Adevěrul, noiembrie 1905 (Anul 18, nr. 5831-5853)

1905-11-25 / nr. 5848

Vivien 2­5 Secembre 19063 l apărat He. 4 din revista Medicina Populară cu următorul sumar: Un fapt ce se poate întîmpla orî­ eul.—­­Despre caracterele oamenilor.—Oare este cel mai bun fel de hrană ?—Influența.— Varicele.—Din viața centenarilor.—îngri­jirea frumusețe­: despre corp.—Cum să se pună ventuzele.—Chinezii și curățenia.— Urzicarea sau blinda. — Tratamentul bu­­bonelor.—Animalele războinice—Cronica hazlie­ — Higiena somnului — Infrumuse­­țarea femeilor și sănătatea.—Din leacurile sufletului. — Desinfectarea prin zahăr. — Sfaturi practice.—Otrava din cartofi.—A­­jutoare grabnice.—Sfatu­rî celor ce suferă de boale de piept.—Jocuri în familie. — Rețete.—Cugetări. — O’ale casiî.—Consul­tații medicale.—Veștejiții (roman original) —etc. etc. 10 Bani mnmärii­.====== 5 Lei abonamentul anua Comptabil bun absolvent al academiei comerciale, cunoscînd bine și corespondenta Romina, Germană și franceză, caută ocupațiune. Referințe bune. Cere­rile sale „Comptabil” se vor adresa la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp. București, Str. Karageorgevici 18 Telefon 3A). SE VINDE la Trib. BUZĂU La 29 Noembrie 1905 prin licitație publică, pentru eșire din in­­diviziune următoarea avere a moște­nitorilor atunculeani: I. Domeniul prculeștt din sud Ialomița întindere 11850 pogoane, toate arabile afară de aproximativ 1000 po­goane pădure diferite esențe (neexploatată); ■carete mai mult de­cît necesare și în stare bună. Moară sistematică cu turbină pe rîul Ialomița, avînd 6 perechi pietre și o putere de 120 cai și 3 hanuri în diferite puncte. Pe moșie se află gara Mărculești, de pe linia Bu­­curești-Constanța, iar la 40 minute depărtare se află gara Slobozia. Moșia este afectat la credit. Incitația va începe de la 2000000. Se pot face înlesniri de plată, după înțelegere. II. Casele din Buzău, III, Casele din Buzău, S­li­­­mente de Dim­itrie Gherman, IV. Imobilul din Buzău No. S (vechea Primărie), compus din 3 prăvălii. V. Imobilul și locul viran din Buzău colțul Str Unirea cu Piața Dacia (Magazi­nul Lupovici). A se adresa D-ne­i Căpitan Maldan Str. D­io­nisie No. 58 sau la D-nul N. Stănculeanu ad­vocat Str. Vărac­i No. lca. D-rul Mirinescu Mic primar la Spitalul de Copii S’A MUTAT Strada Spătarului No. 54 — TELEFON No. 212—651 — Dr. Andreiü Oimitriü fost medic al Spitalelor Ist­or­iei S­peciailist in I «»AU. INTERNE «1. de FEMEI Consultațiunii 2—3 și 6—7 No. îi. Strada Spătarului» Sir. 9 2467 (Intrarea prin b­ulevardul Carol) DE A.BARASCH de la facultatea din Paris Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru boale de piele și Liphyiis — MOALELE PARULUI— S’a MUTAT în Calea Victorie! 120 (lingă Biserica albă) CASA DE SCHIMB E FIURELS București! Strada LIPSCANI, No. I în,noul palat „ Da­na-Romania* Cursul pe ziua de 17 Noembrie 190 I Cuvsp.~\\ Vinde _ 4 °/o| Renta romînă 3,905 ""TSl-j öS150 4%! Rent* amortibilS 00 25; 93,75 BVj „ convertită 91501 92 — 506|Obl. Com. și județ.) 101 50, 102 — 4*/J „ „ Urb.Buc. 90 50; 9125 5*/J ® ert*. î’unc. Rurale 103 75’ 104125 47. .­­ . ! 97 25­ 98­ 5»/oj _ Urbane Buc.­ 99 50 1001— 57. „ „ , „ Iași 96 501 97 — Ad­. Banca Națion. 3080 — 3110 ■— I „ „ Agricolă 406 — 412 — „ „Scont Buc. 180—^190 — |Cor. V. Austriacă 105 — 100 — 1 Mărci germane 124 — 125 —­­Bancnote franceze 100 50 101 25 I „ italiane 99 — 100 — I „ Ruble Hârtie 267 —­ 270 — Plătim cupoanele de 1 Ianuarie 1906 Externe fără nici un scăzu­­­ment. l­RIESCO, dentist fce la Facultatea din Paris Tratează rațional toate afecțiunile de dinți și gură. Instalațiune și lucrări de artă dentară modernă : plombe de porce­lan, coroane de aur, dinți artif. în toate sistemele. 2205 — 11 bis. Strada Regală — Continuarea cartelului liberalo-junimist întrunirea comitetului executiv libe­ral.—D. Stătescu în contra cartelu­lui.—Susținerea candidaturei d-lui Carp. Întrunirea comitetului executiv liberal Comitetul executiv liberal s’a în­­trunit la d. Sturdza și a discutat asupra situației politice. S’a pus chestiunea dacă liberalii trebue să mai meargă de acord cu junimiștii, în campania de opoziție, sau trebue să lupte aparte pentru cucerirea puterei. D. Stătescu în contra cartelului D. Stătescu a stăruit să înceteze acordul liberalo-junimist, motivînd­­ părerea sa pe considerația că se poate­­ ca, prin ajutorul dat de liberali­, ju­nimiștii să reușească a obține pute­rea după actualul guvern,—și în a­­cest caz s'ar îndepărta data venită liberalilor la putere. De părerea d-lui Stătescu a fost și cUîva membrii ai comitetului exe­cutiv. Pe d. Stătescu l-a combătut însă d. Sturdza, care a declarat că va con­tinua să dea concursul său d-lui Carp și gruparei sale. Șeful libera­lilor a mai declarat că se va duce în audiență la rege și-l va consilia să re­întregească partidul conservator, asigu­­rîndu-i că liberalii nu se vor opune la­­ acest act, politic folositor țăre;.­i). Sturdza a afirmat apoi că par­tidul liberal nu poate veni incă la putere, căci are nevoe să se reorga­nizeze și deabia sunt 11 luni de­ci­ml s’a retras de la guvern. La părerea d-lui Sturdza s’a a­­sociat majoritatea celor prezenți, și astfel cartelul liberalo-junimist a fost salvat. Susținerea candidature­ d-lu­i Carp Ca primă, urmare a­ acestei salvări a carlshdi­t, va fi f­aptul că liberalii nu vor pune­ candidat la alegerea parțială de la Buzău, ci vor da con­cursul lor d-lui Petre Carp. D. Să fi ajuns și noi în acest stadiu­ al existenței ? Să fi intrat poporul român în faza decadenței mai ’nainte chiar de a fi trăit o cît de scurtă epocă de glo­rie ! Să ne fi lovit degenerarea națio­nală atunci tocmai cînd pe cîmpiile Bulgariei am dat dovada reînvierei noastre ? Iată ceea ce va trebui de cer­cetat. In articolul de Joia viitoare mă voiu încerca, cu slabele mele mijloace, să examinez, și mă voi­ sili să descoper cari sunt cauzele apatiei noastre, apatie care singură ne deosibește de toate popoarele conștiente ale globului. nronst. C. Bacalbașa Din Haleam BULGARIA Presa bulgară. — Ziarul „Mir“ face istoricul reformelor în Macedonia, arată cum parte au­ luat naștere la 1902, cirul a avut loc întrevederea între Sarasdorf și Goluchovschy. Dar urmările acestei întrevederi au­ fost împărțirea Macedoniei în raioane de către ofițerii străini cari erau­ să facă control. Acest lucru a rămas monetă calpă și pînă astă­zi. Arată cum acești ofițeri, departe de a veni cu ceva în ajutor, nu fac altceva de­cit să privească la prigonirile ce se fac în Macedonia. Cu­ privește controlul financiar, de­și nici vorbă nu poate fi. Agenții trimiși în Macedonia, sunt în contra voinței Turciei. Și acum vine demonstrația, care de atîta timp se pregătește. Arată că nici­odată în concertul european n’a fost o armonie mai mare ca acum, dar și Turcia nu s’a opus mai mult ca acum, nici­odată. Arată că din două motive nu cedează Turcia: 1) că va perde orice putere a­­supra celor trei vilaete din Macedonia și al 2) că se teme ca nu cumva acești agenți să devină oamenii politici de mîine cari să ducă opera politică pînă la sfirșit. Arată că de își va ajunge scopul, a­­poi chestiunea macedoneană este ca și resolvată, în caz contrariu acei cari vor pierde mult vor fi bulgarii. „Vecerna Poșta“, se ridică cu in­dignare contra măcelurilor din Mace­donia și mai ales că acestea se fac în interesul exclusiv de a produce spaimă în Europa, și să o forțeze astfel să nu se amestece în afacerile Turciei. Ziarul crede că demonstrația Europei va avea de efect masacrarea tuturor creștinilor din Macedonia, așa cel puțin cum se laudă turcii. Turcii uită însă proverbul latin „non bis in idem”, că ceea ce au făcut cu armenii la 1896 nu vor mai putea face. O acțiune a Turciei în Ma­cedonia, va pune Bulgaria în situația de a opta­­ viața sau moartea, și atunci numai răsboiul va decide soarta prin­cipatului. Ministrul Petroff a făcut cunoscut că guvernul trebue să încingă săbiile de acum încolo. A sosit timpul să ne în­cercam armata și să apărăm interesele statului și cele naționale. „Don“, se miră de noua comedie ce o reprezintă guvernul prin demisiunea ministrului Gatos. Se miră cum poate cineva să demisioneze din postul de ministru înainte de a pleca în străină­tate și să pleci, tot în calitate de mi­nistru ? Apoi se miră ziarul de modul cum putea ministrul să-și dea demisia din pricina căei ferate, cind el a semnat proiectul pentru construirea acestei linii. Aceasta, nu poate fi socotit decit drept o falsificație. Ontică purtarea ministrului, spunînd că el n’a jucat decît rolul de manechin în toată această afacere. 1 Corporația grimăzilor din Varna, a luat inițiativa sa se convoace în Sofia ,un consiliu al tuturor grînarilor din Bulgaria, cari să stabilească modul cum trebue să protesteze contra lipsei de vagoane. Consiliul a avut ședință la 9 Noembrie, ora 3 p. m., și au participat peste 30 de grinari. SERBIA (Comisiunile de recrutare vor ad­mite anul acesta în cadrele militare 93.354 tineri cari îndeplinesc vîrsta ce­rută. Dintre aceștia 81.769 sînt creștini, 10.280 mahomedani și 1313 evrei. Co­­misiunile de recrutare vor începe să funcționeze la 15 Ianuarie. JURNALUL­ FEMEEI Știri femenine impresiunile unei evadate.—După cum știm cititoarele acestei rubrici, prințesa Cheref Durukoff a părăsit acum cîtce­va luni Turcia in astfel de condițiuni, că ar fi fost interesant de a se cunoaște din gura eî condițiunile acestei plecări care seamănă cu o evadare romantică. Se știe că în Turcia femeile sunt su­puse la niște obiceiuri cărora o veche tradițiune le dă putere de lege. Dar în acelaș timp ideile moderne au pă­truns acolo făcind mai penibile obliga­țiunile la cari sunt supuse femeile de acolo. Prințesa Durusoff e la Paris sta­bilită în cartierul Marbeuff. Acolo a fost găsită de o redactoare a revistei „Femina“, care i-a luat un interview. Foarte blondă, de o talie mijlocie, îmbrăcată cu o haină de maussolino albă, prințesa era foarte veselă. La întrebarea redactoarei „Feminei“ prințesa răspunse următoarele: „Aparțin unei familii principale din Turcia. Contrariu generalității compa­trioatelor mele, am avut ca guvernantă o institutoare franceză, care m’a inițiat în toate frumusețile civilizațiunei occi­dentale și m’a făcut să apreciez prețul ei. După divorțul meu cu unul din ne­poții Sultanului, m’am­ hotărît să­ pă­­răsesc o țară în care femeea e lipsită de orice instrucțiune și de orice edu­­cațiune, unde ea nu poate să vorbească cu nimeni în afară de membrii familiei sale, unde ea nu poate să iasă decît însoțită în toate locurile de către un păzitor, unde orice voiaj îi este inter­zis, unde orice distracție nu există pen­tru ea, unde orice drept îî este con­testat. „Am trebuit să aștept cîtva timp ca să pot pune în executare proectul meu. Intr’adevăr, cu francheța mea obici­nuită ,n'am ascuns intențiunile mele, declarînd tuturor că orice ar face, ca să mă împodice să plec, va fi în zadar. Un pașaport pentru Cair, de unde spe­ram să vin în Europa mi-a fost refuzat și atunci­ am întrebuințat alte mijloace prin care am scăpat. reprime tulburările muncitorilor, ale țăranilor sau ale militarilor; 19) organizarea mai bună a ajutoru­lui medical; 20) imediata liberare a acelora cari au terminat anri de serviciui și a re­zerviștilor ;­­­21) un ajutor de 150 de ruble fiecă­­­­rui rezervist, la liberarea lui; 22) încetarea perceperea impozitelor de la familiile rezerviștilor ; 23) nimeni din acei cazi au luat parte lă grevă să n­u fie pedepsit; 24) eliminarea din armată a șefului brigăzei 26 și a sublocotenentului Ma­­kolinski, care au tras asupra camara­zilor săi; 25) Mărirea soldei cu 3 ruble pentru soldați și 5 ruble pentru subofițeri pe lună ; 26) îmbunătățirea nutrimentului, in­troducerea unei varietăți mai mari în nutri­ment; 27) introducerea ceaiului în hrana soldatului; 28) îmbrăcăminte suficientă și bună pentru tot timpul cît servesc în armată; 29) pat individual și bine întreținut; 30) băi săptămînale. Manifestul sfîrșește astfel: „Nu vom merge la serviciu, până cinci justele noastre cereri nu vor fi satis­făcute. Camarazi! autoritățile ne spun că cererile noastre nu pot fi satisfăcute din lipsă de bani. Camarazi! amintiți că cite zeci de mii de ruble au costat le­furile unor generali incapabili ca Ku­­ropatkin, Kaulbars și al­­­țiu alții. Cîți bani ai poporului sunt risipiți pentru a­­partamentele miniștrilor ! Camarazi! Noi avem un drept absolut de a cere o viață omenească, și să luptăm împreună pină vom primi satisfacție la cererile noas­tre. Curaj, camarazi! Toți pentru unii, și uni pentru toți­ -------------- IV ♦ — .... X>Ln largul hunei Un manifest al soldaților din Sevas­topol Cazacii trimiși să reprime tulbură­rile agrare actuale, s’au întrunit într’una din serile trecute și au redactat un manifest in care cer: 1) un tratament uman ; 2) reducerea serviciului la 2 ani; 3) dreptul la concediu; 4) libertatea întrunire!­ pentru exami­narea trebuințelor lor; 5) libera frecventare a teatrelor; 6) suprimarea consiliilor de război și; 7) admiterea la consiliile de războiu­ prnii la suprimarea lor, a avocaților ci­vili ; 8) suprimarea pedepselor disciplinare severe contra soldaților; 9) concediarea tuturor subofițerilor și caporalilor reangajați; 10) Suprimarea serviciului de ordo­nanțe ; 13) suprimarea lucrărilor în afară de serviciu; 12) neviolarea scrisorilor ; 13) suprimarea perchezițiilor în ca­zarma ; 14) libera intrare în cazarmă a tutu­ror cărților; 15) abonarea, pe cheltuelile statului, la jurnale și reviste ; 16) crearea unor biblioteci in cazărmi; 17) libera intrare a soldaților în bi­bliotecile publice și private ; 18) soldații să nu mai fie trimiși să MTS Ni­colae, Munteanuu E. Const., Niculescu­ Ștefan, PipeșteanU Niculae, Ștefanof Constantin, Tufeanu D. Const., Vasilescu Ioan, Zidaru Tom­a, Popescu­ Ion, Angeliu Ștefan, Rădu­­lescu Fl­orea, Ștefănescu Gh., Panaites­­cu M., Botez Gheorghe, Dumitrescu Nicolae, Ionescu Ion, Iones­cu A<­a­tase, Popovici Al. Emi., Radescu Const., Ște­­fănescu Const­. S­ndu Gheorghiu, Lă­­cust­eanu N., Anto­nescu Ionel, Woltz Dumitru, Zaharia Z, Ionescu Gh., Si­­mionescu V., Cordun Dumitru, Geor­­gescu Oprea, David Berman, Michel Leibu, Mateescu Ilie, Diaconescu Pet­e, Popescu Gh., Oprea Ion, Nicolaescu­ I. V., Călinescu Const., N­ăducanu D. V., Ilie Marin, Stoicescu D. M. Manolescu I­., Moloiu I. Alex., lauen Theodor, Stănescu Ion, Oprea Ny Țim­asc, Răd"­­lescu Rotrache, Ciuhureanu I, GSlinescu Gh., Popescu N­., Zamfirescu Al., To­­­mescu Harai., Vladescu Dumitr­i, Con­­stant­inescu Gr., Dobre Petre, Diaconu­ Gheorghe, Nicolau Dumitru, Paladi Ion, Borlescu­ Ștefan, Dumitr scu Nicolau, Gh­erbucescu Leon, Alexandru Ion, Pe­­trescu Constantin, Parcași N­imitrie, S.Iă­­niceanu Ion, Deliu Q.­­ I . Bănesc I. Gr., Chirilov M.,­­ Gheorgh­iu Ion, Șendrea Al., Garapancea M. Stănescu Ion, Christie scu C.,,Vasiliu Const., Borș Nicolau, Stavul Grigorie, Oncea Gheor­ghe, D­ănescu Gh., Rădulescu Marin, Dinescu Ion, Pet­rescu L. Vasilescu O., Penescu Ah, Ștefănescu Ilie, Patrescu G. D., Zug­ravescu N­. Ah. Grigoriu N., Solomon Altar, Hofman Alex, Stanian Const­., Cimpeanu N. O., Ghimeți Const., Manolachi I., Mihăilescu D., Soare Mi­hail, Popescu D. Ștefan, Păun Lazăr, Ioneanu Grigorie, Constantinescu V. P. Comitetul central: diriginte C. E. Munteanu ; censorî: L. Boris, D-trie Antonescu; secretar: N. I. Ploesceanu ; membri : F. Ionescu, M. I. Dumitrescu, I. Istrati, A. Hagiescu. Veteranii orășeni Asociațiunea veteranilor grade inferi­oare din războiul 1877—78, actualmente funcționari, „Crucea Trecerea Dunărei“ a adresat guvernului următorul memoria­­l O lacună Subsemnații, veterani grade inferioare din războiul 1877—1878, actualmente funcționari, venim prin aceasta a arăta Onor, suveran și Onor. Corpuri Legiui­toare că prin legea votată în Martie 1903 și prin care s’a dispus a se da veteranilor pămînturi în Dobrogea, s’a omis a se prevedea o recompensă cît de modestă și pentru noi orășenii ale căror familii nu s’au ocupat și nu cu­nosc agricultura. Semnalînd această lacună a legiiî, în­drăznim a formula în favoarea noastră următoarea rugăciune, a cărei îndepli­nire va fi, credem, ne­mții de dreaptă pentru noî, pe cît de puțin oneroasă I pentru onor guvern . Cereri modeste Cerem ca nouă, veteranilor orășeni cari în baza studiilor făcute în «Horite » Í școli, ne găsim astăzi funcționari, să ni se socotească anii serviți în campanie’ 1 dublați, ca ani buni de pensie adăogîn­ i I divin­ se la anii serviți ca funcționari in stat, Căi ferate comună, județ, etc. pre­cum au beneficiat și funcționarii civili j ai ministerului de război și recrutați dini I grade inferioare militare, j 1 Luîndu-se în­ considerație că, cu oca­­­­­ziunea campaniei, mai toți am contras­­­tatat-' diferite boale care astăzi nu ne mai" permit de a­­ ltl­i putea, servi termenul 'fixat devnen» idge a­ pensiunilor, rugăm respecto și de­-a se­ fixa a;« termenul pentru eșirea noastră la pensie, să fie de 30 ani împliniți în total, cu dispensă de etate adică anii făcuți în campanie driblați și cu cai din diferite funcțiuni civile), iar celor cari n­’au avut vreo funcțiune sau deși funcționari n’au­ pu­tut împlini anii de pensiune, sau fiind la comunele rurale, nu li s'a făcut nici o reținere, să li se acorde și lor o pen­siune viageră ca celor de la 1848, prin legea votată la, 1875 (anexat copie de pe lege). Aceasta ar fi, credem, pentru vete­rani, o răsplată bine meritată, iar pen­tru tinerele generațiuni un stimulent și un exemplu palpabil de modul cum Pa­tria recunoscătoare știe să răsplătească pe vitejii săi. Apel la rege și la guvern Avem adînca credință că marelT nos­­tru căpitan, care ne-a condus cu înțe­lepciune și tactica sa militară in tim­purile cele mai grele, pe cîmpiile Bul­gariei, în luptele victorioase de la Gri­­vița, Opanez, Bocova,­ Plevca, Gorni- Etropoli și Smirdan, va admite și dreapta noastră cerere, gîndindu-se că prin a­­ceasta răsplătește pe vitejii săi copii cari prin victoria lor au dat indepen­dența țărei. Asemenea credem, că Onor, guvern și Onor Corpuri legiuitoare de astăzi­, ne vor admite dreapta noastră cerere, răsplătind siegele vărsat pentru binele patriei. Veteranii din războiul­­­­877­—78, ac­tualmente funcționari: Tănăsescu Nicolae, Antonescu .1. Di­­mitrie,­­Boris Lucian, Ciris Nicolae, Cionca Ion, Davidescu Ștefan, Dumi­­trescu I. Marcu­, Dimitrescu Petre, Flo­rian Gh., Hagiescu Alex, lonescu Fi­lip, Istrati Ion, Jean Emil, Mărculescu și­ Viața bucu­reșteană Azi la orele patru după prinz va avea loc căsătoria civilă a mult grațioase: și gentilei d-șoare Marica Giurgea, fiica d-nei Paulina G. Giurgea și a răposa­tului fost consilier la­­­ O­as­ați o Gabriel Giurgea—cu d. N. Paiami, șeful secțiunei industriale de la ministerul de domenii. După ceremonia civilă va avea loc o primire în saloanele: d-nei Paulina Giur­gea, din strada Fîntînei, in care va defila tot ce Bucureștiul are mai ales. Duminica viitoare, va avea loc căsă­toria religioasă, la orele 2 d. p. la bi­serica Sf. Spiridon. Tînăra pereche va­ pkea­­ apel cu trenul de 5 în Italia. Moni abonament cu premii Lola 1 DIMINEAȚA“ a deschis­ siguranță Greener, ț&va stinge oke-hm, un nou abonament cu premii și anume : j de la marele magazin de anne B. D- Zi»­mau, 44, calea Victoriei, București. 6) Un binoclu de teatru, de sidef 7) Un binoclu de piele tot pentru teatre S) Un binoclu d­e piele pentru cîini curse etc., etc. ;­9) Un barometru de lemn sculptat. 10) O trnsă de călătorie. 11) O oglindă cu trei fețe. 12) Un sac de mină, de p­ete, cu lănțișor 13) Un cadru pentru fotografii. 14) Un barometru de nichel. 15) 150 de diferite broșe de mozaic. La aceste premii iau­ parte atit, vechii noștri abonați în curent cu plata de la 1 Ianuarie 1905, cit și noștii noștri abonați dela 1‘ Iunie. Abonamentul la ziarul Dimineața este : pe an 18 lei, pe 6 luni 9 lei, pe 3 luni ...50, lunar 1.7­0. In străi­nătate îndoit. A se trimete costul în mărci soțti in mandate poștale la adm. ziarului Dimineața, Str. Sărindar No. 11, București. In Bani 2000 lei. In obiecte: 1) luna mașină de scris­­,YOST" în va­loare de 700 lei, de la renumita companie engleză The Tost Ti­pe­writer Co. L­td. Sucursala în București, Calea Victoriei 71 (hotel Splendid). 2) Un gramofon perfecționat cu pavi­lion mare, mobil, din renumita marcă ..The Star“ furnizat de marele magazin de muzică Jean Feder calea V­ictoriei E.4. .3) O mandolină napolitană foarte­­ fină și elegantă, cu bogate ornamente de si­def, furnizată de magazinul general­­ de muzică „La Harpa“, str. Foiței No. 5. 4) Una mașină de cusut, de picior, Sin­ger perfecționat, neîntrecută în soliditate, lucrare și­­ eleganții, complectă cu 14 apa­rate ajutătoare de la marele magazin cu mașini de cusut Compania americană, piața Sf. Gheorghe, București. ’ 5) Una pușcă de vinătoare cu două țevi, cal. 13, cheia de deschidere între cocoașe, cu triplu zăvor transversal de treptățește a crede că nu se va des­­minți nici de astă dată, atit moral cit și material. In piesa : „O vizită“ de Dumas, vor apare d-nele Demotriade și Sturdza și d-nii Costescu și Livescu. Duminică 27 Noembrie se va juca pentru­ a 12-a oară. Stingerea. SPECTACOLE Joi, 24 Noembrie Teatrul Național.— Se va reprezenta pentru a șaptea oară Instinctul, piesă în 3 acte de Henry Kistemneekers. Spec­tacolul se va termina cu o vizită, co­medie într’un act de Ah Dum­as-Finh Sala Edison. — In fiecare seară tea­tru de varietăți cu program ales. Joi aerată high-life, iar în fiecare Duminică de la­ 2—5 p. m. matineu pentru familii și copii. Teatru Boulevard. — Reprezentațiile teatrului Caser.­­Teatrul Lyric.—Trupa de operetă ger­mană su­b direcțiunea d-îni Em. Wald­­man. Se va ciuta pentru a treia oară Ngjiin, operetă japoneză, muzica de Linck?. Palatul Ateneului. — Al doilea con­­cert al divei Aino Ackte cu concursul d-lor G. Bosceff și E. Narice. Stila Lieblich (Jignitza). — Trupa iz­raelită de operete va reprezenta în scop de binefacere piesa Ezra, opera in 4 acte de I. Lateiner, muzica de M. Abramovich ȘTIRI TEATRALE Novelli la Teatrul Național La 12 Decembrie începe pentru bu­­cureșteni o serie, de ser­bateri artistice­­ la Teatrul Național, Marele Novelli,­ care pentru a veni în București nu mai are­­ nevoe­ de in­termediarul vre unui impresar, s'a adresat direct direcțiunei generale a teatrelor, care ia acordat, ca în­totdeauna, sala Teatru­lui Național, pentru reprezenta­ți­unile sale. Novelli, care dacă ne-a­­ emoționat pînă la lacrimi în dramă și ne-a procurat plăceri Olympice în comedie, a făcut de astă dată­, in programul reprezentațiilor­ sale, parte largă și comedii­. Astfel, iată seria reprezentațiilor lui­ Novelli : Luni 12 Decembre Aleluia, dramă în­­­3 acte de Marco Fraga. * Marți 13 Decembre Scarron, comedie dramatică în 4 acte de Ga­tui de­r «îndes. Mercur! 14 Decembre Bebe, comedie bufă in 3 acte de Meilhae și Hernie­­­ pin. Joi 15 Decembre Papa Lebonard, co­medie în 4 acte de Jean Aicard. Vineri 16 Decembrie La fteria di Papa Martini (Les crochets du père Martin), comedie în 3 acte de Corraon și Grange. Simbătă 17 Decembre Shylock­, de Shakespeare. » Putem anunța de pe acum că ilustrul Novelli, răspunzînd­ din străinătate, cu mare amabilitate, unei invitațiuni a Sin­dicatului ziariștilor, va da în benefi­ciul sindicatulii nostru o reprezentațiune extraordinară. Biletele pentru reprezentațiunile dă No­velli se găsesc de­ja acum la cassa Tea­trului Național și reținerile au­ și înce­put, în vedere că locuțiunea se va încheia, desigur, înainte ca genialul artist să în­ceapă seria sa de reprezentații. Iată ș­i prețurile locurilor : Loje rangul I, lei 80; Loje rangul II, lei 50; Loje rangul III, lei 30; Loje de galerie, lei 15.— Fotoliu de orchestră, lei 16.—Stal rangul I, lei 12; Stal rangul II, lei 8; Stal rangul III, lei 6.—Galerie nu­merotată, lei 3; Galerie nenumerotată, 1 lei­. -i­ ■ .îl:­ . Teatrul Național. — Astăzi ,Joi 24 Noembrie se va juca „Instinctul“ și „O vizită“ ! Marele succes obținut în această piesă de către d-nele L. Costescu, Mihăilescu, d-ni. Sturza, Liciu­ și Maximilian, ne în­ Amvrir ULTIMA ORA Prin fir special de la cores­pondenții noștri din : Londra, Paris, Berlin, Vien­a Budapesta Evenimentele internaționale •— Din telegramele noastre — Revoluțiunea in Rusia.­­ Rescriptul imperial : libertățile amenințate.— Legi provizorii. — Teama de o ca­tastrofă în Rusia: masacre, revolte și greve pretutindeni Situația în Ungaria Sultanul cedează­­ con­trolul financiar în Macedonia ad­­mis. — Discursul senzațional al prințului Bit­o« .­~Romînia și Gre­cia. Revoluțiunea in Rusia Evenimentul cel ma­­i inse­mnat al ru­­­șt­ii formează un rescript al guvernu­­lui, care poate fi interpretat ca un tri­umf, momenta­n, al reacțiunea și ca o retragere provizorie a libertăților. Pentru importanța lui dăm textual rescriptul. Comunicatul relevă „imposi­bilitatea de a se obicînui populațiunea și administrațiunea cu situații mea creată prin manifestul dela 30 Octombrie. Gu­vernul este ferm decis a executa în în­tregime reformele promise la 20 Oc­tombrie, dar, pentru că populațiunea nu se poate obicînui dintr’odată cu aceste reforme, pînă la punerea în executare a reformelor, pe cale legislativă, vechile legi trebuesc să rămână în vigoare, dacă n­u vor fi înlocuite prin res­­cripte provizorii. Actualmente se pre­gătesc asemenea rescripte provizorii. Cele relative la libertatea presei și la dreptul de­ întruniri s’au­ și gătit. Dis­­cuțiunile ce se urmează cu privire la reforma consiliului imperial«? și la lăr­girea dreptului electoral sunt aproape de sfirșit. Alegerile pentru ciuma impe­riului vor fi accelerate, precum și mă­surile ce au­ Suc opufe a se lua contra dezordinelor ce amenință siguranța pu­blică*. Rescript«] acesta, care e menit să provoace in­­discuțiuni și prin care se mențin vechile legi reacționare, poate da naștere la tulburare nouă. „Asocia­­țiunea pentru protecțiunea presei“, vă­­zînd că libertatea presei­i amenințată prin legile provizorii, a și protestat.* Incolo situația e aceiași, cu deosebi­rea că ea pare a se agrava din zi la zi tot mai mult. Aceleași știri : masa­cre, lupte între armata credincioasă ța­rului și cea revoltată, febriciri­ militare și marine, greve. La Kiev contituia lupte într’e trupe ; la Riga s’au răscu­lat marinarii ; la Petersburg excesele populațiunei par a fi fost grozave în Manciuria armata e in totul­­ revoltată; regimentele finlandeze cer îmbunătățiri. Greva de la căile ferate se întinde cu o foarte mare rep­liciune ; greva tele­­grafo-poștală se menține. Situația e așa de critică in cît e temere că re­voluțiunea n’o să se isprăvească in mod pașnic, ci o să avem o catas­trofă teribilă. Situația politică continuă și ea să fie tulbură. Se spune că Witte ar vroi să obție sprijinul lui Gapon care ar fi gata să i-l­ acorde. Congresul marilor pro­prietari rurali din Moscova a blamat pe Witte spunând că duce țara la pe­­ire; el e acuzat că nu poate menține ordinea. Țarul a primit de la Wilhelm II o scrisoare, in care l-ar îndemna să ia măsuri pentru a eși din situația actuală. Țarul, însoțit de mari­ duci, a trecut in revizie un regiment de gardă spu­nind soldaților că contează pe spriji­nul lor. Situația în Ungaria Iar se vorbește că situația lui Fejér­­váry ar fi critică. El și-ar fi dat demi­siunea sau e pe cale să șî-o dea în cînd împăratul nu va admite măsurile sale pentru restabilirea ordinei în Un­­garia. Greva lucrătorilor tipografi socialiști s’a terminat pe baza că ziarele nu vor să scrie ce vor voi. Insă să nu atace pe nedrept pe socialiști. Sultanul cedează Turcia a cedat pe toată linia, ac­­ceptînd controlul financiar în Mace­donia. Demonstrațiunile navale vor în­ceta. Cedarea aceasta a provocat o mare fierbere printre musulmani. Re casele marilor demnitari tarei­efin Constanti­­nopole s’au găsit lipite afișe cu urmă­torul cuprins : „Deși stezați-vă, că ghia­uri! ne iau­ țara“. In Albania, arnanții, răsculați­ au în­vins trupele turcești. Diferite știri însemnate la Reichstagul german cancelarul von Billow a rostit un discurs senzațional, spunind că situația­ internațională nu e satisfăcătoare și că opinia­ publică ® U­ glorii e contra Germaniei. Senatul francez a votat în tot». Ieg­ea pentru separația bisericei de stat .j. ... Din Viena, unde se află regele George al Greciei, nu știri că Grecia va fi dispusă să reia relațiunile amicale cu Romînia și că împăratul Ir­ars-Josef lucrează în acest sens. Sîrbii respingînd pe albanezi Belgrad, 23 Noembrie. — Alba­nezii au­ atacat din nou fruntaria sîrbeasca. Ei au fost respinși cu mari pierderi. Sîrbii contra noului împrumut Belgrad. 23 Noembrie.—Burghe­­zimea și studenții plănuesc o mare întrunire de protestare contra­­ nou­lui împrumut, în­potriva căruia opi­­nia publică este din ce în ce mai indignată. Studenții au și înce­put erî manifestațiunile lor, arzînd în public ziarul Odjek, care conți­nea proectul de lege relativ la îm­­prumut. Arderea s’a făcut în mijlocul stri­gătelor : „Jos împrumut negru-galben“ ♦ Cu toate acestea perspectivele îm­prumutului în Scuperuă nu sunt ne­favorabile. Atentat contra ministrului de finanțe sîrbesc Belgrad, 23 Noembrie.— Azi de­mineață la 9 ore un funcționar de­ FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“­­19­ CAIN SAU FRATELE UCIGAȘ — Roman din viața reala — CAP. 9 înșelarea O rază de speranță pătrunse în inima Elenei. — Ah, îmi dai voe să plec in America? — Prostii! exclamă și avocatul care era de față, unchiul tău­ zice el va consimți la căsătoria ta. — Cum să mă căsătoresc — cu Cecar poate! — Bar cu cine altul? Ah, D-zeuie cine a maî văzut fată nerușinată ea asta! M-ai făcut ie rog nu înțelegi ? De­și eu aveam mari speranțe !, băiatul meu fiindcă am stat în $a8ă la mine n’am consimțit la că­lătoria voastră, Elena *îl bî cu amirfteiui? și zise. —­Să uiă ertați dar nu pot privi consimțim­ântul ce cu atîta­­ nerozitat­e mi-li dați! V-am dorit și nici nu doresc să ajung nora d-voasferă! — Ah, iată ceva la care nu mă așteptam de­loc, răspunse avocatul cu o uimire bine simulată' Te am gândit stimată domnișoară după ce am făcut călătoria de plăcere. Eî draga mea, în America poate că se admit astfel de porturi dar la noi fetele nu îndrăznesc a face un astfel de pas pînă ce nu se gîn­desc serios. Eu fiind tutorele d-tale am drep­tul și datoria de a veghea asupra reputației d-tale și trebue să te că­sătorești cu cei care au umblat pe la hoteluri. Am înțeles?. !— Șl est vft daeijir că mai surind mă voiü sinucide de­cît să mă su­pun poruncel d-r! Nici Cesar nu s’a gindit să mă ia de nevastă cînd a plecat cu mine. — Lasă că asta o știu eü maî bine răspunse unchiul cu un zîm­­bet ironic. Acum o jumătate de oră mi-a cerut bine­cuvîntarea, vezi dar că nu te mai poți răspîndi. — Cum, el ți a cerut consimți­­m­întul de a mă lua de soție strigă fata indignată. Nu-1 credeam­­ capabil de astfel de obrăznicie. Crezi că eu voi­ consimți? Ahi, eu îl credeam ceva mai bun de­cît toți cei de pe aci. — Nu l-am înțeles bine pe un­chiul d-tale, răspunse­­ avocatul. Cesar văzîndu-te compromisă crede că e datoria sa de a te reabilita luîndu-te de nevastă­. Oricum ar fi declar că eu nici odată nu voi­ consimți a mă căsători; puțin îmi pasă de ce vor­bește lumea. Franz Springher nu mai știa ce să răspundă și avocatul iar se a­­mestecă în vorbă. — Iată o scrisoare sosită din America, credem că nu m­ai avem 4« e# !­e ascund«, si** *1 sUi de-te o scrisoare din Statele­ Unite. — lată ce’mi scrie d-1 Pierson 51 cunoști? — Da, îmî aduc aminte că venea pe la tata. — Atunci citește scrisoarea și vei vedea că în America n’a rămas nici o avere de la decedatul d-tale părinte. Fata citi în fugă și cînd ajunsa la ultima pagină scoase un țipăt și căzu leșinată. După cîteva minute își reveni în fire rugîndu-i să-i lase el scri­­soarea. — Nlegret, dar scrisoarea asta trebue s’o păstrez ca un act, pot însă să ți-o cedez pentru cîteva zile. — Bine, vă vom­ reda-o, răspun­se Elena cu glasul stins. Mai aveți a’mi spune ceva? — Acum nu mai avem, nimic va trebui să fii cu­minte și noi vom­­ anunța că te ai logodit cu Cesar ca să mai astupăm gura lumea. Elena plecă fără a mai răspunde. Cînd rămaseră singuri Franz privi pe avocat cu admirație. — Cred că vom fi lăsați în pace de acum înainte, știam ei lovitura va face — Ah, scumpe amiee, răspunse Franz, ești un geniu, dar efectul scrisoarei m’a cam speriat. De ce nu mi-am spus ce vei face? — El d-t­a nu ești destul de de­votat și sunt sigur­i că fu’ași fi­ re­ușit s’o înblînzesc de-țî spuneam și d-tale ce am de gînd să-l fac. — Dar ce dracu e scris acolo? — Hei, hei, acolo scrie că d-l Archer s’a logodit cu o văduvă frumoasă, înțelegi? — înțeleg că Bergman și d-ia sunteți tovarăși neprețuiți, dar dacă primește ea din America o scrisoare adevărată de la acel ingi­ner atunci ce ne facem? — Ei pînă atunci [va mai trece timp, ea va fi măritată și noi nu suntem răspunzători [de minciunile ce ne sosesc din America înțe­­legi? Pe cînd acești ticăloși hotârau soarta nefericitei orfane, ea vărsa lacrimi fierbinți în camera eî unde se încuiase. Citea și recitea scrisoarea fatală în care­ î se vestea că cel pe care-l iubea se logodise cu alta. Suferința sărmanei ist* nici fttî poate fi 4eaen»*! Singură părăsită, între niște rude care o batjocoreau Simțea că va înebunî și plecă pe furiș la casa bătrînului Neuport și-i apue lui totul, să-î ceară un sfat un ajutor. Acolo găsi cîteva femei de ma­hala care-î spuseră fără înconjur că bătrânii murise și că fusese in­­mormîntat. Plîn­gînd, se reîntoarse Elena a­­casă, de astă dată nu mai avea de la cine aștepta ajutor! CAP. 12 Fred Archer Directorul poliției din H­ abia intrase în "cabinetul sau cînd un ușier veni să-i anunțe că un străin dorește a­ vorbi. " După cîte­va minute apăru stră­inul care nu era alt­cineva de­cît Fred Archer inginerul din Ame­rica! Tînăr ca de vr’o 20 ani cu parul buclat cu ochii albaștri america­nul avea o înfățișare foarte sim­patică. Directorul îl pofti să șcadă și inginerul Îl mulțumi srioînd fără m­eos jur? — Am venit de departe de H4 comisar, din America pentru a vi vorbi de Rudolph Springher cetă­țean american care a murit în a­­cest oraș într’un mod misterios. Directorul se gîndi câteva minute apoi începu a răsfoi un carnet. — Rudolph Springher? Ah, da îmî amintesc, un domn bătrîn care s’a rătăcit prin port și’a căzut în apă. A fost un accident nenorocit d­­e. — Să mă scuzați dar eu am motive de a crede că n’a fost un accident ci o crimă. Directorul îl privi uimit. — D-le I regret că trebue să vi asigur că] vă înșelați. [ Totuși v-ați ruga să reîncepeți cercetările răspunse inginerul ca politeță căo! nimeni nu poate ști ce ne aduce ziua de mîine. *— Aveți vr’o bănuială? — Da, d-le pot să vă spun ^ numele ucigașilor. —■ Vorbiți serios? — Foarte seri­os și vă rog per­miteți-mi a vă spune tot ce știa. (Va urma)

Next