQUETAIRE, chevreau alb, calitate frumosa MÂNUȘI CAPE SUEDE, mănuși de iarnă căptușite cu mătase MÂNUȘI SUEDE pentru doamne, calitate extra PENTRU DOMNI MÂNUȘI SUEDE, frumoasă calitate, numai în gris închis MÂNUȘI GENTLEMEN, pere tăbăcită, calitate solidă MÂNUȘI CAPE SUEDE, mănuși de iarnă, căptușite cu mătase MÂNUȘI AUTOMOBILE, mănuși speciale, căptușite cu blană MÂNUȘI ÎMBLĂNITE, în Romne veritabil, căptușite — perechea 375 395 690 1850 18­50 Mănuși pentru Copii, pete glacee, lumină 2 nasturi Perechea 290 Prețurile indicate mai sus nu se vor menține după 14 N­oembrie Comandele nu se vor executa de­cit de la 5 Noembrie MARE ASORTIMENT DE MÂNUȘI DE LANA pentru Doamne, Domni și Copii SCĂDERE de PREȚURI la PARFUMERIE —....------Tînzare cu prețuri de Eu Gros . • Doctorul C. J. KiR GIBITESCO — Specialist in Chirurgie Ortopedică și Electricitate Medicala­ — Trei ani de practică In spitalele din PARIS, VIENA și BERLIN Boalele oaselor, articulațiunilor, mușchilor și nervilor. Diformități de ori­ce natur i­ Cabinet special pentru RADIOSCOPIE (Rasele X) — APLICAȚIImunE HODERNE ALE ELECTRICITATEI M MEDICINA -Radioterapie.— Afecțiuni De natură canceroasă și tuberculoasă 2>’tfrsonvalisație(Hau­te frequence)-Guta.-Hermatism.-Neorastenie-5rti­ itigni-S­oale de piele ELECTRO-DIAGNOSTIC.— Masagiu vibrator — Gimnastică medicală Suedeză Consultațiuni 3—6 Calea Criviței G7 MASSEY-H­ARRIS Legătoare CU PREȚURI REDUSE Í Secerătoar­e cositoare­­ 2080 Caltinttoare Semănătoare -------- Și reservele l­>r -------­APE­I NATURALEI Se găsesc la nouii reprezen­­tanți ai acestei fabrici : : Nicolae Feh­or­ac­ie.^ FURNISORII CUPOTEI ILEGALE Vinem­ești - Brăila — APE NATURALEr VICHY CÉLESTINS VICHY grande grille VICHY HOPITAL gemi­n . A­niștită cu prețurile scăzute. Tendința a fost calmă. Portul neactiv. Cumpărătorii fără dispoziții. Grin, ovăz și porumb au fost neactive, fără cum­părători, pe cînd secară și orz au fost­­ferme, cu prețurile urcate, pentru aco­peririle prompte. S’au­ vîndut, în cursul săptămînei, cal­culat pro pud, franco, bordo Odesa , 70.000 pud greu de toamnă cu 97.100 copeici. 44.000 pud ulba de toamnă cu 92—97 c­opeici. 40.000 pud secară de toamnă cu 85—87 copeici. 95.000 pud orz de toamnă cu 66—73 copeici. 249.000 pud.— Navlul maritim spre Londra, Rotterdam 9 sh. 6 p. Hall și Anvers 10.— Marsilia și Genua­fres. 8. Semințele uleoase, au fost de asemenea fără afaceri. Sămînță de in, s’a cotat, cu Rbl. 1.48, și rapița cu Rbl. 1.60 pro pud. Anvers.— Bursa cerealelor în cursul săptămînei precedente, a fost excesiv calmă, nici o transacție în mărfurile so­site de la Danubia și Bulgaria, decît foarte neimportante afaceri din Rusia. Stagnațiunea continuă. Ofertele dela Danubiu și Bulgaria, sînt foarte restrînse, pe cînd cele rusești lipsesc. Morarii sînt foarte rezervați, de la cumpărări, numai din părțile Danubiului și Bulgariei, avînd absolută nevoe, pentru fabricațiunile lor, și o altă combinație mai mult de 3/4 din quantumul trebuincios, furnizate din La Flata, Rusia și Indiile. Rezultă deci, că mărfurile danubiene și bulgărești, sînt neglijate, pe cînd celelalte proveniențe, sînt scumpe, și bine plasate. Secară susținută, fără afaceri. S'au vîndut următoarele: Danubiu cal. I, cu fres. 17V4—173/8.— „ „ II, „ „ 167/8-17.— „ „ III, „ „ 16—16V1.— Călăfat — „ „ 173/s— 173/4.— Varna — „ „ IGkj—17V4.— Secară St. Hélène disp. cu fres. 161[4—163/g „ Burgas „ „ „ 16«/s.— Or. Danubiu flott. 68/69 kg. 143/s.— „ American disp. Noemb. „ 13­2.— ,, Rus ,, ,, ,, 137/8.— Ovăz Danubiu disp. cal. „ il"­l—143/i Porumb Bulgăresc Noemb. „ 133/4 cis. „ La Plata galben „ — Cineantin Odessa disp. „ 18.— Navetta disp. „ 26.— Coiza „ „ 263/4 .— Fasole Burgas­flott. „ 32.— Brăila.—Situația pieței cerealelor con­tinuă a fi calmă, cu prețurile scăzute. America calm, pe cînd continentul ceva mai plăcut. Furagerele au fost mai bine plasate. Transacțiuni importante, lipsesc, decît numai de pe linie. Ultima cotă, după buletinul oficial, din ziua de 5 ort. a fost : 13500 Hect. grîu bulgăresc 73 k» kg .cu Oeî 14,70 vg. șlep. 800 Hect. orz bul­găresc 58 ívj j£g. cu jeț D.20 vg. șlep, ?0 vagoane grîu 71/73 kg. Í360/Í40Ő lei inie, 40 vag. gríü 75/76 kg. 1450/1460 lei /ag. linie, 45 vag. grîu 78/79 kg. 1565/­­Í570 lei vag. linie, 10 vag. orz 57/58 kg. .070/1080 lei vag. mag. 14 vag. orz 61 '62 .105/1115 léi vag. liDie, 20 vag. secară 18/71 kg. 1340/1370 lei vag. linie. 12 vag. ivăz 40/41 kg. 1100/1110 lei vag. mag, 0 vag. ovăz 42/43 kg. 1125/1140 lei vag. inie. 5 vag, orzoaica 65/gg kg. 1250/1260 colza —kg. 20001lei vag. linie, 3 vag. vag. linie, 2 vag. mazăre lei vag, linie. Navlurile maritime, sunt spre scădere s’au oferit, pentru următoarele porturi Marea Adriatică cu fres, 10 pro­­ton „ Mediterană „ „ 10/75 „ „ Anvers „ sh. 10—10/6 „ Rotterdam „ , 9,6.— „ „ Vapoare maritime staționate în portul nostru, sunt circa 14, din care principa­lele sunt: Bilk­c, Minterne, Leonardus, Ca­­radinos, Alliath etc. Au plecat Dorothea Qivita veche, Oilfeld spre Rouen, Athiki spre Galați, Călărași.­Piața cerealelor continuă a fi în mare stagnație, pe deo parte, din cau­za scăderilor Americii, și pe de altă parte din cauza lipsei de vagoane. In cursul săptămînei precedente, d'abia s’au vîndut vreo 400 chile griü, cu 72-73 lei chila, predat tuti bordo. Portul e neactiv, sub încărcare, sunt numai vreo 8 șlepuri, din cari sunt: Marcopuos, Manca, Fü­les, Melania, etc. București.—Tendința cerealelor, în cur­sul săptămînei precedente, a fost în ge­nere calmă,sau prețurile scăzute. Consumul a fost destul de rezervat, cumprind nu­mai strictul necesar, la prețurile conve­nabile. Griü calm. Ovăz moderat. Porumb nou­ comun prompt, neglijat, cel roș se menține pentru speculațiunî. S’au vîndut 150 vagonul cincantin, cu 1160 lei, vagoane predabile Aprilie-Main, stațiunile din Moldova. TEATRU NATIONAL = OPERA = Iîstăzî £ imî 7 Jtabrie 1905 SE VA CA­TA CU D-ra REGINA PAC9LÜ3 Bărbierul din Sevilla Spectacolul se va sfârși cu Deșteptarea florilor — Mare fSn­et — multifcubalat cu țevi, 150 de atmosfere, în sta­re perfectă. Nfașișă de aburi, tande de ocaziune Biroul teh­nic Jacques Gold — BUCUREȘTI — Strada »©AsawE# So. %3k-25 !247 Im. Antonescu Avocat S'A MUTAT ic. 4, Straja academiei. Ka. 4 S3 3 nasturi — Perechea 3 „ — ■» 3 . - „ 3 13 A 4 225 £6° 850 425 Ő25 650 750 600 5- PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ A SE FERI DE CONTRAFACERI CUREȚI UNA DIN TREI SURSE DUPE ORDONANȚA MEDICULUI ii) Bucovinenii la expoziția jubilară din Romînia Propunerea deputatului Wassilko D. Niculai de Wassilko, deputat în Reichsrattul vienez și în dieta Bucovinei, a făcut, în ședința de la o5 Noembrie, a dietei Bucovinei, propunere, cerînd urgența asupra ei, în ce privește participarea Bucovi­nei la expoziția jubilară din Romî­nia. Iată textul propunerea deputatului Wassilko: In vederea jubileului de 40 ani de domnie a regelui Carol, care se va serba în anul viitor, guvernul român organizează la București o expoziție generală. Pot expune și fabricanții străini următoarele producțiuni: instrumente de lucru și mașini agricole, mașini și instrumente pentru industria cas­nică, aparate pentru distilarea spir­tului, producțiuni de vinuri și ce­reale superioare, etc. Se mai permite străinilor să ex­pună vite, câini și paseri de rasă.­­ Adunarea generală a societăței Politechnice Eri, la orele 3 după amiază, societa­tea politechnică din Capitală a ținut adunare generală în localul ei din str. Episcopiei. Au luat parte la întrunire 60 de mem­bri sub prezidenția d-lui inginer Cot­­tescu, care a făcut o dare de seamă a audienței obținută de delegația ingine­rilor romîni la d. Ionel Grădișteanu mi­nistrul lucrărilor publice, spre a’î pune in vedere nedreptatea ce s’a făcut față de corpul ingineresc din Capitală, an­­gajîndu-se un inginer străin pentru lu­crările de alimentare cu apă a ora­șului. D. Cottescu raportează că d. ministru a răspuns că e adînc convins de meri­tele corpului teh­nic român și că va stărui pe cît va fi cu putință, ca pe vi­itor toate lucrările să se dea ingineri­lor romîni. In ce privește angajarea d-lui Lindley, d. ministru a declarat că nu poat in­terveni direct din cauza autonomiei co­munale. Față de răspunsul d-lui ministru, d. președinte a declarat ca inginerii romîni nu vor renunța la revendicațiile lor și că nu vor părăsi această chestiune care atinge prestigiul lor. D- Pleșoianu dă citire contractului încheiat între primăria Capitalei și d inginer, spunînd că d- Lindley nu va face decît să complecteze lucrările exi­stente și că toate celelalte lucrări de edilitate, le vor executa sub supravege­­rea d-sale, timp de 10 ani cît durează angajamentul. D. Gucu Starostescu e de părere ca inginerii romîni să facă primăriei propu­neri noul, atit pentru executarea lucră­rilor de alimentare cu apă cît și pentru unificarea sistemului de canalizare. D. Matale inzistă asupra necesităței ca inginerii romîni să controleze de a­­proape toate lucrările ce le va executa d. Lindley. La sfirșit, în urma propunerei­­ lui inginer Periețeanu, se decide ca să se numească o delegație care să se pre­zinte regelui spre a-i aduce la cunoștință starea chestiune! apei din Capitală. Propunerea se admite, rămînînd ca comitetul societăței să numească pe mem­brii acestei delegațiuni. Requemul de la Templul Goral — Pentru evreii ruși — Aseară la orele 6, a avut loc la tem­plul coral din str. Sf. Vineri, un re­quiem, în memoria evreilor ruși, masa­crați și jefuiți de contra-revoluționari. A vorbit marele rabin dr. Beck, ros­tind o predică în limba română. Printre altele d-sa a adus omagii de recunoștință guvernului român, care în această ocaziune tristă, a dat cele mai frumoase dovezi de umanitarism, îngă­duind refugiarea evreilor prigoniți de sălbaticii persecutori. In urmă primul cantor al templului, d. Fridrach, a recitat rugăciunile oca­zionale, pentru odihna morților, rugă­ciuni cari aîi înduioșat pînă la lacrimi numeroasa a zi3 toată. Em. ECOURI O apă universală.—Nu vom avea poate niciodată o limbă universală, dar avem o apă universală, o apă ce se bea pretutin­­deni ce e pretutindeni întrebuințată și pretutindeni bine­cuvîntată. Ghiciți de sigur că este vorba de prețioasa și bine­făcătoare apă amară Hunyadi Ianos (is­­vorul Saxlehner) care este purgativul i­­deal reclamat de toți, curăță fără a irita și totdeauna într’un mod sigur și com­plect, fără a slăbi, din cauza amărăciu­nei tonice a magneziei, care redeșteaptă pofta de mîncare. Noi nu facem alta de­cît rezumatul certificatelor elogioase ale miilor de medici eminenți, care toți au recunoscut superioritatea netăgăduită a apei Hunyadi Janos asupra tuturor pur­gativelor cunoscute, de­oarece a zis un medic celebru, ea posedă toate avanta­­jele fără a avea nici unul din inconve­nientele lor. ȘTIRI ARTISTICE Marți, 15-28 Noembrie 1905 va avea loc în palatul Ateneului, singurul con­cert al celebrului Quatuor Fitzner cu concursul pianistului d. Theodor Fuchs. Programul se va compune din cele mai remarcabile numere clasice și a­­num­e de : I. Mozart. Solo quartett Re-majour-II. Dvorzak Glavier quintot. III. Grieg Quatuor Sol­mineur. Publicul amator de muzică va avea ocaziunea de a audia tot ce poate fi mai perfect în domeniul muzicei de cameră, tot așa cum a fost cu ocaziu­nea quartetului ceh­. Aniversarea soc. „Sprijinul" Em­, la orele 2 jum. d. a., societatea femeilor române „Sprijinul“ și-a serbat, în localul societăței din str. Barbu Ca­­targiu, a 5-a aniversare a existenței sale, sub preșidenția d-nei Beldiman. Serbarea sa deschis cu „Imnul regal“ cîntat de elevele atelierului, puse sub conducerea d-lui Filoreanu. D-na dr. Sion,­­ citește raportul d-lui dr. Mihail, de la direcția generală a serviciului sanitar, prin care aduce laude școalei de frumoasele rezultate ce dă. D-na Luiza Neamțu, secretară gene­rală a societăței, citește darea de seamă anuală despre activitatea societăței, ară­­tând progresele ce a făcut societatea. D-na Neamțu aduce mulțumiri d-nei Beldiman, președinta societăței, d-nei Haret, d șoarelor dr. Arbore și Alexan­­drescu, cari s’au interesat foarte mult de mersul societăței, precum și tuturor persoanelor cari au venit în ajutorul societăței. De asemenea mai arată că societatea are și o cantină unde fetele sărace pri­mesc masa gratis. D-na Proca vorbește despre colonia de vacanță, arătînd foloasele ce trag copii din colonii. D-na Taban a executat la piano „Monueto scherzando marcho mignonie“ și „Hora cărturarului Urechiă“, iar d-na Jenny Laroș a recitat versurile „Dura­lex“ de P. Cerna. Citeva eleve din atelierul societățel au declamat mai multe versuri, iar corul societăței a cîntat mai multe bu­căți. După aceasta s’a vizitat mica expo­ziție a atelierului de croitorie și rufă­­rie deschis de curînd de sub direcția d-nei Ch­icoș. La această serbare a asistat foarte multa lume, care a rămas pe deplin mulțumită. La orele 5 luni. serbarea s’a terminat. Rep. Bursa cerealelor București, 7 Noembrie 1905 Budapesta.— Tendința cerealelor în ge­nere, în cursul săptămînei precedente, a fost fermă și susținută. Consumul cu o bună dispoziție. Griul a fost oferit în con­­dițiunile cele mai bune. Porumbul inva­riabil. Secara și orzul ferm. Ovăzul cău­tat și activ. Deschiderea a fost din cauza timpului ploios, susținută și cu tendință la afaceri active. Depozitul a fost 50,000 mtz. S’au­ vîndut pre 100 kgr, următoarele: 1000 mtz. grîu Theiss 80 kgr. cu cor. 18.10. 100 mtz. grîu Theiss 80 jum. kgr. cu cor. 18.15. 500 mtz. grin Theiss 70 kgr. cu­ cor. 18.10. 2000 mtz. grîu Pesta 76 jum. kgr. cu cor. 17.25. 400 mtz. grin Banat 76 kgr. cu cor. 17. 150 mtz. secară cu cor. 13.95. 300 mtz. ovăz cu cor. 15.10. 20 mtz. lucernă cu cor. 93. Statistica centrală din 14/15 Noembrie curent, relativ la sosirile și expedierile, atît pe uscat ,cît și pe apă, arată că au­ fost : Sosite 16397 mtz. grin „ 2626 „ secară „ 3835 „ orz „ 1304 „ ovăz „ 613 „ porumb „ 101 „ rap. „ 113 , făină lu total 24989 mtz. Plecate 4880 mtz. gríü „ 3362 „ secară „ 3002 „ orz „ 2968 „ ovăz „ 3272 „ porumb „ 21416 „ făină „ 5167 „ diverse I In total 44067 mtz. TV /1 nr XT A hD li * «A A ■ IA A J. ■ D ..Í A A A. .»A..A A New-York.— Cincinati Price curent, a­­rată că știrile economice, relativ la sta­rea semănăturilor, din Statele­ Unite, sînt invariabile. Perspectivele la semănăturile de grîu, sînt satisfăcătoare, pe cînd la porumb, încă fără rezultat posibil. Odessa.­­ Piața cerealelor a fost în cursul săptămînei precedente, foarte b­­ jüJEVERUL

Next