Adevěrul, noiembrie 1905 (Anul 18, nr. 5831-5853)
1905-11-25 / nr. 5848
Vivien 25 Secembre 19063 l apărat He. 4 din revista Medicina Populară cu următorul sumar: Un fapt ce se poate întîmpla orî eul.—Despre caracterele oamenilor.—Oare este cel mai bun fel de hrană ?—Influența.— Varicele.—Din viața centenarilor.—îngrijirea frumusețe: despre corp.—Cum să se pună ventuzele.—Chinezii și curățenia.— Urzicarea sau blinda. — Tratamentul bubonelor.—Animalele războinice—Cronica hazlie — Higiena somnului — Infrumusețarea femeilor și sănătatea.—Din leacurile sufletului. — Desinfectarea prin zahăr. — Sfaturi practice.—Otrava din cartofi.—Ajutoare grabnice.—Sfaturî celor ce suferă de boale de piept.—Jocuri în familie. — Rețete.—Cugetări. — O’ale casiî.—Consultații medicale.—Veștejiții (roman original) —etc. etc. 10 Bani mnmärii.====== 5 Lei abonamentul anua Comptabil bun absolvent al academiei comerciale, cunoscînd bine și corespondenta Romina, Germană și franceză, caută ocupațiune. Referințe bune. Cererile sale „Comptabil” se vor adresa la Agenția de Publicitate Carol Schulder & Comp. București, Str. Karageorgevici 18 Telefon 3A). SE VINDE la Trib. BUZĂU La 29 Noembrie 1905 prin licitație publică, pentru eșire din indiviziune următoarea avere a moștenitorilor atunculeani: I. Domeniul prculeștt din sud Ialomița întindere 11850 pogoane, toate arabile afară de aproximativ 1000 pogoane pădure diferite esențe (neexploatată); ■carete mai mult decît necesare și în stare bună. Moară sistematică cu turbină pe rîul Ialomița, avînd 6 perechi pietre și o putere de 120 cai și 3 hanuri în diferite puncte. Pe moșie se află gara Mărculești, de pe linia București-Constanța, iar la 40 minute depărtare se află gara Slobozia. Moșia este afectat la credit. Incitația va începe de la 2000000. Se pot face înlesniri de plată, după înțelegere. II. Casele din Buzău, III, Casele din Buzău, Slimente de Dimitrie Gherman, IV. Imobilul din Buzău No. S (vechea Primărie), compus din 3 prăvălii. V. Imobilul și locul viran din Buzău colțul Str Unirea cu Piața Dacia (Magazinul Lupovici). A se adresa D-nei Căpitan Maldan Str. Dionisie No. 58 sau la D-nul N. Stănculeanu advocat Str. Văraci No. lca. D-rul Mirinescu Mic primar la Spitalul de Copii S’A MUTAT Strada Spătarului No. 54 — TELEFON No. 212—651 — Dr. Andreiü Oimitriü fost medic al Spitalelor Istoriei Speciailist in I «»AU. INTERNE «1. de FEMEI Consultațiunii 2—3 și 6—7 No. îi. Strada Spătarului» Sir. 9 2467 (Intrarea prin bulevardul Carol) DE A.BARASCH de la facultatea din Paris Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru boale de piele și Liphyiis — MOALELE PARULUI— S’a MUTAT în Calea Victorie! 120 (lingă Biserica albă) CASA DE SCHIMB E FIURELS București! Strada LIPSCANI, No. I în,noul palat „ Dana-Romania* Cursul pe ziua de 17 Noembrie 190 I Cuvsp.~\\ Vinde _ 4 °/o| Renta romînă 3,905 ""TSl-j öS150 4%! Rent* amortibilS 00 25; 93,75 BVj „ convertită 91501 92 — 506|Obl. Com. și județ.) 101 50, 102 — 4*/J „ „ Urb.Buc. 90 50; 9125 5*/J ® ert*. î’unc. Rurale 103 75’ 104125 47. . . ! 97 25 98 5»/oj _ Urbane Buc. 99 50 1001— 57. „ „ , „ Iași 96 501 97 — Ad. Banca Națion. 3080 — 3110 ■— I „ „ Agricolă 406 — 412 — „ „Scont Buc. 180—^190 — |Cor. V. Austriacă 105 — 100 — 1 Mărci germane 124 — 125 —Bancnote franceze 100 50 101 25 I „ italiane 99 — 100 — I „ Ruble Hârtie 267 — 270 — Plătim cupoanele de 1 Ianuarie 1906 Externe fără nici un scăzument. lRIESCO, dentist fce la Facultatea din Paris Tratează rațional toate afecțiunile de dinți și gură. Instalațiune și lucrări de artă dentară modernă : plombe de porcelan, coroane de aur, dinți artif. în toate sistemele. 2205 — 11 bis. Strada Regală — Continuarea cartelului liberalo-junimist întrunirea comitetului executiv liberal.—D. Stătescu în contra cartelului.—Susținerea candidaturei d-lui Carp. Întrunirea comitetului executiv liberal Comitetul executiv liberal s’a întrunit la d. Sturdza și a discutat asupra situației politice. S’a pus chestiunea dacă liberalii trebue să mai meargă de acord cu junimiștii, în campania de opoziție, sau trebue să lupte aparte pentru cucerirea puterei. D. Stătescu în contra cartelului D. Stătescu a stăruit să înceteze acordul liberalo-junimist, motivînd părerea sa pe considerația că se poate ca, prin ajutorul dat de liberali, junimiștii să reușească a obține puterea după actualul guvern,—și în acest caz s'ar îndepărta data venită liberalilor la putere. De părerea d-lui Stătescu a fost și cUîva membrii ai comitetului executiv. Pe d. Stătescu l-a combătut însă d. Sturdza, care a declarat că va continua să dea concursul său d-lui Carp și gruparei sale. Șeful liberalilor a mai declarat că se va duce în audiență la rege și-l va consilia să reîntregească partidul conservator, asigurîndu-i că liberalii nu se vor opune la acest act, politic folositor țăre;.i). Sturdza a afirmat apoi că partidul liberal nu poate veni incă la putere, căci are nevoe să se reorganizeze și deabia sunt 11 luni deciml s’a retras de la guvern. La părerea d-lui Sturdza s’a asociat majoritatea celor prezenți, și astfel cartelul liberalo-junimist a fost salvat. Susținerea candidature d-lui Carp Ca primă, urmare a acestei salvări a carlshdit, va fi faptul că liberalii nu vor pune candidat la alegerea parțială de la Buzău, ci vor da concursul lor d-lui Petre Carp. D. Să fi ajuns și noi în acest stadiu al existenței ? Să fi intrat poporul român în faza decadenței mai ’nainte chiar de a fi trăit o cît de scurtă epocă de glorie ! Să ne fi lovit degenerarea națională atunci tocmai cînd pe cîmpiile Bulgariei am dat dovada reînvierei noastre ? Iată ceea ce va trebui de cercetat. In articolul de Joia viitoare mă voiu încerca, cu slabele mele mijloace, să examinez, și mă voi sili să descoper cari sunt cauzele apatiei noastre, apatie care singură ne deosibește de toate popoarele conștiente ale globului. nronst. C. Bacalbașa Din Haleam BULGARIA Presa bulgară. — Ziarul „Mir“ face istoricul reformelor în Macedonia, arată cum parte au luat naștere la 1902, cirul a avut loc întrevederea între Sarasdorf și Goluchovschy. Dar urmările acestei întrevederi au fost împărțirea Macedoniei în raioane de către ofițerii străini cari erau să facă control. Acest lucru a rămas monetă calpă și pînă astăzi. Arată cum acești ofițeri, departe de a veni cu ceva în ajutor, nu fac altceva decit să privească la prigonirile ce se fac în Macedonia. Cu privește controlul financiar, deși nici vorbă nu poate fi. Agenții trimiși în Macedonia, sunt în contra voinței Turciei. Și acum vine demonstrația, care de atîta timp se pregătește. Arată că niciodată în concertul european n’a fost o armonie mai mare ca acum, dar și Turcia nu s’a opus mai mult ca acum, niciodată. Arată că din două motive nu cedează Turcia: 1) că va perde orice putere asupra celor trei vilaete din Macedonia și al 2) că se teme ca nu cumva acești agenți să devină oamenii politici de mîine cari să ducă opera politică pînă la sfirșit. Arată că de își va ajunge scopul, apoi chestiunea macedoneană este ca și resolvată, în caz contrariu acei cari vor pierde mult vor fi bulgarii. „Vecerna Poșta“, se ridică cu indignare contra măcelurilor din Macedonia și mai ales că acestea se fac în interesul exclusiv de a produce spaimă în Europa, și să o forțeze astfel să nu se amestece în afacerile Turciei. Ziarul crede că demonstrația Europei va avea de efect masacrarea tuturor creștinilor din Macedonia, așa cel puțin cum se laudă turcii. Turcii uită însă proverbul latin „non bis in idem”, că ceea ce au făcut cu armenii la 1896 nu vor mai putea face. O acțiune a Turciei în Macedonia, va pune Bulgaria în situația de a opta viața sau moartea, și atunci numai răsboiul va decide soarta principatului. Ministrul Petroff a făcut cunoscut că guvernul trebue să încingă săbiile de acum încolo. A sosit timpul să ne încercam armata și să apărăm interesele statului și cele naționale. „Don“, se miră de noua comedie ce o reprezintă guvernul prin demisiunea ministrului Gatos. Se miră cum poate cineva să demisioneze din postul de ministru înainte de a pleca în străinătate și să pleci, tot în calitate de ministru ? Apoi se miră ziarul de modul cum putea ministrul să-și dea demisia din pricina căei ferate, cind el a semnat proiectul pentru construirea acestei linii. Aceasta, nu poate fi socotit decit drept o falsificație. Ontică purtarea ministrului, spunînd că el n’a jucat decît rolul de manechin în toată această afacere. 1 Corporația grimăzilor din Varna, a luat inițiativa sa se convoace în Sofia ,un consiliu al tuturor grînarilor din Bulgaria, cari să stabilească modul cum trebue să protesteze contra lipsei de vagoane. Consiliul a avut ședință la 9 Noembrie, ora 3 p. m., și au participat peste 30 de grinari. SERBIA (Comisiunile de recrutare vor admite anul acesta în cadrele militare 93.354 tineri cari îndeplinesc vîrsta cerută. Dintre aceștia 81.769 sînt creștini, 10.280 mahomedani și 1313 evrei. Comisiunile de recrutare vor începe să funcționeze la 15 Ianuarie. JURNALUL FEMEEI Știri femenine impresiunile unei evadate.—După cum știm cititoarele acestei rubrici, prințesa Cheref Durukoff a părăsit acum cîtceva luni Turcia in astfel de condițiuni, că ar fi fost interesant de a se cunoaște din gura eî condițiunile acestei plecări care seamănă cu o evadare romantică. Se știe că în Turcia femeile sunt supuse la niște obiceiuri cărora o veche tradițiune le dă putere de lege. Dar în acelaș timp ideile moderne au pătruns acolo făcind mai penibile obligațiunile la cari sunt supuse femeile de acolo. Prințesa Durusoff e la Paris stabilită în cartierul Marbeuff. Acolo a fost găsită de o redactoare a revistei „Femina“, care i-a luat un interview. Foarte blondă, de o talie mijlocie, îmbrăcată cu o haină de maussolino albă, prințesa era foarte veselă. La întrebarea redactoarei „Feminei“ prințesa răspunse următoarele: „Aparțin unei familii principale din Turcia. Contrariu generalității compatrioatelor mele, am avut ca guvernantă o institutoare franceză, care m’a inițiat în toate frumusețile civilizațiunei occidentale și m’a făcut să apreciez prețul ei. După divorțul meu cu unul din nepoții Sultanului, m’am hotărît să părăsesc o țară în care femeea e lipsită de orice instrucțiune și de orice educațiune, unde ea nu poate să vorbească cu nimeni în afară de membrii familiei sale, unde ea nu poate să iasă decît însoțită în toate locurile de către un păzitor, unde orice voiaj îi este interzis, unde orice distracție nu există pentru ea, unde orice drept îî este contestat. „Am trebuit să aștept cîtva timp ca să pot pune în executare proectul meu. Intr’adevăr, cu francheța mea obicinuită ,n'am ascuns intențiunile mele, declarînd tuturor că orice ar face, ca să mă împodice să plec, va fi în zadar. Un pașaport pentru Cair, de unde speram să vin în Europa mi-a fost refuzat și atunci am întrebuințat alte mijloace prin care am scăpat. reprime tulburările muncitorilor, ale țăranilor sau ale militarilor; 19) organizarea mai bună a ajutorului medical; 20) imediata liberare a acelora cari au terminat anri de serviciui și a rezerviștilor ;21) un ajutor de 150 de ruble fiecărui rezervist, la liberarea lui; 22) încetarea perceperea impozitelor de la familiile rezerviștilor ; 23) nimeni din acei cazi au luat parte lă grevă să nu fie pedepsit; 24) eliminarea din armată a șefului brigăzei 26 și a sublocotenentului Makolinski, care au tras asupra camarazilor săi; 25) Mărirea soldei cu 3 ruble pentru soldați și 5 ruble pentru subofițeri pe lună ; 26) îmbunătățirea nutrimentului, introducerea unei varietăți mai mari în nutriment; 27) introducerea ceaiului în hrana soldatului; 28) îmbrăcăminte suficientă și bună pentru tot timpul cît servesc în armată; 29) pat individual și bine întreținut; 30) băi săptămînale. Manifestul sfîrșește astfel: „Nu vom merge la serviciu, până cinci justele noastre cereri nu vor fi satisfăcute. Camarazi! autoritățile ne spun că cererile noastre nu pot fi satisfăcute din lipsă de bani. Camarazi! amintiți că cite zeci de mii de ruble au costat lefurile unor generali incapabili ca Kuropatkin, Kaulbars și alțiu alții. Cîți bani ai poporului sunt risipiți pentru apartamentele miniștrilor ! Camarazi! Noi avem un drept absolut de a cere o viață omenească, și să luptăm împreună pină vom primi satisfacție la cererile noastre. Curaj, camarazi! Toți pentru unii, și uni pentru toți -------------- IV ♦ — .... X>Ln largul hunei Un manifest al soldaților din Sevastopol Cazacii trimiși să reprime tulburările agrare actuale, s’au întrunit într’una din serile trecute și au redactat un manifest in care cer: 1) un tratament uman ; 2) reducerea serviciului la 2 ani; 3) dreptul la concediu; 4) libertatea întrunire! pentru examinarea trebuințelor lor; 5) libera frecventare a teatrelor; 6) suprimarea consiliilor de război și; 7) admiterea la consiliile de războiu prnii la suprimarea lor, a avocaților civili ; 8) suprimarea pedepselor disciplinare severe contra soldaților; 9) concediarea tuturor subofițerilor și caporalilor reangajați; 10) Suprimarea serviciului de ordonanțe ; 13) suprimarea lucrărilor în afară de serviciu; 12) neviolarea scrisorilor ; 13) suprimarea perchezițiilor în cazarma ; 14) libera intrare în cazarmă a tuturor cărților; 15) abonarea, pe cheltuelile statului, la jurnale și reviste ; 16) crearea unor biblioteci in cazărmi; 17) libera intrare a soldaților în bibliotecile publice și private ; 18) soldații să nu mai fie trimiși să MTS Nicolae, Munteanuu E. Const., Niculescu Ștefan, PipeșteanU Niculae, Ștefanof Constantin, Tufeanu D. Const., Vasilescu Ioan, Zidaru Toma, Popescu Ion, Angeliu Ștefan, Rădulescu Florea, Ștefănescu Gh., Panaitescu M., Botez Gheorghe, Dumitrescu Nicolae, Ionescu Ion, Ionescu A<atase, Popovici Al. Emi., Radescu Const., Ștefănescu Const. Sndu Gheorghiu, Lăcusteanu N., Antonescu Ionel, Woltz Dumitru, Zaharia Z, Ionescu Gh., Simionescu V., Cordun Dumitru, Georgescu Oprea, David Berman, Michel Leibu, Mateescu Ilie, Diaconescu Pete, Popescu Gh., Oprea Ion, Nicolaescu I. V., Călinescu Const., Năducanu D. V., Ilie Marin, Stoicescu D. M. Manolescu I., Moloiu I. Alex., lauen Theodor, Stănescu Ion, Oprea Ny Țimasc, Răd"lescu Rotrache, Ciuhureanu I, GSlinescu Gh., Popescu N., Zamfirescu Al., Tomescu Harai., Vladescu Dumitri, Constantinescu Gr., Dobre Petre, Diaconu Gheorghe, Nicolau Dumitru, Paladi Ion, Borlescu Ștefan, Dumitr scu Nicolau, Gherbucescu Leon, Alexandru Ion, Petrescu Constantin, Parcași Nimitrie, S.Iăniceanu Ion, Deliu Q. I . Bănesc I. Gr., Chirilov M., Gheorghiu Ion, Șendrea Al., Garapancea M. Stănescu Ion, Christie scu C.,,Vasiliu Const., Borș Nicolau, Stavul Grigorie, Oncea Gheorghe, Dănescu Gh., Rădulescu Marin, Dinescu Ion, Petrescu L. Vasilescu O., Penescu Ah, Ștefănescu Ilie, Patrescu G. D., Zugravescu N. Ah. Grigoriu N., Solomon Altar, Hofman Alex, Stanian Const., Cimpeanu N. O., Ghimeți Const., Manolachi I., Mihăilescu D., Soare Mihail, Popescu D. Ștefan, Păun Lazăr, Ioneanu Grigorie, Constantinescu V. P. Comitetul central: diriginte C. E. Munteanu ; censorî: L. Boris, D-trie Antonescu; secretar: N. I. Ploesceanu ; membri : F. Ionescu, M. I. Dumitrescu, I. Istrati, A. Hagiescu. Veteranii orășeni Asociațiunea veteranilor grade inferioare din războiul 1877—78, actualmente funcționari, „Crucea Trecerea Dunărei“ a adresat guvernului următorul memorial O lacună Subsemnații, veterani grade inferioare din războiul 1877—1878, actualmente funcționari, venim prin aceasta a arăta Onor, suveran și Onor. Corpuri Legiuitoare că prin legea votată în Martie 1903 și prin care s’a dispus a se da veteranilor pămînturi în Dobrogea, s’a omis a se prevedea o recompensă cît de modestă și pentru noi orășenii ale căror familii nu s’au ocupat și nu cunosc agricultura. Semnalînd această lacună a legiiî, îndrăznim a formula în favoarea noastră următoarea rugăciune, a cărei îndeplinire va fi, credem, nemții de dreaptă pentru noî, pe cît de puțin oneroasă I pentru onor guvern . Cereri modeste Cerem ca nouă, veteranilor orășeni cari în baza studiilor făcute în «Horite » Í școli, ne găsim astăzi funcționari, să ni se socotească anii serviți în campanie’ 1 dublați, ca ani buni de pensie adăogîn i I divin se la anii serviți ca funcționari in stat, Căi ferate comună, județ, etc. precum au beneficiat și funcționarii civili j ai ministerului de război și recrutați dini I grade inferioare militare, j 1 Luîndu-se în considerație că, cu ocaziunea campaniei, mai toți am contrastatat-' diferite boale care astăzi nu ne mai" permit de a ltli putea, servi termenul 'fixat devnen» idge a pensiunilor, rugăm respecto și de-a se fixa a;« termenul pentru eșirea noastră la pensie, să fie de 30 ani împliniți în total, cu dispensă de etate adică anii făcuți în campanie driblați și cu cai din diferite funcțiuni civile), iar celor cari n’au avut vreo funcțiune sau deși funcționari n’au putut împlini anii de pensiune, sau fiind la comunele rurale, nu li s'a făcut nici o reținere, să li se acorde și lor o pensiune viageră ca celor de la 1848, prin legea votată la, 1875 (anexat copie de pe lege). Aceasta ar fi, credem, pentru veterani, o răsplată bine meritată, iar pentru tinerele generațiuni un stimulent și un exemplu palpabil de modul cum Patria recunoscătoare știe să răsplătească pe vitejii săi. Apel la rege și la guvern Avem adînca credință că marelT nostru căpitan, care ne-a condus cu înțelepciune și tactica sa militară in timpurile cele mai grele, pe cîmpiile Bulgariei, în luptele victorioase de la Grivița, Opanez, Bocova, Plevca, Gorni- Etropoli și Smirdan, va admite și dreapta noastră cerere, gîndindu-se că prin aceasta răsplătește pe vitejii săi copii cari prin victoria lor au dat independența țărei. Asemenea credem, că Onor, guvern și Onor Corpuri legiuitoare de astăzi, ne vor admite dreapta noastră cerere, răsplătind siegele vărsat pentru binele patriei. Veteranii din războiul877—78, actualmente funcționari: Tănăsescu Nicolae, Antonescu .1. Dimitrie,Boris Lucian, Ciris Nicolae, Cionca Ion, Davidescu Ștefan, Dumitrescu I. Marcu, Dimitrescu Petre, Florian Gh., Hagiescu Alex, lonescu Filip, Istrati Ion, Jean Emil, Mărculescu și Viața bucureșteană Azi la orele patru după prinz va avea loc căsătoria civilă a mult grațioase: și gentilei d-șoare Marica Giurgea, fiica d-nei Paulina G. Giurgea și a răposatului fost consilier la Oasați o Gabriel Giurgea—cu d. N. Paiami, șeful secțiunei industriale de la ministerul de domenii. După ceremonia civilă va avea loc o primire în saloanele: d-nei Paulina Giurgea, din strada Fîntînei, in care va defila tot ce Bucureștiul are mai ales. Duminica viitoare, va avea loc căsătoria religioasă, la orele 2 d. p. la biserica Sf. Spiridon. Tînăra pereche va pkea apel cu trenul de 5 în Italia. Moni abonament cu premii Lola 1 DIMINEAȚA“ a deschis siguranță Greener, ț&va stinge oke-hm, un nou abonament cu premii și anume : j de la marele magazin de anne B. D- Zi»mau, 44, calea Victoriei, București. 6) Un binoclu de teatru, de sidef 7) Un binoclu de piele tot pentru teatre S) Un binoclu de piele pentru cîini curse etc., etc. ;9) Un barometru de lemn sculptat. 10) O trnsă de călătorie. 11) O oglindă cu trei fețe. 12) Un sac de mină, de pete, cu lănțișor 13) Un cadru pentru fotografii. 14) Un barometru de nichel. 15) 150 de diferite broșe de mozaic. La aceste premii iau parte atit, vechii noștri abonați în curent cu plata de la 1 Ianuarie 1905, cit și noștii noștri abonați dela 1‘ Iunie. Abonamentul la ziarul Dimineața este : pe an 18 lei, pe 6 luni 9 lei, pe 3 luni ...50, lunar 1.70. In străinătate îndoit. A se trimete costul în mărci soțti in mandate poștale la adm. ziarului Dimineața, Str. Sărindar No. 11, București. In Bani 2000 lei. In obiecte: 1) luna mașină de scris,YOST" în valoare de 700 lei, de la renumita companie engleză The Tost Tipewriter Co. Ltd. Sucursala în București, Calea Victoriei 71 (hotel Splendid). 2) Un gramofon perfecționat cu pavilion mare, mobil, din renumita marcă ..The Star“ furnizat de marele magazin de muzică Jean Feder calea Victoriei E.4. .3) O mandolină napolitană foarte fină și elegantă, cu bogate ornamente de sidef, furnizată de magazinul general de muzică „La Harpa“, str. Foiței No. 5. 4) Una mașină de cusut, de picior, Singer perfecționat, neîntrecută în soliditate, lucrare și eleganții, complectă cu 14 aparate ajutătoare de la marele magazin cu mașini de cusut Compania americană, piața Sf. Gheorghe, București. ’ 5) Una pușcă de vinătoare cu două țevi, cal. 13, cheia de deschidere între cocoașe, cu triplu zăvor transversal de treptățește a crede că nu se va desminți nici de astă dată, atit moral cit și material. In piesa : „O vizită“ de Dumas, vor apare d-nele Demotriade și Sturdza și d-nii Costescu și Livescu. Duminică 27 Noembrie se va juca pentru a 12-a oară. Stingerea. SPECTACOLE Joi, 24 Noembrie Teatrul Național.— Se va reprezenta pentru a șaptea oară Instinctul, piesă în 3 acte de Henry Kistemneekers. Spectacolul se va termina cu o vizită, comedie într’un act de Ah Dumas-Finh Sala Edison. — In fiecare seară teatru de varietăți cu program ales. Joi aerată high-life, iar în fiecare Duminică de la 2—5 p. m. matineu pentru familii și copii. Teatru Boulevard. — Reprezentațiile teatrului Caser.Teatrul Lyric.—Trupa de operetă germană sub direcțiunea d-îni Em. Waldman. Se va ciuta pentru a treia oară Ngjiin, operetă japoneză, muzica de Linck?. Palatul Ateneului. — Al doilea concert al divei Aino Ackte cu concursul d-lor G. Bosceff și E. Narice. Stila Lieblich (Jignitza). — Trupa izraelită de operete va reprezenta în scop de binefacere piesa Ezra, opera in 4 acte de I. Lateiner, muzica de M. Abramovich ȘTIRI TEATRALE Novelli la Teatrul Național La 12 Decembrie începe pentru bucureșteni o serie, de serbateri artistice la Teatrul Național, Marele Novelli, care pentru a veni în București nu mai are nevoe de intermediarul vre unui impresar, s'a adresat direct direcțiunei generale a teatrelor, care ia acordat, ca întotdeauna, sala Teatrului Național, pentru reprezentațiunile sale. Novelli, care dacă ne-a emoționat pînă la lacrimi în dramă și ne-a procurat plăceri Olympice în comedie, a făcut de astă dată, in programul reprezentațiilor sale, parte largă și comedii. Astfel, iată seria reprezentațiilor lui Novelli : Luni 12 Decembre Aleluia, dramă în3 acte de Marco Fraga. * Marți 13 Decembre Scarron, comedie dramatică în 4 acte de Gatui der «îndes. Mercur! 14 Decembre Bebe, comedie bufă in 3 acte de Meilhae și Hernie pin. Joi 15 Decembre Papa Lebonard, comedie în 4 acte de Jean Aicard. Vineri 16 Decembrie La fteria di Papa Martini (Les crochets du père Martin), comedie în 3 acte de Corraon și Grange. Simbătă 17 Decembre Shylock, de Shakespeare. » Putem anunța de pe acum că ilustrul Novelli, răspunzînd din străinătate, cu mare amabilitate, unei invitațiuni a Sindicatului ziariștilor, va da în beneficiul sindicatulii nostru o reprezentațiune extraordinară. Biletele pentru reprezentațiunile dă Novelli se găsesc deja acum la cassa Teatrului Național și reținerile au și început, în vedere că locuțiunea se va încheia, desigur, înainte ca genialul artist să înceapă seria sa de reprezentații. Iată și prețurile locurilor : Loje rangul I, lei 80; Loje rangul II, lei 50; Loje rangul III, lei 30; Loje de galerie, lei 15.— Fotoliu de orchestră, lei 16.—Stal rangul I, lei 12; Stal rangul II, lei 8; Stal rangul III, lei 6.—Galerie numerotată, lei 3; Galerie nenumerotată, 1 lei. -i ■ .îl: . Teatrul Național. — Astăzi ,Joi 24 Noembrie se va juca „Instinctul“ și „O vizită“ ! Marele succes obținut în această piesă de către d-nele L. Costescu, Mihăilescu, d-ni. Sturza, Liciu și Maximilian, ne în Amvrir ULTIMA ORA Prin fir special de la corespondenții noștri din : Londra, Paris, Berlin, Viena Budapesta Evenimentele internaționale •— Din telegramele noastre — Revoluțiunea in Rusia. Rescriptul imperial : libertățile amenințate.— Legi provizorii. — Teama de o catastrofă în Rusia: masacre, revolte și greve pretutindeni Situația în Ungaria Sultanul cedează controlul financiar în Macedonia admis. — Discursul senzațional al prințului Bito« .~Romînia și Grecia. Revoluțiunea in Rusia Evenimentul cel mai insemnat al ruștii formează un rescript al guvernului, care poate fi interpretat ca un triumf, momentan, al reacțiunea și ca o retragere provizorie a libertăților. Pentru importanța lui dăm textual rescriptul. Comunicatul relevă „imposibilitatea de a se obicînui populațiunea și administrațiunea cu situații mea creată prin manifestul dela 30 Octombrie. Guvernul este ferm decis a executa în întregime reformele promise la 20 Octombrie, dar, pentru că populațiunea nu se poate obicînui dintr’odată cu aceste reforme, pînă la punerea în executare a reformelor, pe cale legislativă, vechile legi trebuesc să rămână în vigoare, dacă nu vor fi înlocuite prin rescripte provizorii. Actualmente se pregătesc asemenea rescripte provizorii. Cele relative la libertatea presei și la dreptul de întruniri s’au și gătit. Discuțiunile ce se urmează cu privire la reforma consiliului imperial«? și la lărgirea dreptului electoral sunt aproape de sfirșit. Alegerile pentru ciuma imperiului vor fi accelerate, precum și măsurile ce au Suc opufe a se lua contra dezordinelor ce amenință siguranța publică*. Rescript«] acesta, care e menit să provoace indiscuțiuni și prin care se mențin vechile legi reacționare, poate da naștere la tulburare nouă. „Asociațiunea pentru protecțiunea presei“, văzînd că libertatea preseii amenințată prin legile provizorii, a și protestat.* Incolo situația e aceiași, cu deosebirea că ea pare a se agrava din zi la zi tot mai mult. Aceleași știri : masacre, lupte între armata credincioasă țarului și cea revoltată, febriciri militare și marine, greve. La Kiev contituia lupte într’e trupe ; la Riga s’au răsculat marinarii ; la Petersburg excesele populațiunei par a fi fost grozave în Manciuria armata e in totul revoltată; regimentele finlandeze cer îmbunătățiri. Greva de la căile ferate se întinde cu o foarte mare repliciune ; greva telegrafo-poștală se menține. Situația e așa de critică in cît e temere că revoluțiunea n’o să se isprăvească in mod pașnic, ci o să avem o catastrofă teribilă. Situația politică continuă și ea să fie tulbură. Se spune că Witte ar vroi să obție sprijinul lui Gapon care ar fi gata să i-l acorde. Congresul marilor proprietari rurali din Moscova a blamat pe Witte spunând că duce țara la peire; el e acuzat că nu poate menține ordinea. Țarul a primit de la Wilhelm II o scrisoare, in care l-ar îndemna să ia măsuri pentru a eși din situația actuală. Țarul, însoțit de mari duci, a trecut in revizie un regiment de gardă spunind soldaților că contează pe sprijinul lor. Situația în Ungaria Iar se vorbește că situația lui Fejérváry ar fi critică. El și-ar fi dat demisiunea sau e pe cale să șî-o dea în cînd împăratul nu va admite măsurile sale pentru restabilirea ordinei în Ungaria. Greva lucrătorilor tipografi socialiști s’a terminat pe baza că ziarele nu vor să scrie ce vor voi. Insă să nu atace pe nedrept pe socialiști. Sultanul cedează Turcia a cedat pe toată linia, acceptînd controlul financiar în Macedonia. Demonstrațiunile navale vor înceta. Cedarea aceasta a provocat o mare fierbere printre musulmani. Re casele marilor demnitari tareiefin Constantinopole s’au găsit lipite afișe cu următorul cuprins : „Deși stezați-vă, că ghiauri! ne iau țara“. In Albania, arnanții, răsculați au învins trupele turcești. Diferite știri însemnate la Reichstagul german cancelarul von Billow a rostit un discurs senzațional, spunind că situația internațională nu e satisfăcătoare și că opinia publică ® U glorii e contra Germaniei. Senatul francez a votat în tot». Iegea pentru separația bisericei de stat .j. ... Din Viena, unde se află regele George al Greciei, nu știri că Grecia va fi dispusă să reia relațiunile amicale cu Romînia și că împăratul Irars-Josef lucrează în acest sens. Sîrbii respingînd pe albanezi Belgrad, 23 Noembrie. — Albanezii au atacat din nou fruntaria sîrbeasca. Ei au fost respinși cu mari pierderi. Sîrbii contra noului împrumut Belgrad. 23 Noembrie.—Burghezimea și studenții plănuesc o mare întrunire de protestare contra noului împrumut, înpotriva căruia opinia publică este din ce în ce mai indignată. Studenții au și început erî manifestațiunile lor, arzînd în public ziarul Odjek, care conținea proectul de lege relativ la împrumut. Arderea s’a făcut în mijlocul strigătelor : „Jos împrumut negru-galben“ ♦ Cu toate acestea perspectivele împrumutului în Scuperuă nu sunt nefavorabile. Atentat contra ministrului de finanțe sîrbesc Belgrad, 23 Noembrie.— Azi demineață la 9 ore un funcționar de FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“19 CAIN SAU FRATELE UCIGAȘ — Roman din viața reala — CAP. 9 înșelarea O rază de speranță pătrunse în inima Elenei. — Ah, îmi dai voe să plec in America? — Prostii! exclamă și avocatul care era de față, unchiul tău zice el va consimți la căsătoria ta. — Cum să mă căsătoresc — cu Cecar poate! — Bar cu cine altul? Ah, D-zeuie cine a maî văzut fată nerușinată ea asta! M-ai făcut ie rog nu înțelegi ? Deși eu aveam mari speranțe !, băiatul meu fiindcă am stat în $a8ă la mine n’am consimțit la călătoria voastră, Elena *îl bî cu amirfteiui? și zise. —Să uiă ertați dar nu pot privi consimțimântul ce cu atîta nerozitate mi-li dați! V-am dorit și nici nu doresc să ajung nora d-voasferă! — Ah, iată ceva la care nu mă așteptam deloc, răspunse avocatul cu o uimire bine simulată' Te am gândit stimată domnișoară după ce am făcut călătoria de plăcere. Eî draga mea, în America poate că se admit astfel de porturi dar la noi fetele nu îndrăznesc a face un astfel de pas pînă ce nu se gîndesc serios. Eu fiind tutorele d-tale am dreptul și datoria de a veghea asupra reputației d-tale și trebue să te căsătorești cu cei care au umblat pe la hoteluri. Am înțeles?. !— Șl est vft daeijir că mai surind mă voiü sinucide decît să mă supun poruncel d-r! Nici Cesar nu s’a gindit să mă ia de nevastă cînd a plecat cu mine. — Lasă că asta o știu eü maî bine răspunse unchiul cu un zîmbet ironic. Acum o jumătate de oră mi-a cerut binecuvîntarea, vezi dar că nu te mai poți răspîndi. — Cum, el ți a cerut consimțimîntul de a mă lua de soție strigă fata indignată. Nu-1 credeam capabil de astfel de obrăznicie. Crezi că eu voi consimți? Ahi, eu îl credeam ceva mai bun decît toți cei de pe aci. — Nu l-am înțeles bine pe unchiul d-tale, răspunse avocatul. Cesar văzîndu-te compromisă crede că e datoria sa de a te reabilita luîndu-te de nevastă. Oricum ar fi declar că eu nici odată nu voi consimți a mă căsători; puțin îmi pasă de ce vorbește lumea. Franz Springher nu mai știa ce să răspundă și avocatul iar se amestecă în vorbă. — Iată o scrisoare sosită din America, credem că nu mai avem 4« e# !e ascund«, si** *1 sUi de-te o scrisoare din Statele Unite. — lată ce’mi scrie d-1 Pierson 51 cunoști? — Da, îmî aduc aminte că venea pe la tata. — Atunci citește scrisoarea și vei vedea că în America n’a rămas nici o avere de la decedatul d-tale părinte. Fata citi în fugă și cînd ajunsa la ultima pagină scoase un țipăt și căzu leșinată. După cîteva minute își reveni în fire rugîndu-i să-i lase el scrisoarea. — Nlegret, dar scrisoarea asta trebue s’o păstrez ca un act, pot însă să ți-o cedez pentru cîteva zile. — Bine, vă vom reda-o, răspunse Elena cu glasul stins. Mai aveți a’mi spune ceva? — Acum nu mai avem, nimic va trebui să fii cuminte și noi vom anunța că te ai logodit cu Cesar ca să mai astupăm gura lumea. Elena plecă fără a mai răspunde. Cînd rămaseră singuri Franz privi pe avocat cu admirație. — Cred că vom fi lăsați în pace de acum înainte, știam ei lovitura va face — Ah, scumpe amiee, răspunse Franz, ești un geniu, dar efectul scrisoarei m’a cam speriat. De ce nu mi-am spus ce vei face? — El d-ta nu ești destul de devotat și sunt siguri că fu’ași fi reușit s’o înblînzesc de-țî spuneam și d-tale ce am de gînd să-l fac. — Dar ce dracu e scris acolo? — Hei, hei, acolo scrie că d-l Archer s’a logodit cu o văduvă frumoasă, înțelegi? — înțeleg că Bergman și d-ia sunteți tovarăși neprețuiți, dar dacă primește ea din America o scrisoare adevărată de la acel inginer atunci ce ne facem? — Ei pînă atunci [va mai trece timp, ea va fi măritată și noi nu suntem răspunzători [de minciunile ce ne sosesc din America înțelegi? Pe cînd acești ticăloși hotârau soarta nefericitei orfane, ea vărsa lacrimi fierbinți în camera eî unde se încuiase. Citea și recitea scrisoarea fatală în care î se vestea că cel pe care-l iubea se logodise cu alta. Suferința sărmanei ist* nici fttî poate fi 4eaen»*! Singură părăsită, între niște rude care o batjocoreau Simțea că va înebunî și plecă pe furiș la casa bătrînului Neuport și-i apue lui totul, să-î ceară un sfat un ajutor. Acolo găsi cîteva femei de mahala care-î spuseră fără înconjur că bătrânii murise și că fusese inmormîntat. Plîngînd, se reîntoarse Elena acasă, de astă dată nu mai avea de la cine aștepta ajutor! CAP. 12 Fred Archer Directorul poliției din H abia intrase în "cabinetul sau cînd un ușier veni să-i anunțe că un străin dorește a vorbi. " După cîteva minute apăru străinul care nu era altcineva decît Fred Archer inginerul din America! Tînăr ca de vr’o 20 ani cu parul buclat cu ochii albaștri americanul avea o înfățișare foarte simpatică. Directorul îl pofti să șcadă și inginerul Îl mulțumi srioînd fără meos jur? — Am venit de departe de H4 comisar, din America pentru a vi vorbi de Rudolph Springher cetățean american care a murit în acest oraș într’un mod misterios. Directorul se gîndi câteva minute apoi începu a răsfoi un carnet. — Rudolph Springher? Ah, da îmî amintesc, un domn bătrîn care s’a rătăcit prin port și’a căzut în apă. A fost un accident nenorocit de. — Să mă scuzați dar eu am motive de a crede că n’a fost un accident ci o crimă. Directorul îl privi uimit. — D-le I regret că trebue să vi asigur că] vă înșelați. [ Totuși v-ați ruga să reîncepeți cercetările răspunse inginerul ca politeță căo! nimeni nu poate ști ce ne aduce ziua de mîine. *— Aveți vr’o bănuială? — Da, d-le pot să vă spun ^ numele ucigașilor. —■ Vorbiți serios? — Foarte serios și vă rog permiteți-mi a vă spune tot ce știa. (Va urma)