Adevěrul, decembrie 1905 (Anul 18, nr. 5854-5881)

1905-12-01 / nr. 5854

slot 1 Decembrie 1906* l­a Krondorf IS VOR NATURAL-ALCALIN­ipă de­mm de primul rang Remediu excelent contra boalelor apa­ratului respirator, ale stomac­ului și bășicei. De vînzare în Far­macii, Dragueviî, ed­. „STELLA“ PRIMA FABRICA ;*de SAPIÎN de ABUR * jr . ©­­ BUCUREȘTI —­­ 1 [ 1 ] Furnisorul Curței Regale 0!! Recomandă între altele: *1 a Săpun fin 08 toaletă­­ți < No. 651 Săpun de familie * No.415 Săpun de glycerină Jijj H Săpun de ras s! I­s excelent pentru obraz­i ! ] t­m precum și ® J [ a £ nmînărîrit Stearină»!| SS de calitatea cea mai­ superioră ® 1 • I De vînzare la principalele dro­­gueri­, magazine de manufactură ® și coloniale din țara. I In București depositul centra 0.­­ H. Müller 55 Calea Victoriei 55 Doamna Doctor Rosa £ upu p­ BOALE de FEMEI și COPII No. 37 Str. Academiei No. 37 {intrare și prin Calea Victoriei No. 74 Consultațiuniî di la 10­—12 a. ‹© © ©‹® ® ®‹‹e« din cei mai aprigi dușmani ai romîniz­­mului din Macedonia. Grecomanul din Calafat — E adevărat în totul, că Papa Di­mitrie era un grecoman așa de înver­șunat ? — Perfect de adevărat. Cunosc de mult faptele acestui om. Ca altfel cine ar putea vorbi în mai cunoștință de cauză despre dînsul decii înșiși romîniî macedoneni ? Ei bine, posed un teanc de scrisori și plîngeri dela comunitățile ro­mâne din Macedonia, din cari reiese, că Papa Dimitrie, deși român de origină, deși crescut și înrolit în Rominia, insă in sufletul lui a rămas grec, care ura de moarte pe conaționalii săi și nu cruța nici un mijloc de a-i batjocori și nimici chiar. Așa, el se ducea cam des pe la Bi­tolia, unde își are familia. Ce făcea el acolo? Nu numai că evita pe jomini, dar se silea din resputere ca să pone­grească școalele și cauza națională, de­­clarînd în gura mare, că ele au să fie închise, că in Romînia tot grecii au preponderența, că romînii macedoneni trebue să devie greci­ dacă vor să tră­iască și multe altele in felul acestora. Iar în vara trecută fiind din nou la Bitolia, unde de aproape un an s’a des­chis o capelă romînă, G. M. Papa Di­mitrie spunea la toată lumea, că nu tre­bue nimeni să calce pragul ei, pentru că romînii cu biserica și preoții lor sînt afurisiți. Pe lingă acestea, nu mai e un secret pentru nimeni, că Papa Dimitrie trimi­tea regulat grecilor din Macedonia sume mari destinate bandelor cari extermină pe romînî. Ce concluzie se poate trage Acesta e Papa Dimitrie. Și acum să tragem concluzia logică din cele expuse mai sus. Avem pe de o parte în Macedonia un popor, care îndură suferințele cele mai nepomenite, iar aci în țară , pe ro­mânul Papa Dimitrie, care peste toate celelalte găsindu-se și în fruntea sucur­salei unei instituțiuni cu caracter cît maî romînesc, ajută din gros pe asasi­nii rom­ânilor. Și omul cel maî pașnic se revoltă în fața unei atitudini așa de anti-patrio­­tice. Cu atît maî mult un om cu imagi­nația aprinsă, cu creerul înfierbîntat, cum s’a dovedit a fi macedoneanul To­ma Ion. Inima lui sîngera la vestea cri­melor și atrocităților comise de greci în Macedonia, iar pe de altă parte indig­narea în sufletul lui creștea pe măsură ce lua cunoștință de faptele lui Papa Dimitrie.­ El nici nu cunoștea pe victima sa, precum acelo din cercetările făcute pînă acum și, prin urmare, n’avea în contra lui vr’un motiv de răzbunare personală. El vedea în Papa Dimitrie întruparea grecismului sălbatic și avid de sînge, a acelui grecism care rărea zilnic rîndu­­rile fraților săi. Și atunci Toma Ion, om tînăr, înflăcărat, nu s’a putut stă­­pîni. A făptuit o moarte de om, crezînd că în chipul acesta răzbună pe cei că­zuți în văile Macedoniei și în munții Pindului. A lovit într’visul cu convin­gerea, că scapă pe poporul sau de un vrăjmaș periculos și că­ a alinii întru­­cîtva durerile. Fapta lui Tom­a Ion nu este, dar, o crimă ca oricare alta și Curtea cu ju­rați va trebui ca la judecata procesului să aibă în vedere toate acestea. *­­Acestea sunt declarațiile ce d. dr. Leonte ne-a făcut asupra omorului de la Calafat. Rep. Tribunalul a judecat afacerea, s’au­ de­pus și concluziuni orale și în scris și acum judecata e în divergință. De altfel d. Sipsomo nu a indicat în intervenție vr’un domiciliu al comisiunei Olimpicelor, iar in baza procurei ce o are, a fost citat pentru Olimpice după jurnalul tribunalului. In tot cazul, dat fiind­ c­ă judecata e în diver­gență, dacă poate să se pre­tindă vre-o lipsă de procedură, toți d-nii advocați cari sunt prezenți și cari au procuri cu depline puteri în cari se zice că pot să ia termenul în cunoștință, să primească citații și să facă tot în nu­mele Olimpicelor, ca și cum ar fi ele însăși, după cum este zis în procură, pot să acopere orice nulitate și să pri­mească discuția.. D. Marco Sipsomo tăgăduește că are dreptul să ia termenul în cunoștință, iar ceilalți advocați ai Olimpicelor au tăcut. După pledoaria d-lui advocat Rosental ,care din partea administratorilor a zis că incidentul este fundat și a căutat să arate că acest proces nu trebue judecat, tribunalul a dispus citarea Olimpicelor cu sediul la Athena, amănînd afacerea pentru ziua de 7 Decembrie.­­ Caracteristic e faptul că d. Varatasi, reprezentantul special al Olimpicelor în afacerea averei V. Zappa aflată în Ro­mânia, în locul d-lui Stefanos, care a plecat, se afla în instanță cînd s’a ridi­cat acest incident. De ce oare nu a găsit de cuviință să se înfățișeze ?! Alt fapt ciudat care se întîmplă numai la noi, faimoșii ospitalieri. Olimpicele nu există în Grecia ca per­soană morală particulară: Olimpicele sunt o ramură a administrației publice grecești depinzînd de ministerele finanțelor și in­ternelor statului grec. Statul grec a decăzut odată în afacerea Zappa. Organele subalterne angajează avocat în țara noastră, fac procese, sechestrează venituri, și toate acestea pe cînd noi suntem­ într’un mare conflict național cu statul grec. Dovadă că însuși statul grec e inte­resat în afacerea Olimpicelor, ne-o dă faptul că d. Varatasi, reprezentantul spe­cial al Olimpicelor, e actualmente și consul elen la Filipopoli. Rep. JURNALUL FEMEEI Știri femenine O școală pentru orfane. — In Pe­tersburg s’a format din inițiativa con­tesei Czantska, o școală pentru fetele ofițerilor căzuți pe cîmpul de räzboiu. In școală se predau cursuri primare și secundare și s’au­ primit pînă acum pe­ste 140 de eleve. Țarina aflînd de aceasta instituțiune și-a exprimat dorința ca s’o patroneze. O delegațiune compusă din contesa Gautska și directoarea școaleî, s’au pre­zentat țarinei care acceptind patronarea școalei a oferit bani și haine pentru eleve. .1î Masacrarea misionarilor americane in­­ Ch­ina.­­ Un preot budist și două­zeci și cinci de indigeni, au fost arestați în urma unei anchete asupra forței ce­lor cinci misionare americane la Lien- Chan, în Nord-Estul Koang-Toumului. Trei din acuzați au fost condamnați și executați. Se iau măsuri pentru a fi traduși și ceilalți culpabili înaintea justiției. Două sute de oameni au­ fost trimiși în ur­mărirea altor indivizi implicați în ase­menea omoruri. Guvernul englez a luat energice mă­suri ca să se impedice asemenea bar­barii. Sărmanele femei care mergeau în China pentru propagarea religiei, erau asasinate și măcelărite de sălbatici. Intrigile, ce nu pot lipsi niciodată, spune d. Rachtivan, nu-1 vor împodeca să-și facă datoria. D. Grigore Cantacuzino spune că e însărcinat de d. Gh. Gr. Cantacuzino, prim.ministru și ministru da interne,să mulțumească d-lu. Rachtivan pentru sîr­­guința și zelul ce-l depune in îndepli­nirea grelei sale funcțiuni de secretar general. D. Ion Tanoviceanu, deputat, profesor de drept penal, spune că cunoaște pe d. Rachtivan încă înainte de a-l fi cu­noscut personal, și aceasta deia con­gresele penaliștilor, unde d. Rachtivan a avut succese bine meritate, in cali­tate de director, al închisorilor din Ro­­mînia, d­ .Rachtivan a prezentat con­greselor lucrări de valoare, cari, spre onoarea țarei, au atras luarea aminte a congresiștilor. Astăzi cunoaște pe d. Rachtivan în mod personal, ca secretar general, și aci e iarăși la , înălțimea importanței funcțiune­ ce ocupă. Au mai coastat și ceilalți amici ai sărbătoritului, așa că banchetul a fost foarte animat. Rep. Șl Șl Două ________m. și 4—6 p. m._______ Dr. Goldstemn Special în boale nervoase și electroterapie S’A MUTAT în Str. Colțci S. — Consultații 3—5 tratează paralisiile, boalele maduvei spinărei, impotența, neurastenia etc. Ion N. Dorăscu - fost ju­decător d­e instrucție -ADVOCAT S’A MUTAT în strada l’octnl­l­­o. 1 t*is (Sub Mitropolie) 2428 DE A.BARASCH­Ic la facultatea din Fari* Fost elev al prof. Fournier Specialist pentru boale de piele și Liphysis — BORBELE FARULUI— S’a MUTAT în Calea Victoriei 120 (linsă Biserica albă) D-rul Mirinescu Medic primar la Spitalul de Copii S’A MUTAT Strada Spătarului No. 54 Í CASA DE SCHIMB DL FIHKELS București, Strada LIPSCANI, No. 8 în noul palat „Pacla-Romania“ Cursul pe ziua de 29 Noembrie 1905 ~ • 1~am­ap. \\ Vinde i’/a Renta romînă 1905 02­ 261 S5576 4 ®/c Ref..t& amorabil* 93 2h­ 93 75 50/ amortibiä 101 251 102 — 5*/c| Obi. Com. și județ. 101 50 1017/s 4% „ „Urb.Buc. 90.50­ 91 — 5J/o Sens. Func. Rurale 103:50! 103 V» 40J „ 97j50 SS — ó°M „ Urbane Buc. 99}50 100 — 5»/4 ” „ „ lași . 98 50 97 — Act Banca Nation. 3080 — 3110 — , „ Agricolă­­ 100 — 408 — . »Scont Bue. 175— 185 — — TELEFON No.212--651 POȘTA ADMINISTRAȚIEI D-l S. B. Tobias, Urlați, este rugat sa achite de urgență datoria către administrația noastră; contrariu, vom lua alte măsuri. I I Cor. V. Austriacă 105 50 106 50 Olimpicele ocolesc primejdia Sicane și manopere Am arătat la timp, cum înaintea trib. Ilfov s. I, cu prilejul unei acțiuni intentată de frații Aposto și Ioan Mexi, sequestrier judiciari ai averei Vanghele Zappa. Intervenind și Olimpicele, li s’a contestat calitatea de persoană juridică și deci putința de a sta în instanță. Ivindu-se divergență de opinii între judecătorii cari au luat parte la ședință, s’a amînat procesul pentru a se judeca din nou de complectul tribunalului, cînd Olimpicele trebuesc să facă dovadă de existența lor la Grecia, natura institu­­țiunei și dacă e legal recunoscută acolo. La judecarea divergenței Olimpicele au mobilizat toate forțele, căutind să obțină o nouă amînare, temîndu-se de dezastrul unei sentințe prin care să se constate că nu are calitatea de persoană juridică. Presentindu-se d-niî advocați ai Olim­picelor de astădată mai mulți, și mai cu autoritate și anume d-niî: M. Sip­somo, Eugeniu Stătescu, Em. Porumbaru, Gh. Panu, și Constantin Sipsomo, acest din urmă a cerut ca procedura să se declare nulă pentru că Olimpicele nu au­ fost citate și prin scrisoare recoman­data» " Advocatul reclamanților, d. G. I. Stoe­­nescu întîmpinînd a zis că cererea d-ln­ Sipsomo este tardivă, de­oarece d-sa n’a ridicat acest incident înainte de a se judeca procesul în fond. Banchetul de la Capșa Un număr de senatori și deputați au­ oferit aseară, un banchet intim, d-lui Mișu Rah­tivan, secretarul general de la ministerul de interne. Banchetul a avut loc la Capșa și a­ luat parte d-ni: M. Băbeanu, Petrovici, Negri, Gh. Buicliu senatori: Ernest Vir­nav, Barbu Catargiu, Leon Canta­­cuzino, I. Tanoviceanu, N. Lahovary, Ion Berceanu, Lascăruș Catargiu, Gr. Cantacuzino, Rascal Toncescu și Robert Roma, deputați. La șampanie, d. Ernest Vîrnav, a toastat pentru d. Mișu Rah­tivan, sp­­uînd că una din cele mai de seamă ca­lități ce trebue să poseadă un bărbat de stat, e să știe a-șî alege oameni cu cari lucrează. D. Cantacuzino, primul-mi­­nistru și ministru de interne, a făcut această dovadă, prin alegerea domnului Rahtivan, ca secretar. D. Mișu Rah­tivan răspunde mulțu­mind inițiatorilor și persoanelor pre­zente la acest banchet. D-sa spune că dacă deputații au misiunea relativ grea de a legifera, d-sa ca secretar general are greaua sarcină de a aplica legea și, aci întimpină multe dificultăți. Grație încreder­ea șefului său și a a­­­ltor amici corecți și sinceri a îndepăr­tat și va îndepărta asemenea dificultăți. SPECTACOLE Marți, 30 Noembrie Turul Național.— Se va căuta pentru prima oară Lakmer, operă în 3 acte de Ed. Goudinet și Ph. Ga­le. Muzica de Leo Delibes. Sala Edison.—In fiecare seară teatru de varietăți cu program ales. Joi serată high-life, iar în fiecare Duminică de la 2—5 p. m., matineu pentru familii și copii. Circul Sidoli. — In fiecare seară re­presentation­ variate ale teatrului Oeser. Palatul Ateneului­. — La orele 9 seara are loc concertul dat de d-na Carlotta Leb­as, cu concursul d-nei Tanzy For­­tunato și al d-lor José C. Aratt și Th Fuehs. P­AR­LAM­BN­TUL D. Costinescu rostind la Cameră discursul sau asupra răs­punsului la mesaj, face diferite destăinuiri. A doua zi a discuției răspunsului la mesaj a fost ocupată toată de un sin­gur orator și încă nu s’a ajuns. D. Co­­stinescu, care a început cuvântarea d-sale la ora 2 n’o isprăvise la ora șase seara cînd Camera ținînd seamă și de obo­seala ei și de oboseala oratorului a­u­­continuarea­­ pe azi. Un preambul care promite D. Costinescu a început prin a spune că discuția asupra răspunsului la mesaj formează o notă originală a vieței par­lamentare române. Discuția această în­semnează ziua scadenței în care opoziția se răfuește cu guvernul. Și d. Costi­nescu a luat această afirmațiune a d-sale a la lettre și în tot timpul cuvîntărei d-sale a scos la iveală tot felul de iz­­voade. Repede de tot, cu respectul cu­venit însă, d. Costinescu a trecut asu­pra pasagiului privitor la rege, s’a aso­ciat la omagiile aduse acestuia care poate muncei sufletești și intelectuale depusă pentru țară datorește zdrucina­­rea sănătăței. Conservatorii acum doi ani au uzat în mod larg de discuția răs­punsului la mesaj, au și amenințat a­­tunci. D-sa în numele partidului liberal va uza azi de același drept, minus ame­nințările. Asupra politicei externe d. Costinescu trece deasemenea repede spunînd că nu trebue puse piedici gu­vernului, ei din potrivă trebue gră­bit în apărarea­ aromânilor. Regretă însă că d. I. Th. Florescu a relevat cazul d-lui Haret, acest proces neputîndu-se judeca în aceste momente, ca nefiind o­­portun aceasta. Rezerva însă nu­ e impusă și în afa­cerile interne ca și în cele externe. Și d. Costinescu a fost­ intr’adevăr fără nici o rezervă. Politica financiara De la început chiar, d. Costinescu a provocat numeroase observațiunî și în­treruperi, cînd serioase, cînd însă spiri­tuale din partea membrilor majorităței. Cu deosebire d. Nestor Cincu era in vervă și a avut chiar darul să provoace furia de altfel foarte simpaticului domn Iarca de la Buzău. Mesajul vorbind de starea înfloritoare a finanțelor datorită excedentelor, d. Costinescu vede în aceasta un omagiu adus politicei financiare a liberalilor. Principiul de a se stabili budgete cu excedente, este opera specială a libera­lilor, specială și originală. Nicăici îna­inte în gospodăria României nu se va găsi acest principii­. Dacă însă conser­vatorii vor continua pe calea pe care ați apucat, atunci sistemul de exce­dente continue se­­ va transforma într’un­ sistem de deficite continue. Guvernul actual este, într’o perma­nentă contrazicere cu sine însuși și pentru a dovedi aceasta,, d. Costinescu citează : Conversiunea ultimă care ar fi fost cea mai păgubitoare operație pe care a făcut-o vreodată guvernul român , apoi lauda conservatorilor că reduc im­pozitul personal cu 2 lei și dezastruosul recensământ;­­ și în fine modificarea co­dului penal alături de care merge înjo­sirea magistraturei. , „Idealul partidului“. — înlocuirile și numirile funcționarilor Deoarece fiecare partid trebue să aibă un ideal, d. Costinescu se întreabă ce ideal are cei conservator. Și răspunsul crede a-1 găsi in procedarea a trei mi­ ministere :­ al finanțelor, cultelor și ju­stiției. j In prima parte, a discursului sau, a­­dică aceea pe­­ care a rostit-o eri Marți, d. Costinescu, nu s’a ocupat de joc de ministerul de justiție, s’a ocupat in trea­căt de cel de curte și de­ cei de lucrări publice și a acordat, partea leului celui de finanțe. D. Costinescu a povestit lucruri frumoase și dacă d. Take Io­­nescu il va urma pe aceeași cale,—a­­tunci țara românească va eși și mai fru­moasă din această discuție. Vorbesc se înțelege de țara politicianilor. La cele trei ministere citate, după d. Costinescu, nu s’a urmărit decit căpătu­irea partizanilor. Interesele țarei erau cu totul disprețuite. De aceea funcțio­narii vechi și merituoși au fost înlocuiți cu „oameni foarte onorabili" dar absolut incompetenți, une­ori neonorabili dar competenți și alte­­ori și neonorabili și analfabeți. Cu chipul acesta au fost numiți și schimbați în nouă luni 1220 funcționari. Se produsese chiar în minister o zăpă­ceală și persoane numite azi erau înlo­cuite a doua zi, pentru ca a treia zi cînd­ se constata că sînt „de aî noștri" să fie iarăși puși în slujbă. Numai la re­gia monopolurilor, s'ar fi cheltuit 160.000 lei pentru sinecare. Și d. Costinescu intră în detalii­ ci­­tînd nume proprii și cifre cari arată că deși plecat dela ministerul de finanțe, d-sa tot mai este în toate amănuntele serviciului acestui resort. Cînd d. Cos­­tinescu ajunge a spune că d. Take Io­­nescu de teama postulanților de slujbre n’a maî dat pe la minister de opt luni, ministrul de finanțe care pînă atunci ascultase cu atenție luînd notițe, observă. — D-ta d-lo Costinescu trebue să ai o poliție secretă, un minister. Evident că nu­î de ajun­s că am înlocuit numai 1220 funcționari, de vreme ce ești ți­nut atît de bine în curent. Risipa bunului public. — „Codin al meu­“ și tragerile false D. Costinescu continuă apoi a arăta cum au­ fost inlocuițî diferiți funcționari și ce răsturnare de lucruri a trebuit să se facă pentru ca d. Take Ionescu să-l poată numi pe „Codiu­ al meu“—cum îî zice, la Craiova. Aceste relevări de amănunte, cari a­­mintesc lungile­­ cu vin târî ale d-lui Sturdza, au făcut ca­­ cuvântarea d-lu. Costinescu să piardă din puterea eî. Deputații nu puteau înțelege ca într’un mare discurs un om de stat să se ocupe de numirile de perceptori și subinspec­­tori, ba chiar și de intendenți­. Tot vorbind de incompetența funcțio­narilor numiți de conservatori, s’a ni­merit că unii deputați au amintit și de funcționarii liberali cari au operat la roata tragerilor false. In sfîrșit tot aci d. Costinescu a re­levat că nu sunt decit­­ două ziare cari trăiesc prin propriile lor puteri, Univer­sul și Adevărul. Inspectorii și advocații. Recensa­­m­intul D. Costinescu relevă în special risipa făcută cu numirile de, inspectori și ad­vocați. S'au numit inspectori cu duiumul și deși la ministerul de finanțe din doi advocați s’au­ făcut vre-o șoapte, totuși se cheltuesc zecim­i de mii de lei pen­tru avocații favoriți angajați pentru pro­cese diferite în cari sunt adesea ori plătiți cu sume egale sau chiar mai mari de­cit acele pe cari în cazul cel mai bun statul le-ar putea ciștiga. Inspectori au fost numiți din cale a­­fară de mulți și dintre oameni’fără nici o competință. Dar cu recensământul ? Aci d. Costinescu discută chestiunea din doua puncte de vedere. Intîiu din punctul de vedere al cheltuelilor. Pină acum d. Costinescu afirmă că s'au chel­tuit opt sute de mii de lei și cheltu­­elile nu s’au­ isprăvit încă. Și efectul ? Nici odată nu s’a făcut un recensă­mânt în condițiuni mai rele. Așa de ne­drepte sînt hotărârile comisiilor da re­censământ în­cît vor fi de judecat 160 de mii de apeluri., D. Take Ionescu observă aci că sub liberali numărul apelurilor a fost pro­centual mai mare. D. Costinescu relevă o circulară pe care ca ministru a dat-o în chestia re­censământului. D-s- a spus la acea cir­culare că la fixarea impozitelor, evaluă­rile proprietăților țărănești’, și așa supra­încărcate, să nu mai fie urcate. Din contră să se stabilească dară nu cum­va în unele locuri țăranii plătesc mai mult de­cit marii proprietari și în acest caz să se rednea. Sub d. Take Ionescu s’au dat în ve­derea recensămintului două circulari. Una bună­ și în sensul cele­ia a d-lui Costinescu, semnată de d. Capitaneanu. Alta rea, semnată de însăși d. Take Ionescu. Aceasta din urmă circulară ar fi avut de efect că cheltuiala muncei nu s’a mai scăzut la­ stabilirea venitu­rilor proprietăților țărănești, așa că, in Prahova de exemplu, aceste proprietăți mici au fost mai mul impuse de­cît cele ale proprietarilor mari. Ziariștii-- Biletele de liber parcurs Din fondul pentru cheltuelile de re­censământ, d. Costinescu afirmă că de asemenea s’ar fi risipit sume însemnate. Aci d. Costinescu citează și pe câțiva ziariști cari pentru lucrări făcute au primit un onorariu foarte modest . I se amintește g»­ui Costinescu că și d-sa a acordat sume mult mai însemnate la ziare străine. D. Costinescu însă susține că a dat din capitole de la cari putea da, ceea­­ce­ provoacă o ilaritate generală. Cînd d. Costinescu citează sume acordate pentru­­ lucrări tipografice și susține că sunt sume acordate unor ziariști, d. Vic­tor Ionescu îi amintește că a fost co­rector și că ar trebui să priceapă mai bine astfel de chestiuni. Și Camera și d. Costinescu fac haz. . Apoi d. Costinescu vine la chestia biletelor de liber parcurs cu cari s’a făcut o mare risipă, așa că pînă azi s’au cheltuit 671.000 Ioi. D. Costinescu numește aceasta „a’șî bate joc de ba­nul public“". Și pentru ce? Răspunsul fostului ministru de finanțe nu e lipsit de spirit, pentru că—zice d-sa—amicii d-voastră și agaicii amicilor d-voastră, cari sînt uneori amicii noștri, să meargă gratuit cu drumul de fer. Aci­d. Costinescu spune cîteva vor­be și despre cele ce se petrec la mi­nisterul cultelor, unde profesorii pun suplinitori, iar suplinitorii alți suplini­tori, așa că copiii nici nu mai au cu cine învăța la școală. Această afirmațiune provoacă ener­f­ice protestări, pe cînd d. Ionel Gră­­ișteanu dezminte pe d. Costinescu care afirma că se face risipă cu cons­truirea de cantoane. Conversiunea Pe la ora 5,jum. d. Costinescu a­­junge la partea cea mai importantă a cuvîn­tăreî d-sale, la chestia conversiu­ne!. Oratorul­ e obosit,de nu se­­ m­ai poate ține pe picioare. Majoritatea cere însă ca să vorbească înainta. Pină la 6 d. Costinescu s’a supus. La această oră însă a cerut »minarea continuare­ pen­tru a doua zi. Cu­ a mai putut vorbi despre con­versiune d. Costinescu a povestit că’î s’a propus d-sale conversiunea de către un atâte comun al d-sale și al d-lui Take Ionescu. Făcînd socoteala a vă­zut că o conversiune nu poate fi ren­tabilă. Ds această părere a fost și un alt amic comun. D. Costinescu a pro­iectat un împrumut intern­­ la sută. Acest proiect i’a lăsat moștenire d-lui Take Ionescu care l’a început și l-a însușit, apoi însă a făcut totuși conver­siunea. , Azi vom apzi ce va mai spune d. Costinescu asupra conversiunei. la tot cazul această parte a cuvîntarei sale promite a deveni interesantă. Iau as corpului didactic să fie considerați că a­ vînd salariile fixate prin legi speciale și nu prin deget. La ministerul de justiție se lu­crează la alcătuirea proectului de lege, privitor în modificarea Cărții II din codul nostru civil, care se o­­cupă de căsătorie. Ministrul justiției are intențiunea de a simplifica formalitățile­­ în ce privește căsătoriile. Acest procesc despre care s’a­ vor­bit și în mesagii­, va fi su­pus zilele acestea votarea parlamentului Quaiteful de canto „Harmonie“__ Marți 6 Decembrie (Sf. Nicolae) va da în sala „Asociațiunoi cetățenilor ger­mani din Romi­m“ (Vereinigung des’ Reliksdeutschen) din str. Brezoianu No. 17, un mare festival artistic și muzical. Programul e pe cit de interesant pe atît și de original și va­ atrage de­sigur un public foarte numeros. In consiliul de miniștri de astă seară, d. Ion Grădișteanu, ministrul de lucrări publice, va supune apro­­bărea consiliului,,un referat privitor la suprimarea biletelor de liber par­curs. C­u ocazia expoziției naționale se va alcătui un album cu vederea tuturor in­stituțiilor militare și c civile din țară, precum și cu fotografiile tuturor func­ționarilor acelor instituții. D. Nicolae Cosăcescu, secretarul ge­neral al ministerului de domenii­, a so­sit astăzi de dimineață în­ Capitală, ve­nind din jud. Neamța.­­ Plata pensiunilor pe luna Decembrie 1905, se va face cu începere dela 15 ale acestei luni, și în nici un caz nu se va libera vreun bon de pensiune pe această lună, mai înainte de data fi­xată. . , Comuna urbană Filipești din jud. Pra­hova a fost aprobată să perceapă taxele votate de consiliul comunal în ședința dela 5 Sept. a. c. Ministerul de interne a aprobat regu­lamentul pentru construcțiuni și alini­eri în orașul Târgoviște, astfel după cum s’a votat în consiliul comunal al a­­celui oraș. D. ministru al domeniilor, cu ocazia vizitei ce a făcut institutului de serici­cultură, a donat o sumă de bani, pen­tru elevele acelui­­ institut, în vederea sărbătorilor Crăciunului.­­ ‘ ‘ Mîine de dimineață se întranx’ște 3­ casă la d. Ion N. Lahovary, ministrul de domenii, sub jure și depția d-sale, co­misia însărcinată, cu­ alcătuirea unui re­gulament, relativ la funcționarea în țară la no­­a sondelor cu apă. Pe ziua de 26 Noembrie, au fost in o­­rașul Iași: 91 bolnavi de scarlatina din­tre care 59 în spitale ; 34 bolnavi­­ de febră tifoidă, dintre cari 27 în spitale; și 7 bolnavi de difterie, dintre cari 2 în spitale; 1............... A sucombat un bolnav de scarlatină. D. dr. George Ioanițescu­ a fost nu­mit în postul de medic secu­rndar la ser­viciul boalelor nervoase de la spitalul Pan­telimon, pendinte de Eforia spitale­lor civile din București, provizoriu­ pînă la concurs, în locul d-luî dr. D. Noica, al cărui stagiu­ expiră.. , Eforia spitalelor civile din București, a fost autorizată a­­ primi legatul lăsat de defunctul Ioan Pencovici,­ legat ce constă în noda proprietate­­ a­ intregi­i sale averi imobiliare, exceptindu-se casa din București, aflată în calea Călărași­lor, și celelalte imobile lăsate d-nex Pencovici și la alte persoane, rude ale defunctului, în condițiunile­­ prevăzute prin testament și­ sub baneficiu de in­ventar. Comenduirea pieței București a des­ființat biroul de înscriere din gara de Nord, încît toți ofițerii care vin din alte garnizoana vor trebui să se prezinte. o sosire, d-lui comandant al pieței. D. N. Paianu, șeful industriei din mi­­nisterul de domenii, a obținut un con­­cediu de 20 de zile cu începere de Lu­nea viitoare. D-sa va pleca în străină­­tate, spre a-și petrece conc­ediul. S’a supus examinărea consiliului teh­­nic superior de pe lingă ministerul lu­crărilor publice, proectul pentru ilumi­narea cu electricitate a orașului Cerna- Voda. ■ • ‘ S a înființat din nou­ postul de portă­rel pe lingă tribunalul Ilfov. Au fost înaintați și numiți pe­ângă prefectura poliției Galați, d. Pantazi Galidescu, subcomisar clasa 3-a în func­țiunea de subcomisar clasa 2-a, în lo­cul vacant și d. G. Bujoreanu, care a reușit la examenul de capacitate, ln funcțiunea de subcomisar clasa 3-a. 1n locul d-lui Pantazi Galidescu, înaintat D. R. Georgescu, doctor în drept, a fost numit ajutor de subprefect la plus Babadag județul Tulcea, în locul va­cant.­­ Ultime informații D. Ăl Alexandrescu, fiul d-lui I. Alexandrescu, fost prefect, va fi numit prefect la R.­Sărat. D. Alexandrescu, tatăl, va can­dida la scaunul vacant de la cole­giul I de Senat. La Cameră, continuă azi discuția asupra mesagiului. D. Evul Costinescu va vorbi, în continuare, despre conversiunea din anul trecut. Ii va răspunde imediat d. Ta­ce Ionescu, asupra faptelor citate și a actelor­ produse, rămînînd cat asupra situației politice să vorbească după oratorii înscriși spre a vorbi la mesaj,­­coggresul corpului didactic ținut în iulie c., a însărcinat o comisiune să pregătească um memoriu prin care să ceară guvernului și parlamentului o îm­bunătățire a legei pensiilor în ce pri­vește­ pe­ membrii corpului didactic. Acea­ comisiu­ne a întocmit memoriul în chestiune, pe care-l va prezenta­ zi­lele acestea doar miniștri de instrucțiune publică și finanțe. Prin acel memoriu se cere între altele, cil să se ficoeze pentru membrii corpului didactic 6m­ de ani de serviciu, fără a se mai prevede și limita de vîrstă. Aceeași comisiune se va întruni Sîm­­bătă­ seara spre a întocmi un alt memo­riu, prin­ care să se ceară ca membrii ADBVEfcÜ I Mărci germane 121— 125 — 1 Bancnote franceze 100 50 101 50 i „ italiane , 100 — 101 — I) „ Sabie Hârtiei 265 -­ 270 — Plătim cupoanele de 1 Ianuarie 1906 Externe fără nici un scăză­­mânt. Dr. Andrei I­ Dimitri fost medic al Spitalelor Eforiei Specialist in BOAliE ISIEKSE §1 «ie FEME Consultațiuni 2—­3 și 6—7 Ro. 9, Strada Spătarului. So. 1­9467 (Intrarea prin Bulevardul Carol) CAP. 15 Fred Archer Fred Archer aftă din "adîncul mime" și luîndu-și pălăria plece spre ușă. Adio Elena zise el cu glasul sfeîns sperasem că întîlnirea noastră va fi altfel dar dacă ești fericită căsătorindu-te nu îți mai zic ni­mic! Adio, dea D-zeu să nu te căeștî nici odată de paaul ce faci. Așa se închise în urma lui și nefericita auz! pașii lui depărtîndu­­se Era zdrobită cu desăvîrșire și nu simțea puterea de a pleca din cameră. — D-zeule sfi­nte nu mă lăsa în ceasul acesta atît de greu pentru mine șopti ca dureros. In acelaș moment o m­înă îi se puse pe umăr și întorcînd capul văzit în fața eî pe bătrînul care venise în casa rudelor sale anun­­țînduî sosirea lui Archer. Cu cuvinte blînde căuta s’o lini­ștească și ea se îmblînzî cu încetul pînă ce reuși a vorbi liniștită. Cînd află din cuvintele ei că își disprețuește familia atunci el­ își aruncă masca și i spuse cine este și da ce venise în acel orășel. Ii spuse că B­red Archer printr’o întîmplare minunată reușise a des­coperi că nefericitul Rudolph nu murise de moarte bună. Poliția nu-i putuse refuza ajuto­rul și va face tot posibilul pentru a o scăpa din mîinele familiei sale. Pentru a-l dovedi adevărul spu­selor lui își scoase barba căruntă și fata recunoscu pe comisarul care anchetase cazul părintelui eî Nu mai avu de ce să se îndoias­­că și cu toată puterea sufletului eî se agăță de speranța că va putea în sfîrșit scăpă din casa nesuferi­telor rude. Abia respirînd îî spuse tot ce’i se întîmplase în casa unchiului eî, tot ce-i spuse bătrînul Neupert și cum fugise cu Cesar dorind să plece în America. Comisarul ascultînd-o devenea tot mai serios și după ce ea termi­nă , întinse mîna zicîndu-i cu glas emoționat. — Să mulțumești bunului d-tale prietin Archer scumpă d-ră. El te a scăpat din trista situație­ip care te afli! Fără energia lui fără devota­mentul sau, n’ar fi putut fi salvată căci acești oameni sunt lipsiți de conștiință. Nimeni dar absolut nimeni n’ar fi putu bănui că d-ta ești victima rudelor ce se prefac că te iu­besc. Tot ce mi-am spus e de acord cu cele ce a aflat d-l Archer în A­­meric­a. * Teamă mi-e însă că nu vei reuși a’l face să’și mărturisească vina și nu vom putea aduce dovezi de culpabilitate. Trebue să’mi joc rolul ce am luat pentru a putea neturburat a­­duna dovezile zdrobitoare pentru acești ticăloși. Vă promit d-ră și vă dați cuvîn­­tul meu de onoare că nu veți ră­­mîne multă vreme în casa unchiu­lui d-v! Veți avea satisfăcțiunea de a-i vedea pe cei care te aui chinuit, umiliți și pedepsiți așa după cum merită. Poliția noastră nu glumește cînd e vorba să pedepsească pe cei care au călcat legile. Elena mulțumi cu cuvinte por­nite din inimă apoi liniștită se re­întoarse acasă. Polițistul plecă în aceiași seară la H­ cu trenul accelerat. CAP. 16 Duelus și urmările lui Em o zi rece și posomorită de iarnă. Printre copacii micei păduri, a­­proape de orftșenlul unde se petrec cele descrise de noi ceața încă nu se risipise. Ciorile zburau scoțînd țipete si­nistre ca și cînd ar fi prevestit cele ce aveau să se petreacă acolo. Fred Archer sosise și găsise la locul hotărîc martorii săi și ai ad­versarului. Yaza însă cu mirare ca nu era printre ei nici un medic și nu se putea opri de a nu’l întreba de ce n’au înplinit toate condițiunile ce­rute de regulile duelului. Secondantul ridică din umeri și răspunse: — Am crezut că putem renunța la el deoarce nu putem găsi pe cineva în pripă cărei să-i spuem secretul nostru. Dar dacă stăruiți— atunci fiind­că aveți tot dreptul vom mai amîna duelul. — Nu­ î nevoe răspunse ameri­canul cu singe rece ca și cînd n’ar fi fost vorba de viața lui. Secondanții îi pofti să treacă la locul indicat și să-și dezbrace fur­tucele. Tăcuți ambii adversari se supu­­seră. Archer cel întîi își alese din cu­tie un pistol apoi îi se dete și lui Springher unul. Cel mai bătrîn dintre martorii zise cu nepăsare că ar fi bine să se înpace dar rosti aceste cuvinte cu atita nepăsare nicit se cunoștea că-șî făcea numai o simplă da­torie’. înainte de a fi putut răspunde Archer Cesia cu voce aspră și e­­nergică declară că nu primește nici o scuză. Cu aceasta se sfîrșî toată încer­carea de înpăcare. Amîndoi tineri și robuști zbu­ciumați de cea mai cumplită ură nu așteptau de­cit momentul cînd vor putea trage unul asupra al­tuia. César își privea adversarul cu atita ură ca și cînd ar fi vrut să-l străpungă cu privirea. Archer însă părea nepăsător. El sărmanul era hotărîc a’și răpune viața, a slobozi în aer pistolul sau ca să cadă mort, să scape de o viață de’i se părea nesuferită, acum cînd nu mai spera a recîștiga iu­birea scumpei sale Elene. Gândul acesta îl făcea atit de nepăsător. De ce ar mai fi tremurat cmd viața nu mai avea nici o valoare pentru el.. Vocea nepăsătoare strigă: — Unul Cesar ridică pistolul și ținti spre capul adversarului sau fără c­ mîna să-I tremure cîtuși de puțin Americanul nici nu clipi ca ! cînd n’ar fi avut sînge nici nervi ci ar fi fost o figură neînsuflețiți pusă acolo pentru a servi drept țintă celuilalt . Trecură cîteva­ secunde apoi și auz! strigînd: — Două. Dar — tocmai atunci contra tu­turor regulilor Cesar apăsă­ pe tră­­gaciul pistolului sau și gloanțaU porni. Fumul albastru se răspîndi printre arborii desfrunziți. Fred Archer își duse mîna la tîmplă stînd astfel cîteva secunde nemișcat se părea că glontele In Cesar dăduse greș. Dar înainte de a se fi răspind și fumul pe deplin tînărul american se cletină scăpă pistolul din mini și căzu pe iar­bă aftînd din greu Secondanții se repeziră spre el și luîndu-I mîna de la o frunte exa­minată rana.­ ­Va urma­ FOITA ZIARULUI „ADEVERUL“ -27-CAIN SAU FRATELE UCIGAȘ — Roman din viața reala — ~:.Ș

Next