Adevěrul, decembrie 1905 (Anul 18, nr. 5854-5881)
1905-12-01 / nr. 5854
slot 1 Decembrie 1906* la Krondorf IS VOR NATURAL-ALCALINipă demm de primul rang Remediu excelent contra boalelor aparatului respirator, ale stomacului și bășicei. De vînzare în Farmacii, Dragueviî, ed. „STELLA“ PRIMA FABRICA ;*de SAPIÎN de ABUR * jr . © BUCUREȘTI — 1 [ 1 ] Furnisorul Curței Regale 0!! Recomandă între altele: *1 a Săpun fin 08 toaletăți < No. 651 Săpun de familie * No.415 Săpun de glycerină Jijj H Săpun de ras s! Is excelent pentru obrazi ! ] tm precum și ® J [ a £ nmînărîrit Stearină»!| SS de calitatea cea mai superioră ® 1 • I De vînzare la principalele drogueri, magazine de manufactură ® și coloniale din țara. I In București depositul centra 0. H. Müller 55 Calea Victoriei 55 Doamna Doctor Rosa £ upu p BOALE de FEMEI și COPII No. 37 Str. Academiei No. 37 {intrare și prin Calea Victoriei No. 74 Consultațiuniî di la 10—12 a. ‹© © ©‹® ® ®‹‹e« din cei mai aprigi dușmani ai romînizmului din Macedonia. Grecomanul din Calafat — E adevărat în totul, că Papa Dimitrie era un grecoman așa de înverșunat ? — Perfect de adevărat. Cunosc de mult faptele acestui om. Ca altfel cine ar putea vorbi în mai cunoștință de cauză despre dînsul decii înșiși romîniî macedoneni ? Ei bine, posed un teanc de scrisori și plîngeri dela comunitățile române din Macedonia, din cari reiese, că Papa Dimitrie, deși român de origină, deși crescut și înrolit în Rominia, insă in sufletul lui a rămas grec, care ura de moarte pe conaționalii săi și nu cruța nici un mijloc de a-i batjocori și nimici chiar. Așa, el se ducea cam des pe la Bitolia, unde își are familia. Ce făcea el acolo? Nu numai că evita pe jomini, dar se silea din resputere ca să ponegrească școalele și cauza națională, declarînd în gura mare, că ele au să fie închise, că in Romînia tot grecii au preponderența, că romînii macedoneni trebue să devie greci dacă vor să trăiască și multe altele in felul acestora. Iar în vara trecută fiind din nou la Bitolia, unde de aproape un an s’a deschis o capelă romînă, G. M. Papa Dimitrie spunea la toată lumea, că nu trebue nimeni să calce pragul ei, pentru că romînii cu biserica și preoții lor sînt afurisiți. Pe lingă acestea, nu mai e un secret pentru nimeni, că Papa Dimitrie trimitea regulat grecilor din Macedonia sume mari destinate bandelor cari extermină pe romînî. Ce concluzie se poate trage Acesta e Papa Dimitrie. Și acum să tragem concluzia logică din cele expuse mai sus. Avem pe de o parte în Macedonia un popor, care îndură suferințele cele mai nepomenite, iar aci în țară , pe românul Papa Dimitrie, care peste toate celelalte găsindu-se și în fruntea sucursalei unei instituțiuni cu caracter cît maî romînesc, ajută din gros pe asasinii românilor. Și omul cel maî pașnic se revoltă în fața unei atitudini așa de anti-patriotice. Cu atît maî mult un om cu imaginația aprinsă, cu creerul înfierbîntat, cum s’a dovedit a fi macedoneanul Toma Ion. Inima lui sîngera la vestea crimelor și atrocităților comise de greci în Macedonia, iar pe de altă parte indignarea în sufletul lui creștea pe măsură ce lua cunoștință de faptele lui Papa Dimitrie. El nici nu cunoștea pe victima sa, precum acelo din cercetările făcute pînă acum și, prin urmare, n’avea în contra lui vr’un motiv de răzbunare personală. El vedea în Papa Dimitrie întruparea grecismului sălbatic și avid de sînge, a acelui grecism care rărea zilnic rîndurile fraților săi. Și atunci Toma Ion, om tînăr, înflăcărat, nu s’a putut stăpîni. A făptuit o moarte de om, crezînd că în chipul acesta răzbună pe cei căzuți în văile Macedoniei și în munții Pindului. A lovit într’visul cu convingerea, că scapă pe poporul sau de un vrăjmaș periculos și că a alinii întrucîtva durerile. Fapta lui Toma Ion nu este, dar, o crimă ca oricare alta și Curtea cu jurați va trebui ca la judecata procesului să aibă în vedere toate acestea. *Acestea sunt declarațiile ce d. dr. Leonte ne-a făcut asupra omorului de la Calafat. Rep. Tribunalul a judecat afacerea, s’au depus și concluziuni orale și în scris și acum judecata e în divergință. De altfel d. Sipsomo nu a indicat în intervenție vr’un domiciliu al comisiunei Olimpicelor, iar in baza procurei ce o are, a fost citat pentru Olimpice după jurnalul tribunalului. In tot cazul, dat fiind că judecata e în divergență, dacă poate să se pretindă vre-o lipsă de procedură, toți d-nii advocați cari sunt prezenți și cari au procuri cu depline puteri în cari se zice că pot să ia termenul în cunoștință, să primească citații și să facă tot în numele Olimpicelor, ca și cum ar fi ele însăși, după cum este zis în procură, pot să acopere orice nulitate și să primească discuția.. D. Marco Sipsomo tăgăduește că are dreptul să ia termenul în cunoștință, iar ceilalți advocați ai Olimpicelor au tăcut. După pledoaria d-lui advocat Rosental ,care din partea administratorilor a zis că incidentul este fundat și a căutat să arate că acest proces nu trebue judecat, tribunalul a dispus citarea Olimpicelor cu sediul la Athena, amănînd afacerea pentru ziua de 7 Decembrie. Caracteristic e faptul că d. Varatasi, reprezentantul special al Olimpicelor în afacerea averei V. Zappa aflată în România, în locul d-lui Stefanos, care a plecat, se afla în instanță cînd s’a ridicat acest incident. De ce oare nu a găsit de cuviință să se înfățișeze ?! Alt fapt ciudat care se întîmplă numai la noi, faimoșii ospitalieri. Olimpicele nu există în Grecia ca persoană morală particulară: Olimpicele sunt o ramură a administrației publice grecești depinzînd de ministerele finanțelor și internelor statului grec. Statul grec a decăzut odată în afacerea Zappa. Organele subalterne angajează avocat în țara noastră, fac procese, sechestrează venituri, și toate acestea pe cînd noi suntem într’un mare conflict național cu statul grec. Dovadă că însuși statul grec e interesat în afacerea Olimpicelor, ne-o dă faptul că d. Varatasi, reprezentantul special al Olimpicelor, e actualmente și consul elen la Filipopoli. Rep. JURNALUL FEMEEI Știri femenine O școală pentru orfane. — In Petersburg s’a format din inițiativa contesei Czantska, o școală pentru fetele ofițerilor căzuți pe cîmpul de räzboiu. In școală se predau cursuri primare și secundare și s’au primit pînă acum peste 140 de eleve. Țarina aflînd de aceasta instituțiune și-a exprimat dorința ca s’o patroneze. O delegațiune compusă din contesa Gautska și directoarea școaleî, s’au prezentat țarinei care acceptind patronarea școalei a oferit bani și haine pentru eleve. .1î Masacrarea misionarilor americane in China. Un preot budist și douăzeci și cinci de indigeni, au fost arestați în urma unei anchete asupra forței celor cinci misionare americane la Lien- Chan, în Nord-Estul Koang-Toumului. Trei din acuzați au fost condamnați și executați. Se iau măsuri pentru a fi traduși și ceilalți culpabili înaintea justiției. Două sute de oameni au fost trimiși în urmărirea altor indivizi implicați în asemenea omoruri. Guvernul englez a luat energice măsuri ca să se impedice asemenea barbarii. Sărmanele femei care mergeau în China pentru propagarea religiei, erau asasinate și măcelărite de sălbatici. Intrigile, ce nu pot lipsi niciodată, spune d. Rachtivan, nu-1 vor împodeca să-și facă datoria. D. Grigore Cantacuzino spune că e însărcinat de d. Gh. Gr. Cantacuzino, prim.ministru și ministru da interne,să mulțumească d-lu. Rachtivan pentru sîrguința și zelul ce-l depune in îndeplinirea grelei sale funcțiuni de secretar general. D. Ion Tanoviceanu, deputat, profesor de drept penal, spune că cunoaște pe d. Rachtivan încă înainte de a-l fi cunoscut personal, și aceasta deia congresele penaliștilor, unde d. Rachtivan a avut succese bine meritate, in calitate de director, al închisorilor din Romînia, d .Rachtivan a prezentat congreselor lucrări de valoare, cari, spre onoarea țarei, au atras luarea aminte a congresiștilor. Astăzi cunoaște pe d. Rachtivan în mod personal, ca secretar general, și aci e iarăși la , înălțimea importanței funcțiune ce ocupă. Au mai coastat și ceilalți amici ai sărbătoritului, așa că banchetul a fost foarte animat. Rep. Șl Șl Două ________m. și 4—6 p. m._______ Dr. Goldstemn Special în boale nervoase și electroterapie S’A MUTAT în Str. Colțci S. — Consultații 3—5 tratează paralisiile, boalele maduvei spinărei, impotența, neurastenia etc. Ion N. Dorăscu - fost judecător de instrucție -ADVOCAT S’A MUTAT în strada l’octnllo. 1 t*is (Sub Mitropolie) 2428 DE A.BARASCHIc la facultatea din Fari* Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru boale de piele și Liphysis — BORBELE FARULUI— S’a MUTAT în Calea Victoriei 120 (linsă Biserica albă) D-rul Mirinescu Medic primar la Spitalul de Copii S’A MUTAT Strada Spătarului No. 54 Í CASA DE SCHIMB DL FIHKELS București, Strada LIPSCANI, No. 8 în noul palat „Pacla-Romania“ Cursul pe ziua de 29 Noembrie 1905 ~ • 1~amap. \\ Vinde i’/a Renta romînă 1905 02 261 S5576 4 ®/c Ref..t& amorabil* 93 2h 93 75 50/ amortibiä 101 251 102 — 5*/c| Obi. Com. și județ. 101 50 1017/s 4% „ „Urb.Buc. 90.50 91 — 5J/o Sens. Func. Rurale 103:50! 103 V» 40J „ 97j50 SS — ó°M „ Urbane Buc. 99}50 100 — 5»/4 ” „ „ lași . 98 50 97 — Act Banca Nation. 3080 — 3110 — , „ Agricolă 100 — 408 — . »Scont Bue. 175— 185 — — TELEFON No.212--651 POȘTA ADMINISTRAȚIEI D-l S. B. Tobias, Urlați, este rugat sa achite de urgență datoria către administrația noastră; contrariu, vom lua alte măsuri. I I Cor. V. Austriacă 105 50 106 50 Olimpicele ocolesc primejdia Sicane și manopere Am arătat la timp, cum înaintea trib. Ilfov s. I, cu prilejul unei acțiuni intentată de frații Aposto și Ioan Mexi, sequestrier judiciari ai averei Vanghele Zappa. Intervenind și Olimpicele, li s’a contestat calitatea de persoană juridică și deci putința de a sta în instanță. Ivindu-se divergență de opinii între judecătorii cari au luat parte la ședință, s’a amînat procesul pentru a se judeca din nou de complectul tribunalului, cînd Olimpicele trebuesc să facă dovadă de existența lor la Grecia, natura instituțiunei și dacă e legal recunoscută acolo. La judecarea divergenței Olimpicele au mobilizat toate forțele, căutind să obțină o nouă amînare, temîndu-se de dezastrul unei sentințe prin care să se constate că nu are calitatea de persoană juridică. Presentindu-se d-niî advocați ai Olimpicelor de astădată mai mulți, și mai cu autoritate și anume d-niî: M. Sipsomo, Eugeniu Stătescu, Em. Porumbaru, Gh. Panu, și Constantin Sipsomo, acest din urmă a cerut ca procedura să se declare nulă pentru că Olimpicele nu au fost citate și prin scrisoare recomandata» " Advocatul reclamanților, d. G. I. Stoenescu întîmpinînd a zis că cererea d-ln Sipsomo este tardivă, deoarece d-sa n’a ridicat acest incident înainte de a se judeca procesul în fond. Banchetul de la Capșa Un număr de senatori și deputați au oferit aseară, un banchet intim, d-lui Mișu Rahtivan, secretarul general de la ministerul de interne. Banchetul a avut loc la Capșa și a luat parte d-ni: M. Băbeanu, Petrovici, Negri, Gh. Buicliu senatori: Ernest Virnav, Barbu Catargiu, Leon Cantacuzino, I. Tanoviceanu, N. Lahovary, Ion Berceanu, Lascăruș Catargiu, Gr. Cantacuzino, Rascal Toncescu și Robert Roma, deputați. La șampanie, d. Ernest Vîrnav, a toastat pentru d. Mișu Rahtivan, spuînd că una din cele mai de seamă calități ce trebue să poseadă un bărbat de stat, e să știe a-șî alege oameni cu cari lucrează. D. Cantacuzino, primul-ministru și ministru de interne, a făcut această dovadă, prin alegerea domnului Rahtivan, ca secretar. D. Mișu Rahtivan răspunde mulțumind inițiatorilor și persoanelor prezente la acest banchet. D-sa spune că dacă deputații au misiunea relativ grea de a legifera, d-sa ca secretar general are greaua sarcină de a aplica legea și, aci întimpină multe dificultăți. Grație încrederea șefului său și a altor amici corecți și sinceri a îndepărtat și va îndepărta asemenea dificultăți. SPECTACOLE Marți, 30 Noembrie Turul Național.— Se va căuta pentru prima oară Lakmer, operă în 3 acte de Ed. Goudinet și Ph. Gale. Muzica de Leo Delibes. Sala Edison.—In fiecare seară teatru de varietăți cu program ales. Joi serată high-life, iar în fiecare Duminică de la 2—5 p. m., matineu pentru familii și copii. Circul Sidoli. — In fiecare seară representation variate ale teatrului Oeser. Palatul Ateneului. — La orele 9 seara are loc concertul dat de d-na Carlotta Lebas, cu concursul d-nei Tanzy Fortunato și al d-lor José C. Aratt și Th Fuehs. PARLAMBNTUL D. Costinescu rostind la Cameră discursul sau asupra răspunsului la mesaj, face diferite destăinuiri. A doua zi a discuției răspunsului la mesaj a fost ocupată toată de un singur orator și încă nu s’a ajuns. D. Costinescu, care a început cuvântarea d-sale la ora 2 n’o isprăvise la ora șase seara cînd Camera ținînd seamă și de oboseala ei și de oboseala oratorului aucontinuarea pe azi. Un preambul care promite D. Costinescu a început prin a spune că discuția asupra răspunsului la mesaj formează o notă originală a vieței parlamentare române. Discuția această însemnează ziua scadenței în care opoziția se răfuește cu guvernul. Și d. Costinescu a luat această afirmațiune a d-sale a la lettre și în tot timpul cuvîntărei d-sale a scos la iveală tot felul de izvoade. Repede de tot, cu respectul cuvenit însă, d. Costinescu a trecut asupra pasagiului privitor la rege, s’a asociat la omagiile aduse acestuia care poate muncei sufletești și intelectuale depusă pentru țară datorește zdrucinarea sănătăței. Conservatorii acum doi ani au uzat în mod larg de discuția răspunsului la mesaj, au și amenințat atunci. D-sa în numele partidului liberal va uza azi de același drept, minus amenințările. Asupra politicei externe d. Costinescu trece deasemenea repede spunînd că nu trebue puse piedici guvernului, ei din potrivă trebue grăbit în apărarea aromânilor. Regretă însă că d. I. Th. Florescu a relevat cazul d-lui Haret, acest proces neputîndu-se judeca în aceste momente, ca nefiind oportun aceasta. Rezerva însă nu e impusă și în afacerile interne ca și în cele externe. Și d. Costinescu a fost intr’adevăr fără nici o rezervă. Politica financiara De la început chiar, d. Costinescu a provocat numeroase observațiunî și întreruperi, cînd serioase, cînd însă spirituale din partea membrilor majorităței. Cu deosebire d. Nestor Cincu era in vervă și a avut chiar darul să provoace furia de altfel foarte simpaticului domn Iarca de la Buzău. Mesajul vorbind de starea înfloritoare a finanțelor datorită excedentelor, d. Costinescu vede în aceasta un omagiu adus politicei financiare a liberalilor. Principiul de a se stabili budgete cu excedente, este opera specială a liberalilor, specială și originală. Nicăici înainte în gospodăria României nu se va găsi acest principii. Dacă însă conservatorii vor continua pe calea pe care ați apucat, atunci sistemul de excedente continue se va transforma într’un sistem de deficite continue. Guvernul actual este, într’o permanentă contrazicere cu sine însuși și pentru a dovedi aceasta,, d. Costinescu citează : Conversiunea ultimă care ar fi fost cea mai păgubitoare operație pe care a făcut-o vreodată guvernul român , apoi lauda conservatorilor că reduc impozitul personal cu 2 lei și dezastruosul recensământ; și în fine modificarea codului penal alături de care merge înjosirea magistraturei. , „Idealul partidului“. — înlocuirile și numirile funcționarilor Deoarece fiecare partid trebue să aibă un ideal, d. Costinescu se întreabă ce ideal are cei conservator. Și răspunsul crede a-1 găsi in procedarea a trei mi ministere : al finanțelor, cultelor și justiției. j In prima parte, a discursului sau, adică aceea pe care a rostit-o eri Marți, d. Costinescu, nu s’a ocupat de joc de ministerul de justiție, s’a ocupat in treacăt de cel de curte și de cei de lucrări publice și a acordat, partea leului celui de finanțe. D. Costinescu a povestit lucruri frumoase și dacă d. Take Ionescu il va urma pe aceeași cale,—atunci țara românească va eși și mai frumoasă din această discuție. Vorbesc se înțelege de țara politicianilor. La cele trei ministere citate, după d. Costinescu, nu s’a urmărit decit căpătuirea partizanilor. Interesele țarei erau cu totul disprețuite. De aceea funcționarii vechi și merituoși au fost înlocuiți cu „oameni foarte onorabili" dar absolut incompetenți, uneori neonorabili dar competenți și alteori și neonorabili și analfabeți. Cu chipul acesta au fost numiți și schimbați în nouă luni 1220 funcționari. Se produsese chiar în minister o zăpăceală și persoane numite azi erau înlocuite a doua zi, pentru ca a treia zi cînd se constata că sînt „de aî noștri" să fie iarăși puși în slujbă. Numai la regia monopolurilor, s'ar fi cheltuit 160.000 lei pentru sinecare. Și d. Costinescu intră în detalii citînd nume proprii și cifre cari arată că deși plecat dela ministerul de finanțe, d-sa tot mai este în toate amănuntele serviciului acestui resort. Cînd d. Costinescu ajunge a spune că d. Take Ionescu de teama postulanților de slujbre n’a maî dat pe la minister de opt luni, ministrul de finanțe care pînă atunci ascultase cu atenție luînd notițe, observă. — D-ta d-lo Costinescu trebue să ai o poliție secretă, un minister. Evident că nuî de ajuns că am înlocuit numai 1220 funcționari, de vreme ce ești ținut atît de bine în curent. Risipa bunului public. — „Codin al meu“ și tragerile false D. Costinescu continuă apoi a arăta cum au fost inlocuițî diferiți funcționari și ce răsturnare de lucruri a trebuit să se facă pentru ca d. Take Ionescu să-l poată numi pe „Codiu al meu“—cum îî zice, la Craiova. Aceste relevări de amănunte, cari amintesc lungile cu vin târî ale d-lui Sturdza, au făcut ca cuvântarea d-lu. Costinescu să piardă din puterea eî. Deputații nu puteau înțelege ca într’un mare discurs un om de stat să se ocupe de numirile de perceptori și subinspectori, ba chiar și de intendenți. Tot vorbind de incompetența funcționarilor numiți de conservatori, s’a nimerit că unii deputați au amintit și de funcționarii liberali cari au operat la roata tragerilor false. In sfîrșit tot aci d. Costinescu a relevat că nu sunt decit două ziare cari trăiesc prin propriile lor puteri, Universul și Adevărul. Inspectorii și advocații. Recensamintul D. Costinescu relevă în special risipa făcută cu numirile de, inspectori și advocați. S'au numit inspectori cu duiumul și deși la ministerul de finanțe din doi advocați s’au făcut vre-o șoapte, totuși se cheltuesc zecimi de mii de lei pentru avocații favoriți angajați pentru procese diferite în cari sunt adesea ori plătiți cu sume egale sau chiar mai mari decit acele pe cari în cazul cel mai bun statul le-ar putea ciștiga. Inspectori au fost numiți din cale afară de mulți și dintre oameni’fără nici o competință. Dar cu recensământul ? Aci d. Costinescu discută chestiunea din doua puncte de vedere. Intîiu din punctul de vedere al cheltuelilor. Pină acum d. Costinescu afirmă că s'au cheltuit opt sute de mii de lei și cheltuelile nu s’au isprăvit încă. Și efectul ? Nici odată nu s’a făcut un recensământ în condițiuni mai rele. Așa de nedrepte sînt hotărârile comisiilor da recensământ încît vor fi de judecat 160 de mii de apeluri., D. Take Ionescu observă aci că sub liberali numărul apelurilor a fost procentual mai mare. D. Costinescu relevă o circulară pe care ca ministru a dat-o în chestia recensământului. D-s- a spus la acea circulare că la fixarea impozitelor, evaluările proprietăților țărănești’, și așa supraîncărcate, să nu mai fie urcate. Din contră să se stabilească dară nu cumva în unele locuri țăranii plătesc mai mult decit marii proprietari și în acest caz să se rednea. Sub d. Take Ionescu s’au dat în vederea recensămintului două circulari. Una bună și în sensul celeia a d-lui Costinescu, semnată de d. Capitaneanu. Alta rea, semnată de însăși d. Take Ionescu. Aceasta din urmă circulară ar fi avut de efect că cheltuiala muncei nu s’a mai scăzut la stabilirea veniturilor proprietăților țărănești, așa că, in Prahova de exemplu, aceste proprietăți mici au fost mai mul impuse decît cele ale proprietarilor mari. Ziariștii-- Biletele de liber parcurs Din fondul pentru cheltuelile de recensământ, d. Costinescu afirmă că de asemenea s’ar fi risipit sume însemnate. Aci d. Costinescu citează și pe câțiva ziariști cari pentru lucrări făcute au primit un onorariu foarte modest . I se amintește g»ui Costinescu că și d-sa a acordat sume mult mai însemnate la ziare străine. D. Costinescu însă susține că a dat din capitole de la cari putea da, ceeace provoacă o ilaritate generală. Cînd d. Costinescu citează sume acordate pentru lucrări tipografice și susține că sunt sume acordate unor ziariști, d. Victor Ionescu îi amintește că a fost corector și că ar trebui să priceapă mai bine astfel de chestiuni. Și Camera și d. Costinescu fac haz. . Apoi d. Costinescu vine la chestia biletelor de liber parcurs cu cari s’a făcut o mare risipă, așa că pînă azi s’au cheltuit 671.000 Ioi. D. Costinescu numește aceasta „a’șî bate joc de banul public“". Și pentru ce? Răspunsul fostului ministru de finanțe nu e lipsit de spirit, pentru că—zice d-sa—amicii d-voastră și agaicii amicilor d-voastră, cari sînt uneori amicii noștri, să meargă gratuit cu drumul de fer. Acid. Costinescu spune cîteva vorbe și despre cele ce se petrec la ministerul cultelor, unde profesorii pun suplinitori, iar suplinitorii alți suplinitori, așa că copiii nici nu mai au cu cine învăța la școală. Această afirmațiune provoacă enerfice protestări, pe cînd d. Ionel Grăișteanu dezminte pe d. Costinescu care afirma că se face risipă cu construirea de cantoane. Conversiunea Pe la ora 5,jum. d. Costinescu ajunge la partea cea mai importantă a cuvîntăreî d-sale, la chestia conversiune!. Oratorul e obosit,de nu se mai poate ține pe picioare. Majoritatea cere însă ca să vorbească înainta. Pină la 6 d. Costinescu s’a supus. La această oră însă a cerut »minarea continuare pentru a doua zi. Cu a mai putut vorbi despre conversiune d. Costinescu a povestit că’î s’a propus d-sale conversiunea de către un atâte comun al d-sale și al d-lui Take Ionescu. Făcînd socoteala a văzut că o conversiune nu poate fi rentabilă. Ds această părere a fost și un alt amic comun. D. Costinescu a proiectat un împrumut intern la sută. Acest proiect i’a lăsat moștenire d-lui Take Ionescu care l’a început și l-a însușit, apoi însă a făcut totuși conversiunea. , Azi vom apzi ce va mai spune d. Costinescu asupra conversiunei. la tot cazul această parte a cuvîntarei sale promite a deveni interesantă. Iau as corpului didactic să fie considerați că a vînd salariile fixate prin legi speciale și nu prin deget. La ministerul de justiție se lucrează la alcătuirea proectului de lege, privitor în modificarea Cărții II din codul nostru civil, care se ocupă de căsătorie. Ministrul justiției are intențiunea de a simplifica formalitățile în ce privește căsătoriile. Acest procesc despre care s’a vorbit și în mesagii, va fi supus zilele acestea votarea parlamentului Quaiteful de canto „Harmonie“__ Marți 6 Decembrie (Sf. Nicolae) va da în sala „Asociațiunoi cetățenilor germani din Romim“ (Vereinigung des’ Reliksdeutschen) din str. Brezoianu No. 17, un mare festival artistic și muzical. Programul e pe cit de interesant pe atît și de original și va atrage desigur un public foarte numeros. In consiliul de miniștri de astă seară, d. Ion Grădișteanu, ministrul de lucrări publice, va supune aprobărea consiliului,,un referat privitor la suprimarea biletelor de liber parcurs. Cu ocazia expoziției naționale se va alcătui un album cu vederea tuturor instituțiilor militare și c civile din țară, precum și cu fotografiile tuturor funcționarilor acelor instituții. D. Nicolae Cosăcescu, secretarul general al ministerului de domenii, a sosit astăzi de dimineață în Capitală, venind din jud. Neamța. Plata pensiunilor pe luna Decembrie 1905, se va face cu începere dela 15 ale acestei luni, și în nici un caz nu se va libera vreun bon de pensiune pe această lună, mai înainte de data fixată. . , Comuna urbană Filipești din jud. Prahova a fost aprobată să perceapă taxele votate de consiliul comunal în ședința dela 5 Sept. a. c. Ministerul de interne a aprobat regulamentul pentru construcțiuni și alinieri în orașul Târgoviște, astfel după cum s’a votat în consiliul comunal al acelui oraș. D. ministru al domeniilor, cu ocazia vizitei ce a făcut institutului de sericicultură, a donat o sumă de bani, pentru elevele acelui institut, în vederea sărbătorilor Crăciunului. ‘ ‘ Mîine de dimineață se întranx’ște 3 casă la d. Ion N. Lahovary, ministrul de domenii, sub jure și depția d-sale, comisia însărcinată, cu alcătuirea unui regulament, relativ la funcționarea în țară la noa sondelor cu apă. Pe ziua de 26 Noembrie, au fost in orașul Iași: 91 bolnavi de scarlatina dintre care 59 în spitale ; 34 bolnavi de febră tifoidă, dintre cari 27 în spitale; și 7 bolnavi de difterie, dintre cari 2 în spitale; 1............... A sucombat un bolnav de scarlatină. D. dr. George Ioanițescu a fost numit în postul de medic securndar la serviciul boalelor nervoase de la spitalul Pantelimon, pendinte de Eforia spitalelor civile din București, provizoriu pînă la concurs, în locul d-luî dr. D. Noica, al cărui stagiu expiră.. , Eforia spitalelor civile din București, a fost autorizată a primi legatul lăsat de defunctul Ioan Pencovici, legat ce constă în noda proprietate a intregii sale averi imobiliare, exceptindu-se casa din București, aflată în calea Călărașilor, și celelalte imobile lăsate d-nex Pencovici și la alte persoane, rude ale defunctului, în condițiunile prevăzute prin testament și sub baneficiu de inventar. Comenduirea pieței București a desființat biroul de înscriere din gara de Nord, încît toți ofițerii care vin din alte garnizoana vor trebui să se prezinte. o sosire, d-lui comandant al pieței. D. N. Paianu, șeful industriei din ministerul de domenii, a obținut un concediu de 20 de zile cu începere de Lunea viitoare. D-sa va pleca în străinătate, spre a-și petrece concediul. S’a supus examinărea consiliului tehnic superior de pe lingă ministerul lucrărilor publice, proectul pentru iluminarea cu electricitate a orașului Cerna- Voda. ■ • ‘ S a înființat din nou postul de portărel pe lingă tribunalul Ilfov. Au fost înaintați și numiți peângă prefectura poliției Galați, d. Pantazi Galidescu, subcomisar clasa 3-a în funcțiunea de subcomisar clasa 2-a, în locul vacant și d. G. Bujoreanu, care a reușit la examenul de capacitate, ln funcțiunea de subcomisar clasa 3-a. 1n locul d-lui Pantazi Galidescu, înaintat D. R. Georgescu, doctor în drept, a fost numit ajutor de subprefect la plus Babadag județul Tulcea, în locul vacant. Ultime informații D. Ăl Alexandrescu, fiul d-lui I. Alexandrescu, fost prefect, va fi numit prefect la R.Sărat. D. Alexandrescu, tatăl, va candida la scaunul vacant de la colegiul I de Senat. La Cameră, continuă azi discuția asupra mesagiului. D. Evul Costinescu va vorbi, în continuare, despre conversiunea din anul trecut. Ii va răspunde imediat d. Tace Ionescu, asupra faptelor citate și a actelor produse, rămînînd cat asupra situației politice să vorbească după oratorii înscriși spre a vorbi la mesaj,coggresul corpului didactic ținut în iulie c., a însărcinat o comisiune să pregătească um memoriu prin care să ceară guvernului și parlamentului o îmbunătățire a legei pensiilor în ce privește pe membrii corpului didactic. Acea comisiune a întocmit memoriul în chestiune, pe care-l va prezenta zilele acestea doar miniștri de instrucțiune publică și finanțe. Prin acel memoriu se cere între altele, cil să se ficoeze pentru membrii corpului didactic 6m de ani de serviciu, fără a se mai prevede și limita de vîrstă. Aceeași comisiune se va întruni Sîmbătă seara spre a întocmi un alt memoriu, prin care să se ceară ca membrii ADBVEfcÜ I Mărci germane 121— 125 — 1 Bancnote franceze 100 50 101 50 i „ italiane , 100 — 101 — I) „ Sabie Hârtiei 265 - 270 — Plătim cupoanele de 1 Ianuarie 1906 Externe fără nici un scăzământ. Dr. Andrei I Dimitri fost medic al Spitalelor Eforiei Specialist in BOAliE ISIEKSE §1 «ie FEME Consultațiuni 2—3 și 6—7 Ro. 9, Strada Spătarului. So. 19467 (Intrarea prin Bulevardul Carol) CAP. 15 Fred Archer Fred Archer aftă din "adîncul mime" și luîndu-și pălăria plece spre ușă. Adio Elena zise el cu glasul sfeîns sperasem că întîlnirea noastră va fi altfel dar dacă ești fericită căsătorindu-te nu îți mai zic nimic! Adio, dea D-zeu să nu te căeștî nici odată de paaul ce faci. Așa se închise în urma lui și nefericita auz! pașii lui depărtînduse Era zdrobită cu desăvîrșire și nu simțea puterea de a pleca din cameră. — D-zeule sfinte nu mă lăsa în ceasul acesta atît de greu pentru mine șopti ca dureros. In acelaș moment o mînă îi se puse pe umăr și întorcînd capul văzit în fața eî pe bătrînul care venise în casa rudelor sale anunțînduî sosirea lui Archer. Cu cuvinte blînde căuta s’o liniștească și ea se îmblînzî cu încetul pînă ce reuși a vorbi liniștită. Cînd află din cuvintele ei că își disprețuește familia atunci el își aruncă masca și i spuse cine este și da ce venise în acel orășel. Ii spuse că Bred Archer printr’o întîmplare minunată reușise a descoperi că nefericitul Rudolph nu murise de moarte bună. Poliția nu-i putuse refuza ajutorul și va face tot posibilul pentru a o scăpa din mîinele familiei sale. Pentru a-l dovedi adevărul spuselor lui își scoase barba căruntă și fata recunoscu pe comisarul care anchetase cazul părintelui eî Nu mai avu de ce să se îndoiască și cu toată puterea sufletului eî se agăță de speranța că va putea în sfîrșit scăpă din casa nesuferitelor rude. Abia respirînd îî spuse tot ce’i se întîmplase în casa unchiului eî, tot ce-i spuse bătrînul Neupert și cum fugise cu Cesar dorind să plece în America. Comisarul ascultînd-o devenea tot mai serios și după ce ea termină , întinse mîna zicîndu-i cu glas emoționat. — Să mulțumești bunului d-tale prietin Archer scumpă d-ră. El te a scăpat din trista situațieip care te afli! Fără energia lui fără devotamentul sau, n’ar fi putut fi salvată căci acești oameni sunt lipsiți de conștiință. Nimeni dar absolut nimeni n’ar fi putu bănui că d-ta ești victima rudelor ce se prefac că te iubesc. Tot ce mi-am spus e de acord cu cele ce a aflat d-l Archer în America. * Teamă mi-e însă că nu vei reuși a’l face să’și mărturisească vina și nu vom putea aduce dovezi de culpabilitate. Trebue să’mi joc rolul ce am luat pentru a putea neturburat aduna dovezile zdrobitoare pentru acești ticăloși. Vă promit d-ră și vă dați cuvîntul meu de onoare că nu veți rămîne multă vreme în casa unchiului d-v! Veți avea satisfăcțiunea de a-i vedea pe cei care te aui chinuit, umiliți și pedepsiți așa după cum merită. Poliția noastră nu glumește cînd e vorba să pedepsească pe cei care au călcat legile. Elena mulțumi cu cuvinte pornite din inimă apoi liniștită se reîntoarse acasă. Polițistul plecă în aceiași seară la H cu trenul accelerat. CAP. 16 Duelus și urmările lui Em o zi rece și posomorită de iarnă. Printre copacii micei păduri, aproape de orftșenlul unde se petrec cele descrise de noi ceața încă nu se risipise. Ciorile zburau scoțînd țipete sinistre ca și cînd ar fi prevestit cele ce aveau să se petreacă acolo. Fred Archer sosise și găsise la locul hotărîc martorii săi și ai adversarului. Yaza însă cu mirare ca nu era printre ei nici un medic și nu se putea opri de a nu’l întreba de ce n’au înplinit toate condițiunile cerute de regulile duelului. Secondantul ridică din umeri și răspunse: — Am crezut că putem renunța la el deoarce nu putem găsi pe cineva în pripă cărei să-i spuem secretul nostru. Dar dacă stăruiți— atunci fiindcă aveți tot dreptul vom mai amîna duelul. — Nu î nevoe răspunse americanul cu singe rece ca și cînd n’ar fi fost vorba de viața lui. Secondanții îi pofti să treacă la locul indicat și să-și dezbrace furtucele. Tăcuți ambii adversari se supuseră. Archer cel întîi își alese din cutie un pistol apoi îi se dete și lui Springher unul. Cel mai bătrîn dintre martorii zise cu nepăsare că ar fi bine să se înpace dar rosti aceste cuvinte cu atita nepăsare nicit se cunoștea că-șî făcea numai o simplă datorie’. înainte de a fi putut răspunde Archer Cesia cu voce aspră și energică declară că nu primește nici o scuză. Cu aceasta se sfîrșî toată încercarea de înpăcare. Amîndoi tineri și robuști zbuciumați de cea mai cumplită ură nu așteptau decit momentul cînd vor putea trage unul asupra altuia. César își privea adversarul cu atita ură ca și cînd ar fi vrut să-l străpungă cu privirea. Archer însă părea nepăsător. El sărmanul era hotărîc a’și răpune viața, a slobozi în aer pistolul sau ca să cadă mort, să scape de o viață de’i se părea nesuferită, acum cînd nu mai spera a recîștiga iubirea scumpei sale Elene. Gândul acesta îl făcea atit de nepăsător. De ce ar mai fi tremurat cmd viața nu mai avea nici o valoare pentru el.. Vocea nepăsătoare strigă: — Unul Cesar ridică pistolul și ținti spre capul adversarului sau fără c mîna să-I tremure cîtuși de puțin Americanul nici nu clipi ca ! cînd n’ar fi avut sînge nici nervi ci ar fi fost o figură neînsuflețiți pusă acolo pentru a servi drept țintă celuilalt . Trecură cîteva secunde apoi și auz! strigînd: — Două. Dar — tocmai atunci contra tuturor regulilor Cesar apăsă pe trăgaciul pistolului sau și gloanțaU porni. Fumul albastru se răspîndi printre arborii desfrunziți. Fred Archer își duse mîna la tîmplă stînd astfel cîteva secunde nemișcat se părea că glontele In Cesar dăduse greș. Dar înainte de a se fi răspind și fumul pe deplin tînărul american se cletină scăpă pistolul din mini și căzu pe iarbă aftînd din greu Secondanții se repeziră spre el și luîndu-I mîna de la o frunte examinată rana. Va urma FOITA ZIARULUI „ADEVERUL“ -27-CAIN SAU FRATELE UCIGAȘ — Roman din viața reala — ~:.Ș